Sunteți pe pagina 1din 6

CIRCUITE OSCILANTE

Circuitele oscilante sunt circuite electrice formate din bobine si condensatoare conectate
ntre ele. Din punct de vedere al modului n care sunt conectate ntre ele elementele reactive ale
circuitului oscilant, se deosebesc trei tipuri de circuite oscilante:
- circuite oscilante serie;
- circuite oscilante derivatie;
- circuite oscilante cuplate.

Oscilaiile care apar prin descrcarea i ncrcarea unui condensator se numesc oscilaii
electromagnetice libere
Rezistena activ a circuitului este suma dintre rezistena conductorilor de legtur i a
conductorului din care este confecionat bobina.
Descrcarea condensatorului prin bobin poate fi:

Aperiodica :

In intervalul de timp, n care tensiunea se anuleaz, are loc un proces de transformare a energiei
acumulate iniial n cmpul electric al condensatorului n cldur.

Periodica

Descrcarea periodic a condensatorului prin bobin presupune, un proces de conversie a
energiei cmpului electric dintre armturile condensatorului n energie a cmpului magnetic din
bobin.
Cand oscilaiile tensiunii i curentului se produc fr aciunea vreunei surse de energie din
exterior, ci numai datorit excitaiei iniiale, ca urmare a ncrcrii condensatorului, se numesc
oscilaii electromagnetice libere.

Perioada oscilaiilor libere:




1 2

K
+
L

E
C
R

Circuit pentru generarea oscilatiilor libere

Circuitele oscilante sunt caracterizate din punct de vedere functional de urmtorii parametrii

a. Perioada de oscilatie (T
0
), reprezinta intervalul de timp n
care are loc un ciclu complet de variatie a tensiunilor si curentilor

LC T t 2
0
=
din circuit si se msoar n secunde.
b. Frecventa de oscilatiei (f
o
), este definit prin numrul de oscilatii complete de variatie ale
mrimilor electrice din circuit n unitatea de timp. Se msoar n Hz. Legea conservrii
energiei se poate exprima prin egalitatea tensiunilor pe elementele reactive (L si C) ale
circuitului oscilant:

u
C


= u
L
X
C
I = X
L
I

1
=
0
L





0
C

0
=
1






LC

f
0
=
1
|Hz|




2

LC


c. Lungimea de und (
0
), definit ca distanta parcurs de oscilatia electromagnetic pe durata
unei perioade.


c


0
= c T = 1,88 LC


0
f
0






!!!!!!!!!!!!!!!! LC este sub radical !!!!!!!!!!!!

d. Impedanta caracteristic (Z
c
), a crei expresie se deduce n baza principiului conservrii
energiei W
C
= W
L
, n conditiile unui circuit fr pierderi (R = 0).

CU
m
2

=
LI
m
2

Z

=
L
[]

C

2 2

C



n realitate circuitele oscilante sunt caracterizate de pierderi de energie, considerate a fi
determinate de rezistenta de pierderi a circuitului R 0, situatie n care oscilatiile mriilor electrice
din circuit i pierd din amplitudine, oscila iile denumindu-se n acest caz oscila ii amortizate.
Lund n considerarea pierderile din circuit se pot defini parametrii:

Decrementul de amortizare (), definit ca raport dintre energia consumat prin pierderi active
ntr-o semiperioad i energia acumulat pe bobin.

=
W
R


T
=
T

T
= T
W
L
2 2L 2
unde:
=
R
se numeste coeficient de amortizare,
2L


n baza creia se poate scrie expresia curentului din circuit
i(t) = I
m
e

t
sin t

Din relatia decrementului amortizrii se deduce un nou parametru:
Amortizarea circuitului (d), definit ca raportul dintre mrimea rezistentei de pierderi si
reactanta inductiv (X
L
)sau reactanta capacitiv (X
C
).

