Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Obiectivele disciplinei
Dobandirea cunostintelor teoretice necesare si a
abilitatilor practice privind utilizarea metodelor de
modelare/simulare a functionarii masinilor electrice
utilizand modele de camp, respectiv modele de circuit.
Analiza masinilor electrice utilizand modele de camp
(metoda elementului finit) permite luarea in calcul a
unor efecte complexe de natura electromagnetica (de
ex. armonici de dantura, forme geometrice complexe
ale miezurilor magnetice, refularea curentului in
conductoare masive, influenta neliniaritatior magnetice,
etc.), dificil de considerat prin modele de circuit.
Simularea functionarii masinilor electrice utilizand
modele de circuit permite modelarea regimurilor
dinamice ale masinilor electrice cu un efort de calcul
redus, prezentand interes deosebit de pilda in cazul
analizelor de sistem (ex. actionari electrice). 2
Cuprinsul cursului
1. Notiuni introductive
2. Rezolvarea problemelor de camp electromagnetic
si termic folosind metode numerice
3. Modelarea numerica a masinii de curent continuu
4. Modelarea numerica a transformatorului electric
5. Modelarea numerica a masinii asincrone
6. Modelarea numerica a masinii sincrone
3
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1. Introducere
Masina electrica reprezinta principalul consumator de energie
electrica al economiei mondiale. Se estimeaza ca peste 40% din
energia electrica produsa la nivel mondial este consumata de motoare
electrice si sisteme de actionare electrica [1].
Masinile electrice sunt utilizate in aplicatii diverse si pentru o gama
foarte variata de puteri.
puteri in gama mW – sute de mW: micropompe, aparatura video-
audio, aparatura medicala, electronica si calculatoare,
microactionari electrice, microactuatoare, etc.
puteri in gama W (VA) – sute de kW (kVA): masini unelte, roboti
industriali, compresoare, pompe, tractiune electrica (automobile
electrice, tramvaie, troleibuze, metrouri, lifturi, etc.), macarale,
ventilatoare, actionari electrice diverse, electronica si calculatoare,
jucarii, aparatura medicala, transformatoare de distributie, etc.
puteri in gama MW (MVA) – sute de MW (MVA): trenuri electrice,
hidrogeneratoare, turbogeneratoare, turbine eoliene,
transformatoare de mare putere in sistemul electroenergetic, etc. 4
1.1.1. Ce este masina electrica ?
6
Functie de orientarea fluxului magnetic:
-Masini cu flux magnetic radial,
-Masini cu flux magnetic axial,
-Masini cu flux magnetic transversal. Etc.
7
1.1.3. Ce inseamna a modela o masina electrica ?
8
1.1.4. La ce este utila modelarea masinilor electrice ?
12
1.2. Materiale utilizate in constructia masinilor electrice
13
1.2.1. Materiale feromagnetice pentru circuite magnetice
unde:
- r reprezinta permeabilitatea magnetica relativa (B = r. 0 . H),
- B este inductia magnetica,
- H intensitatea campului magnetic.
14
1.2.1.1. Caracteristici ale materialelor feromagnetice
15
1.2.1.2. Proprietati optime pentru materiale feromagnetice
- Permeabilitate magnetica relativa cat mai mare,
- Inductie la saturatie cat mai mare,
- Pierderi specifice cat mai reduse (prin histerezis si prin curenti
turbionari) in cazul miezurilor cu flux magnetic variabil in timp,
- Tehnologie de fabricatie cat mai ieftina,
- Rezistenta mecanica adecvata.
B=f(H) in miezuri
feromagnetice
Bi
B=f(H) in aer H
HNI
NIFe NIaer NI
18
1.2.2. Materiale conductoare pentru infasurari
Cu (20 grade):
Rezistivitate electrica: 1.7.10-8 m;
Densitate: = 8960 kg/m3;
Coeficientul de temperatura: = 3.9.10-3 K-1;
Conductivitate termica: k = 401 W/(mK);
Efortul unitar admisibil la intindere la rupere: r = 20 – 30 kgF/mm2
Al (20 grade):
Rezistivitate electrica: 2.7.10-8 m;
Densitate: = 2700 kg/m3;
Coeficientul de temperatura: = 3.9.10-3 K-1;
Conductivitate termica: k = 237 W/(mK);
Efortul unitar admisibil la intindere la rupere: r = 6 – 11 kgF/mm2
20
1.2.3. Materiale electroizolante
21
1.3. Metode numerice utilizate in analiza masinilor electrice
22
1.3.1. Probleme de analiza si de sinteza in studiul masinilor
electrice
Sinteză
26
1.3.3.1. Avantaje ale MDF
-Algoritm simplu de implementat pe calculator, in special la
diferente finite de ordinul 1;
-Permite tratarea problemelor neliniare;
-Matricea rezultanta este rara, de tip banda (latimea benzii de
maxim 3, 5 respectiv 7 elemente in cazul problemelor 1D, 2D
respectiv 3D) si pozitiv definita in cele mai multe cazuri.
-Permite o combinatie eficienta cu Metoda Elementului Finit la
rezolvarea de probleme de regim tranzitoriu.
f(x)
f(x)
Minim
local
0 a b
x 0 b
x
28
Aproximarea derivatelor prin diferenţe finite
0 xk-1 xk xk+1 x 0 0
xk-1 xk xk+1 x xk-1 xk xk+1 x
b b
29
2. REZOLVAREA PRIN MEF A PROBLEMELOR
DE CAMP ELECTROMAGNETIC SI TERMIC
2.1. Introducere
30
2.2. Metoda Elementelor Finite
LΦf
31
Elementele finite pot fi de pilda segmente in aplicatii 1D,
triunghiuri sau patrulatere in aplicatii 2D, tetraedre, prisme sau
hexaedre in aplicatii 3D.
