MODELARE SI SIMULARE CU

PSPICE
 AVANTAJE
• Verificarea rapida a soluţiei de principiu adoptata de proiectant.
Sunt 3 nivele de modelare a circuitelor: comportamentala,
structurala si cu model pentru fiecare element component.
• Analizarea performantelor si randamentului circuitului, in
funcţie de variaţia proprietatilor elementelor de circuit, a
temperaturii, a sursei de energie, etc.
• Studierea comportamentului circuitului la apariţia unei
suprasolicitari (termice, in curent sau in tensiune), fara sa se
distruga elemente de circuit. Evaluarea efectului zgomotului sau
distorsiunii semnalului, efectuarea analizei Fourier a undelor.
• Răspunde la întrebarea : « Ce s-ar întâmpla daca….?»
 SPICE (Simulation Program with
Integrated Circuit Emphasis)
• 1970 - dr.Lawrence Nagel de la Universitatea
statului California - Berkley.
• CANCER (Computer Analysis of Nonlinear
Circuits Excluding Radiation)
• SPICE1 – 1970; SPICE2 – 1975; SPICE2G.6 -
1983, varianta lansata in domeniul public.
• SPICE3 ultima varianta SPICE, scrisa in C
(toate celelalte variante sunt scrise in
FORTRAN).
 Programe compatibile SPICE:
• dr. Lawrence Nagel: "SPICE 2: A Computer
Program to Simulate Semiconductor Circuits".
• PSPICE de la Microsim, util pentru simularea
oricarui tip de circuit in domenii de aplicatii
foarte largi;
• IS_SPICE de la Intusoft;
• HSPICE de Meta-Software, util pentru calculul
circuitelor integrate;
• MICRO-CAP de la Spectrum Software;
• RSPICE, cu performante mai modeste.
 POSIBILITATI
• SPICE poate numai sa calculeze curentii
si tensiunile din circuit in conditii date.
• SPICE nu poate sa sugereze metode
pentru imbunatatirea performantelor
circuitului sau sa sintetizeze un circuit
pornind de la necesitatile beneficiarului.
 Adaptează schema la

Etape de condiţiile impuse de

SPICE

parcurs Decide tipurile de

pentru
analize care trebuie
executate

modelarea Scrie fişierul de

cu PSPICE intrare

Efectuează analizele utilizând

fişierul de intranre creat

Examinează
fişierul de ieşire Editează fişierul de
rezultat intrare pentru a face
modificările stabilite

Sunt
DA resultatele O.K? NU

Analiza este Decide care sunt

terminată modificările ce trebuie
executate
Prima litera Element de circuit
R rezistenta
C condensator
L bobina
K cuplaj magnetic
V Sursa independenta de tensiune
I Sursa independenta de curent
E Sursa de tensiune, dependenta de o alta tensiune
F Sursa de curent, dependenta de un alt curent
G Sursa de curent, dependenta de o alta tensiune
H Sursa de tensiune, dependenta de un alt curent
D Dioda
Q Tranzistor bipolar
M Tranzistor MOS-FET
J Tranzistor J-FET
S Intreruptor comandat in tensiune
W Intreruptor comandat in curent
 Simbolul Valoarea Denumire
F 1E-15 (femto)
P 1E-12 (pico)
N 1E-9 (nano)
U 1E-6 (micro)
M 1E-3 (mili)
MIL 25.4E-3
K 1E+3 (kilo)
MEG 1E+6 (mega)
G 1E+9 (giga)
T 1E+12 (tera)

Unitate de volt amper hertz henry farad Grade ohm

masura sexagesimale
Simbol V A Hz H F DEG OHM
 FISIER de INTRARE
NUME.cir
Titlu
Descrierea circuitului
Descrierea analizei
(Alegerea modului de prezentare a rezultatelor)
Instructiunea de final: .END

