1.

Un corp de forma punctiforma, incarcat cu sarcina electrica q=10-6C, se gaseste intr-un

mediu cu permitivitatea electrica relative  r  2.5 . Sa se determine intensitatea campului electric,
inductia electrica si potentialul electric, la o distanta de 0.2 m de corp.

R: Intensitatea campului electric al unei sarcini punctuale:

q
E 
4    r 2
q 1 106
E     9  104 (V/m)
4    r 2
4  
1
 2.5 (0.2)
2

4    9  109

inductia electrica: D   0   r  E

1
D  0  r  E   2.5  9  104  0.199  10 5 (C/m2)
4    9  109

q
potentialul electric: V 
4    r

q 1 106
V     1.8  104 (V)
4    r 4  
1
2.5 0.2
4    9  109

2. Trei corpuri punctiforme, situate in varfurile unui triunghi echilateral, in vid, sunt
incarcate cu sarcinile electrice : q1=210-4 C, q2  10 4 C, q3 =310-4 C. Sa se calculeze forta care se
exercita asupra unui corp punctiform, incarcat cu sarcina q=10-3 C situat in centrul triunghiului .
Latura triunghiului este de 0.2m.

l
R:Distanta de la centrul triunghiului echilateral la varfuri este R  .
3
Conform relatia de definitie a fortei coulumbiene
1 q q 3q1 q 3  2  10 4  10 2 1
F1   12    6  10 7 N
4  0 R 4     0l 2
4  0  l 2
4     0l 2
 1 q1  q 3q1q 3  2  104  102 1
F2      3  10 7 N
4   0 R 2
4     0l 2
4   0  l 2
4     0l 2

1 q3  q 3q3  q 3  3  104  102 1

F3      9  10 7 N
4   0 R 2
4     0l 2
4   0  l 2
4     0l 2

Rezultanta fortelor F1 si F2 , cunoscand F1=2F2 este F12

1
F122  F12  F22  2 F1F2 cos 60o  4 F22  F22  2.2 F2 F2
2
F12  3F2 sau F12  3F2
2 2

Notand unghiul intre F12 si F2 cu α rezulta F22  F12  F122  2F21F1 cos
F12  F122  F22 4 F22  3F22  F22 6 F22 3
Sau cos    
2 F2 F12 2  2 F2  3  F2 4 3F2 2
2
  30o

Se poate deci determina rezultanta fortelor F12 si F3 (F3=3F2):

F13  F122  F32  2F12 F3 cos(180o   )  F122  F32  2 F12 F3 cos150o

3
FR2  3F22  9 F22  2 3F2  3F2  21F22
2
FR  21F2

Inlocuind cu valorile numerice date, rezulta:

3  107 21  3 21  3  9  109  107

FR  21   10 7 
4     0l 2 4  1
 0.04 4  10 2
4    9  109
27
FR  21  104  31 104 N
4

3.In vârfurile A, B, C ale unui pătrat cu latura a se află 3 corpuri punctiforme, cu sarcinile q 1,
q2 şi q3=q1. Să se găsească vectorul câmpului electric în modul , creat de sarcinile q1, q2 q3 în vârful
D al pătratului , potenţialul electric în punctul D şi lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa un corp
punctiform cu sarcina q4 din punctul D în centrul O al pătratului. Se dau valorile numerice : q1=-
210-6 C, q2 = 4 2 106 C, q3 =q1=-210-6 C, q4=10-6C; a=0,41 m.

a) E este vectorul rezultant în punctul D;

 E E  E1  E2  E3 (principiul superpoziţiei)
Modulele lor sunt:
q1 q3 q2
E1  , E3  , E2 
4a 2
4a 2
 
4 a 2
2

E2  2E1
E13  E12  E32  2  E1
E13  E2
Deoarece , conform figurii E2 este dirijat în sens opus vectorului E13  Vectorul câmp
electric E în D este 0.

q1
b)Sarcinile q1,q2,q3 crează în punctul D potenţialele V1,V2,V3 cu V1  V3  şi
4 0 a
q2
V2  Potenţialul total în V are valoarea V  V1  V2  V3 ;
4a 2
2q1 q2 1 q
Deci V  2V1  V2    (2q1  2 ) =0
4 0 a 4 0 a 2 40 2
Cele 3 sarcini crează în D un vector câmp electric E = 0 şi un potenţial V=0.

W  q4U  q4 (VD  VO ) Potenţialul punctului O:

q1 q2 q3 1
VO  V1  V2  V3     (2q1  q2 )
20 a 2 20 a 2 20 a 2 20 a 2
V0=50,7 103 V.
Deoarece VD =0  W=-q4 V0 =-0,0507 J.
Semnul “-“ pentru lucrul mecanic arată că forţa electrică rezultantă ce acţionează asupra lui q4
este orientată de la O spre D, deci în sens opus deplasării. Deplasarea lui q4 de la D la O se face sub
acţiunea unei forţe externe.

4. Trei sfere conductoare identice din punct de vedere geometric, având sarcinile electrice
respectiv q1=10-4 C, q2= -210-4 C , q3=310-4C se aduc în contact. Ce sarcină electrică va avea
fiecare sferă în urma contactului?
 Potenţialul unei sfere este

q q1 q2 q
V deci V1  , V2  şi V3  3
4r 4r 4r 4r

Dupa ce se aduc in contact: Sferele vor avea acelaşi potenţial V şi sarcinile q1,q2şi q3

q1 q2 q
V    3  q1  q2  q3
4r 4r 4r

Legea conservării sarcinii : sarcina totală înainte de contactul sferelor este egală cu sarcina
totală după contact.
q q q
q1  q2  q3  q1  q2  q3  3q1  3q2  3q3  q1  1 2 3  q2  q3 ;
3
Numeric q1=q2=q3=0,66  10-4 C

5. Două corpuri identice q1şi q2 de acelaşi semn se află la distanţa d. Ele se ating şi apoi se
resping la aceiaşi distanţă . Care forţă de interacţie este mai mare?

1 q1q2
R: Inainte de atingere , forţa de respingere este F  . După atingere , fiecare corp
4 d 2
q1  q2 1 (q1  q2 ) 2
se încarcă cu sarcinile : q1  q2  . Noua forţă de respingere este F   .
2 4 (4d 2 )
(q1  q2 ) 2 (q12  2q1q2  q22 )
Pentru că   q1q2  F   F ;
4 4

6. Patru sarcini electrice odentice Q se găsesc în vârfurile unui pătrat cu latura a. Ce fel de
sarcină electrică q trebuie să aşezăm în centrul pătratului ca sistemul să fie în echilibru?. Aplicaţie
q=10-10 C.
 R: Condiţia ca cele trei sarcini să se afle în echilibru este ca semnul sarcinii q sarcinilor Q.
Asupra sarcinii Q din colţul 1 al pătratului acţionează forţele F12 , F13 , F14 şi F15 . Condiţia de
echilibru a sarcinii din colţul 1 este :
F12  F13  F14  F15  0
Această ecuaţie vectorială poate fi proiectată pe direcţia vectorului F13 obţinându-se ecuaţia
saclară:
F12 cos 45  F14 cos 45  F13  F15  0
Legea lui Coulomb conduce la :
Q Q2 qQ
F12  F14  , F  , F10 
4 0 a 40 ( 2a)
2 13 2
2a 2
4 0 ( )
2
1
Prin simplificare cu şi prin substituţia celor două relaţii se obţine:
4 0 a 2
Q 2 Q2 2 Q2 Q 2 (2 2  1)
   2q Q  qQ
2 2 2 4
Q (2 2  1)
Simplificând în continuare cu Q rezultă că q  .
4
Rezultat numeric q=0,9610-10

Concluzie: Dacă semnul sarcinii Q este opus semnului sarcinii q, şi dacă valorile bsolute ale
Q(2 2  1)
sarcinilor q şi Q satisfac relaţia : q  , atunci cele cele 5 sarcini se află în echilibru.
4
Observaţia 1: Soluţia este independentă de lungimea a a laturii pătratului.
Observaţia 2: Echilibrul sistemului este instabil. Deplasând o sarcină oarecare a sistemului ,
sistemul se desface fără a ami reveni în poziţia de echilibru.

7. In vârfurile unui triunghi echilateral ABC având latura a se află trei sarcini egale Q. Să se
calculeze modulul vectorului câmp electric E şi potenţialul V în :
a
a) punctul F aflat pe mediatoarea laturii BC la distanţa b  de B . Aplicaţie : q=2C ,
2
a=2 m, r=1.

R: Utilizând figura putem scrie relaţiile:

 Q
EB   EC
40 (a / 2 ) 2

Q
EA 
40 ( 3a / 2  a / 2) 2
E  EBC  EA
Q
EBC  EB2  EC2  2 EB EC cos( / 2)  2 2
4 0 a 2
Deci:
Q 4
E (  2 2 ) =15103 V/m
4 0 a ( 3  1) 2
2

Potenţialul V are expresia:

Q 1 1 1
V (   ) =32  103 V.
4 0 a / 2 a / 2 ( 3  1)a / 2

8. In vârd\furile unui triunghi echilateral de latură a se află 3 sarcini punctiforme Q. Să se

calculeze modulul vectorului câmp electric E şi potenţialul V în:
a) punctul D aflat pe mediatoarea laturii BC, perpendiculară pe planul triunghiului
ABC, la distanţa b=a de punctul B. Aplicaţie : Q=7C, a=1m.
 Q
R: EBC  EB2  EC2  2 EB EC cos / 3  EB 3  3
4 0 a 2
Q 1
EA  ., în care AD 2  AG 2  DG 2
4 0 AD 2
Q 1 2 Q
EA 

4 0 ( 3a / 2)  ( 3a / 2)
2 2


3 4 0 a 2
Modulul vectorului câmp total E este :
E  EA2  EBC2
 2EA EBC cos =142103 V/m
Funcţia potenţial în punctul D are valoarea:
Q 2 2
V (  ) = 19,7 103 V.
4 0 a 3a

9. O particulă de sarcină q aşezată iniţial la aceiaşi distanţă d de două sarcini punctiforme Q

plasate în punctele A şi B astfel incât axa OX şi punctele date să fie în acelaşi plan. Să se calculeze
valoarea maximă a forţei ce acţionează asupra sarcinii q.