N Φ N Φ Φ N
e e T e e T e
Φ e e
j j
j1
e
unde n reprezinta numarul de noduri ale elementului (e), N j este
functia functia de forma a elementului (e), iar Φje reprezinta
valoarea aproximativa a functiei necunoscute in nodul j,
~ n
Φ Φ c i Ni
i1
~ ~
R(Φ) LΦ - f
34
Se alege un sistem complet de functii de baza liniar
independente, Ni , i=1, ..., n, iar solutia exacta este aproximata
prin:
~ n
Φ Φ c iNi
i1
ρ v
div J - Legea conservarii sarcinii electrice
t
D DE
B BH
38
2.4. Modele diferentiale ale campului electromagnetic
exprimate in potentiale, utilizate in analiza 2D a
masinilor electrice
2.4.1. Regimul magnetic stationar. Formularea in potential
magnetic vector A
40
Pe suprafata de separatie dintre doua regiuni 1 si 2 cu perm.
magnetice 1 si 2 se conserva Bn si Ht.
1 1
rot A1 rot A2
n12 0
μ1 μ2
41
2.4.2. Regimul magnetodinamic. Formularea in potential
magnetic vector A
unde:
unde:
43
2.5. Modele de circuit asociate modelelor de camp elmg.
In cazul dispozitivelor
electromg. alimentate in
tensiune, valorile curentilor (sau
densitatilor de curent Js) ce
strabat circuitele electrice sunt
apriori necunoscute, acestea
rezultand in functie de
impedantele circuitelor.
dT
ρc div(kgradT) p
dt
unde:
este densitatea materialului;
c este caldura specifica;
k este conductivitatea termica;
T este temperatura;
p este densitatea de volum a surselor de caldura (ex. densitatea de
volum a pierderilor Joule, densitatea de volum a pierderilor in fier
etc.)
45
Unicitatea solutiei ecuatiei lui Fourier presupune impunerea
conditiilor la limita:
3.1. Introducere
- Masina de c.c. poate funcționa atat ca motor cat si ca generator.
- In regim de motor masina primeste putere electrica si produce putere
mecanica
- In regim de generator masina primeste putere mecanica (si eventual
putere electrica) si produce energie electrica
- Maşina de c.c. este utilizata in special in regim de motor;
- Generatorul de c.c este rareori folosit datorita utilizării pe scara larga
a energiei de c.a.
- Motoarele de c.c. permit un reglaj fin al vitezei greu de atins de către
motoarele de c.a.
- Motoarele de c.c. pot dezvolta cuplu nominal pentru o gama foarte
larga de turații, de la zero la turația nominala.
- Maşina de c.c. prezintă o importanta pentru industrie.
- Cuplul de pornire al unui motor de c.c. este mult mai mare decat
cuplul de pornire al unui motor de c.a. pentru aceeasi putere si
turatie nominala
Utilizari
- Motoarele de c.c. de mare putere sunt folosite in tractiune electrica,
masini
unelte, sisteme de imprimare, ventilatoare, pompe, macarale, in fabrici
de hartie si textile, la laminoare, etc.
- Masinile de c.c. de mica putere sunt folosite in multe aplicatii precum:
sisteme de inregistrare a turatiei, in constructie de tip tahogenerator,
servomotoare pentru sisteme de pozitionare si urmarire, jucarii, pompe
etc.
Avantaje
- Cuplu mare de pornire
- Accelerație si decelerație rapida
- Viteza poate fi usor controlata intr-o plaja foarte larga
- Poate fi utilizat in medii ostile (motoare de tractiune, trenuri electrice,
etc.)
- Este construit intr-o gama foarte larga de dimensiuni.
Dezavantaje
- Necesita mentenanta frecventa
- Nu se recomanda in medii explozive
- Cost ridicat
3.2. Elemente constructive
stator
infasurari
colector
colector infasurare
3.3. Campuri in masina de c.c. Liniile campului magnetic de excitatie Axa
neutra
lamele lamele
1 2 3 4 5 colector 1 2 colector
perie
perie
Infasurare Infasurare
buclata ondulata
Liniile campului magnetic de reactie Axa
Campul magnetic de reactie neutra
250 Axa
neutra
-250
mm
-0.5
-1 mm
initiala
reactiei indusului.
0
-500
mm
GCOMPLETPAR2
-Masinile de mare putere sunt
echipate cu poli de comutatie
(auxiliari). Infasurarea de Inductia magnetica in intrefier
(E-3) Tesla
comutatie (sau a polilor auxiliari)
este conectata in serie cu Axa
infasurarea indusului. 500
neutra
initiala
-Infasurarea de comutatie
genereaza un camp magnetic in 0
A1A2 – infasurarea
indusului
F1F2 – inf. de
excitatie
independenta
E1E2 – inf. de
excitatie derivatie
MCC compound1 MCC compound2 D1D2 – inf. serie
Motor
3.5. Clasificarea si simbolizarea Mas. CC Generator
B1B2 – infasurarea polilor auxiliari
C
B11C – Cinf.