NUME N1 N2 ... NN CARACTERISTICI

NUME NP NN VALOARE
NUME NP NN TIP
 ANALIZE POSIBILE
• Variaţia unei mărimi continue (.DC);
• Stabilirea punctului de funcţionare in c.c. (.OP);
• Calculul funcţiei de transfer la semnal mic (.TF);
• Calculul sensibilităţii (.SENS).
• Răspunsul in frecventa (.AC);
• Calculul zgomotului (.NOISE);
• Calculul distorsiunii (.DISTO).
• Calculul regimului tranzitoriu (.TRAN)
• Analiza Fourier (.FOUR)
• Studiul variaţiei performantelor in funcţie de variaţia
temperaturii (.TEMP)
• Studiu statistic (analiza Monte Carlo) (.MC)
• Calculul sensibilităţii in cazul cel mai defavorabil
(.WCASE)
 FISIER DE IESIRE
NUME.out
• Descrierea circuitului (fişier de intrare)
• Rezultatele analizelor: .OP, .TF, .SENS si .FOUR,
care nu necesita existenta instrucţiunii .PRINT;
• Rezultatele analizelor: .AC, .DC, .TRAN sau .NOISE
care se obţin ca urmare a instrucţiunii .PRINT;
• Statistici care includ date succinte despre calculul
făcut: temperatura de lucru a circuitului, timpul necesar
pentru rezolvarea problemei, data si ora simulării;
• Date despre modelele utilizate sau despre modul de
derulare a analizei; aceste date sunt editate numai
daca exista o anumita instrucţiune.
 ELEMENTE PASIVE de CIRCUIT
RXXXXXXX NP NN VALOARE <TC=TC1<,TC2>>

CXXXXXXX NP NN VALOARE <IC=Tension initiale>

CYYYYYYY NP NN POLY C0 C1 C2.......<IC=Tens. initiale>
LXXXXXXX NP NN VALOARE <IC=Courant initial>
LYYYYYYY NP NN POLY L0 L1 L2 .....<IC=Courant
initial>
KXXXXXXX LYYYYYYY LZZZZZZZ VALEURE
TXXXXXXX NA+ NA- NB+ NB- Z0=VAL1
<TD=VAL2>
<F=VAL3 NL=VAL4> <IC=VA,IA,VB,IB>
Surse independente de energie
VXXXXXXXX NP NN <<DC>VALOARE>>
<<<AC>AMPLITUDINE>FAZA> <TDEP(TPAR1 TPAR2...)>
VXXXXXXX NP NN PULSE(V1 V2 TD TR TF PW PER)

V1 V /A

V2 V/ A
TD 0.0 s
TR TSTEP* s
TF TSTEP* s
PW TSTOP* s
PER TSTOP* s
VXXXXXXX NP NN SIN(VO VA FREQ TD DELTA)
VO V /A

VA V/A

FREQ 1/TSTOP Hz

TD 0.0 s

DELTA 0.0 1/s

VXXXXXXX NP NN EXP(V1 V2 TD1 TAU1 TD2 TAU2)

V1 V/A

V2 V/A

TD1 0.0 s

TAU1 TSTEP* s

TD2 TD1+TSTEP* s

TAU2 TSTEP* s
VXXXXXXX NP NN PWL(T1 V1 <T2 V2 T3 V3 ............>)

VXXXXXXX NP NN SFFM(V0 VA FP MDI FS)

V0 V/A
VA V/A
FP 1/TSTOP* Hz
MDI
FS 1/TSTOP* Hz
 ANALIZE EFECTUATE DE SPICE
.OP
.DC VAR VSTART VSTOP PAS <VAR2 VSTART2
+VSTOP2 PAS2>
.DC LIN VAR VSTART VSTOP PAS
.DC OCT VAR VSTART VSTOP NO
.DC DEC VAR VSTART VSTOP ND
.DC VAR LIST VAL1 VAL2 VAL3 .....
.AC LIN NF FSTART FSTOP
.AC DEC ND FSTART FSTOP
.AC OCT NO FSTART FSTOP
.TRAN TPAS TSTOP <TSTART <TMAX>> <UIC>
.TF OUTPUTVAR INPUTSURSA
.NOISE OUTPUTV INPUTSURSA UMSUM
.FOUR FREQ N VAR1 <VAR2 <VAR3 .....>>
.TEMP T1 <T2 <T3 ......>>
.SENS VAR1 <VAR2>

