Materiale Feroelectrice

1.Scopul lucrarii
Scopul lucrarii de fata este determinarea dependenei de frecven i temperatur a
permitivitii complexe relative i studiul efectului piezoelectric pentru materialele ceramice
feroelectrice.
Informatii teoretice
Momentul electric nenul al unitatii de volum in absenta unui camp electric exterior
este cel care caracterizeaza cel mai bine materialele cu polarizare spontana.
Momentul dipolar spontan este o caracteristica a celulei elementare existente intr-un
astfel de metal.
Principiul lui Neumann este cel dupa care polarizatia spontana poate fi incadrata intr-
o serie de aspecte necesare studiului, astfel: Simetria structurala a atomului sa constituie un
subgrup al clasei de simetrie limita m.
Starea feroelectric reprezint o stare de ordine a materiei, rezultat spontan din
tendina ctre stabilitate care corespunde unui minim al energiei libere totale a materialului.
Efectul perturbator este fenomenul prin care temperatura influenteaza starea de
polarizatie spontana.
Temperatura Curie Tc este temperatura la care agitatia termica distruge starea de
ordine dielectrica, materialul pierzandu-si polarizarea sa spontana.Indiferent de structura
cristalina a metalului (monocristalina sau policristalina) se contanta ca in aceste metale
ordinea dielectrica spontana se caracterizeaza prin formarea de domenii dielectriece in
interiorul carora momentele electrice ale celulelor elementare sunt orientate in aceeasi directie
si sens.
Materialele feroelectrice care prezint la nivel macroscopic polarizaie remanent
nenul se caracterizeaz prin efect piezoelectric direct i invers, care const n interaciunea
dintre mrimile electrice (intensitatea cmpului electric i inducia electric ) i mrimile
mecanice (tensiunea mecanic i deformaia mecanic relativ ). n domeniul liniar, de
semnal mic, n regim armonic (cnd mrimile cauz mecanice i electrice variaz sinusoidal
n timp) efectul piezoelectric poate fi descris cantitativ prin urmtorul sistem de ecuaii:
[D]=
0
[
T
][E]+[d][T]
(1)
[S]=[d
t
][E]+[s
E
][T]
unde
[E] este reprezentarea n complex simplificat a vectorului cmp electric;
[T] - reprezentarea n complex simplificat a tensorului tensiune mecanic;
[D] - reprezentarea n complex simplificat a vectorului inducie electric;
[S] - reprezentarea n complex simplificat a tensorului deformaie elastic
2. Desfasurarea lucrarii
1
a)Determinarea dependentei de frecventa a permitivitatii complexe relative
Se folosete o plachet de PZT cu grosimea b=3mm care se introduce ntr-un dispozitiv
de prob cu aria armturilor A=80mm
2
. Msurtorile se fac cu ajutorul Q-metrului. Pentru
fiecare frecven se folosete o bobin auxiliar pentru a fi posibil realizarea acordului
aparatului. Se execut dou determinri:
fr prob, notndu-se capacitatea de acord intern a Q-metrului C
V0
i factorul de
calitate Q
0
;
utiliznd proba din PZT refcndu-se acordul i notndu-se C
V1
i Q
1
.
FORMULE FOLOSITE IN TABEL
1 0 0 v v
S
C C C

,
_

1 0
0 1
0
1 0
Q Q
Q Q
C
C C
Q
v
v v
e

0
0
'

A
C b
S

e
S
Q A
b C

0
0
' '

e
Q
tg
1

Folosind datele din tabel se vor trasa graficele (f), (f),

tg
(f), diagrama Cole-Cole
( )
L
aux
L
1
L
2
L
3
L
5
L
6
L
7
L
9
L
10
L
11
L
12
f [Mhz] 0,05 0,1 0,2 0,5 1 2 5 10 20 40
C
V0
[pF] 389 292 268 399 294 267 400 313 390 329
Q
0
620 500 458 405 345 258 287 306 301 252
C
V1
[pF] 326 235 214 350 252 223 353 267 344 278
Q
1
50 180 139 88 180 119 145 141 149 111
C
0
S
[pF] 63 57 54 49 42 44 47 46 46 51
Q
e
8.81 54.90 40.21 13.81 53.77 36.40 34.43 38.43 34.80 30.75

266.77 241.36 228.66 207.49 177.85 186.31 199.02 194.78 194.78 215.96

30.29 4.40 5.69 15.03 3.31 5.12 5.78 5.07 5.60 7.02

tg 0.11 0.02 0.02 0.07 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03

GRAFICE
2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40
( ) f ' '


DIAGRAMA COLE-COLE
3
140
150
160
170
180
190
200
210
220
0 5 10 15 20 25 30 35 40
( ) f '
0
0,005
0,01
0,015
0,02
0,025
0,03
0,035
0,04
0 5 10 15 20 25 30 35 40
( ) f tg

