24.03.

2023
Mecanică Cuantică
Seminarul 4
Modelul atomic Bohr
1. Conform electrodinamicii clasice, energia emisă în unitatea de timp de un electron aflat în
aer într-o mişcare uniform variată cu acceleraţia v , este:
dE 1 2 e2 2
P  v ,
dt 40 3 c3
unde e este sarcina electronului şi c viteza luminii în vid. Să se determine intervalul de timp t 0 la
capătul căruia un electron care se roteşte în jurul unui proton pe o orbită circulară de rază
a0  0,53  10 10 m (prima rază Bohr) ar cădea pe nucleu (proton) ca urmare a pierderilor de energie,
dacă se folosesc în calcul legile mecanicii şi electrodinamicii clasice. Se cunosc:  0 , c, e şi me .
Soluţie:
Condiţia de stabilitate a electronului pe traiectoria circulară, impune:
mv 2 e2 e2 e2 1
  v 2
  2v d v   dr
r 40 r 2 40 mr 40 m r 2
dv e2 1 1 2 e2  e2  1
v   ; P    
dt 2  40 m r 2
40 3 c  2  40 m  r 4
3 

2
e2 dr 1 2e 2 1  e 2  1
P  Fm v     
2  40 r 2 dt 40 3c 3 4  40 m  r 4
2 t 0 2 r
 40 m  2 3  4 0 m 
dt  3c 3   r dr  t 0   dt  3c  e 2  r
2
dr
 e 
2
0 a0
2

 
1  4  a 03 2
2
40 m  3
3
t 0  c   a  r 3
   4 m , unde  0 0  c 2
 0  e
0
 
2
e c

t 0   

1  4  0,53  10 10
2

3

9,1  10 31 2
 0.627  10 10 s .
8 7

3  10  4  10  1,6  10 19 4

2. Să se calculeze de câte ori se va mări raza orbitei electronului unui atom de hidrogen care se
găseşte în starea fundamentală şi este excitat cu o cuantă având energia de 12,09eV. Se cunoaşte
E1  13,6eV (starea fundamentală, n  1 ).
Soluţie:
Avem:
e2 e2 e2
rn  n 2
 
4 0 m0e c 2 2 1 1 8 0 En
8 0 m0e c 2 2 2
2 n
2
e
r1  ; E1   13,6  13,6eV
80 E1
e2
rn  ; En   13,6  12,09   1,51  1,51eV
80 En
 e2 e2 13,6
r1  ; rn   r1  9r1
80  13,6 40 1,51 1,51
e2
Deoarece rn  n 2  r1 n 2 , rezultă că raza creşte de nouă ori şi electronul trece de pe
4 0 m0e c 
2 2

orbita n  1 pe orbita n  3 .

3. Să se calculeze frecvenţele de rotaţie ale electronului prima şi a doua orbită Bohr ale
atomului de hidrogen, şi frecvenţa cuantei emise la tranziţia între aceste orbite. Să se compare
rezultatele. Se cunosc: mc2  0,511MeV ,  , h şi e.
Soluţie:
Ţinem seama de soluţia problemei 1.38., avem:
2E mc 2   2
 r1  n3  
h 1 h
2
 1 
0,511 106  1,6  109  
  137   6,57  1015 Hz
6,626  1034
r
 r2  31  0,82 1015 Hz.
2
E E 3 3
12  1 2  E1  mc2   2  2,46 1015 Hz
h 4h 8h
 r   r2
 r1  r2  12  1
2
2,32 10  2,46 10  3,69 10 , 12 fiind foarte apropiată de media geometrică a frecvenţelor de
15 15 15

rotaţie ale electronului pe cele două orbite între care are loc tranziţia  rn   n,n1   rn1 .

4. Se cunoaşte modelul lui Bohr pentru atomul de hidrogen. Să se determine:

a) intensitatea curentului electric corespunzător mişcării electronului pe a n-a orbită a atomului
de hidrogen;
b) inducţia magnetică B în centrul primei orbite Bohr a aceluiaşi atom;
c) valorile mărimilor calculate anterior în cazul primei orbite Bohr ( n  1 ). Se cunosc:
1
 9  10 9 ; 0 ; m; e şi 
40
Soluţie:
1
ec
e e evn n 1 m0 e e 5 1
a) I n     
T 2rn 2rn 2e 2 2 (4 0 ) 2 2 3 n 3
n
vn 4 0 m0e c 2 2
0 I n 0 1 m02e e 7 1
b) Bn  
2 rn 4 (4 0 ) 3  5 n 5
c) n  1
I1  1,05 mA ; B1  12 ,448 T