.PRINT ANALTIP VAL1 <VAL2 VAL3 ....VAL8>

Mărimea Simbol pentru tensiune Simbol pentru curent

amplitudinea V(N1,N2) I(VXXXXXXX)

partea reală VR(N1,N2) IR(VXXXXXXX)
partea imaginară VI(N1,N2) II(VXXXXXXX)
valoare max. (amplitudine) VM(N1,N2) IM(VXXXXXXX)
faza VP(N1,N2) IP(VXXXXXXX)
atenuarea=20*log(amplitudine) VDB(N1,N2) IDB(VXXXXXXX)
 SURSE DE ENERGIE DEPENDENTE
Tipul sursei Legea de variaţie Mărimea caracteristică u.m.

STDT V=E(V) Câştigul în tensiune V/V

SCDC I=F(I) Câştigul în curent A/A

SCDT I=G(V) Transconductanţa

SSTDC V=H(I) Transrezistenţa

EXXXXXXX NP NN ND1 ND2 VALOARE

FYYYYYYY NP NN VNUME VALOARE
GZZZZZZZ NP NN ND1 ND2 VALOARE
NP = ND1 şi NN = ND2, VALOARE = valoarea conductanţei
HXXXXXXX NP NN VSURSA VALOARE
EXXXXXXX NP NN <POLY(N)> ND1+ ND1- <ND2+ ND2->...P0 P1
+P2...<IC=...>
FYYYYYYY NP NN <POLY(N)> VN1 <VN2>...P0 P1 P2...<IC=...>
 Modelare comportamentală
EXXXXXXX NP NN VALUE ={EXPRESIE}
ER 5 10 VALUE ={5*LN(I(VIR))}
GXXXXXXX NP NN VALUE ={EXPRESIE}
GI 5 10 VALUE = {5*LN(V(5,10))}

Numele funcţiei Expresia analitică

ABS(x) x 
SQRT(x) √x
EXP(x)
LOG(x) ln(x)
LOG10(x) lg(x)
PWR(x,y)
PWRS(x,y) dacă x>0 dacăx<0
SIN(x) sin(x) (x în radiani)
COS(x) cos(x) (x în radiani)
TAN(x) tg(x) (x în radiani)
ARCTAN(x) arctg(x)(rezultatul în radiani)
EXXXXXXX NP NN TABLE {EXPRESIE}= (VI1,VE1)
+(VI2,VE2)......
GXXXXXXX NP NN TABLE {EXPRESIE}= (VI1,VE1)
+(VI2,VE2)......

EXXXXXXX NP NN FREQ {EXPRESIE}=

+(F1,M1,Φ1) (F2,M2,Φ2)......
GXXXXXXX NP NN FREQ {EXPRESIE}=
+(F1,M1,Φ1) (F2,M2,Φ2)......
 ELEMENTE DE CIRCUIT NELINIARE

.MODEL MNUME TIP(P1=VAL1 P2=VAL2...PN=VALN)

TIP Elementul modelat
RES Rezistor
CAP Condensator
IND Bobină
D Diodă
NPN Tranzistor bipolar npn
PNP Tranzistor bipolar pnp
NJF Tranzistor JFET cu canal n
PJF Tranzistor JFET cu canal p
NMOS Tranzistor MOSFET cu canal n
PMOS Tranzistor MOSFET cu canal p
VSWITCH Întrerupător comandat de o tensiune
ISWITCH Întrerupător comandat de un curent
CORE Miez de fier
RXXXXXXX NP NN RNUME VALOARE
.MODEL RNUME RES(R=VAL1 TC1=VAL2...)

Unitatea de Valoarea care

Simbol Semnificaţia măsură se atribuie din
oficiu
R factor de multiplicarea mărimii VALOARE - 0
TC1 coeficient de variaţie lineară cu temperatura 1/ grd 1
TC2 coeficient de variaţie pătratică cu temperatura 1/grd^2 1
TCE coeficient de variaţie exponenţială cu %/grd 1
temperatura

CXXXXXXX NP NN CNUME VALOARE <IC=tensiune iniţială>

.MODEL CNUME CAP(C=VAL1 VC1=VAL2...)