0
5
10
15
20
25
30
35
170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270
( ) ' ' '
b)Determinararea dependentei de temperatura a permitiviataii complexe relative
Se folosete un cuptor nclzit de o rezisten. n acest cuptor se introduce o prob de
material feroelectric cu grosimea b = 3 mm i aria armturilor A = 10 mm. Temperatura din
interiorul cuptorului se determin cu ajutorul unui termometru. Proba este conectat la o
punte RLC prin intermediul a dou fire conductoare. Se determin variaia lui C
0
s
i R
0
n
intervalul de temperatur 20 100 C. Se calculeaz parametrii de material cu urmtoarele
relaii:

0
0
'

A
C b
S

'
' '
0 0
0

S
C
G
tg
-
0

este fecvena unghiular a semnalului de lucru al punii:

0

= 10
4
rad / s.
-maximul curbei
( ) T '
, reprezinta temperatura la care dispare ordinea dielectric din
material, adica temperature Curie

( ) T T A
C

0 0
4
1
'

pentru
C
T T <


( )
C
T T A

0 0
2
1
'

pentru C
T T >
.
(
0
A este o constant fenomenologic)Considerand
S
e
C R Q
0 0 0
se deseneaza graficele ( ) T '
,
( ) T ' '
,
( ) T tg

4

[ ] C T
20 80 85 90 95 100 105 110 115
5
[ ] nF C
S
0
0.8 2.5 2.8 3.2 3.6 4.1 4.5 5.2 5.8
[ ] M R
0
170 11 10 10 109 9 8.5 7 7
' 3387.53 10586.04 11856.37 13550.14 15243.90 17361.11 19054.88 22018.97 24559.62
' ' 2.49 38.49 42.34 42.34 3.88 47.05 49.82 60.49 60.49

tg
7.35E-04 3.64E-03 3.57E-03 3.13E-03 2.55E-04 2.71E-03 2.61E-03 2.75E-03 2.46E-03
'
1

2.95E-04 9.45E-05 8.43E-05 7.38E-05 6.56E-05 5.76E-05 5.25E-05 4.54E-05 4.07E-05

[ ] C T
120 125 130 135 140 145 150 155 160
[ ] nF C
S
0
6.4 7 7.1 7.2 7 6.7 6.3 6 5.5
[ ] M R
0
7.5 8 8.5 9 9 8 7 6.5 6
' 27100.27 29640.92 30064.36 30487.80 29640.92 28370.60 26676.83 25406.50 23289.30
' ' 56.46 52.93 49.82 47.05 47.05 52.93 60.49 65.14 70.57

tg
2.08E-03 1.79E-03 1.66E-03 1.54E-03 1.59E-03 1.87E-03 2.27E-03 2.56E-03 3.03E-03
'
1

3.69E-05 3.37E-05 3.33E-05 3.28E-05 3.37E-05 3.52E-05 3.75E-05 3.94E-05 4.29E-05

[ ] C T
165 170 175 180 185 190 195 200 205
[ ] nF C
S
0
5.1 4.7 4.4 4.1 3.8 3.5 3.2 3 2.8
[ ] M R
0
5.5 5 5 4.5 4 3.5 2.7 2.3 1.8
' 21595.53 19901.76 18631.44 17361.11 16090.79 14820.46 13550.14 12703.25 11856.37
' ' 76.99 84.69 84.69 94.10 105.86 120.98 156.83 184.11 235.25

tg 3.57E-03 4.26E-03 4.55E-03 5.42E-03 6.58E-03 8.16E-03 1.16E-02 1.45E-02 1.98E-02

'
1

4.63E-05 5.02E-05 5.37E-05 5.76E-05 6.21E-05 6.75E-05 7.38E-05 7.87E-05 8.43E-05

[ ] C T
210 215 220 225 230 235 240 245 250
[ ] nF C
S
0
2.5 2.5 2.3 2.2 2.1 2 1.9 1.8 1.7
[ ] M R
0
1.5 1.3 1.1 0.9 0.75 0.7 0.6 0.55 0.5
' 10586.04 10586.04 9739.16 9315.72 8892.28 8468.83 8045.39 7621.95 7198.51
' ' 282.29 325.72 384.95 470.49 564.59 604.92 705.74 769.89 846.88

tg
2.67E-02 3.08E-02 3.95E-02 5.05E-02 6.35E-02 7.14E-02 8.77E-02 1.01E-01 1.18E-01
'
1

9.45E-05 9.45E-05 1.03E-04 1.07E-04 1.12E-04 1.18E-04 1.24E-04 1.31E-04 1.39E-04

6
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
0 50 100 150 200 250 300
( ) T ' '
7
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
0 50 100 150 200 250 300
( ) T '
y = -2,8556E-06x + 3,4060E-04
y = 1,0314E-06x - 1,2451E-04
0,00E+00
5,00E-05
1,00E-04
1,50E-04
2,00E-04
2,50E-04
3,00E-04
3,50E-04
0 50 100 150 200 250 300
( ) T
'
1