B22 și de compensare
1C2 se înseriază cu
înfășurarea indusului
MCC mixtă
U +
perii ≈ 2V
Uex Mf
Ua : Tensiunea la bornele a ex ex
indusului = = e
f
3.6.4. Ecuatiile Mot. CC cu exc. derivatie
Rex: rezistenta infasurarii de k )
excitatie
Uex : tensiunea de excitatie M
Iex : curentul de excitatie U ex ex
Ra : rezistenta infasurarii a =
indusului
E : T.e.m. a masinii =
Up: caderea de tensiune la k
perii ≈ 2V
R I
Ua : Tensiunea la bornele
indusului I . a
Ia : Curentul prin indus M
I : Curentul de sarcina
= I =
: Fluxul magnetic pe pol Ia M
K: Constanta masinii + s
: Viteza unghiulara Ie +
M: Cuplul electromagnetic = M
x
Ms: Cuplul de sarcina m
Ua = E +
Mm: Cuplul corespunzator f +
frecarilor si ventilatiei Up + Ra.Ia
( M
Mfe: Cuplul corespunzator E fe
I
pierderilor in fier
= e
x
3.6.5. Ecuatiile Mot. CC cu excitatie serie
Rex: rezistenta infasurarii de excitatie
Ra : rezistenta infasurarii indusului
E : T.e.m. a masinii
Up: caderea de tensiune la perii ≈ 2V
Ua : Tensiunea la bornele indusului
Ia : Curentul prin indus
I : Curentul de sarcina
: Fluxul magnetic pe pol
K: Constanta masinii
: Viteza unghiulara
M: Cuplul electromagnetic
Ms: Cuplul de sarcina
Mm: Cuplul corespunzator frecarilor si ventilatiei
Mfe: Cuplul corespunzator pierderilor in fier
I = Ia = Iex
Ua = E + Up + (Rex+Ra).Ia
E = k
= f(Iex)
M = kIa
M = Ms + Mm + Mfe
3.7. Modele de regim dinamic ale Mas. CC
3.7.1. Ecuatiile de regim dinamic ale Mot. CC cu exc. separata
Rex: rezistenta infasurarii de excitatie Ua = e + Up + Ra.ia + La.dia/dt
Ra : rezistenta infasurarii indusului
e = k
e : T.e.m. a masinii
Up: caderea de tensiune la perii ≈ 2V
= f(iex)
Ua : Tensiunea la bornele indusului Uex = Rex.i ex + d(Lex.iex )/dt
ia : Curentul prin indus m = kia
iex : Curentul de excitatie Jd/dt = m - ms - mp
: Fluxul magnetic pe pol
k: Constanta masinii
: Viteza unghiulara
m: Cuplul electromagnetic
ms: Cuplul de sarcina
mp: Cuplul corespunzator pierderilor
La : Inductivitatea inf. Indusului
Lex : Inductivitatea inf. de excitatie
J : Momentul de inertie
66
3.7.2. Ecuatiile de regim dinamic ale Mot. CC cu magneti permanenti
67
3.8. Modelarea MCC prin MEF (regim staţionar)
3.8.1. Etape principale
Z = 44 crest. rotor
Z nu se imparte la 8
Z = 44 crest. rotor
Z nu se imparte la 8
Ban -0.59mT
Campul magnetic de reactie a indusului
Harta inducţiei magnetice si liniile de câmp (echi-flux lines)
Campul magnetic de reactie a indusului
Variaţia inducţiei magnetice pe un pas polar
Ban -0.128 T
Campul magnetic rezultant (excitatie + indus)
Harta inducţiei magnetice si liniile de câmp (echi-flux lines)
Campul magnetic de reactie a indusului
Variaţia inducţiei magnetice pe un pas polar
Ban -0.127 T
Campul magnetic generat de infasurarea de compensare
Harta inducţiei magnetice si liniile de câmp (echi-flux lines)
Campul magnetic generat de infasurarea de compensare
Variaţia inducţiei magnetice pe un pas polar
Ban 0.126 T
Campul magnetic rezultant (excitatie + indus + compensare)
Harta inducţiei magnetice si liniile de câmp (echi-flux lines)
Campul magnetic rezultant (excitatie + indus + compensare)
Variaţia inducţiei magnetice pe un pas polar
Ban -0.021 T
Campul magnetic comutatie
Harta inducţiei magnetice si liniile de câmp (echi-flux lines)
Campul magnetic comutatie
Variaţia inducţiei magnetice pe un pas polar
Campul magnetic rezultant (excitatie + indus + compensare + comutatie)
Harta inducţiei magnetice si liniile de câmp (echi-flux lines)
Campul magnetic rezultant (excitatie + indus + compensare + comutatie)