LXXXXXXX NP NN LNUME VALOARE <IC=curent iniţial>

.MODEL LNUME IND(L=VAL1 IL1=VAL2.....)
Simbol Semnificaţia Unitatea de Valoarea care se
măsură atribuie din oficiu

C factor de multiplicare a mărimii VALOARE - 1

VC1 coeficient de variaţie lineară cu tensiunea 1/V 0

VC2 coeficient de variaţie pătratică cu tensiunea 1/V^2 0
TC1 coeficient de variaţie lineară cu temperatura 1/grd 0

TC2 coeficient de variaţie pătratică cu temperatura 1/grd^2 0

Simbol Semnificaţia Unitatea de Valoarea care se

măsură atribuie din oficiu
L factor de multiplicare a mărimii VALOARE - 1

IL1 coeficient de variaţie lineară cu curentul 1/A 0

IL2 coeficient de variaţie pătratică cu curentul 1/A^2 0

TC1 coeficient de variaţie lineară cu temperatura 1/grd 0

TC2 coeficient de variaţie pătratică cu temperatura 1/grd^2 0

 DXXXXXXX NA NK DNUME <ARIA>
.MODEL DNUME D(IS=VAL1......)
Simbol Semnificaţia Unitatea Valoarea Valori Se multi-
de atribuita uzuale plică prin
măsură din oficiu ARIA
IS Curent de saturaţie A 1E-14 1E-14 *
RS Rezistenţă parazită Ω 0 10 *
N Coeficient de emisie - 1 1
TT Timp de tranziţie s 0 0,1 ns
CJO Capacitatea joncţiunii pn în semnal mic F 0 2 pF *
VJ Potenţialul joncţiunii V 1 0,6
M Coeficientul de clasificare al joncţiunii - 0,5 0,5
EG Energia de activare eV 1,11 1,11
XTI Exponentul de variaţie a lui IS cu temp. - 3 3

KF Coeficientul de variaţie al zgomotului - 0

AF Exponentul de variaţie al zgomotului - 1

FC Coeficientul de variaţie al capacităţii la - 0,5

polarizare directă
BV Tensiune inversă de străpungere V ∞ 2000
IBV Curent invers maxim A 1E-10 *
QYYYYYYY NC NB NE <NS> QNUME <ARIA>
.MODEL QNUME NPN(IS=VAL1...)
.MODEL QNUME PNP(IS=VAL1...)

JYYYYYYY ND NG NS JNUME
.MODEL JNUME NJF(VTO=VAL1...)
.MODEL JNUME PJF(VTO=VAL1...)

MYYYYYYY ND NG NS NB MNUME <L=VAL1 W=VAL2 AD=VAL3

+AS=VAL4 PD=VAL5 PS=VAL6 NRD=VAL7 NRS=VAL8 NRG=VAL9
+NRB=VAL10>
.MODEL MNUME NMOS(L=VAL1...)
.MODEL MNUME PMOS(L=VAL1...)
 INTRERUPTOR COMANDAT in TENSIUNE
SYYYYYYY NP NN CP CN SNUME
.MODEL SNUME VSWITCH(VON=VAL1...)

Simbol Semnificaţia Unitatea de Valoarea care se

măsură atribuie din oficiu
VON tensiunea de control pentru starea ON V 1

VOFF tensiunea de control pentru starea OFF V 0

RON rezistenţa întreruptorului în starea ON Ω 1

ROFF rezistenţa întreruptorului în starea OFF Ω 1MEG

Întreruptorul normal deschis → VOFF<VON

se închide când VCOM>VOFF şi se deschide când VCOM<VON.

Întreruptorul normal închis → VON<VOFF

se deschide când VCOM>VON şi se închide când VCOM<VOFF.
 INTRERUPTOR COMANDAT in CURENT
WYYYYYYY NP NN VCONTROL WNUME
.MODEL WNUME ISWITCH(ION=VAL1...)