Temperatura Curie:
[ ] [ ] C C T
C

7 , 120
10 0314 , 1
10 2451 , 1
6
4
sau
[ ] [ ] C C T
C

3 , 119
10 8556 , 2
10 4060 , 3
6
4
.
=>
[ ] C T
C
120
.
Pantele celor dou drepte sunt:
6
1
10 0314 , 1

tg
6
2
10 8556 , 2

tg . |=>
77 , 2
0314 , 1
8556 , 2
1
2

tg
tg
.
Urmeaza calculul constantei
0
A

unde
C T T
C
5
1

si
C T T
C
+ 5
2
:
) ( ' 4
1
0
0
T T
A
C

pentru [ ] C T 115
1
deci
C F
m
A

21 , 267308
0
) ( ' 2
1
0
0
C
T T
A

pentru [ ] C T 125
2
deci
C F
m
A

77 , 334168
0
VALOAREA MEDIE:
C F
m
A

t 28 , 33430 49 , 300738
0
8
c) Determinarea parametrilor care caracterizeaza nivelul piezoelectric
Se vor msura caracteristicile a dou rezonatoare piezoelectrice:un rezonator ceramic
Philips confecionat din PZT 4;un rezonator piezoceramic confecionat n laborator din PZT 5.
Se msoar pentru fiecare rezonator
T
C
0
i factorul de calitate
e
Q
:
pF C
T
235
01

cu
180
e
Q
pF C
T
214
0

cu
139
e
Q
Se caut frecvenele
m
f
i
n
f
(de maxim, respectiv minim, al modulului admitanei) n
domeniile:
- rezonatorul I
o modul radial : 40 - 85 kHz ;
o modul longitudinal : 300 400 kHz ;
- rezonatorul II
o modul radial : 60 - 135 kHz ;
o modul longitudinal : 900 kHz 1,1 MHz .
m
f
n
f
Rezonatorul I
mod radial 40-
85 kHz
[ ] kHz f
40 50 57 60 64 70 80
[ ] mV U
52 89 165 79 2.7 33 56
Rezonatorul I
mod
longitudinal
300-400 kHz
[ ] kHz f
310 340 345 355 380 390 400
[ ] mV U
163 170 173 155 15 73 76
Rezonatorul II
mod radial 600-
135 kHz
[ ] kHz f
65 80 100.5 110 118 130 135
[ ] mV U
82 115 150 79 0.64 48 58
Rezonatorul II
mod
longitudinal 0,9-
1,1 MHz
[ ] kHz f
900 930 970 1000 1070 1100 1150
[ ] mV U
165 170 175 175 23 88 95
GRAFICE
) ( f U U
:

Rezonatorul I
mod radial 40-85
kHz
9
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
) ( f U U

Rezonatorul I mod longitudinal 300-400 kHz
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
330 340 350 360 370 380 390 400 410
) ( f U U
Rezonatorul II mod radial 600-135 kHz
0
20
40
60
80
100
120
140
160
0 20 40 60 80 100 120 140 160
) ( f U U
Rezonatorul II mod longitudinal 0,9-1,1 MHz
10
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
) ( f U U
[ ]
m
R
Rezonatorul I mod radial 40-85 kHz 30
Rezonatorul I mod longitudinal
300-400 kHz
14
Rezonatorul II mod radial 600-135
kHz
100
Rezonatorul II mod longitudinal
0,9-1,1 MHz
42
MODURILE DE VIBRATIE
1
1
]
1

,
_

1
2
0
m
n T
f
f
C C
;
C f
L
m
2 2
4
1

;
m
R R
;
T
e
e
C
Q
R
0

;
C C C
T S

0 0
pF C
R
26 , 61
1
mH L
R
6 , 127
1
14 , 2
1R e
R
pF C
S
R
7 , 173
01

pF C
L
50
1
mH L
L
25 , 4
1
34 , 35
1L e
R
pF C
S
L
9 , 184
01

pF C
R
02 , 81
2
mH L
R
95 , 30
2
03 , 1
2R e
R
pF C
S
R
133
02

pF C
L
4 , 46
2
mH L
L
58 , 0
2
66 , 10
2L e
R pF C
S
L
6 , 167
02

4. Concluzii
11
Lucrarea demonstreaza exactitatea teoriei dei rezultatele nu sunt lipsite de erori.
Graficele (intr-o mare masura) se aliniaza la principiile teoriei expuse in capitolul
desfasurarea lucrarii.
Erorile aparute pe parcusul lucrarii se datoreaza in mare parte echipamentului folosit.
Aproximarile care survin in cadrul metodelor folosite de-a lungul lucrarii sunt de a
semenea o sursa sigura de eroare.
O metoda de reducere a erorilor din rezultate poate fi cea care sa aiba la baza utilizarea
unor multimetre, Q-metre i puni RLC de precizie superior, calibrate i avizate de Institutul
Metrologic;utilizarea unor elemente de conectic cu pierderi mai mici;o mai bun izolare a
mediilor ce necesit anumite condiii climatice (cuptorul de nclzire);utilizare unor
generatoare de tensiune i semnal mai precise;creterea numrului de msurtori n vederea
unor mai bune aproximri.
12