Variaţia inducţiei magnetice pe un pas polar
Ban 1.2 mT
3.9. Analiza numerică a MCC folosind modele de circuit
3.9.1. Etape principale
91
3.9.3. Definirea ecuatiilor de functionare specifice.
Construirea modelului de circuit in Matlab-Simulink
Definirea ecuatiilor de functionare specifice
di
U E Ri L U p di
dt
U k Ri L U p
J d
M M s F dt
dt
J d ki M F
E k dt
s
M ki
unde:
U este tensiunea de alimentare a motorului
E este tensiunea electromotoare indusa
R este rezistenta circuitului rotoric di R c U U p
i este curentul rotoric i
L este inductivitatea circuitului rotoric dt L L L
Up este caderea de tensiune la perii d c i F 1 M
dt J
J este momentul de inertie al motorului s
J J
este viteza unghiulara de rotatie a rotorului
este fluxul magnetic de excitatie pe pol
M este cuplul electromagnetic
Ms este cuplul static de sarcina al motorului
k este constanta masinii (c = k constanta de flux a masinii) 92
F este coeficientul de frecari vascoase
Modelul Matlab-Simulink utilizand blocuri de integrare
di R c U U p
i
dt L L L
d c i F 1 M
dt J
s
J J
Parametrii motorului se
specifica in fisierul
Matlab mcc.m care se
salveaza in directorul
curent si se lanseaza
in executie din MATLAB
Workspace! 93
Continutul fisierului de date mcc.m
95
Construirea modelului Matlab-Simulink utilizand spatiul starilor
96
Reprezentarea in spatiul starilor a sistemelor fizice
x Ax Bu
In sistemul de ecuatii caracteristic
y Cx Du
se fac urmatoarele notatii:
u este vectorul marimilor de intrare ale sistemului (m elemente);
x este vectorul marimilor de stare ale sistemului (n elemente);
x = dx/dt vectorul derivatelor temporale ale marimilor de stare (n elemente);
y este vectorul marimilor de iesire ale sistemului (p elemente);
A este matricea caracteristica sistemului (dimensiuni n x n);
B este matricea intrarilor (dimensiuni n x m);
C este matricea iesirilor (dimensiuni p x n);
D este matricea de ponderare a intrarii in iesire (dimensiuni p x m);
n m
Dimensiunile
n A B n matricelor
unui sistem
p C D reprezentat in
p
spatiul starilor 97
n m
Identificarea marimilor ce intervin in reprezentarea in spatiul starilor
i
Vectorul starilor: x
di R c U U p
i U - U p
dt L L L Vectorul marimilor de intrare: u
d c i F 1 M M s
dt J i
s
J J Vectorul marimilor de iesire: y
Scrierea ecuatiilor de regim dinamic ale Mot. CC in spatiul starilor
R c 1 R c
i i 0 U - U L
L
*
*
x* L L L
M Ax Bu
p
A
F
Ω c F
1
c
0 s J J
J J J
1
i 1 0 i 0 0 U - U p 0
y Cx Du B L
Ω 0 1 0 0 M s 1
0
J
0 0 1 0
D C
0 0 0 1
98
Modelul Matlab-Simulink utilizand spatiul starilor
Y(s) = L{y(t)}
U(s) Y(s)
U(s) = L{u(t)} H(s)
Modelul este denumit si model Intrare/Iesire (I/O) intrucat in model apar doar
marimile de intrare si iesire.
100
Ecuatiile de regim dinamic ale m.c.c. Aplicarea transformatei Laplace
di
U cΩ Ri L ΔUp U(s) c(s) RI(s) sLI(s) ΔUp
dt
J dΩ ci FΩ M sJ(s) cI(s) F(s) Ms (s)
dt
s
unde:
102
Construirea modelului Matlab-Simulink-SymPower-Sys
103
4. TRANSFORMATORUL
- Un transformator electric este un dispozitiv static alcatuit din doua
sau mai multe circuite electrice cuplate magnetic, ce functioneaza
pe baza legii inductiei electromagnetice, avand rolul de adaptare a
parametrilor energiei electrice de curent alternativ (tensiune,
curent, numar de faze) la cerintele consumatorului, frecventa
ramanand neschimbata.
source http://commons.wikimedia.org
- Transformatoarele se impart in functie de diverse criterii in mai
multe categorii:
- dupa modul de racire: tr. uscate, tr. in ulei,
- dupa nr. de faze: tr. monofazate, tr. trifazate,
- dupa destinatie: tr. de putere sau tr. speciale,
- etc.
source http://commons.wikimedia.org
4.1. Elemente constructive
Partile constructive principale ale unui transformator sunt: miezul
magnetic, circuitele eletrice, sistemul de izolatie, sistemul de racire,
sistem mecanic, sistemul de protectie si control.
4.1.1. Miezul magnetic
- Miezul magnetic al unui transformator reprezinta circuitul magnetic prin
care circula fluxul magnetic util.
- Miezurile magnetice sunt construite din materiale magnetic moi (otel
electrotehnic).
Jug
- Pentru a reduce pierderile prin
magnetic
curenti indusi (Foucault) miezurile
sunt realizate din tole din tabla Infasurare Infasurare
primara secundara
silicioasa izolate.
- Permeabilitatea magnetica ridicata
a acestor materiale se traduce
printr-o valoare redusa a reluctantei
magnetice a cailor de inchidere a Coloane
fluxului magnetic.
- Prin urmare liniile de camp magnetic
se inchid preponderent prin miezul magnetic.
- Tolele din otel magnetic (tabla silicioasa) sunt uzual obtinute prin
laminare la cald sau la rece, cu cristale orientate, cu grosime de
0.5 mm sau 0.35 mm.
- Tolele din tabla silicioasa sunt izolate cu lacuri sau oxizi ceramici.
- Otelul magnetic folosit pentru tole trebuie sa aiba:
O permeabilitate magnetica ridicata μ,
O inductie magnetica la saturatie ridicata Bs si o inductie magnetica
remanenta scazuta Br
O arie redusa a ciclului de histerezis B-H pentru a permite obtinerea
unei inductii magnetice ridicate cu ajutorul unui curent de magnetizare
redus si pierderi prin histerezis cat mai mici.
- Pentru reducerea pierderilor prin curenti turbionari rezistivitatea electrica
a tolelor trebuie sa fie cat mai mare. In acest scop otelul electrotehnic
contine un adaos de siliciu de circa 2.5 - 3.5%. Valori mai mari cresc
duritatea otelului si il fac greu de prelucrat.