Simbol Semnificaţia Unitatea de Valoarea care se

măsură atribuie din oficiu

ION curentul de control pentru starea ON A 1M

IOFF curentul de control pentru starea OFF A 0
RON rezistenţa întreruptorului în starea ON Ω 1
ROFF rezistenţa întreruptorului în starea OFF Ω 1MEG

Întreruptorul normal deschis → IOFF<ION

se închide când I(VCONTROL)>IOFF şi se deschide când I(VCONTROL) <ION.

Întreruptorul normal închis → ION<IOFF

se deschide când I(VCONTROL)>ION şi se închide când I(VCONTROL)<IOFF.
Pentru bobina cu miez :
LXXXXXXX NP NN NRSPIRE
KYYYYYYY LXXXXXXX VALOARE KNUME
.MODEL KNUME CORE(AREA=VAL1...)
Pentru transformator:
LXXXXXXX NP1 NN1 NRSPIRE1
LYYYYYYY NP2 NN2 NRSPIRE2
K ZZZZZZZ LXXXXXXX LYYYYYYY VALOARE KNUME
.MODEL KNUME CORE(AREA=VAL1...)

Simbol Semnificaţia Unitatea de Valoarea care se

măsură atribuie din oficiu
AREA Valoarea medie a ariei secţiunii transversale cm2 0,1
a miezului de fier
PATH Valoarea medie a lungimii liniei de câmp cm 1
magnetic
GAP Lungimea întrefierului cm 0
PACK Factorul de umplere - 1
MS Intensitatea câmpului magnetic la saturaţie A/m 1E+6
ALPHA Parametrul mediu al câmpului - 1E-3
A Parametru de formă - 1E+3
C Constantă de curbură iniţială - 0,2
K Constantă de lărgime a domeniului - 500
 INSTRUCTIUNI DE CONTROL
• .END şi .PROBE
• .DC, .AC, .TRAN, .OP, .TF, .SENS, .NOISE,
.FOUR, .TEMP, .MC
• .PRINT şi .PLOT
• .MODEL
• .NODESET şi .IC
• .OPTIONS
• .SUBCKT şi .ENDS
• .PARAM şi .STEP
• .FUNC
• .LIB
• .INC
• .WIDTH
.SUBCKT NUME B1 B2 B3...
.ENDS <NUME>
XYYYYYYY N1 N2 N3.... NUME

*MODEL DE TIRISTOR
.SUBCKT TB_100A 1 2 3 2
BORNELE SUNT A K G K
RG 3 4 5
VIG 4 2 DC 0V
VIT 5 7 DC 0V
F 2 6 POLY(2) VIG VIT 0 5 5
RT 6 2 1
S62 1 5 6 2 SMOD
.MODEL SMOD VSWITCH (RON=0.0019 ROFF=56000 VON=1 VOFF=0)
DT 7 2 DMOD
CT 6 2 10U
.MODEL DMOD D(IS=1.5E-15 BV=1400 TT=0)
.ENDS TB_100A
Arbitrar: RT=1Ω, VON=1V şi VOFF=0V.
VG şi RG din zona de amorsare sigură. VG=5V, Ig=1A. Rezultă: RG=VG/Ig=5Ω
Rezistenţa RON se alege egală cu rezistenţa dinamică a tiristorului (RON=1,9mΩ), iar rezistenţa ROFF se
calculează astfel încât să modeleze tiristorul blocat, care, polarizat direct cu VDRM=VRRM=1400V permite
trecerea unui curent IDRM=25mA; în consecinţă: ROFF=VRRM/IDRM=56KΩ.
Pentru o variaţie a tensiunii de comandă a întreruptorului VC=V(6,2) între 0V şi 1V, rezistenţa întreruptorului, RS
variază între ROFF şi RON după următoarea lege:

Condensatorul CT se alege astfel încât să modeleze timpul de blocare a tiristorului. Constanta de timp a circuitului
de încărcare RT×CT trebuie să fie corelată cu perioada tensiunii de alimentare. O valoare prea mică a lui CT duce
la blocarea tiristorului înainte de trecerea naturală prin zero a curentului principal. Se alege CT=10µF.
Coeficientul b se determină din următoarele două condiţii restrictive:
* la depăşirea curentului de acroşare IL=600mA, întreruptorul trebuie să se închidă, adică VC=1V; rezultă:
VC<b×IL, de unde: b>VC/IL, sau b>1,67;
* tiristorul trebuie să se blocheze la trecerea curentului prin zero, la o tensiune directă maximă admisibilă, VDRM;
deci la o tensiune de comandă mică, dar diferită de VOFF, de exemplu VC1=0,15V, întreruptorul trebuie să se
deschidă; rezultă VC1>b×VDRM/RS1, sau b<VC1×RS1/VDRM, unde RS1 este rezistenţa întreruptorului S62
corespunzătoare lui VC1, adică RS1=52600Ω. Deci b<0,15×52600/1400=5,6355. In final se alege b=5.
Coeficientul a trebuie să determine o tensiune VC=VON, pentru Ig=1A. Deci: a=VON/RT/Ig=1. Dar, iniţial, curentul
aIg serveşte la încărcarea condensatorului CT şi trebuie asigurată trecerea acestui curent un timp suficient pentru
amorsarea tiristorului. Tensiunea VC nu creşte instantaneu la valoarea VON, ci după o lege exponenţială:

Din acest motiv, coeficientul a se alege de 5 ori mai mare decât valoarea rezultată din calculul static, adică,
a=5. Dioda are curentul invers similar cu al tiristorului: IS=1,5E-15A şi BV=1400V.
Modelul de tiristor se regăseşte în programele SPICE din capitolul 12 ca un subcircuit denumit TB_100A.
.PARAM NUME1=VALOARE NUME2={EXPRESIE} ....

.PARAM NUME={EXPRESIE}
RXXXXXXX NP NN {NUME}

.STEP LIN <PARAM> NUME VSTART VSTOP PAS

. STEP OCT <PARAM> NUME VSTART VSTOP NO
. STEP DEC <PARAM> NUME VSTART VSTOP ND
. STEP <PARAM> NUME LIST VAL1 VAL2 VAL3 .....

.PARAM R=10
RSARC 1 2 {R}
.STEP DEC PARAM R 10 10K 5

.FUNC NUME(ARG1,ARG2...) FUNCŢIA

.FUNC COSH(x) (EXP(x)-EXP(-x))/2

.LIB cale de acces NUME FISIER.LIB

.INC UNITATE\DIRECTOR\SUBDIRECTOR1\SUBDIRECTOR2\....
+...\NUME FISIER.EXTENSIE

.WIDTH OUT=VALOARE
 Instrucţiunea .OPTIONS

.OPTIONS OPTIUNE1 OPTIUNE2.....

35 de opţiuni:
– 6 nu au valori numerice → executarea unei anume operaţii
– 29 sunt parametrii şi trebuie să li se asocieze valori numerice
9 controlează formatul fişierului de ieşire;
18 controlează algoritmul numeric utilizat de SPICE;
4 determină geometria tranzistorului MOSFET;
4 au aplicaţii diferite.
 9 opţiuni care controlează
formatul fişierului de ieşire
6 fără valori numerice:
ACCT, LIST, NOMOD, NOPAGE, NODE şi OPTS
3 cu valori numerice: LIMPTS, NUMDGT şi WIDTH

Opţiunea ACCT tipăreşte în fişierul de ieşire, date despre simularea executată.

0. Informaţii tipărite automat:TEMPERATURE si TOTAL JOB TIME

1. Informaţii referitoare la elementele circuitului:

NUNODS – nr. noduri din circuitul principal;
NCNODS – nr. noduri din circuitul principal şi din subcircuite;
NUMNOD - nr. noduri din circuitul principal, din subcircuite şi din modelele construite
pentru dispozitivele semiconductoare;
NUMEL – nr. elemente care compun circuitul;
DIODES – nr. diode din circuit;
BJTS – nr. tranzistoare de putere (BJT) din circuit;
JFETTS – nr. tranzistoare JFET din circuit;
MFETTS – nr. tranzistoare MOSFET din circuit.
2. Informaţii referitoare la tipurile de analize executate:
NUMTEM – nr. temperaturi la care a fost analizat circuitul;
ICVFLG – nr. puncte pentru care s-a efectuat analiza .DC;
JTRFLG – nr. puncte pentru care se pot afişa rezultatele analizei .TRAN, diferit de
numărul punctelor în care s-a executat analiza;
JACFLG – nr. puncte pentru care s-a efectuat analiza .AC;
INISE - indică dacă s-a executat o analiză .NOISE;
IDIST - indică dacă s-a executat o analiză .DISTO;
NOGO - indică dacă au fost întâlnite erori în timpul efectuării simulării; numai
anumite erori acţionează acest indicator.

