Sunteți pe pagina 1din 84

Convertoare electromecanice I

__________________________________________________________________
1
Ion VLAD

CONVERTOARE
ELECTROMECANICE I

Notie de curs

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
2
1. NOIUNI DE BAZ

1.1. Definiii.Clasificarea mainilor electrice
Prin main electric se nelege, un ansamblu de nfurri plasate
pe un sistem de miezuri feromagnetice, fixe sau mobile ntre ele, cuplate
electric, magnetic, sau electric i magnetic. Prin intermediul acestui
ansamblu, puterea electric se transform n putere mecanic i invers.
Mainile electrice sunt reversibile, adic pot funciona ca motor sau
generator fr modificri constructive. In procesul de conversie al energiei
n main apar pierderi datorit fenomenelor electromagnetice de baz,
pierderi care se transform n cldur i nclzesc maina.
Dup modul de transformare al energiei se disting maini
generatoare care primesc putere sub form mecanic i o transform n
putere electric (fig.1.1,a) i maini motoare la care se inverseaz sensul de
circulaie al puterii (fig.1.1,b).
Fig.1.1. Regimurile de Iunc(ionare la o masin electric:
a) generator; b) motor; c) transIormator electric.

Transformatorul electric, reprezinta un caz limit de main
electric, unde nfurrile sunt plasate pe miezuri feromagnetice fixe, fiind
cuplate electric i magnetic sau numai magnetic. El transform puterea
electric, tot n putere electric, dar modific parametrii acesteia: tensiunea,
curentul, numrul de faze i pstreaz aceeai frecven (fig.1.1,c).
Dup natura curentului ce strbate nfurrile, mainile electrice se
mpart n: maini de curent alternativ (sincrone, asincrone cu sau fr
colector), monofazate sau polifazate i maini de curent continuu.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
3
Din punct de vedere constructiv, la mainile rotative normale se
distinge o armtur feromagnetic cilindric fix numit stator i o armtur
mobil concentric numit rotor, plasat n interiorul statorului.
Spaiul de aer dintre armturi se numete ntrefier i se noteaz cu o. n
stator i rotor de partea interfierului sunt plasate o serie de conductoare
legate potrivit, numite nfurrile mainii.
1. TRANSFORMATORUL ELECTRIC