- Pierderile prin curenti turbionari scad puternic prin utilizarea tolelor de
grosimi reduse. Daca tolele sunt prea subtiri costurile de productie cresc
insa nejustificat.
- Inductia magnetica la saturatie o otelurilor magnetice din care sunt
construite tolele actuale este de circa Bs= 2T.
- Transformatoarele de mica putere care lucreaza la frecvente inalte
au miezuri magnetice realizate din ferite sau sunt fara miez.
- Feritele sunt compusi ai unor oxizi de fier continand unul sau mai
multi oxizi ai altor metale. Feritele cu permeabilitate magnetica
ridicata sunt feritele pe baza de mangan si zinc si cele pe baza
de nichel zinc.
- Feritele sunt executate din oxizi ai unor metale sub forma de pudra,
incalzita la circa 1000 C si presate intr-o matrita sau extrudate pentru a
obtine forma dorita. Aceste materiale pot avea permeabilitate magnetica si
rezistivitate electrica ridicate care permit limitarea pierderilor prin curenti
turbionari; astfel feritele pot fi folosite la frecvente pana la 20 MHz
(transformatoare, inductoare etc.).
- Inductia magnetica la saturatie (Bs) a feritelor este relativ redusa,
facandu-le nepotrivite pentru multe aplicatii de mare putere. Utilizarea lor
este prin urmare dedicata aproape exclusiv industriei electronice si de
telecomunicatii in care acestea au inlocuit miezurile realizate din tole.
Fara M Miez
din
tole
Tole de diverse forme
Intretesute la 90 Intretesute la 45 Intretesute la Forma U-I
30/60
IT
JT JT
source http://commons.wikimedia.org
4.2. Date nominale. Simboluri
Datele nominale ale unui transformator sunt prevazute pentru a
se asigura functionarea corespunzatoare a acestuia la temperaturi
care sa nu depaseasca temperatura clasei de izolatie.
c
u
i
n
a
f
)
a
s
T
u
r
r
a
a
n
4.3. Teoria transformatorului monofazat ideal
Ipoteze
Flux de dispersie nul:
• Fluxurile magnetice produse de curentii primari si secundari circula
exclusiv prin miezul magnetic
X = N12/ℜ
Ecuatiile transformatorului in forma complexa noua:
U1 = R1I1 + jX1I1 – E1
-U2 = R2I2 + jX2I2 – E2
N1I10 = N1I1 + N2I2
E1 = -jXI10
U2 = RI2 + jXI2
X = L - 1/(C)
Miez magnetic
Infasurare
primara φ Infasurare
secundara
I1 φ2
φ 1 I2
U1 N1 N2 U2 ZL
4.4.3. Raportarea secundarului la primar
Pentru simplificarea schemei transformatorului infasurarea reala secundara
a transformatorului este inlocuita cu o infasurare conventionala
(marimi notate cu ’) cu acelasi nr. de spire cu infasurarea primara.
Astfel se va obtine aceeasi t.e.m. in primele doua ecuatii ale
transformatorului (E1 = E2’). Acest procedeu de inlocuire se numeste
raportarea secundarului la primar.
Regulile de inlocuire urmaresc ca infasurarea reala si cea conventionala sa
fie caracterizate de aceleasi puteri aparente, active si reactive (S, P, Q):
N2’ = N1 => E2’ = E1 => E2’ = E1 = E2N1/N2=> E2’ = E2k
S2’ = S2 => E2’I2’ = E2I2 => I2’ = I2N2/N1 => I2’ = I2/k
P2’ = P2 => R2’I2’2 = R2I22 => R2’ = R2(N1/N2)2 => R2’ = R2k2
Q2’ = Q2 => X2I22 = X2’I2’2 => X2’ = X2 (N1/N2)2 => X2’ = X2 k2
Pierderile in fier sunt modelate printr-o rezistenta: Rw = E1/Iw = Pfe/Iw2
Ecuatiile transf. in forma complexa
cu raportarea sec. la primare:
U1 = R1I1 + jX1I1 - E1
-U2’ = R2’I2’ + jX2’I2’ - E1
I10 = I1 + I2’ = Iw + I
E1 = -jXI = - RwIw
U2’ = R’I2’ + jX’I2’ Z = R+ j[ωL-1/(ωC)]
4.4.4. Schema echivalenta a transformatorului monofazat real
schema completa U1 = - U2’ - RkI2’ - jXkI2’
Rk = R1 + R2 ’
Xk = X1 + X2’
14
jX1I1
schema simplificata
13
15 R1I1
U1 -E1
I1
Diagrame de fazori
-I2’
12 11
9 10
1 U1
I108 Iw m -jXkI2 ’
2 2 I 7 6
I2’ 1
2 -U2’
5 -RkI2’
R2 I2’
’ U 2’
3 E 2’ -I2’
4
jX2’I2’
4.5. Bilantul de puteri al transformatorului monofazat
I 1 2 = I1 I1 *
I2’2 = I2’I2’*
S1 = U1I1* = P1 + jQ1 = R1I12 + jX1I12 + U2’ I2’* + R2’I2’2+ jX2’I2’2 - E1(I1* + I2’*)
1 w 1
- E1(I1* + I2’*) = - E1I10* = - E1(Iw* + I *) = E I + jE I
P1 = U1I1cos1 = R1I12 + R2’I2’2 + E1Iw + U2’ I2’ cos2 = Pj1 + Pj2 + Pfe + P2
Q1 = U1I1sin1 = X1I12 + X2’I2’2 + E1I + U2’ I2’ sin2 = Q1 + Q2 + Qfe + Q2
4.6. Randamentul transformatorului
Transformatoarele de
si mica putere au
randamente uzual in
gama 80 – 90% pe cand
cele de mare putere
ating randamente de
circa 99%.