=
R
T =
R

1
=
R
= d
2L 2L f
0

0
L

deci
d =
R
=
R

X
L
X
C

R
d

=
0

=

0
CR


Pe baza acestui parametru pot fi scrise conditiile de oscilatie:
R < 2Z
C
- oscilatii libere;
R = 2Z
C
- regim critic de oscilatii;
R >2Z
C
- descrcri aperiodice.
Pentru aprecierea calittii circuitelor oscilante se utilizeaz parametrul denumit
factor de calitate.
Factorul de calitate (Q), determinat ca raport invers al amortizrii circuitului:
Q =
1
=

0
L
=
1



d R
0
CR
Factorul de calitate al circuitelor oscilante poate avea valori cuprinse n urmtoarele plaje
de valori:
Q < 20 - desemneaz circuitele de calitate slab; Q = 20 |200 -
desemneaz circuitele de bun calitate;
Q >100 - desemneaz circuitele de foarte bun calitate.

Circuitul oscilant serie este circuitul electric n care elementele circuitului sunt conectate n
serie ntre ele si n serie cu sursa de semnal electric.

I C


e(t) U L
R


Circuitul oscilant serie


Se poate concluziona c impedanta circuitului oscilant serie depinde de mrimea
dezacordului circuitului () fat de frecventa sursei de semnal si de factorul de calitate (Q) al
circuitului. Pentru dezacord nul ( = 0), impedanta circuitului are valoare minim (Z = R).
La rezonant (
g
=
0
), circuitul oscilant serie prezint urmtoarele particularitti:
Dezacordul circuitului este nul: = 0
Curentul prin circuit are valoare maxim: I
0
= E/R
Reactantele elementelor reactive sunt egale: X
L0
= X
C0

Tensiunile la bornele elementelor reactive (L si C) sunt egale si n antifaz.

Circuitul oscilant serie prezint la rezonant fenomenul de rezonant al tensiunilor,
fenomen care determin multiplicarea valorii tensiunii pe elementele reactive, fat de valoarea
tensiunii de la intrare, cu valoarea factorului de calitate.

Circuitele oscilante serie sunt utilizate ca circuite selective. Dac unui circuit oscilant serie
i sunt aplicate semnale de diferite frecvente, aceasta trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- s lase s treac componentele de frecventa dorit, fr s modifice raportul dintre
amplitudinile lor;
- s elimine componentele a cror frecventa este diferit de frecventa componentelor considerate
utile.

Circuitul oscilant derivatie

Circuitul oscilant derivatie (paralel) este circuitul oscilant n care elementele de circuit sunt
conectate n derivatie ntre ele si sursa de semnal electric.
Valoarea total a curentului din circuit scade pe msur ce scade dezacordul circuitului.
La rezonant (
g
=
0
), circuitul oscilant derivatie prezint urmtoarele particularitti:
Dezacordul circuitului este nul: = 0
Impedan a are valoare maxim, de ordinul (zeci | sute) de K:
Reactantele elementelor reactive sunt egale: X
L0
= X
C0
, ceea ce va determina egalitatea
n modul a curentilor prin elementele reactive ale circuitului, iar n complex sunt si n
antifaz
Circuitul oscilant derivatie prezint la rezonant fenomenul de rezonant al curentilor,
fenomen care determin multiplicarea valorii curentilor pe elementele reactive cu valoarea
factorului de calitate, fat de valoare curentului total (I
0
)

Din analiza diagramelor reactan ei i a impedan ei circuitului oscilant deriva ie n func ie de
frecven se pot desprinde urmtoarele concluzii, referitoare la comportarea la rezonan i n afara
acesteia a circuitului:
La rezonant (
g
=
0
), impedanta circuitului are caracter rezistiv, circuitul nu va introduce
defazaj ntre curent si tensiune ( = 0);
La frecvente mai mici dect frecven a de rezonan (
g
<
0
), impedanta circuitului are
caracter inductiv, circuitul defazeaz tensiunea de la bornele circuitului naintea curentului,
deci produce un defazaj pozitiv ( > 0);
La frecvente mai mari dect frecventa de rezonant (
g
>
0
), impedanta circuitului are
caracter capacitiv, circuitul defazeaz tensiunea de la bornele circuitului n urma curentului,
deci produce un defazaj negativ ( < 0);
Circuitele oscilante derivatie sunt utilizate n amplificatoarele selective ca circuite acordate
de sarcin, n constructia oscilatoarelor, a modulatoarelor si demodulatoarelor precum si a filtrelor
acordate din constructia unor aparate de msur si a radioreceptoarelor.
Circuitelor oscilante le sunt impuse dou conditii principale:
selectivitate constant (S = 1) si atenuare nul (a = 0) n banda de frecvent;
atenuare maxim si selectivitate nul (S = 0) n afara benzii de frecvent.