1.1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE
TransIormatorul electric reprezint un caz particular de masin
electric ce nu are piese n miscare, Iiind alctuit din dou sau mai multe
nIsurri, cuplate magnetic, cu ajutorul cruia se schimb valorile
mrimilor electrice ale puterii n curent alternativ (tensiunea si curentul),
Irecven(a rmnnd aceeasi.
La baza Iunc(ionrii transIormatorului electric st Ienomenul de
induc(ie electromagnetic. Pentru realizarea unui cuplaj magnetic ct mai
strns, nIsurrile sunt asezate pe un miez Ieromagnetic.
n Iunc(ie de destina(ia lor, n principal, transIormatoarele sunt:
-de putere, care alimenteaz anumi(i consumatori sau conecteaz
ntre ele diIerite sisteme energetice;
-cu destinaie special, acestea Iiind reprezentate de
transIormatoarele de msur, pentru cuptoare cu arc electrice, de sudur, de
msur, de ncercare, etc.
TransIormatoarele de puteri mici ( ) 1kVA S
N
< au, de regul, rcire
natural n aer si se numesc transIormatoare uscate. Cele de puteri mai mari
au rcire n ulei, desi n ultimul timp s-au construit si transIormatoare uscate
cu puteri de pn la 1600 kVA.
Cele mai importante elemente constructive ale transIormatoarelor
sunt: -miezul feromagnetic; -nfurrile; -schela; -construcia metalic;
-accesoriile.
1.1.1.Construcia miezului feromagnetic
Miezul feromagnetic, denumit prescurtat miezul magnetic, reprezint
calea de nchidere a Iluxului magnetic principal. Ca urmare este un miez
pentru Ilux variabil, Iiind magnetizat ciclic, cu Irecven(a tensiunii de
alimentare a nIsurrii primare.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
4
TransIormatoarele de putere au miezul Ieromagnetic construit din
tole de o(el electrotehnic, aliate cu siliciu si izolate ntre ele. Utilizarea
tolelor conduce la micsorarea pierderilor prin curen(i turbionari, iar alierea
o(elului cu siliciu asigur pierderi relativ reduse, datorate att curen(ilor
turbionari, ct si Ienomenului de histerezis.
n construc(ia miezurilor de transIormatoare se utilizeaz Irecvent
tolele din o(el electrotehnic laminate la rece, cu
cristale orientate, izolate cu carlit (izola(ie
ceramic), care prezint o crestere a
permeabilit(ii magnetice n direc(ia laminrii
(scade solenaia de magnetizare) si o reducere a
pierderile in Iier. Se impune ca liniile de cmp s
aib o direcia paralel cu direcia de laminare.
Izola(ia ceramic (carlitul) este o
acoperire anorganic a tablei, produs printr-un
tratament de supraIa( att termic, ct si chimic,
pentru a izola tolele intre ele i a proteja tabla,
att mpotriva ruginii ct si contra oxidrii n
timpul recoacerii (la cca. C
0
800 ).
Tabla laminat la rece cu cristale
orientate si schimb ntr-o msur important
caracteristicile, ca urmare a modiIicrii
structurii cristalograIice n timpul tierii,
stan(rii, ndoirii sau lovirii tolelor. De aceea,
pentru mbunt(irea calit(ii tolelor, a Iost
necesar introducerea opera(iei de recoacere a
lor la Iabricile de transIormatoare, naintea mpachetrii miezului.
Din punct de vedere constructiv, miezul Ieromagnetic pentru
transIormatoare se compune din coloane al cror numr depinde de tipul si
de numrul de Iaze ale transIormatorului, si jugurile care servesc la
nchiderea liniilor de cmp magnetic ntre coloane.
La transIormatoarele de putere, jugul superior este astIel construit
nct s se poat demonta sau despacheta, pentru introducerea bobinelor.
Exist dou metode de a executa miezurile: cu mbinare prin suprapunere
sau prin ntre(esere.
Figura 1.1. Dou straturi
succesive de tole ale
unui miez triIazat
asamblat prin (esere la
0
45 : a-strat par; b-strat
impar
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
5
Potrivit primei metode, coloanele si jugurile se execut separat, iar
dup aceasta miezul se asambleaz cu buloane prin strngere. IntreIierul de
mbinare este mare, rezultand astIel un current de magnetizare mare.
In cazul metodei de mpachetare prin ntre(esere o tol a coloanei
alterneaz cu o tol a jugului, nlturndu-se dezavantajul ntreIierului
parazit al mbinrii.
Pentru tolele din tabl laminat la rece cu cristale orientate,
asamblarea dintre coloane si juguri se Iace prin tesirea tolelor la col(uri (Iig.
1.1 imbinare la unghi de 45*).
Asamblarea prin (esere a tolelor texturate are o inIluen( nsemnat
si asupra curentului de magnetizare. Acest curent este, la un miez asamblat
prin (esere sub un unghi de
0
90 , de circa trei ori mai mare dect n cazul
asamblrii unui miez prin (esere sub un unghi de
0
45 .
Dup forma constructiv a coloanei, se deosebesc:
-miezuri cu sec(iune dreptunghiular sau ptrat, Iolosite n special
la transIormatoarele mici (pn la 5 kVA);
-miezuri cu sec(iunea n trepte (Iig.1.2), urmrindu-se nscrierea
sec(iunii coloanei ntr-un cerc, astIel nct coeIicientul de umplere cu Iier al
cercului s Iie ct mai mare.
TransIormatoarele triIazate cu cinci coloane sunt Iolosite n cazurile
cnd utilizarea unui miez cu trei coloane ar duce la o nl(ime mai mare a
transIormatorului. n cazul transIormatoarelor de mare putere,
transIormatoarele cu cinci coloane sunt utilizate pentru a nu se depsi
gabaritul de cale Ierat. Trecerea de la o construc(ie cu trei coloane la una cu
cinci coloane si aceeasi nl(ime a miezului conduce la cresterea puterii cu
25-35.