R: Modulul forţei rezultante care acţionează asupra sarcinii q are expresia

2qQ r2  d 2
F cos în care cos 
4 0 r 2 r
 qQ r 2  d 2
Prin urmare F 
2 0 r3
Calculul derivatei întâi dă expresia:

dF (r ) qQ 3d 2  2r 2
 F ' (r ) 
dr 2 0 r 4 r 2  d 2
3
Anulând derivata rezultă radăcinile : r12   d
2
3
Analizând semnul derivatei intâi se constată că rădăcina r1   d corespunde unui maxim
2
pentru funcţia F®. Valoarea maximă a forţei F( r ) este F ( r1 ).
qQ 1
F (r1 )   3 105 N
3 3 0 d
2

10.Pe dreapta care uneste doua corpuri punctiforme , situate in vid la distanta de 0.8 m unul
de altul, incarcate cu sarcinile electrice q1=10-4 C si q2=4.10-4 C este situat un corp punctiform
incarcat cu sarcina electrica q. Sa se determine unde trebuie aezat corpul, pentru ca forta exercitata
asupra lui sa fie nula. Sa se arate deasemeni ca pozitia punctului nu depinde de valoarea sarcinii q.

1 q1q 1 q2 q
R: Conform figurii si relatiei fortei coulombiene: F1  ; F2 
40 x 2
40 (d  x) 2
Pentru ca rezultanta , in punctul in care este localizat corpul incarcat cu sarcina q, sa fie nula,
trebuie ca F1=F2. In acest caz rezulta:
q1 q2 104 4  104
 si numeric  de unde obtinem ecuatia: 3x2  1.6 x  0.64  0
x 2
(d  x) 2
x 2
(08  x) 2

Cu solutiile: x1=0.8/3 m si x2=-0.8m

Dintre cele doua solutii se retine doar solutia pozitive.

11. Un fir rectiliniu, de lungime practic infinit, este încărcat cu o sarcină uniform distribuită
cu densitatea ρl . Să se calculeze intensitatea câmpului electric produs în vid şi potenţialul într-un
punct M la o distanţă a de conductor.
 R: Câmpul electric este radial şi simetric, iar pe o suprafaţă cilindrică coaxială cu
conductorul, E , are aceiaşi valoare.
Aplicând relaţia lui Gauss pe o suprafaţă cilindrică S cu raza a şi de înălţimea h se obţine:
 h
 E  dS  l unde l  h  qS =sarcina din interiorul suprafeţei considerate
S
0
Fluxul prin suprafaţa S este :
 S   E  dS   E  dS   E  dS   E  dS
S B1 Slat B2

Fluxul prin suprafeţele bazelor este nul deoarece EdS

S   E  dS   E  dS  E  dS  E  2ah
Slat Slat Slat

Teorema lui Gauss ne duce la următoarea relaţie:

 h
 S   E  dS  qS deci: E  2ah  qS  l
S
0
l
Intensitatea câmpului electric este: E 
2 0 a
Pentru calculul potenţialului în punctul M se consideră un potenţial de referinţă ( de
exemplu într-un punct situat la distanţa a0 de conductă):
a a l  a da  
V    E  da    da   l    l ln a  l ln a0
a 0 a 2 a 0 2 0 a a 02 0 2 0
0


cu potenţialul de referinţă V0  l ln a0 .
2 0

12. Să se calculeze intensitatea câmpului electric şi potenţialul produs de un fir rectiliniu de

lungime l, încărcat uniform cu o sarcină de densitate ρl , într-un punct situat la distanţa a de acesta.
 R: Se consideră elementul de sarcină dq (aflat în elementul de lungime dy, unde dq=ρldy

Vectorul elementar dEv produs de elementul de sarcină dq în punctul M este dat de expresia:
dq
dE  .
4 0 r 2
Cele două componente ale câmpului descompus pe axele de coordonate Ox şi Oy se
calculează separat:
dEx  dE  cos şi dEy  dE  sin  .
dq  l  dy
a  d
y  a  tg  dy 
cos2 
a
r
cos
Deci:
2 l  l
E x   dE  cos   cos  d  (sin1  sin  2 )
2

 1 4 0 a  1 4 0 a
  l  l
E y    dE  sin    sin   d  (cos 2  cos1 )
2 2

 1 4 0 a  1 4 0 a
l  2
E  E x2  E y2  sin 1
2 0 a 2
Observaţie :
Dacă M se află în planul median al conductorului , notând cu 1   2  
  sin l l
Ex  l 
20 a 40 a l 2
( )  a2
2
Potenţialul electric în punctul M este:
1 l  l  dy
V  r  y2  a2
2

4 0  l r 1


l2
dy l l
l l2  l22  a 2

2
V l  ln( y  y  a ) 
2 2
ln
4 0 l1 y 2  a 2 4 0 l 4 0  l1  l12  a 2
1

Observaţie:
Pentru o conductă de lungime  se pot folosi relaţiile de la conducta de lungime finită , dacă
se înlocuieşte
 
1   2 
2
l
Ex  .
2 0 a

13. Să se determine intensitatea câmpului electric în centrul unui semipoligon regulat cu un

număr par de n laturi, cercul circumscris având raza a, laturile poligonului fiind încărcate cu sarcină
electrică repartizată uniform cu densitatea lineară l .

R: Se rezolvă problema preliminară a câmpului unei laturi considerând-o un conductor

liniar finit. Se determină câmpul electric într-un punct al mediatoarei laturii şi din motive de
simetrie , câmpul nu are componentă decât în lungul mediatoarei.

 l sin
Ex  2
2 0 x

In cazul poligonului trebuie să însumăm vectorial câmpurile produse de fiecare latură în

parte, pentru a găsi câmpul rezultant, care nu are componente decât în lungul axei Oy, deoarece
laturile simetrice în raport cu Oy îşi anulează reciproc componentele pe axa Ox.

Prin urmare :
     
E  E1 cos(  1 )  E2 cos(  3 )  ...  E3 cos(  (2n  1) ) 
2 2n 2 2n 2 2n
l  n  
 sin  cos(  (2k  1) )
2 0 x 2n k 1 2 2n

Dar

n
  n
 1
 cos( 2  (2k  1) 2n )   sin(2k  1) 2n 
k 1 k 1

sin
2n

l  1  l
E sin  l 
2 0 2n sin  2x 2 a cos 
0
2n 2n
 La limită , când n , adică atunci când apotema x tinde spre raza a a cercului circumscris,
regăsim valoarea câmpului produs de un semicerc încărcat uniform în centrul său.

l
E 
2 0 a

14. .Să se găsească expresia intensităţii câmpului electric într-un punct oarecare M al axei
de simetrie a unei spire circulare de rază a situată în vid şi încărcată cu sarcină electrică de
densitate l . Punctul M se află la distanţa d de centrul O al spirei.

R: Un element de lungime dl care conţine sarcina elementară dq , crează în punctul M

vectorul câmp electric elementar dE :

dq
dE  unde:
4 0 r 2
dq  l  dl  l  a  d
r  a2  d 2

Deci:

dq  l  a  d d
dEx   cos  
4 0 r 2
4 0 (a  d ) a  d 2
2 2 2

l  a  d 2 l  a  d
3 0
Ex  d  3
40 (a 2  d 2 ) 2 2 0 (a 2  d 2 ) 2
Din motive de simetrie E y =0
E  E x2  E y2  E x .

15. Să se calculeze intensitatea câmpului electric produs de un fir sub formă de semicerc cu
raza a, încărcat uniform cu ρl , în centrul semicercului.
 R: Datorită simetriei figurii, se observă că acest câmp nu va avea decât componenta E y,
elementele componentei Ex anulându-se reciproc.

dq
dE  unde:
4 0 r 2
dq  l  dl  l  a  d
rx  a cos si ry  a sin

dq   a  d
dEx   cos  l  cos
40 a 2
4     0a 2

 l  a  cos l 
Ex   d   sin 0  0
0 4     0a 2
4   0  a

dq   a  d
dEy   sin  l  sin
40 a 2
4     0a 2
   a  sin  l  l
Ey   l d   cos 0 
0 4   a 2
4   0  a 2   0  a
0

16. Un conductor filiform situat în vid şi având forma din figură, este încărcat cu sarcină
electrică uniform repartizată de densitate liniară l. Să se calculeze intensitatea câmpului electric şi
potenţialul electric în centrul O.
 R: Pe baza principiului suprepoziţiei, câmpul electric în punctul O se obţine prin
suprapunerea câmpurilor produse de cele două semicercuri şi de cele două segmente de lungime b-a.
Se calculează mai întâi câmpul electric determinat în punctul O de semicercul de rază a.

dq
dE  unde:
4 0 r 2
dq  l  dl  l  a  d
rx  a cos si ry  a sin

dq   a  d
dEx   cos  l  cos
40 a 2
4     0a 2

 l  a  cos l 
Ex   d   sin 0  0
0 4     0a 2
4   0  a

dq   a  d
dEy   sin  l  sin
40 a 2
4     0a 2
   a  sin  l  l
Ey   l d   cos 0 
0 4     a2 4   0  a 2   0  a
0

Similar

 l  b  sin l  l
Ey   d   cos 0 
0 4     0b 2
4   0  b 2   0  b

Câmpul electric are orientare pe axa Oy deoarece pe axa Ox, câmpul rezultant se anulează
din cauza simetriei faţă de O a elementelor dl încărcate cu sarcină elementară dq.
Cele două segmente de lungime b-a produc în punctul O câmpuri electrice care se anulează
reciproc din motive de simetrie.