5. Pornind de la teoria lui Bohr a atomului de hidrogen, se cere să se determine:

a) momentul magnetic al electronului ce se mişcă pe orbita a n-a atomului de hidrogen;
b) raportul dintre momentul magnetic şi momentul cinetic, arătând că acesta rămâne constant
pentru toate orbitele;

2
 c) viteza unghiulară şi energia totală a electronului în cazul mişcării acestuia pe o orbită a
atomului de hidrogen, dacă acestei mişcări îi corespunde un moment magnetic egal cu
e
2,769 1023 J  T 1 (  B   927 ,400 899 (37 )  10 26 JT 1 ).
2m 0 e
Se cunosc:  B ; E1  13,6eV ;  .
Soluţie:
Se ţine seama de la rezultatele de la problema 4.
e ev
a) I n   n
Tn 2rn
ev n e e e2 1
 n  S n I n  rn2  rn v n  n 2  c 
2rn 2 2 4 0 m0e c 
2 2
n
e
 n  B  n
2m 0 e
1 e2
b) Ln  mv n rn  m0ec n 2  n
n 4 0 m0e c 
2 2

e 
n
n e
 2m 
Ln n 2m
 n 2,769
c) n   3
 B 0,927
2 E1
3   1,045  1015 rad/s
3 3

E
E   12  1,525 eV
3

6. Un atom de hidrogen se află în starea fundamentală. În această stare absoarbe o cuantă de

lumină cu lungimea de undă   102,6 nm. Să se determine cu cât variază în acest caz momentul
magnetic orbital al electronului. Se cunosc: m0e c 2  0,511MeV ,  , h, c şi e.

Soluţie:
1  1 2 2 n 1
2
c 1 1
h 1n  h  m0e c 2 2  2  2   m c 
1n
0e
2 1 n  2 n2
1
n 3
2hc
1
m0e c 2 2 1n
Ţinând seama de rezultatele de la problema 5. avem:  n   B  n , adică:
1   B 
    3  1  2 B .
3  3 B 

7. Să se afle numărul cuantic care determină starea excitată a atomului de hidrogen, dacă se
ştie că la trecerea în stare normală el emite un singur foton cu   102,60 nm. Se cunosc:
m0e c 2  0,511MeV;  ; h şi c.
Soluţie:
  102,60 nm este în U. V. Deci, avem seria Lyman ( n  1 )

3
 hc 1 1 1  1 m 2  1 hc
En  E1   m0e c 2 2  2  2   m0e c 2 2 
1n 2 1 m  2 m2 
1 2hc
m 0 e c 2 2  m 0 e c 2 2 2  ; m4
m 
hc
 E4  E1 ;   102,6 nm


8. Să se determine variaţia momentului cinetic al electronilor din atomii de hidrogen, când

aceşti atomi emit o linie spectrală de lungime de undă dată   1281,8 nm. Se ştie că această lungime
de undă aparţine seriei Paschen. De asemenea, avem: E1  13,6eV ;
Soluţie:
hc  1 1 9  n2 1
 En  E3  E1  2    E1 ; E1   m0e c 2 2
 n 9 9n 2
2
hc n2  9
 E1
 9n 2
 9hc  2 9 E1 9
 E1  n  9 E1  n   5
   9hc 9hc
E1  1
  E1
Ln  mv n rn  n .
L5  5; L3  3; L  L5  L3  2

9. Un atom de hidrogen excitat, la tranziţia în starea fundamentală emite succesiv două cuante
cu lungimile de undă de 1281,8nm şi 102,57nm. Să se determine numărul cuantic al stării iniţiale
atomului şi energia corespunzătoare. Se cunosc: E1  13,6eV ; h; c şi e.
Soluţie:
Avem situaţia din figura 1.50.1.

Se observă că se pot scrie relaţiile:

hc 1  n2 n2  1
 E1 2  E1
1n n n2
şi
hc m2  n 2
 E1 .
 mn m2 n 2
Eliminând pe n 2 între aceste două relaţii, obţinem: Fig. 9

 hc  mn  1n 
E1  E1  
 1n  mn 
m 5
hc
E1 
1n
E1  13,6
E5    0,544 eV
52 25