1.1.2.Construcia nfurrilor
nIsurrile constituie una din pr(ile cele mai importante ale unui
transIormator. TransIormatorul trebuie calculat si executat astIel nct
mrimile sale de baz (pierderile n nIsurri, tensiunea de scurtcircuit si
nclzirile) s Iie n concordan( cu valorile prescrise de norme. n acelasi
timp, nIsurrile trebuie s asigure transIormatorului o rigiditate dielectric
suIicent, precum si stabilitate dinamic si termic mare, astIel nct s
garanteze buna Iunc(ionare a acestuia.
Se disting dou tipuri principale de nIsurri: nIsurri concentrice
si nIsurri alternate.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
6
nIsurrile de tip concentric se caracterizeaz prin Iaptul c
bobinele de nalt tensiune s-au scris prescurtat I.T. si de joas tensiune, s-
au scris prescurtat J.T., au nl(imi aproximativ egale.
Din considerente de izola(ie nIsurarea de nalt tensiune este
asezat la exterior, avnd un diametru mai mare, iar nIsurarea de joas
tensiune se aseaz la interior n imediata apropiere a coloanei miezului
Ieromagnetic Aproape n exclusivitate se Iolosesc nIsurrile de tip
concentric, cele alternate utilizndu-se la unele transIormatoare speciale.
Dup Iorma constructiv, nIsurrile pot Ii: cilindrice, stratificate,
n galei, continue i spiralate
A. Construcia metalic
n Iunc(ie de mrimea transIormatorului, cuvele din tabl de o(el pot
Ii: cu pere(i netezi, cu pere(i ondula(i, cu (evi sudate, cu radiatoare si cu
baterii de rcire suIlate cu aer sau rcite cu ap.
Pentru transIormatoarele Ioarte mici (cu puteri pn la 20 kVA), la
care nu este necesar supraIa( de rcire suplimentar, cuvele sunt de tip
neted. La puteri mari se Iolosesc cuvele cu pere(i din tabl ondulat, cuvele
cu (evi rotunde sau ovale.
La puteri mari se prevede execu(ia transIormatorului cu circula(ie
Ior(at a uleiului si cu rcire Ior(at cu aer
Conservatorul de ulei are rolul de a asigura o supraIa( de contact a
uleiului cu aerul mai mic dect n cazul lipsei lui, micsornd astIel
posibilitatea de oxidare a uleiului. De asemenea, conservatorul asigur
spa(iul necesar dilatrilor si contractrilor uleiului n timpul nclzirii si al
rcirii transIormatorului. La transIormatoarele de putere mic si medie
conservatorul se asaz pe latura mai mic a capacului.
Izolatoarele transIormatoarelor servesc la trecerea conductoarelor
electrice prin capacul cuvei, permi(nd legarea intrrilor sau iesirilor
nIsurrilor cu re(eaua electric.

1.2. ECUAIILE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC

1.2.1. Genaraliti
Dac se iau trei transIormatoare monoIazate identice si se
conecteaz inIsurrile primare la un sistem triIazat de tensiuni, se ob(ine
modiIicarea tensiunilor sistemului triIazat.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
7
Capetele nIsurrilor (primare si secundare) se leag ntre ele n
conexiune stea sau triunghi. Ansamblul transIormatoarelor Iormeaz un
grup transIormatoric triIazat prezentat n Iigura 1.15, a.

Fig. 1.15. a - grup transIormatoric triIazat; b - transIormator triIazat
cu trei coloane cu axele n acelasi plan.

De obicei se preIer miezul trifazat cu circuite magnetice coplanare
(cu fluxuri forate) din Iigura 1.15, b (Iig.1.16, c) n care sunt suprimate
dou juguri si axele celor trei coloane sunt aduse n acelasi plan. Acest miez
nu mai are avantajul simetriei magnetice complete pe toate Iazele.