Circuite oscilante cuplate

Circuitele oscilante cuplate sunt formate dintr-un ansamblu de circuite oscilante de baza
(independente - serie sau derivati) devenite dependente ntre ele prin introducerea unor impedante
de legtur, denumite impedan e de cuplaj.
O categorie importanta de circuite oscilante cuplate corespunde cazului n care circuitele
de baza sunt doua circuite oscilante i care reprezint primarul respectiv secundarul. Generatorul
(sursa) de semnal este dispus n circuitul primar.
R
1
M R
2
L1
CC
U L2
Ug

L
1


L2

Ug

C
1

C
2






a)


C
2


d)






C
1

L
1


L
2


R1 R2







R
1


C
1


C
2
R
2





U
g



U
g




RC
U

b)

C
1


LCU

C
2


e)











R
1


R
2

L
1

L
2



C
1


M

C
2










R
1


C
1


C
2


R
2






U
g

U
g
L
1
L
2


c)

CCU

f)



CCU









L1 L2 R
1
R
2



Circuite oscilante cuplate

Cuplajul dintre circuitul primar si circuitul secundar este realizat n diferite moduri.
Elementul comun ambelor circuite se nume te element de cuplaj.
Dup natura elementului de cuplaj se deosebesc urmtoarele tipuri de cuplaje si respectiv
tipuri de circuite oscilante cuplate:
a. inductive - cele doua circuite oscilante sunt cuplate printr-un flux magnetic comun;
b. capacitive - cele doua circuite oscilante sunt cuplate printr-un cmp electric comun;
c. galvanic - cele doua circuite oscilante sunt cuplate direct, prin curent electric de conductie,
avnd ca element comun un circuit de electric conductie;
Prin cuplajul a doua circuite oscilante se realizeaz o legtur a fenomenelor fizice de
natura electromagnetica care se produc n acestea.
Pentru aprecierea cantitativa a gradului de cuplaj dintre circuitul primar si cel secundar se
utilizeaz notiunea de coeficient de cuplaj (K
CU
). Coeficientul de cuplaj arat n ce msur un
circuit influenteaz asupra celuilalt circuit si invers.
Cuplajul dintre circuite se apreciaz dup mrimea coeficientului de cuplaj, astfel:
pentru K
CU
< 1% - cuplaj foarte slab;
pentru K
CU
= (1 | 5)% - cuplaj slab;
pentru K
CU
= (5 | 90)% - cuplaj strns;
pentru K
CU
> 90% - cuplaj foarte strns.
n circuitele care utilizeaz circuite oscilante cuplate se urmreste a se asigura obtinerea
unui curent cu valoare maxim n circuitul secundar, fenomen care exprim asigurarea unui
transfer maxim de putere.
Circuitele oscilante cuplate utilizate n practic, prezint drept caracteristic principal aceea c,
primarul si secundarul au aceeasi frecvent de rezonant si acelasi factor de calitate: Q
1
= Q
2
= Q
i
01
=
02
=
0
. Caracteristica de rezonant a circuitului oscilant cuplat depinde ca form de
gradul de cuplaj dintre circuitul primar si cel secundar si prezint un maxim la frecven a de rezonan
(
0
).
n concluzie, se poate aprecia c:
- Circuitele oscilante cuplate pot lucra ca circuite selective in frecventa, mai bine ca circuitele
oscilante serie sau derivatie;
- Banda de trecere a circuitelor cuplate poate fi modificata prin reglarea gradului de cuplaj;
- Distorsiunile de amplitutide sunt mult mai reduse;
- In afara benzii de trecere, amplitudinea curentului scade mult mai brusc, ceea ce asigura o
selectivitate mai buna;
- Circuitele cuplate pot functiona sic a circuite de impendanta intre sursa de semnal si sarcina