17. Să se determine intensitatea câmpului electric şi potenţialul într-un punct P situat la

distanţa R de un plan cu dimensiuni infinite încărcat uniform cu sarcină electrică liberă de densitate
superficială s.
 R: Intensitatea câmpului electric produs de elementul de suprafaţă ds în punctul P este:
 dS
dE  S 2  r
4 0 r
Componentele câmpului electric pe axele Oy şi Oz se anulează reciproc datorită simetriei.
Intensitatea câmpului electric are orientarea pe axa Ox.
1  S  dS  dS  cos  2  
Ex 
4 0  r 2
cos  S 
4 0 r 2
 S  d  S  2  S
4 0 0 4 0 2 0

d = unghiul solid sub care se vede elementul de suprafaţă dS din unghiul P

x x 
V    E  dr   E  dx   S  x
0 0 2 0

Soluţia II:

Datorită simetriei plane perfecte, se poate aplica teorema lui Gauss, alegând ca suprafaţă 
închisă pentru calculul fluxului un paralelipiped. Din motive de simetrie, vectorul intensitate câmp
electric este orientat normal pe planul încărcat.
Fluxul electric prin feţele laterale este nul ( dA E ). Deci fluxul prin  se reduce la fluxul
prin cele două suprafeţe de baze de arie A.

 E  dA   E  dA   E  dA  E  dA  E  dA  2E  A
 S1 S2 S1 S2

Sarcina paralelipipedului q   S  A
 S  A 
Deci:  2E  A  E  S
0 2 0

18. Un disc circular plan, cu diametrul de a, este încărcat uniform cu sarcina electrică de
densitate l. Să se determine intensitatea câmpului electric şi potenţialul electric într-un punct pe
axa de simetrie a discului situat la distanţa d de planul discului.

R: dS    d  d elementul de suprafaţă

Câmpul electric are orientarea perpendiculară pe planul discului, deci de-a lungul axei Ox.

dEx  dE  cos

dq     d  d
dE   S
4 0 R 2
4 0 (  2  d 2 )

 S    d  d d
dEx  
40 (   d )   d 2
2 2 2

 S d a   d  d  S  d a   d 2

40 0 2 40 0 2 
Ex  3
 3
d 
0
(  d ) 2 2
(  d )
2 2

a
 d 1  d 1 1
 S   2  S (  )
40 2  d2 0 2  0 d a2  d 2
 dS
V  S 
4 0 R
 a   d 2
V S   d 
4 0 0 2 1 0
(a   ) 2 2

2S a   d S a

      S ( a 2   2  a)
2 2
a
4 0 0 2 1
2 0 0 2
(a   2 ) 2
 19. Un plan încărcat uniform cu densitatea S a sarcinii electrice are un orificiu circular de
rază a. Se cere să se determine intensitatea câmpului electric în punctul M situat pe axa de simetrie
a fantei la distanţa x de plan.

R:Aplicând metoda superpoziţiei , considerând câmpul în punctul M ca fiind superpoziţia

câmpului E1 produs de plan fără orificiu şi a câmpului E2 produs de câmpul circular de rază a
încărcat cu densitatea liniară -S a sarcinii electrice plasat în locul fantei.

S
E1 
2 0

 S x
E2  (1  )
2 0 a  x2
2

S x
E  E1  E2  ( )
2 0 a  x 2
2

In centrul fantei câmpul va fi nul (x=0).

20. O coroană circulară cu raza exterioară a şi raza interioară b, este încărcată cu sarcina
electrică repartizată uniform cu densitatea S . Să se calculeze intensitatea câmpului electric si
potenţialul electric într-un punct P situat la distanţa x pe axa de simetrie a coroanei circulare.
 dq
R: Elementul dS determină în punctul M câmpul electric dE 
4 0 R 2
dq  S  dS  S    d  d

R  d2  2

dEx  dE  cos

d d
cos  
R  d2
2

S  d   d  d S  d b   d 2
E x   dEx      d 
4 0 3
4 0 a 3 0
(d   )
2 2 2
(d   )
2 2 2

b
S 1  d 1 1
 ( )  2  S  (  )
4 0 2  d2 a 2 0 d 2  b2 d 2  a2

Observaţie: Se poate rezolva problema şi prin metoda superpoziţiei considerând un disc de rază a
încărcat cu sarcina uniform distribuită S şi un disc în interior cu sarcina -S.

S  d 1  S  d 1
E  E1  E2     
2 0 d b
2 2 2 0 d  a2
2

S  d 1 1
 (  )
2 0 d 2  b2 d 2  b2

CAMPURI ELECTROSTATICE IN MEDII DIELECTRICE

1.Doi dielectrici având permitivitătile  3 şi  4 sunt separeaţi de suprafaţa S34, încărcată cu

o sarcină liberă de densitate S34. Cunoscându-se unghiurile de incidenţă şi refracţie  3 şi  4 să se
calculeze intensitatea de câmp E3 şi E4.

R: Scriind divergenţa superficială a vectorului inducţie D se obţine:

divD  D3n3  D4 n4   S 34
D3n3   D3  cos 3
D4 n4  D4  cos 4
   3 E3 cos3   4 E4 cos 4   S 34
Din egalitatea componentelor tangenţiale Et 3  Et 4  E3 sin3  E4 sin 4
  3 E3 cos 3   4 E4 cos 4   S 34

 E3 sin  3  E4 sin  4
sin  3
E4  E3
sin  4
sin  3
  3 E3 cos 3   4 E3 cos 4
sin  4
 S 34 sin  4
E3 
  3 cos 3 sin  4   4 sin  3 cos 4
 S 34 sin  3
E4 
  3 cos 3 sin  4   4 sin  3 cos 4

2. Intre armăturile unui condensator plan se găseşte un dielectric de permitivitate relativă  r .

In interiorul dielectricului se practică o fantă îngustă înclinată cu un unghi  faţă de planurile
armăturilor. Să se determine câmpul electric în interiorul fantei dacă se cunoaşte diferenţa de
potenţial aplicată armăturilor şi distanţa dintre acestea.

R:
 
 E cos( 2   )  E f cos 

 D cos  D cos(   )  D sin 
 f
2
f

E sin   E f cos 

Df  0E f  
 0 r E cos   0 E f sin 


1 1 1
tg  ctg    arcctg ( tg )
 0 r 0 r

se ridică la puterea a 2-a ecuaţiile sistemului :

E 2 (sin2    r2 cos2  )  E 2f (cos2   sin 2  )

 E f  E sin 2    r2 cos2 

V1  V2
unde : E 
d

3. Se consideră doi cilindrii coaxiali de raze r1 şi r2 , de înălţime h, puşi sub diferenţa de

potenţial V1  V2 . Intre cei doi cilindrii se află hârtie uleiată de permitivitate  . Să se urmărească
variaţia E între cei doi cilindrii.

q1
R:  E  dS  
Pe suprafaţa bazelor EdS . Deci:
q
E  2rh  1


q1 q 1
E  1 
2rh 2h r

2 q1 2 dr q r
dar V1  V2   Edr 
2h 
 1 ln 2
1 1 r 2h r1

q1 V1  V2 V V 1
 E  1 2 
2h r
ln 2
r
ln 2 r
r1 r1

Variaţia lui E între cei doi cilindrii este deci hiperbolică.

Valoarea maximă este la r=r1 şi valoarea minimă este la r=r2.

4. Se consideră un condensator plan ale cărui armături de suprafaţă S situate la distanţa d

sunt puse sub diferenţa de potenţial V1-V2. Să se calculeze sarcina cu care se încarcă condensatorul
dacă permitivitatea dielectrică dintre armături variază liniar de la valoarea  1 la valoarea  2 . Sa se
determine şi să se reprezinte variaţia E=f(x) între armături.
 R:
x  0   1
x  d   2
  ax  b
x  0  1  b
 2  1
x  d   2  ad  b  ad  1  a 
d
 2  1
 x  1
d
q q
 D  dS  q  D  S  E  S

q
E
 2  1
S( x  1 )
d
 
d
2 q 2 dx q d q d
V1  V2   E  dl    ln 1  2 1 x 
1 S 1    2  1 x S  2  1 d 0 S    ln  2
1
d
2 1
1
S ( 2  1 )(V1  V2 )
q

d ln 2
1
Descreşterea intensităţii este hiperbolică atunci când x creşte.