1.2.2. Principiul de funcionare
Fie pentru simpliIicare un transIormator monoIazat, reprezentat
principial n Iig.1.17.
El const dintr-un miez magnetic pe care sunt plasate nIsurrile1,2,
cu numerele de spire . ,
2 1
N N pentru a asigura un cuplaj magnetic strns.
InIsurarea primar este alimentat cu tensiunea
1
u si strbtut de curentul
1
i ;
2
u si
2
i sunt respectiv tensiunea la borne si curentul nIsurrii
secundare. Asocierea sensurilor pozitive pentru curen(i si tensiuni este
corespunztor receptorului pentru nIsurarea primar si sursei pentru
nIsurarea secundar. Sensurile curen(ilor
2 1
, i i s-au ales astIel nct
solena(ia rezultant ce condi(ioneaz cmpul magnetic principal al
transIormatorului, s Iie suma solena(iilor nIsurrilor.
nIsurarea 1 alimentat cu tensiunea
1
U se numeste nfurare
primar, nIsurarea 2 la bornele creia se stabileste prin induc(ie
electromagnetic tensiunea
20
U la mersul n gol, se numeste nfurare
secundar (sensul de bobinare al celor dou nIsurri este acelasi).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
8
Dac la bornele AX ale nIsurrii primare se aplic tensiunea
alternativ
1
u , atunci curentul prin nIsurare va Ii tot alternativ si produce o
solena(ie
1 1
i N . Solena(ia determin un cmp magnetic variabil n timp. O
parte din liniile acestui cmp magnetic se nchid prin miezul magnetic al
transIormatorului si nln(uie si nIsurarea secundar Iormnd fluxul
magnetic util (flux magnetic fascicular
h
u ), iar o alt parte se vor nchide
prin aer n jurul nIsurrii primare determinnd fluxul magnetic de scpri
(de dispersie) al primarului.
Fig.1.17. Reprezentarea schematic a unui transIormator monoIazat.

Fluxul util induce tensiunile electromotoare
dt
d
N u
h
e
u
=
1 1
,
dt
d
N u
h
e
u
=
2 2
astIel astIel nct .
2
1
2
1
N
N
U
U
e
e
= La mersul n gol, tensiunile la
borne sunt practic egale cu tensiunile induse si deci
2
1
2
1
20
1
N
N
U
U
U
U
e
e
= ~ (1.1)
Daca Iluxul magnetic Iascicular creat de nIsurarea primar este de
Iorma:
t
hm h
e sin u = u (1.2)
unde:
c c hm
S B = u (1.3)
reprezint mrimea Iluxului magnetic maxim printr-o spir;

c
B -induc(ia magnetic maxim n miez, n T;

c
S -aria sec(iunii miezului, n
2
m ,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
9
atunci, tensiunea electromotoare (t.e.m) indus n nIsurarea secundar pe
baza legii induc(iei electromagnetice va Ii:
] [
2
sin
2
sin
2 2 2 2
V t U t N
dt
d
N u
e hm
h
e
|
.
|

\
|
= |
.
|

\
|
u =
u
=
t
e
t
e e (1.4)
Se poate vedea simplu c valoarea eIectiv a t.e.m. induse este:
hm
m e
e
fN
U
U u = =
2
2
2
2
2
t (1.5)
Dac la bonele nIsuirrii secundare se conecteaz un receptor,
atunci se va stabili n circuit un curent
2
i , iar la bornele nIsurrii
secundare va apare tensiunea
2
u .
1.2.3. Ecuaiile teoriei tehnice
Se ia n considera(ie n cele ce urmeaz Ienomenul de satura(ie al
miezului magnetic. Cum n acest caz ntre solena(ie si Ilux este o rela(ie
nelinear si neunivoc (dac se consider si histereza magnetic) nu se mai
poate aplica metoda suprapunerii eIectelor si ecua(iilor ce descriu
comportarea transIormatorului, capt o alt Iorm. nlocuind n continuare
pierderile prin histerezis cu pierderi echivalente prin curen(i turbionari,
adic utiliznd pentru Iluxul principal o rela(ie de Iorma
dt
d
K K
ho
ho h
+
+ = +
// /
(1.6)
se elimin caracterul neunivoc al legturii dintre solena(ie si Ilux.
Se aplic teorema a-I a lui KirchhoII pe conturul
1
I ce se suprapune
cu axa conductorului nIsurrii, pentru a ob(ine ecua(ia de tensiuni a
primarului,
dt
d
dt
d
u i R
h 1 1
1 1 1
+