4.7. Incercarile transformatorului
Permite determinarea unor marimi precum: Pfe, cos10, k, Rw, X, Iw, I
I10 << I1n (I10 = 0.3 10% I1n) => I10 ≈ 0; Pj1 = R1I102 ≈ 0; (R1 + jX1)I10 ≈ 0;
P10 = Pfe + R1I02 ≈ Pfe
E1 =U1n
cos10 = P10/(U1nI10)
k =E1/E2 ≈ U1n/U20
Iw = I10 cos10; I = I10 sin10
Rw = U1n/Iw; X = U1n/I
Incercarea de scurtcircuit
- Infasurarea primara este alimentata cu tensiune redusa U1sc asa
incat I1 = I1n si I2 = I2n
- Infasurarea secundara este scurt-circuitata (Z = 0; U2 = 0)
unde:
uka şi ukr reprezintă
componentele activă şi reactivă
ale tensiunii de scurtcircuit uk,
exprimate în unităţi relative.
4.9. Modelarea transformatorului electric utilizand modele de
tip cuplaj camp-circuit
4.9.1. Etape principale
-Definirea/cunoasterea datelor tehnice principale ale transf. (electrice,
magnetice, geometrice etc.);
-Definirea regimului de camp specific studiului efectuat (regim
magnetic cvazistationar, magnetic tranzitoriu etc.);
-Definirea modelului de circuit asociat modelului de camp;
-Descrierea geometriei domeniului de calcul 2D; definirea conditiilor
la limita (initiale si pe frontiere, considerarea simetriilor);
-Definirea retelei de discretizare tinand cont de aspectele fizice ale
problemei;
-Definirea materialelor si a proprietatilor asociate care intervin in
problema de analiza numerica;
-Definirea regiunilor domeniului de calcul si a surselor de camp
(densitati de curent, curent, solentatie etc.); asocierea proprietatilor
de material si a componentelor de circuit (unde e cazul) regiunilor
domeniului de calcul;
-Asamblarea matricelor si rezolvarea sistemului de ecuatii algebrice;
-Analiza rezultatelor numerice (calculul marimilor locale si integrale
necesare).
4.9.2. Definirea datelor tehnice principale ale transformatorului
(electrice, magnetice, geometrice etc.). Exemplu de calcul
Regimul de camp
Regimul de camp aferent analizei numerice a regimurilor permanente ale
transformatorului electrica folosind modele cuplate de tip camp-circuit
este regimul cvazistationar de tip magnetic. Ecuatia diferentiala specifica
acestui regim exprimata in potential magnetic vector A complex este:
Modelul de circuit
Intrucat transformatorul este uzual alimentat de la o sursa de tensiune
alternativa, valorile curentilor (sau densitatilor de curent Js) ce strabat
circuitele electrice sunt apriori necunoscute, acestea rezultand in functie
de impedantele circuitelor.
Un model 2D nu poate lua in calcul efectele de capat (ex. capatele de
bobina).
Pentru a lua in considerare cele de mai sus modelul de camp trebuie in
mod uzual cuplat cu un model de circuit => cuplaj camp – circuit.
Model de tip cuplaj camp-circuit
MIEZ
BJ1
LFI LFJ
BJ4
BI1
RI RJ RS
BI4
BI1 BJ1
BJ2
U1 LS RV
BI3
BI2 BJ2
BI2
BJ3 RFE
BI4 BJ4 CS
BI3 BJ3
2 3
dP k B f
2 2
B f 8.67 k
2
f 2
Fe h m m B e m
6
p. histerezis p. Joule p. in exces
141
4.9.4. Definirea domeniului de calcul. Conditii pe frontiere
Date principale geometrice ale transformatorului studiat
50
58
64
72
400
140
78
300
50
40
140
4.9.4. Definirea domeniului de calcul 2D. Conditii pe frontiere
Domenii de calcul 2D pentru studiul campului
magnetic. Conditii pe frontiere
Domeniu de Domeniu de
calcul: sectiune calcul: ½ sectiune
transversala transversala
Conditii pe Conditii pe
frontiere: Infinite frontiere: Infinite
box box / Neumann
omogen pe axa OY
Domeniu de Domeniu de
calcul: ½ sectiune calcul: ¼ sectiune
transversala transversala
Conditii pe Conditii pe
frontiere: Infinite frontiere: Infinite
box / Neumann box / Neumann
omogen pe axa OX omogen pe axele
OX si OY
4.9.5. Definirea regiunilor domeniului de calcul si a proprietatilor de
material. Definirea surselor de camp
B
B
4.9.6. Definirea retelei de discretizare
4.9.7. Analiza rezultatelor numerice
Sursa: http://commons.wikimedia.org
Sectiune printr-o masina asincrona cu rotor in colivie
3
4 5 6
Parti principale:
7
1. Miez stator
2. Miez rotor
3. Cutie de borne
4. Colivie rotor
5. Infasurari stator
6. Lagare
7. Ventilator
8. Carcasa &
nervuri racire
7 1 2
Sursa: http://commons.wikimedia.org
5.3. Domenii de utilizare a masinii asincrone
Ca motor:
- Pompe centrifuge, ventilatoare, masini unelte, sisteme de aer
conditionat,
- Sisteme de actionare electrica cu viteza variabila (tractiune
electrica a trenurilor, tramvaielor, troleelor, metrourilor,
lifturilor),
- Macarale, conveioare, compresoare, prese pentru stantare etc.