5. Să se calculeze intensitatea câmpului electric şi sarcinile de polarizaţie la suprafaţa de

separaţie între cei doi dielectric de permitivităţi  1 şi  2 situaţi între armăturile unui condensator
plan în următoarele ipoteze:
a) suprafaţa de separaţie este paralelă cu armâturile.
b) Suprafaţa de separaţie este perpendiculară pe armături.
 R: a) Pe S12 nu există sarcini libere.
D1  D2 sau 1 E1   2 E2

 E  dl  E1d1  E2 d 2  V1  V2

1 
V1  V2  E1d1  E1d 2  E1 (d1  1 d 2 )
2 2

Deci:

(V1  V2 ) (V1  V2 )
E1  şi E2 
d1 2  d 2 1  2 d1  1d 2

Sarcinile de polarizaţie :

 S12 
divS E  E1n1  E2 n2    E1  E2  S 12
0 0

 0 (V1  V2 )(1   2 )
 S12 
1d 2   2 d1

6. Doi dielectrici , situaţi într-un câmp electric uniform, sunt separaţi printr-o suprafaţă plană
S12 normală la liniile de câmp. Dielectricii sunt fără polarizaţie permanentă. Să se calculeze
intensitatea câmpului electric E1, densitatea sarcinii de polarizaţie  s12 şi polarizaţiile P1 şi P2
dacă se dau E2 ,  1 şi  2 .

Pe suprafaţa de separaţie nu există sarcini libere . Deci: divs D  0 Adică:

D1n1  D2n 2  D1  D2  0

sau : 1 E1   2 E2
2
De aici rezultă : E1  E2
1
 Sarcina de polarizaţie rezultantă , uniform repartizată pe suprafaţa de separaţie, se determină
din divergenţa superficială a lui E scrisă într-un punct al planului S12.

 s12
divS E  E1n1  E2 n 2 
0

de unde  S12   0 ( E2  E1 )

Din legea polarizaţiei temporare P   0  e E P   0  e E se află P1 şi P2 .

7. Intre două plăci metalice paralele se introduce un dielectric de grosime l3 şi permitivitate

 , restul spaţiului dintre armături fiind ocupat de aer. Fiind dată tensiunea U12 între armături şi
presupunând câmpul electric uniform, să se calculeze
a) Variaţia intensitătii câmpului electric E înainte de introducerea dielectricului.
b) Valoarea intensităţii câmpului electric E după introducerea dielectricului,
c) tensiunea menţinându-se aceeaşi.

2
R: Inainte de introducerea dielectricului se obţine :  E dl  V  V
1
1 2  El

V1  V2
Sau E 
l

Trebuie ca această valoare să fie mai mică decât rigiditatea dielectrică a aerului ca să nu fie
pericol de străpungere.
După introducerea dielectricului de permitivitate  rezultă:

 E dl  V  V
1
1 2  E3l3  E4l4

Deoarece pe suprafata S34 nu există sarcini libere componentele normale ale lui D
 3
sunt egale:  3 E3   4 E4 adică E4  E3
4

 3
 E4  E3
Formăm un sistem de ecuaţii din relaţiile  4
V  V  E l  E l
 1 2 3 3 4 4

V1  V2 V1  V2
Şi obţinem E3  şi E4  .
 
l3  l4 3 l4  l3 3
4 4

8. Se consideră un condensator cilindric la care se cumosc: diferenţa de potenţial între

armături, permitivitatea  a dielectricului şi raza armăturii exterioare r2. Considerând drept
parametru raza armăturii interioare r1 să se studieze variaţia intensităţii câmpului electric E de la
suprafaţa acestei armături şi să se determine valoarea lui r1 pentru care E1 este minim.
V V
R: Câmpul electric in interiorul unui condensator cilindric este E  1 2 . Valoarea
r
r1 ln 2
r1
minimă a intensităţii câmpului electric se obţine anulând derivata intâi a intensitatii câmpului
electric
 r
 (V1  V2 )  (r1 ln 2 )
E r1 r1
0
r1 r
(r1 ln 2 )
r1

 r r r r r
sau: (r1 ln 2 )  ln 2  r1 1 ( 22 )  ln 2  1  0
r1 r1 r1 r2 r1 r1

r2 r
adică: ln  1 si 2  e
r1 r1

r2
Deci Emin se obţine pentru r1  .
e

9. Intre armăturile unui condensator cilindric se găsesc doi dielectrici de permitivităţi  1 si

 2 plasaţi ca în figură . Să se determine variaţia câmpului electric între armături şi să se stabilească
aşezarea dielectricilor faţă de axa de simetrie a condensatorului, pentru ca la aceiaşi diferenţă de
potenţial între armături , valoarea maximă a intensităţii câmpului să fie cât mai mică.
 R: In cazul 1   2 In acest caz pentru r  r   r2 se scrie relaţia de conservare a
componentei normale a inducţiei astfel că : 1 E1   2 E2 din care rezultă E2  E1 .
Calculul câmpului electric în condensatorul cilindric se face aplicând teorema lui Gauss:

q1 q1 1 q1
 E ds  
S
de unde : E 2rh 

sau E  (
2h r
(Calculul integralei s-a efectuat numai pe
)

suprafaţa laterală a cilindrului coaxial cu condensatorul , deoarece pe cele doua suprafeţe a bazelor
se anuleaza integrala din motivul perpendicularităţii vectorilor E şi ds .

q1 1
Pentru primul strat de pemitivitate  1 avem : E1  şi pentru celălalt strat :
21h r
q1 1
E2   . Din aceste două relaţii sesizăm ca variaţia câmpului este invers proporţională cu r.
2 2 h r 

Pentru cazul 1   2 rezultă că E1  E2 şi procedând ca în cazul anterior obţinem că E=f(r) este

Mai avantajoasă este aşezarea dielectricului cu permitivitatea mai mare în apropierea axei
de simetrie, de cât marginal, deoarece solicitarea ansamblului este mai uniformă.
Intensitatea câmpului electric trebuie exprimată funcţie de diferenţa de potenţial :
 2
q1 r2
 ( E dr )  2 h ln r
1 1 1
 V1  V2

2
q1 r2
 E dr  2 h ln r
1 2 1
 V2  V3

deci:

q1 r2
V1  V2  ln
2 2 h r1

q1 r3
V2  V3  ln
2 2 h r2

Insumând cele două relaţii , se anulează V2

q1 1 r2 1 r3
V1  V3  ( ln  ln )
2h 1 r1  2 r2

de unde :

q1 V1  V2

2h 1 ln r2  1 ln r3
1 r1  2 r2

1 V1  V2 1
Deci : E1   
1 1 r2 1 r3 r
ln  ln
1 r1  2 r2

1 V1  V3 1
E2    .
2 1 r2 1 r3 r 
ln  ln
1 r1  2 r2

10. Două sfere metalice izolate , de raze r1 şi r2 cu r1>r2 aflate la distanţă una de alta , se
electrizează cu sarcini egale şi de acelaşi semn +Q şi apoi se reunesc printr-un fir conductor. Care
dintre sfere va avea potenţialul mai mare , înainte şi după reunirea lor? Care dintre sfere va avea
sarcina electrică mai mare după reunirea lor?

Q Q
R: V1  şi V2  r1  r2  V1  V2
4 0 r1 4 0 r2
   Q
După contactul celor două sfere, potenţialele lor devin egale: V1  V2 ; V1  1
4r1
 Q2 Q Q
V2  De unde rezultă relaţia : 1  2 .
4r2 r1 r2
 Din conservarea sarcinii electrice rezultă : Q1  Q2  2Q

 2Qr1
 Q1 Q2 Q1  r  r
   1 2
Formăm sistemul  r1 r2 cu soluţia : 
Q  Q  2Q Q  2Qr2
 1 2
 2 r1  r2

11.Un condensator plan are o placă de sticlă cu  r . Condensatorul este conectat la o

tensiune U. După deconectare se scoate placa de sticlă dintre armături. Care va fi noua diferenţă de
potenţial dintre plăci?

0S Q Q
R: C  dS iar C0  se ştie    0   r In acelaşi timp C  şi C0  Deci
d U U0

U 0   rU .

12. Intre armăturile coaxiale de raze a şi d, de lungime l, ale unui condensator cilindric cu
aer, este introdus un bloc dielectric coaxial, în formă de coafă cilindrică de raze b, c şi de lungimel,
k
având permitivitatea relativă  r şi o polarizaţie permanentă, variabilă după legea Pp (r )  ur , ur
r
fiind versorul radial.
Neglijând efectele de margine şi considerând armăturile ( de raze a şi d) scurtcircuitate, să
se determine cum variază inducţia şi intensitatea câmpului electric în spaţiul dintre armături, ca
funcţie de rază.