+
=
o
(1.7)
In mod asemntor pentru conturul
2
I rezult ecua(ia de tensiuni a
secundarului
dt
d
dt
d
u i R
h 2 2
2 2 2
+

+
= +
o
(1.8)
Fluxurile de dispersie
o o 2 1
, + + se nchid n cea mai mare parte prin
aer si n consecin( practic nu sunt condi(ionate de satura(ie, deci se poate
scrie
,
1 1 1
i L
o o
= +
2 2 2
i L
o o
= + (1.9)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
10
unde
o o 2 1
, L L sunt inductivit(i constante.
Fluxurile principale
h h 2 1
, + + sunt legate de Iluxul Iascicular
principal
h
u ce nln(uie ambele nIsurri prin rela(iile
,
1 1 h h
N u = +
h h h
N u = +
2 2
(1.10)
La producerea Iluxului
h
+ particip att solena(ia nIsurrii primare
1 1 1
i N = 0 ct si solena(ia
2 2 2
i N = 0 a nIsurrii secundare. Cum
), (0 f =
h
u nu mai poate Ii ob(inut ca sum a cmpurilor determinate de
solena(iile
2 1
,0 0 n parte ci este dat de solena(ia rezultant de magnetizare

2 2 1 1 0
i N i N + = 0 (1.11)
Aceeasi solena(ie
0
0 poate Ii ob(inut la alimentarea nIsurrii
primare a transIormatorului, nIsurarea secundar Iiind deschis, cu o astIel
de tensiune nct s se stabilesc un curent
01
i care s determine un cmp
magnetic de aceeasi valoare n miezul Ieromagnetic ca si n cazul real.
Curentul
01
i se numeste curentul total al transformatorului redus la
primar si satisIace evident rela(ia
2 2 1 1 01 1
i N i N i N + = (1.12)
Se poate proceda analog la alimentarea nIsurrii secundare, n care
caz se deIineste curentul total
02
i si pe aceast baz se poate scrie
,
01 11 0 1
i L
h h
= +
02 22 0 2
i L
h h
= + (1.13)
Se consider n continuare transIormatorul alimentat n regim
permanent cu o tensiune sinusoidal.
Dac se are n vedere prima ecua(ie
din (1.7), ntruct cderile de
tensiune
1 1
i R si
dt
d
o 1
+
la
transIormatoarele reale n regim
normal de Iunc(ionare sunt reduse,
se poate considera
dt
d
u
h 1
1
+
~ si
dac tensiunea variaz sinusoidal cu
pulsa(ia e , rezult c si Iluxul va avea tot o varia(ie sinusoidal.
Amplitudinea maxim a Iluxului Iascicular principal
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
11
e
1
1
2
N
U
hm
= u (1.14)
Dac caracteristica ) (
01
i f
h
= u se consider linear n plaja ,
hm
u
la o varia(ie sinusoidal a lui
h
u corespunde o varia(ie sinusoidal n timp
si a curentului total iar inductivit(ile
h h
L L
22 11
, capt valori constante,
independent de sarcin. La alt valoare a tensiunii de alimentare se
liniarizeaz caracteristica magnetic pentru alt plaj ,
hm
u si n consecin(
inductivit(ile
h h
L L
22 11
, iau alte valori constante, considernd pe aceast
baz n ecua(ii, eIectul satura(iei magnetice. Notnd

dt
d
u
dt
d
u
h
e
h
e
2
2
1
1
,
+
=
+
= (1.15)
si (innd cont de (1.6) - (1.10) si considernd pentru o tensiune dat
1
u si
inductivit(ile
h h
L L
22 11
, constante, se poate stabili urmtorul sistem de
ecua(ii n valori momentane n teoria tehnic,