Ca generator:
- Turbine eoliene,
- Turbine microhidro etc.
Sursa: http://commons.wikimedia.org
5.4. Campuri magnetice invartitoare. Turatia de sincronism
unde :
f1 este frecventa tensiunii de alimentare,
p este nr. de perechi de poli, iar
n1 este viteza de sincronism in rpm (rotatii pe minut)
Campuri magnetice invartitoare
Tur diferite
Producerea momen
atii campului
Frecventa tensiunii te de
de
2p magnetic timp
de alimentare
invartitor
sin
p 50 Hz intr- un
60 Hz
cro
1
nis 3000 stator3600
de
masina
m2 1500 asincrona
1800
3 1000 trifazata
1200
simpla; a)
4 750 900
5 600 Bobinele 720
sunt
6 500 600
alimentate
cu un
sistem
trifazat
simetric
de curenti;
b) Liniile
campu
lui
magne
tic
induct
or
5.5. Infasurarile masinilor asincrone trifazate
Sistemul de infasurari la masina asincrona trifazata este alcatuit din trei
infasurari monofazate conectate in stea sau triunghi, decalate spatial la 120
electrice si alimentate cu un sistem de tensiuni simetric si echilibrat.
O infasurare monofazata este alcatuita dintr-una sau mai multe bobine
conectate in serie si/sau paralel.
Bobinele sunt alcatuite dintr-una sau mai multe spire si sunt dispuse uzual in
crestaturile statorice (si eventual rotorice) ale masinii.
O bobina este alcatuita din doua laturi de bobina, una de ducere si alta de
intoarcere; bobina contine doua zone principale: zona activa situata in
crestaturi si zona de capat care nu contribuie la generarea campului
electromagnetic util.
Deseori infasurarile de faza sunt repartizate fiind alcatuite din mai multe
bobine pe pol (q) dispuse in crestaturi
Relaţii de calcul:
W2 U1 V1 W1 U2 V2
Exemplu: Sa se proiecteze o infasurare trifazata, m = 3, dublu strat,
pas scurtat 2/3, bobine egale, pentru o masina asincrona cu Z = 24
de crestaturi si 2p = 2 poli
Relaţii de calcul:
Pas diametral: Yd = Z/(2p) = 24/2 = 12 crestaturi
Pas bobina: Yb = 2/3Yd = 9 crestaturi
Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/(2mp) = 24/(2. 3. 1) = 4
Nr. bobine pe faza: Nb = Z/m = 24/3 = 8 bobine pe faza
Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q = 2.4 = 8 crestaturi
163
5.6. Alunecarea motorului asincron
n
s 1
n2
n1
unde n1 este viteza de sincronism, iar n2 este viteza rotorului.
Alunecarea poate fi exprimata si in procente:
n1 n2
s 100[
%]
n1
Uzual alunecarea nominala a motorului asincron: sn ϵ {0,01… 0,1}
La pornire n2 = 0, deci s = 1.
La mers in gol ideal (sincronism) n2 = n1, deci s = 0
Pentru alunecari : sn ϵ (0 … 1) masina asincrona lucreaza in regim
de motor
5.7. Analogia cu transformatorul electric
f2 = sf1
E2s = sE2
= 2n/60 [rad/sec]
5.13. Schema echivalenta
U1
5.14. Raportarea marimilor rotorice la stator
Aceleasi solenatii:
m2w2kw2I2 = m1w1kw1I2’ => I2’
Aceleasi puteri active:
m2R2I22 = m1R2’I2’2 => R2’ U1
Aceleasi constante de timp:
X2/R2 = X2’/R2’ => X2’
R1I1
U1 = R1I1 + jX1I1 – E1 U1
0 = R2’I2’/s + jX2’I2’ – E1 -E1
I1 + I2’= I10
I1 -I2’
E1 = E2’ = -j1w 1kw1m/√2 1
Iw
I10
I 2’ I
I2’R2’/s E2’=E1
jX2’I2’
5.17. Bilantul de puteri active al motorului asincron
Tipuri de pierderi
P = PFe + PJ1 + PJ2 + Pmfv + Ps
PFe - pierderile in fier in stator,
PJ1 - pierderile Joule statorice, Pe = PJ2 + Pmfv + Ps + P2
PJ2 - pierderile Joule in inf. rotorica,
Pmfv - pierderi mecanice de frecare si ventilatie,
Ps - pierderi suplimentare,
Pe - puterea electromagnetica
la nivelul intrefierului.
PM
P2
η 100
P1
Pierderile Joule statorice
PJ1 = 3 . R1 . I12
R1 este rezistenta de faza statorica,
I1 este curentul de faza statoric.
Pierderile in fier
PFe = 3. E12 / RW = 3. RW Iw2
E1 este t.e.m. in infasurarea statorica,
RW este rezistenta corespunzatoare pierderilor in fier.
Puterea electromagnetica
Pe = M e . 1
Me este cuplu electromagnetic,
1 este viteza unghiulara de sincronism.
Pierderile Joule rotorice
PJ2 = s . Pe = 3R2’I2’2
s este alunecarea,
Pe este puterea electromagnetica.
Pierderi suplimentare
Ps = 0,005 . P2n
P2n este puterea nominala a masinii.