R:

La scurtcircuitare, armăturile de raze a şi d de încarcă cu sarcini electrice egale şi de semne

contrare qa  qd  q , iar tensiunea electrică între armături este nulă.
Câmpul electric se determină cu ajutorul legii fluxului electric şi a legii legăturii dintre D ,
E şi P , ţinând seama de simtrie axială a câmpului şi de faptrul că problema este plan-paralelă
( datorită neglijării efectelor de margine).
k
E  ur E(r ) D  ur D(r ) Pp  ur
r

In zona 1( r  (a, b) ) , 1   0 şi Pp  0
 Se consideră o suprafaţă închisă   S1  Sl  S2 unde Sl este suprafaţa laterală a unui
cilindru de rază r şi lungime l, coaxial cu armăturile, iar S1 şi S 2 sunt discurile de rază r care
formează bazele cilindrului. Fluxul electric pe această suprafaţă este :

   D n dA   D n dA   D n dA
Sl S1 S2

Pe suprafeţele S1 şi S2 Dn deci D n  0 , iar pe suprafaţa Sl D  n , deci

D n  D(r ) şi rezultă   2rlD(r )

Sarcina electrică conţinută în interiorul suprafeţei  este q  qa  q şi în baza legii

q q
fluxului electric rezultă în final D  ur şi E1  ur
2rl  0 2rl
k
In zona 2 ( r  (b, c) ) ,  2   0 r şi Pp  ur
r

Din legea fluxului electric se deduce aceiaşi expresie a inducţiei electrice. Intensitatea
câmpului electric se deduce tinând seama de forma competă a legii de legătură dintre D, E şi P ,
D   0 E  P   0 r E  Pp

ur q k
Rezultă : E2  (  )
 0 r 2rl r

In zona 3 ( r  (c, d ) ),  3   0 şi Pp  0 .

Rezultă aceleaşi expresii ca în zona 1.

Sarcina electrică cunoscută q din expresiile de mai sus se determină din condiţia ca
tensiunea între armăturile de raze a şi d să fie nulă

b c d
U   Er ur dr   E2ur dr   E3ur dr  0
a b c

c
ln
Rezultă : q  k 2rl b
c b d
ln   r (ln  ln )
b a c

Şi apoi se determină cu uşurinţă expresiile inducţiei şi intensităţii câmpului electric în

diferite zone.

CALCULUL CAPACITĂTILOR SI FORTELOR ELECTROSTATICE

1.Să se calculeze capacitatea unui condensator plan, ale cărui armături sunt două suprafete
plane de arie A, între ele fiind un dielectric de grosime d si de permitivitate ε.
 R: Se aplică legea fluxului electric pe suprafata Σ (tinându-se seama de calculul câmpului
produs de un dublu strat de sarcini) si se obtine:

    D  dA   D  dA  D  A  q
 
q q
E  D   S  1
A A
q
E 1
A
Dacă se admite câmpul uniform (se neglijează efectele de capăt), integralele se reduc la simple
înmultiri. Tensiunea electrică dintre armături se obtine prin integrare, si rezultă apoi capacitatea :

2 2 q1  d
U12   E  d l   E  dl  Ed 
1 1 A

q1
C
U12
A
C
d

2.Să se calculeze capacitatea unui condensator ale cărui armături sunt doi cilindrii de raza si
b (a<b), coaxiali si de lungime l. Între armături se află un dielectric de permitivitate ε.

R: Se aplică legea fluxului electric pe o suprafată Σ, de forma unui cilindru coaxial cu armăturile
condensatorului. Se obtine, dacă se neglijează efectele de capăt:

   D  dA   D  dA  2  D  dA  D  2    R  l  q
 S lat S baza
 q
D
2   R  l
D q
E 
 2    R  l
2 2 2
q dR q b
U12   E  dl   E  dl    ln
1 1 2    l 1 R 2    l a
q 2    l 2  
C 1 ;C si Cl 
U12 b b
ln ln
a a
unde Cl este capacitatea pe unitatea de lungime.

3. Să se calculeze capacitatea unui condensator sferic ale cărui armături sunt două sfere
metalice de grosime mică si de raze a si b (a<b). Dielectricul dintre armături are permitivitatea ε.

R: Se aplică legea fluxului electric pe o suprafată sferică concentrică cu armăturile.

   D  dA  D  4  R 2  q

q D q
D ; E 
4   R 2
 4      R2
2 2 2
q dR q 1 1
U12   E  dl   E  dl    (  )
1 1 4   1 R 2
4   a b
q ab
C  1 si C  4     
U12 ba

4.Se dă un condensator plan cu aria armăturilor egală cu A, distanta dintre armături (d) si
între armături un dielectric a cărui permeabilitate variază liniar de la valoarea ε r1 la valoarea ε r2.
Să se calculeze capacitatea condensatorului (se va neglija efectul de margine) .
R: Aplicând teorema lui Gauss, se obtine expresia intensitătii câmpului electric:

q
 D  dA  q

 ;   E  A  q; E 
A
 x 
   0   r   0  r1  ( r 2   r1 )
 d 

Tensiunea între cele două armături ale condensatorului, respectiv capacitatea

condenastorului sunt:

2
q
d
dx q d 
U   E  dl     ln r 2
1  0 A 0   x (   )  0 A  r 2   r1  r1
r1 r2 r1
d
 A    r1
C  0  r2
d 
ln r 2
 r1

5.Un condensator plan are capacitatea de 600pF. Cu cât variază capacitatea condensatorului
dacă se introduce între armături, paralel cu ele, o placă metalică a cărui grosime g′ este egală cu ¼
din distanta dintre armături ?. Să se studieze dacă pozitia plăcii influentează rezultatul.

R: Prin introducerea plăcii se formează două condensatoare noi C1 si C2. Noua capacitate a
sistemului este C∗. Se constată că aceasta nu depinde de pozitia plăcii metalice.
A A   A  C1  C2
C C1  ; C2  ;C 
g x y C1  C2

C1  C2 A A 4
C     C
C1  C2 x  y 3
g 3
4
 6. Intre armăturile unui condensator plan se introduce o placă metalică M , neîncărcată cu
sarcini electric, de grosime δ, până la înălţimea y. Neglijând efectele de margine ale câmpului
electric, se cere să se calculeze capacitatea echivalenta a ansamblului format astfel.

R:

Ansamblul echivalent de condensatoare:

Capacităţile au expresiile :

 0 (h  y )l  0 yl  0 yl
C1  C2  C3  l fiind adâncimea armăturii plane,
d x D  (x   )
măsurată perpendicular pe planul hârtiei.

Capacitatea echivalentă a schemei cu capacităţi, faţă de bornele A şi B va fi:

C 2 C3
Ce  C1 
C 2  C3

După calculele elementare rezultă

h y y h y
Ce   0l (  )   0l ( 
d d  d d (d   )

 0ldy
Ce  C0   C0
d (d   )

7. Intre armăturile unui condensator plan avand distanţa dintre armături d şi aria unei plăci
de dimensiune h si l, fiind încărcat cu o sarcină electrică Q1, se introduce un bloc dielectric
paralelipipedic cu dimensiunile d si l. Mediul dielectric al acestui bloc paralelipipedic are
permitivitatea relativă  r .
Să se calculeze capacitatea echivalenta a ansamblului astfel format:
 R: Sistemul astfel format poate fi echivalat cu trei condensatoare legate în paralel..
Capacităţile acestor condensatoare sunt:

 0ly  0l  0l (h  ( y   ))
C1  C2  şi C3  Ce  C1  C2  C3
d d d

Capacitatea echivalentă devine astfel:

 0l  0l
Ce  (h    y  y   r )  (h   ( r  1))
d d

8. Intre armăturile unui condensator plan se introduce paralel cu acestea o placă metalică de
formă triunghiulară , cu grosimea  . Dimensiunile plăcilor condensatorului şi ale armăturii mobile
M sunt cunoscute. Calculaţi capacitatea echivalenta a ansamblului astfel format.

R: Din punct de vedere electric sistemul este achivalent cu trei condensatoare conectate ca în figură:

0S   S  0 S 
Capacităţile celor trei condensatoare sunt : C1  C2  0 C3 
d z d  (z   )
xy xy
unde : S   ab  iar S  
2 2
 x y
Din asemănarea triunghiurilor rezultă 
b a

x2a x2a
S   ab  

S 
2b 2b

C 2 C3
Capacitatea echivalentă a celor trei condensatoare va fi: Ce  C1  sau
C 2  C3
0  0a 
C (ab)  x 2  C1  C1
d 2bd (d   )

9. Un condensator cu aer are armăturile în formă de pătrat cu latura a, la distanţa d una faţă
de alta. Intre armături se introduce un bloc dielectric format din două straturi solidare, de grosimi
d1 şi d2 şi permitivităţi  1 şi  2 . Considerănd blocul dielectric fixat î ntr-o poziţie intermediară x şi
că armăturile condensatorului sunt conectate la o sursă cu tensiunea U0, în ipoteza neglijării
efectelor de margine să se determine capacitatea echivalenta a ansamblului format.

R: Câmpurile E1 , E2 şi E a ( în cei doi dielectrici şi în aer) sunt uniforme şi normale pe

armături. Atunci rezultă :
E1d1  E2 d2  U 0 şi Ea (d1  d2 )  U0

La trecerea dintr-un dielectric în altul se conservă componenta normală a inducţiei

electrice , deci:

E11  E2 2

Astfel rezultă :

U 0 2 U 0 1 U0
E1  , E2  , Ea 
1d 2   2 d1 1d 2   2 d1 d1  d 2

Pe suprafaţa unei armături apar densităţile de suprafaţă ale sarcinii electrice :

- în dreptul blocului dielectric S1  D1  1E1

- în dreptul spatiului de aer  Sa  Da   0 Ea

 Sarcina condensatorului este :

q   s1ax  sa a(a  x) şi rezultă expresia capacităţii:

1 2 ax a(a  x)
C  0
1d 2   2 d1 d1  d 2

ENERGIA SI FORTE IN CAMP ELECTROSTATIC

1. Să se calculeze energia câmpului electrostatic determinat de o sarcină q repartizată

uniform în interiorul unei sfere de rază a , de permitivitate  0 , situată în vid. Să se calculeze
raportul dintre energia câmpurilor dintre acest caz şi cazul când sarcina ar fi repartizată uniform pe
suprafaţa aceleiaşi sfere.