3. Informaţii referitoare la sistemul de ecuaţii:

NSTOP – nr. elemente din matricea circuitului principal (N×N), unde N este
numărul de noduri din circuitul principal, plus unu (nodul 0);
NTTBR – nr. elemente din matrice, inclusiv subcircuitele şi modelele dispozitivelor
semiconductoare;
NTTAR – nr. elemente din matrice, inclusiv subcircuitele şi modelele dispozitivelor
semiconductoare, cu toate completările făcute;
IFILL – nr. completări făcute în matricea conductanţelor;
IOPS – nr. puncte flotante care s-au folosit pentru rezolvarea sistemului;
PERSPA - procentul pe care îl reprezintă elementele nule în matricea
conductanţelor.
4. Informaţii despre desfăşurarea analizei tranzitorii şi utilizarea memoriei:
NUMTTP – nr. puncte în care s-a efectuat analiza tranzitorie, stabilit prin
algoritmul intern de control al pasului de timp;
NUMRTP - indica de câte ori, pe durata analizei tranzitorii, nu s-a ajuns la
convergenţă într-un număr de iteraţii mai mic de ITL4 şi a trebuit micşorat
pasul de timp. La o analiză eficientă, trebuie ca NUMRTP<NUMTTP/10.
NUMNIT – nr. total de iteraţii în care s-a efectuat analiza tranzitorie;
MAXMEM - cantitatea maximă de memorie disponibilă în SPICE, exprimată în
cuvinte de patru octeţi;
MEMUSE - cantitatea de memorie folosită pe durata simulării. Din comparaţia
lui MEMUSE cu MAXMEM, utilizatorul poate aprecia cât de mare poate fi
circuitul modelat, sau cât de lung poate fi timpul de simulare.
COPYKNT - numără de câte ori SPICE cheamă subrutina de copiere pentru a
transfera date numerice.
5. Informaţii privind timpul şi numărul de iteraţii (unde este cazul) în care s-au efectuat
diverse segmente ale programului:
READIN - citeşte fişierul de intrare, îi verifică sintaxa şi înregistrează elementele de
circuit în memorie;
SETUP - defineşte ecuaţiile sistemului şi iniţializează sursele din circuit;
TRCURV - efectuează analiza în c.c.;
DCAN - stabileşte punctul static de funcţionare în c.c.;
DCDCM - rezolvă sistemul de ecuaţii atunci când este liniar (eliminare Gauss);
DCSOL - efectuează substituţia noii soluţii a sistemului în locul celei utilizate ca valoare
iniţială la iteraţia anterioară.
ACAN - face analiza în frecvenţă;
TRANAN - efectuează analiza tranzitorie;
OUTPUT - tipăreşte rezultatele simulării în fişierul de ieşire;
LOAD - calculează la fiecare iteraţie, pentru fiecare element de circuit neliniar,
elementele echivalente pentru modelul liniar, valabil în jurul punctului de funcţionare;
CODGEN - generează codul maşină pentru a rezolva sistemul. Această subrutină este
chemată de opţiunea LVLCOD. Subrutina CODGEN a fost desfiinţată în ultimele
versiuni SPICE;
CODEXC - rezolvă sistemul după ce opţiunea LVLCOD este selectată. Subrutina a fost
eliminată în ultimele versiuni SPICE;
MACINS - dă maşinii instrucţiunile de rezolvare a sistemului după ce opţiunea LVLCOD
este selectată. Subrutina a fost eliminată în ultimele versiuni SPICE;
OVERHEAD - este timpul consumat de SPICE pentru gestiunea datelor.
Opţiunea LIST tipăreşte listă cu toate elementele din circuit, pe categorii:
rezistoare, condensatoare, bobine, surse independente, ş.a.m.d. Conţine numele,
nodurile între care elementul este conectat, valoarea şi toţi parametrii opţionali.
Opţiunea NODE tipăreşte o listă a elementelor din circuit, ordonate după noduri.
Opţiunea NOMOD suprimă tipărirea parametrilor modelelor din circuit.
Opţiunea NOPAGE suprimă cele zece rânduri (data, ora, temperatura, titlul noii
secţiuni şi titlul fişierului de intrare pe care SPICE le tipăreşte la începutul fiecărei
secţiuni, iar fiecare secţiune începe pe o pagină nouă. Suprimă instrucţiunea de
salt de pagină şi afişează doar titlul secţiunii.
Opţiunea OPTS generează tipărirea tuturor valorilor celor 29 de opţiuni cu
valori numerice