177
Puterea mecanica PM dezvoltata de motor (pierderile Joule in
rezistenta de sarcina (1-s)/sR2’)
PM = P2 + Pmfv = 3(1 - s)/s. R2’I2’2 = (1 - s).PJ2/s = (1 - s)Pe
PJ2= 3R2’I2’2
PM = M e 2
2 este viteza unghiulara rotorica.
Rezistenta
infasurarii rotorice
raportate
U1
100
90
80
70
60
rand [%]
50
40
30
20
10
0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
P2/P2n
Sursa: [3]
5.18. Cuplul electromagnetic
M Punctul de
functionare nominal
Mm
Mp
Mn Punctul de
functionare
nominal
Mn Mp Mm M
5.20. Pornirea motorului asincron
Mp
Mn
In
5.21. Modelarea masinii asincrone utilizand modele de tip
cuplaj camp-circuit
5.21.1. Etape principale
-Definirea datelor tehnice principale ale masinii (electrice, magnetice,
geometrice etc.);
-Definirea regimului de camp specific studiului efectuat (regim
magnetic cvazistationar, magnetic tranzitoriu etc.);
-Definirea modelului de circuit asociat modelului de camp;
-Descrierea geometriei domeniului de calcul 2D; definirea conditiilor
la limita (initiale si pe frontiere, considerarea simetriilor);
-Definirea retelei de discretizare tinand cont de aspectele fizice ale
problemei;
-Definirea materialelor si a proprietatilor asociate care intervin in
problema de analiza numerica;
-Definirea regiunilor domeniului de calcul si a surselor de camp
(densitati de curent, curent, solentatie etc.); asocierea proprietatilor
de material si a componentelor de circuit (unde e cazul) regiunilor
domeniului de calcul;
-Asamblarea matricelor si rezolvarea sistemului de ecuatii algebrice;
-Analiza rezultatelor numerice (calculul marimilor locale si integrale
necesare).
5.21.2. Definirea datelor tehnice principale ale masinii asincrone
(electrice, magnetice, geometrice etc.). Exemplu de calcul
F2
5.21.3. Definirea regimului de camp. Definirea modelului de circuit asociat
Regimul de camp
Regimul de camp aferent analizei numerice a regimurilor permanente ale
masinii asincrone folosind modele cuplate de tip camp-circuit este
regimul cvazistationar de tip magnetic. Ecuatia diferentiala specifica
acestui regim exprimata in potential magnetic vector A complex este:
187
Evaluarea parametrilor infasurarii statorice si ai coliviei
2ρ w1 2 ρ Lcapat w1
R Rf 2
LFe
cr
dn e i
2
d
a1 a1 nei z
z 4
4
Se fac notatiile: dneiz-
Lcapat - lungimea capetelor frontale ale bobinelor statorului, diam
r - rezistivitatea cuprului la temperatura de functionare, etrul
LFe - lungimea axiala a miezului statoric, cond
uctor
w1 - numarul de spire pe faza, ului
a1 - numarul de conductoare in paralel pentru o faza a statorului, neizo
lat.
188
Lungimea medie a unei spire se calculeaza cu relatia:
1 1
4 4
Inductivitatea de dispersie a capetelor frontale se determina cu
relatia [2]:
6 μ0 2 π D 3
L f_ U,V,W 0,67 w1 L cap a t 0,64 10
p 2p
Se fac notatiile: 0 =
D - diametrul interior al statorului exprimat in [mm], 410-
7
p - numarul de perechi de poli, H/m
permeabilitatea magnetica a vidului, w1 - numarul
de spire pe faza.
189
Lungimea frontala a bobinei statorice Lcapat este marcata cu rosu
in figura si se poate estima folosind relatia de calcul [3]:
Lcapat = Kf . y1 + 2 . L’
Se fac notatiile:
Di - diametrul mediu al inelului de scurtcircuitare in [mm],
si - aria sectiunii transversale a inelului in [mm2].
Di si si se calculeaza cu relatiile:
D2 Dcrestatura
Di
2
si a b
unde: crest
D2 este diametrul exterior al rotorului, aturil
Dcrestatura este diametrul cercului tangent la capatul inferior al or,
iar a si b inaltimea, respectiv grosimea inelului.
191
5.21.4. Analiza rezultatelor numerice
195
5.21.4. Analiza rezultatelor numerice
60
50
40
M [Nm]
30
20
10
0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
s [u.r.]
Sursa: [3]
196
5.21.4. Analiza rezultatelor numerice
3500
3000
2500
n [rpm]
2000
1500
1000
500
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
M [Nm]
Sursa: [3]
197
5.21.4. Analiza rezultatelor numerice
1.0
0.9
0.8
0.7
0.6
cos fi
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0.0
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
P2/P2n
Sursa: [3]
198
-Caracteristica alunecarii (motor 4 kW)
s = f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.
0,04
0,03
0,02
s
0,01
0,00
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
P2/P2n
Sursa: [3]
199
- Caracteristica curentului (motor 4 kW)
I1 = f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.
10,0
8,0
6,0
I1 [A]
4,0
2,0
0,0
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00
P2/P2n
Sursa: [3]
200
- Caracteristica cuplului (motor 4 kW)
M = f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.
14,00
12,00
10,00
M [Nm]
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
P2/P2n
Sursa: [3]
201
- Caracteristica randamentului (motor 4 kW)
= f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.
100
90
80
70
60
rand [%]
50
40
30
20
10
0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
P2/P2n
Sursa: [3]
202
Evaluarea altor marimi caracteristice masinii asincrone:
203
Bibliografie
204