ED  E2
R: W   dv ; W   0 dv
2 2

q r q 1
Dacă sarcina este repartizată în volum: Ei  şi Ee 
4 0 a 3
4 0 r 2

1 1
Dacă sarcina este repartizată pe suprafaţa sferei atunci : Ei  0 şi Ee 
4 0 r 2

Energia corespunzătoare câmpului din exteriorul sferei este acelaşi în ambele cazuri.

 0q 2 1 q2  4r 2 dr q2 1 q2
We    8 0  r 2
dv   dv 
16 2 02 r 4 2 32 2 0 a r4 8 0 a

Pentru energia coresp[unzătoare interiorului sferei :

q a q2
Wi   r 4r dr 
2 2

32 20 a 6 0 40 0 a

In al doilea caz este nulă.

Wa  We  Wi şi Wb  We

2. Intre două plăci metalice dreptunghiulare , paralele aflate la acelaşi potenţial V1 . se

introduce parţial , simetric , o placă metalică de forma unui triunghi echilateral aflată la potenţialul
V2.
Aflaţi forţa cu care este atrasă placa introdusă de celelalte două plăci.

R: Se crează două condensatoare cuplate în paralel.

0 A 0 A 3 2 3 0 x 2
Ce   cu A  x 2  Ce 
g g 4 4g
 1 3 0 x 2 (V1  V2 )
Energia W  (V1  V2 ) Ce 
2

2 4g

Forţa cu care placa mediană este atrasă de celelalte două plăci este :
 W  2 3 (V1  V2 ) 2  0 x
F   
 x V ct 4g

3. Se dă un condensator sferic cu razele armăturilor R1 şi R2 . Să se găsească forţa

lagrangiană care tinde să varieze razele armăturilor. Cât trebuie să fie U 0 astfel încât forţa care
modifică raza R1 să fie F1.

R1 R2
R: C  4 0 
R2  R1

1 RR
W  CU 02  2 0  1 2 U 02
2 R2  R1

 W  R22
F1     2 0U 02
 R1 V ct ( R2  R1 ) 2

F1  0 atunci tinde să mărească raza R1

  W  R12 1 q02
F2     2 0U 02  
 R2 V ct ( R2  R1 ) 2 8 0 R22

F2 este negativă şi deci tinde să micşoreze R2.

R22 ( R2  R1 ) 2 F1
F1  2 0U 02 deci U 2

( R2  R1 ) 2 2 0 R22
0

R2  R1 F1
şi U 0  
R2 2 0

4. Un condensator plan cu dielectric aer, are o armătură constituită din două plăci
dreptunghiulare identice, de lăţime b, dispuse paralel la distanţa a şi legate conductiv una cu
cealaltă . A 2-a armătură , de lăţime b , se află la distanţa x<a de una dintre plăci şi este introdusă
între acestea pe o adâncime y. Se cer componentele Fx şi Fy ale forţei electrice care se exercită
asupra armăturii centrale, când condensatorului I se aplică U.

R:Se formează două condensatoare plane cuplate în paralel.

 by  by a
C  0  0   0by 
x ax x(a  x)
1
W  U 2C
2

deci : Fx care acţionează pentru creşterea distanţei x

 W  1 C 1 2 a(a  2 x)
Fx   e   U 2  U  0by 2
 x  2 x 2 x (a  x) 2

Fy care acţionează pentru creşterea distanţei y este

 W  1 2 C 1 2 a
Fy     U  U  0b
 y  2 y 2 x( a  x)

5. Un condensator cu aer are armăturile în formă de pătrat cu latura a, la distanţa d una faţă
de alta. Intre armături se introduce un bloc dielectric format din două straturi solidare, de grosimi
d1 şi d2 şi permitivităţi  1 şi  2 . Considerănd blocul dielectric fixat î ntr-o poziţie intermediară x şi
că armăturile condensatorului sunt conectate la o sursă cu tensiunea U0, în ipoteza neglijării
efectelor de margine să se determine:
a) Forţa rezultantă ce acţionează asupra blocului.
b) Dacă 1  2   0 şi  2  5 0 , iar rigidităţile dielectrice ale celor două straturi sunt Ed1  3Eda şi
Ed 2  4Eda , în care Eda este rigiditatea sdielectrică a aerului, se cere tensiunea U0 maximă la
care condensatorul format nu se străpunge.
c) Cu ce viteză trebuie introdus blocul dielectric pentru ca i, curentul luat de la sursă să rămână
constant.

Câmpurile E1 , E2 şi E E a ( în cei doi dielectrici şi în aer) sunt uniforme şi normale pe

armături. Atunci rezultă :
E1d1  E2 d2  U 0 şi Ea (d1  d2 )  U0

La trecerea dintr-un dielectric în altul se conservă componenta normală a inducţiei

electrice , deci:

E11  E2 2

Astfel rezultă :

U 0 2 U 0 1 U0
E1  , E2  , Ea 
1d 2   2 d1 1d 2   2 d1 d1  d 2

Pe suprafaţa unei armături apar densităţile de suprafaţă ale sarcinii electrice :

- în dreptul blocului dielectric S1  D1  1E1

- în dreptul spatiului de aer  Sa  Da   0 Ea

Sarcina condensatorului este :

q   s1ax  sa a(a  x) şi rezultă expresia capacităţii:

1 2 ax a(a  x)
C  0
1d 2   2 d1 d1  d 2

a) Forţa care măreşte distanţa x este

 We 1 1 2 0
F ( )U 0 ct  U 02a(  )
x 2 1d 2   2 d1 d1  d 2

b) Din expresiile (1) se explicitează tensiunile U0 limita la care apare străpungerea fiecărui
dielectric

- stratul 1: U 0  (d1  0,4d 2 )  3Eda

- stratul 2 : U 0  (d2  32,5d1 )  4Ed1

- aer : U 0  (d1  d2 ) Eda

Cea mai mică tensiuune este impusă de dielectricul aer.

dx
c) Dacă blocul dielectric se mi şcă cu viteza v  , sarcina q a condensatorului menţinut la
dt
tensiunea constantă U0 se modifică şi apare curentul

dq dC 1 2 0
i  U0 (  )av
dt dt 1d 2   2 d 2 d1  d 2
La viteză v constantă rezultă un curent de intensitate constantă.

6. Un condensator cilindric, cu armături de raze a şi b b>a, de lungime l, are două jumătăţi

delimitate de un plan axial, cu dielectrici de permitivităţi  1 şi  2 . Dacă condensatorului I se
aplică tensiunea U, se cere :
a) capacitatea condensatorului
b) sarcinile q1 şi q2 pe fiecare jumătate de armătură
c) intensităţile câmpului electric şi inducţiile electrice în cei doi dielectrici
d) energiile electrostatice în cei doi dielectrici.

R: Liniile câmpului electric în dielectric sunt radiale.Se formează două condensatoare, cu

armături semicilindrice, conectate în paralel, deci:

1 21l 1 2 2l  (1   2 )l

C  C1  C2   
2 ln b 2 ln b ln
b
a a a
 Sarcinile electrice pe fiecare jumătate de armătură sunt:

1l  2l
q1  C1U  U şi q2  C2U  U
b b
ln ln
a a

Se aplică legea fluxului electric pe o suprafată  , de forma unui cilindru de rază r şi

lungime l. Intrucât pe bazele cilindrului Dn , iar pe suprafaţa laterală S1 a cilindrului D  n ,
rezultă succesiv:

   D n dA   DdA  ( D1 (r )  D2 (r ))rl
 S1

Insă D1  1 E1 şi D2   2 E2 , iar la suprafaţa de separaţie a celor doi dielectrici (S12) din

conservarea componentei tangenţiale a intensităţii câmpului electric rezultă

q1 q
Et1  Et 2  E1  E2  E (r )   2
1rl  2rl

Apoi

b
q1 b
U   E dr  ln
a
1l a

Si rezultă în final:
U
E (r )  şi D1  1 E , D2   2 E2
b
r ln
a

1 1  l 1 1  l
W1  q1U  U 2 1 şi W2  q2U  U 2 2
2 2 b 2 2 b
ln ln
a a
7. Două sfere punctiforme identice, fiecare de rază a, sunt încărcate cu sarcinile Q 1 respectiv
Q2 şi situate în vid la distanţa d între ele. Să se calculeze energia sistemului şi forţele de
interacţiune.

R: Energia electrică a sistemului foemat din cele două sarcini are expresia :

1 1 
We  Q1V1  (Q1 )V1
2 2

Sferele metalice sunt punctiforme, deci potenţialele lor V1 şi V2’ au expresiile :

 Q1 Q1
V1  
4 0 a 4 0 d

 Q1 Q1
V1  
4 0 a 4 0 d

Inlocuind V1 şi V1’ în expresia energiei se obţine :

1 Q12 2Q 2 Q 2
We  (  2 1 )
8 0 a a d

Sarcina Q1 se introduce în relaţii cu semnul ei.