Opţiunea LIMPTS limitează numărul de puncte în care se execută calculul sau

se tipăresc rezultatele. Valoarea implicită este 201→ fixează la 10 000.
Opţiunea NUMDGT fixează numărul de cifre semnificative cu care se tipăresc
rezultatele. Valoarea implicită este 4, dar poate varia între 1 şi 7.
Opţiunea WIDTH fixează lăţimea liniei în fişierul de ieşire, care poate avea 80
sau 132 caractere. Valoarea implicită este 80.
 Opţiunile simulatorului SPICE şi valorile atribuite lor implicit

Opţiunea Valoarea implicită Opţiunea Valoarea implicită

GMIN 1.000 E-12 Ω-1 LVLTIM 2
RELTOL 1.000 E-3 METHOD TRAP
ABSTOL 1.000 E-12 A MAXORD 2
VNTOL 1.000 E-6 V MU 0.5
ITL1 100 TRTOL 7
ITL2 50 CHGTOL 1.000 E-14
IYL3 4 PIVTOL 1.000 E-13
ITL4 10 PIVREL 1.000 E-3
ITL5 5000 TNOM 27
ITL6 0 CPTIME 1.000 E+8
DEFL 1.000 E-4 m LIMTIM 2
DEFW 1.000 E-4 m LIMPTS 201
DEFAD 0.000 E+00 NUMDGT 4
DEFAS 0.000 E+00 LVLCOD 1
WIDTH 80
 Opţiuni care controlează algoritmul numeric :
1. parametrii determinanţi pentru convergenţa algoritmului: GMIN,
RELTOL, ABSTOL şi VNTOL.

2. parametrii care fixează limite pentru numărul de iteraţii ce se

efectuează la analizele .DC, .TRAN şi stabilirea punctului static de
funcţionare: ITL1, ITL2, ITL3, ITL4 şi ITL5.

3. parametrii specifici analizei tranzitorii: LVLTIM, METHOD, MAXORD,

MU, TRTOL şi CHGTOL. CHGTOL reprezintă valoarea minimă
admisibilă pentru sarcina condensatoarelor sau fluxul prin bobine.

4. parametrii specifici eliminării Gauss: PIVTOL şi PIVREL. PIVTOL

reprezintă valoarea minimă admisă pentru un pivot. PIVREL este
raportul între cel mai mare element de pe o anume coloană şi o valoare
admisă pentru pivot.
 Opţiuni care controlează geometria tranzistorului
MOSFET
DEFL şi DEFW stabilesc lungimea, respectiv lăţimea canalului
tranzistorului MOSFET, în m.
DEFAD şi DEFAS reprezintă mărimea ariei de difuzie a drenei şi a
sursei; se exprimă în m^2.

Opţiuni cu aplicaţii diferite

TNOM este valoarea temperaturii nominale a joncţiunii : 27°C.
CPTIME reprezintă durata maximă pe care o poate folosi CPU pentru
simularea unui circuit.
LIMTIM limitează timpul acordat pentru editarea rezultatelor.
LVLCOD valoarea implicită este 0. Dacă i se atribuie valoarea 1,
atunci este apelată subrutina CODGEN, care scrie instrucţiunile în limbaj
maşină pentru rezolvarea sistemului.