Q12
Termenul: We 
4 0 d

depimde de distanţa dintre cele două sarcini numindu-se energie de interacţiune. Această
energie este negativă sau pozitivă după cum  este pozitiv sau negativ.
Q12
Forţa Coulombiană de interacţiune are expresia F  .
4 0 d 2
Pentru   0 este forţă de respingere iar pentru   0 este forţă de atracţie.

8. Trei sfere metalice punctiforme şi identice având raza a sunt situate pe o dreaptă în vid şi
sunt încărcate cu sarcinile Q1 Q2 şi Q3 . Sarcina Q1 este plasată în stânga lui Q2 la distanţa d1 , iar
Q3 în dreapta acesteia la distanţa d2. Stiind că Q1>0, Q2>0, Q3<0 şi că Q2  Q3  0 se cere să se
calculeze energia sistemului Si forţele ce se exercită asupra fiecărei sarcini.
Sfera a doua se aduce în contact cu sfera trei iar la urmă cu sfera unu, după care sfera unu
este readusă în locul iniţial. Se cere să se calculeze după operaţiile amintite, energia sistemului şi
forţele care acţionează asupra fiecărei sarcini. Să se determine condiţia pe care trebuie ă o
îndeplinească sarcinile Q1, Q2, Q3 pentru ca forţa care acţionează asupra sferei doi să fie nulă.

Q2  Q1 Q  Q3
Q1  Q1  2
 2  2  Q  Q3
Unde Q1  Q2  şi Q3  2
2 2 2

1 1 1
Energia sistemului este : We  Q1V1  Q2V2  Q3V3
2 2 2
 In care potenţialele V1, V2 , V3 se calculează uşor deoarece sferele sunt metalice şi
punctiforme una faţă de alta. Se obţine:
Q1 Q2 Q3
V1   
4 0 a 4 0 d1 4 0 (d1  d 2 )
Q1 Q2 Q3
V2   
4 0 d1 4 0 a 4 0 a

Q1 Q2 Q3
V3   
4 0 (d1  d 2 ) 4 0 d 2 4 0 a

Si deci energia devine :

1 1 2
Q1Q3  Q2 Q3 
2 2 2
We   (Q1  Q22  Q33 )  Q1Q2 
8 0  a d1 d1  d 2 d2

Energia de interacţiune

 1 Q1Q2 QQ QQ
We  (  1 3  2 3)
4 0 d1 d1  d 2 d2

Deoarece sferele metalice sunt identice după ce s- a efectuat punerea în contact a două
dintre ele, sarcina fiecăreia după separarea lor este egala cu semisuma sarcinilor iniţiale. In
consecinţă sarcinile sferelor în starea b vor fi:

Q2  Q3 Q  Q3
Q1  Q1  2
 2  2  Q  Q3
Q1  Q2  Q3  2
2 2 2

Energia de interacţiune în această situaţie va fi deci:

 1 2    2  
Q1 Q  Q2 Q3 
2
We   Q1 Q2 
8 0  d1 d1  d 2 d2 

Forţele de interacţiune ce acţionează asupra fiecărei sarcini se calculează utilizând

principiul suprapunerii efectelor :
QQ Q1Q3
F12  1 22 F13 
4d1 4 0 (d1  d 2 ) 2

Q1 Q2 Q3
Deci F1  ( 2
4 0 d1 (d1  d 2 ) 2

Q2 Q1 Q3
F2  (  )
4 0 d12 d 22

Q3 Q1 Q
F3  (  22 )
4 0 (d1  d 2 ) 2
d2
 Pentru situaţia de la b) obţinem

 
 Q Q Q3
F1  1 ( 22  )
4 0 d1 (d1  d 2 ) 2
  
 Q2 Q1 Q3
F1  (  )
4 0 d12 (d 2 2
  
 Q3 Q1 Q2
F1  (  )
4 0 (d1  d 2 ) 2 d 2 2

 Q  d
2

 2( 1 )  1
Q Q1
Pentru ca F2  0 trebuie ca 12  23 sau
d1 d2 Q2  Q3  d2

d1 Q1
Notând cu   Rezultă Q2  Q3 
d2 2(2  1)

9. Intre armăturile unui condensator plan se introduce o placă metalică M , neîncărcată cu

sarcini electric, de grosime  , până la înălţimea y. Neglijând efectele de margine ale câmpului
electric, se cere să se calculeze energia sistemului format şi forţa care acţionează asupra plăcii M.

Schema echivalenta este:

Capacităţile au expresiile :

 0 (h  y )l  0 yl  0 yl
C1  C2  C3  l fiind adâncimea armăturii plane,
d x D  (x   )
măsurată perpendicular pe planul hârtiei.

Capacitatea echivalentă a schemei cu capacităţi, faţă de bornele A şi B va fi:

 C 2 C3
Ce  C1 
C 2  C3

După calculele elementare rezultă :

h y y h y
Ce   0l (  )   0l ( 
d d  d d (d   )

 0ldy
Ce  C0   C0
d (d   )

Energia electrică a sistemului este egală energia înmagazinată în câmpul electric al

condensatorului echivalent.

1 1 1 Q12  ly
We  Q12  unde C ( y,  )  0
2 C 2 C0  C ( y ,  ) d (d   )

După cum se observă energia sistemului nu depinde de x ci numai de y. Când y=h avem:

1 1  1 Q12
We  Q12 (  )  We 0 
2 C0  0 h 2  0lh

Dacă placa are o grosime foarte mică limWe  We0

 0

Adică o foiţă metalică foarte subţire plasată pe o suprafaţă echipotenţială a câmpului electric
nu influenţează energia condensatorului în care este plasată .
Componenta forţei rezultante în direcţia axei Oz este nulă, deoarece energia liberă nu
depinde de x.

We
Fx  ( )Q ct  0
x

Componenta forţei rezultante după axa Oy va fi :

C ( y. )  0l
We 1 y 1 d (d   )
Fy  ( )Q ct  Q12  Q12
y 2 (C0  C ( y,  )) 2
2 (C0  C ( y,  ))2

Forţa Fy fiind pozitivă acţionează în sensul atragerii plăcii M între armături.

10. Intre arnmăturile unui condensator plan avnd distanţa dintre armături d şi aria unei plăci
de dimensiune h,l, fiind încărcat cu o sarcină electrică Q1, se introduce un bloc dielectric
paralelipipedic cu dimensiunile d,l. Mediul dielectric al acestui bloc paralelipipedic are
permitivitatea relativă  r
Să se calculeze forţa care atrage blocul între armăturile condensatorului.
 R: Sistemul astfel format poate fi echivalat cu trei condensatoare legate în paralel..
Capacităţile acestor condensatoare sunt:

 0ly  0l  0l (h  ( y   ))
C1  C2  şi C3  Ce  C1  C2  C3
d d d

Capacitatea echivalentă devine astfel:

 0l  0l
Ce  (h    y  y   r )  (h   ( r  1))
d d

Capacitatea echivalentă este independentă de y.

Forţa rezultantă ce acţionează asupra blocului dielectric este :

We
Fy  ( )Q ct  0 .
y

11. Doi cilindrii metalici coaxiali de raze Re şi RI , foarte lungi se găşesc în poziţia din
figură. Cilindrul interior este introdus în cel exterior pe o lungime x în timp ce între cei doi cilindrii
se aplică o tensiune U  V1  V2  ct . Să se calculeze forţa rezultantă ce acţionează asupra
cilindrului interior.

R: Efectele de margine la capetele tubului conduc la capacitătile parţiale C 0 şi C0’

complicate ca expresie dar constante atât timp cât se modifica distanţa x, cu condiţia ca lungimea
tuburilor să fie suficient de mari faţă de x. Din punct de vedere electric sistemul se echivalează cu
un sistem format de trei condensatoare de capacităţi C0 C1 şi C0’, conectate în parallel.
1
Energia electrică a sistemului este We  U 2Ce
2

În care capacitatea echivalentă Ce are expresia :

    2x
Ce  C0  C0  C1  C0  C0  0
R
ln e
Ri

Energia sistemului devine:

2 0 x
We  12 U 2 (C0  Co'  )
Re
ln
Ri

We
Aplicând teorema forţelor generalizate : F  ( )U ct
x

 0 2
Se deduce expresia : F 
Re
ln
Ri

Forţa este independentă de x.

12. Intre armăturile unui condensator plan se introduce paralel cu acestea o placă metalică
de formă triunghiulară , cu grosimea  . Dimensiunile plăcilor condensatorului şi ale armăturii
mobile M sunt cunoscute. Calculaţi energia sistemului şi forţa care acţionează asupra plăcii M.

R: Din punct de vedere electric sistemul este achivalent cu trei condensatoare conectate ca în
figură:

0S   S  0 S 
Capacităţile celor trei condensatoare sunt : C1  C2  0 C3 
d z d  (z   )
xy xy
unde : S   ab  iar S  
2 2
 x y
Din asemănarea triunghiurilor rezultă 
b a

x2a x2a
S   ab  S  
2b 2b

C 2 C3
Capacitatea echivalentă a celor trei condensatoare va fi: Ce  C1  sau
C 2  C3
0  0a 
C (ab)  x 2  C1  C1
d 2bd (d   )

Energia sistemului depinde printre altele şi de mărimea geometrică  şi x. Când   0

sistemul obţine energia unui condensator plan obişnuit.
Forţa care acţionează asupra plăcii mobile M este:

We
Fx  ( )Q ct
x 1

 0a  0a  1 2
Notând b  k1 şi   k 2 şi Q1  k3 rezultă
d b 2b(d   ) 2

 k3 k 3 2k 2 x
Fx   
x k1  k 2 x 2
(k1  k 2 x 2 ) 2

1 2  0a 
Q1 x
2 b b( d   )
sau Fx 
a a 
( 0 b 0 x 2 )2
d b 2b(d   )

ceea ce demonstrează că piesa metalică este atrasă în interiorul armăturilor.

13. Un condensator plan este format dintr-o placă trapezoidală fixă A şi o panglică metalică
infinit lungă de lăţime d. Distanţa dintre cele două armături aşezate paralel este D. Să se calculeze
variaţia energieie electrice a condensatorului astfel format când armătura mobilă M se deplasează
cu distanţa în sensul pozitiv al lui y iar armăturile stau sub tensiunea constantă U.
 R: Dacă se neglijează efectul de margine , adică se presupune numai câmpul între panglică
infinită şi porţiunea corespunzătoare din armătura trapezoidală, capacitatea condensatorului atfel
 S
format va fi: C  0
D
X x
Aria condensatorului format are, folosind notaţiile din figură expresia: S  d
2
X x
tg  
b b
(h  y )  (h  ( y  d ))
tg tg
mai avem :

x  b  tg (h  ( y  d )) X  b  tg (h  y)

Aria armăturii se poate scrie deci în forma:

d
S  d (b  (h  y)tg  tg )
2
X  x
Pentru poziţia deplasată cu y a armăturii mobile se pot scrie relaţiile : S   d
2
X
tg  ; X   X  ytg
y
X  x  2ytg
x  x  ytg deci S   d  S  ydtg
2

Dacă deplasarea se face în sus y  0 va rezulta S  0 şi S   S

Variaţia energieie electrice la o deplasare a panglicii cu y va fi :
1  S 1 2  0 d
We  We ( S )  We ( S )  U 2 0  U ytg
2 D 2 D
Variaţia energiei este proporţională cu deplasarea y şi creşte odată cu cu creşterea
unghiului  .

14.Un bloc dielectric paralelipipedic cu permitivitatea relativă este introdus între armăturile
unui condensator plan având aria armăturilor S iar distanţa dintre acestea d. Efectuându-se
introducerea dielectricului odata la sarcină constantă pe armăturile condensatorului iar altă dată la o
tensiune constantă între acestea , să se calculeze energia sistemului şi forţa ce acţionează asupra
blocului dielectric în cele două cazuri.

R: Capacitatea echivalentă a sistemului se calculează din

xl  0 (h  x) xl  hl
Ce    (   0 )  0
d d d d
 Pentru cazul condensatorului plan izolat de sursă (Q1=ct.) energia are expresia:

1 2 1
We  Q1
2 xl  hl
(   0 )  0
d d

Forţa ce se exercită asupra blocului va fi :

l
(   0 )
We 1 2 d
F  ( )  Q1
x 2  xl  0 hl 
2

 d (   ) 
d 
0

Forţa acţionează în sensul atragerii blocului între armăturile condensatorului plan. Forţa
este mare la început (x=0) şi scade la zero când blocul dielectric ocupă tot spaţiul dintre armături.
Variaţia totală de energie va fi:
 
1 2 l  1 1 
Wef  Wei  Q1 (   0 )  
2 d  hl hl 
 ( 0 )2 ( )2 
 d d 
1 d 1
We  Q12 2 (   0 )( 2   02 )
2 lh ( 0 ) 2
şi este egală şi de semn opus cu lucrul mecanic efectuat de for ţele câmpului.
Pentru cazul când armăturile condensatorului sunt conectate la sursa de tensiune U=ct.
energia va fi exprimată în forma:
1 1  xl  hl 
We  U 2Ce  U 2  (   0 )  0 
2 2 d d 
Expresia forţei devine:

We 1 l
F ( )  U 2 (   0 )  ct
x 2 d

Cele două forţe sunt egale dacă tensiunea U aplicată are o astfel de valoare incât să încarce
condensatorul cu sarcina Q din primul caz.

15. Se consideră condensatorul plan din figură . Să se calculeze energia sistemului şi forţa
rezultantă ce acţionează asupra blocului dielectric de grosime aşezat lipit de armătura din stânga,
considerând armăturile înîntr-un caz ca fiind sub sarcină constantă iar în alt caz sub tensiune
constantă.
 R: Sistemul poate fi echivalat din punct de vedere electric cu două condensatoare legate în
serie.
Capacitatea echivalentă a sistemului va fi:

S  0 S

C1C2  d    0S
Ce  
C1  C2 S   0 S  (d   )   0
 d 

Energia electrică va avea expresia:

1 1 1 2
We  Q12  U C0
2 Ce 2

La sarcina Q1 = ct. energia capătă expresia:

1 2  (d   )   0
We  Q1
2  0S

iar forţa care acţionează asupra blocului dielectric este :

1   (d   )   0 1 1
F   Q12   Q12 ( 0   )  ct
2   0 2 S

16. Intre armăturile unui condensator cilindric de lungime foarte mare şi încărcat cu sarcina
Q1 se introduce un al treilea cilindru metalic coaxial pe adâncimea y. Razele cilindrilor sunt R 1 R2
R3. Grosimea peretelui cilindrului intermediar este . Neglijând efectele de margine se cere să se
calculeze forţa care se exercită asupra cilindrului introdus în câmpul condensatorului.

R: Din punct de vedere electric sistemul poate fi echivalat cu două condensatoare în serie.
Cele două condensatoare se definesc numai pe adâncimea de pătrundere y. Capacităţile
condensatoarelor sunt:

2 0 y 2 0 y
C1  şi C2 
R R1
ln 3 ln
R2 R3  
 C1C2 1
Capacitatea echivalntă este Ce   2 0 y
C1  C2 ln
R1 R
 ln 3
R3   R2
Energia câmpului dependentă de y este :

1 1 1 2 1 R1 R
We  Q12  Q1 (ln  ln 3 )
2 Ce 2 2 0 y R3   R2

Forţa care se exercită asupra cilindrului intermediar este :

We Q12 R1 R
Fy  ( ) (ln  ln 3 )
y 4 0 y 2
R3   R2

17. O sarcină punctiformă Q se află la distanţa a fată de o distribuţie liniară de sarcini

electrice cu densitatea cunoscută ρ. Care este forţa care acţionează asupra sarcinii Q?

R: Sarcina elementară este dq. Care se află în elementul de lungime dx., poziţionat la
distanţa x de . Sarcina dq determină o forţă elementară dF de interacţiune asupra sarcinii
punctiforme Q.

Qdq Q   l dx dq
dF   deoarece  l 
4 0 r 2
4 0 r 2
dx

l Q  dx
40  r 3
Prin metoda integrării directe avem: F  r

Vectorul r are două componente r   xi  aj

l Q  ( xi  aj )dx
r  x 2  a 2 Deci F 
40 
 ( x 2  a 2 )3 / 2

Pentru calcul se descompune în două integrale .

 
xdx 1 ( x 2  a 2 ) 3 / 21
I1    2  0

( x  a 2 )3 / 2 2  3 / 2 1 

 
dx dx
Şi I 2  a   2a  2 Substituim x 2  a 2  x 2t 2 şi obţinem

(x  a )
2 2 3/ 2
0
(x  a )
2 3/ 2
 
2a x 2 Q
I2  2  Deci F  l j
a x2  a2 0
a 2 0 a

18. In problema anterioară presupunem că sarcina Q se deplasează în direcţia axei Oy cu

Q
viteza iniţială v0  0 sub influenţa forţei de interacţiune F  l j . Să se calculeze viteza
2 0 y
sarcinii Q la distanţa 2a de origine, cunoscând masa particulei m .

dvy Q l
R: Legea a doua a lui Newton ma y  Fy unde a y  Fy 
dt 2 0 y
dvy l Q
Deci m 
dt 2 0 y

dy dy Q
Tinând seamă că v y   dt  şi înmulţind relaţia anterioară cu dt mdv y  l dt
dt vy 2 0 y
 Q dy Q l dy
sau mdv y  l sau m  dvy  v y  
2 0 y v y 2 0 y

 l Q dy mv y2 l Q y
v y

Integrând ultima relaţie m v y dy 

2 0 a y
obţinem  ln .
0 2 20 a

19. Un bloc paralelipipedic de metal are dimensiunile a, b, g (g=grosimea), iar sarcina lui
electrică totală este nulă. Blocul este introdus partial între armăturile dreptunghiulare (cu
dimensiunile a, b) ale unui condensator plan. DistanŃa dintre armături este d (d>g) iar diferenta de
potential între ele este U. Între armături se găseste vid. Să se calculeze forta cu care este atras blocul
între armături, stiind că muchiile blocului si ale armăturilor sunt paralele (se neglijează efectele de
margine).

R: Capacitătile “condensatoarelor” puse în evidentă în figură, respectiv capacitatea

echivalentă, sunt:
  0 a(b  x)  0 ax  0 ax
C1  ; C2  ; C3 
d m n
 0a
C  C1 
C2C3
 b(d  g )  gx
C2  C3 d (d  g )

Calculul capacitătilor si fortelor electrostatice:

 W  1 2 C  0 aU 2 g
F   U  0
 x U  ct 2 x U  ct 2d (d  g )
Forta care apare este o fortă ce atrage blocul paralelipipedic între armături, deoarece este
îndreptată în sensul cresterii coordonatei generalizate x.