=
+ =
+ =
+ + =
+ =
2 1 1 2
2
01
2
11
01
11 1
2 2 1 1 01 1
2
2
2 2 2 2
1
1
1 1 1 1
`` `
e e
h h e
e
e
u N u N
dt
i d
L K
dt
di
L K u
i N i N i N
u
dt
di
L i R u
u
dt
di
L i R u
o
o
(1.16)
n regim permanent dac curen(ii si tensiunile variaz sinusoidal,
ecua(iile (1.16) se pot scrie n mrimi complexe

=
=
=
= +
=
+ =
2 1 1 2
01 1 1
2 2
01 1 2 2 1 1
2 2 2 2
1 1 1 1
e e
m e
e
e
U N U N
I Z U
I Z U
I N I N I N
I Z U U
I Z U U
(1.17)
la care s-a adugat si ecua(ia tensiunilor circuitului de sarcin.
n aceste ecua(ii s-a notat
;
1 1 1
jX R Z + =
o
e
1 1
L X = ;
2 2 2
jX R Z + = ;
o
e
2 2
L X = ; (1.18)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
12
;
1 1 1 m m m
jX R Z + =
;
11
2
1 h m
L K R e ' ' =
h m
L K X
11 1
e ' = ;
jX R Z + =
R, X - respectiv rezisten(a si reactan(a circuitului conectat la borne.

Raportarea secundarului la primar
Prin raportare se n(elege nlocuirea secundarului real cu unul
echivalent care are acelasi numr se spire si Iaze ca primarul
(
1
/
2 1
/
2
, m m N N = = ). Se pune condi(ia de a conserva regimul de Iunc(ionare al
transIormatorului, iar mrimile secundarului raportat se noteaz cu indice
prim. Pentru aceasta se are n vedere:
-expresia t.e.m. induse n secundarul echivalent,
1 1 1
/
2 1
/
2
2 2
e m m e
U N f N f U = u = u = t t (1.19)
si cea a t.e.m. induse n secuindarul real
m e
N f U u =
2 1 2
2 t (1.20)
Din cele dou rela(ii se ob(ine condi(ia de raportare,
1 2
2
/
2 /
2 e e e
U KU
N
N
U = = = (1.21)
-condi(ia de a conserva solena(ia secundarului real si cel echivalent,
/
2
/
2 2 2
I N I N = (1.22)
2 2
1
2 /
2
1
I
K
I
N
N
I = = (1.23)
-condi(ia de a conserva pierderile n secundarul real si cel echivalent,
2 /
2
/
2
2
2 2
/
2 2
I R I R p p
Cu Cu
= = (1.24)
De aici rezult valoarea raportat a rezisten(ei secundare,
2
2
2
2
/
2
2 /
2
R K R
I
I
R =
|
|
.
|

\
|
= (1.25)
-condiia de pstrare a defazajului dintre t.e.m. indus i curent la cele dou
secundare,
/
2
/
2
2
2 /
2 2
R
X
arctg
R
X
arctg = + = + (1.26)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
13
Rezult imediat rela(ia de raportare a reactan(ei de dispersie a
secundarului,
2
2
2
2
/
2
2 /
2
X K X
I
I
X =
|
|
.
|

\
|
= (1.27)
Pe baza celor prezentate ecua(iile
(1.16), (1.17) pot lua si o alt Iorm n care
s nu apar explicit numerele de spire.
Notnd

=
=
=
=
= =
/
2 2
2
/ 2
/'
2 2
/
2 2
1
/
2 2
1
Z Z K
Z Z K
I I
K
U U K
U U U K
e e e
(1.28)
unde
2
1
N
N
K = este raportul de transIormare
al transIormatorului.
In aceste condi(ii ecua(iile
transIormatorului cu mrimi raportate,
numit transformator echivalent sunt
urmtoarele:
01 1
/
2 1
/
2
/
2
/
2
01
'
2 1
/'
2
/
2
/
2
/
2
1 1 1 1
I Z U U
I Z U
I I I
I Z U U
I Z U U
m e e
e
e
= =
=
= +
=
+ =
(1.29)
Prin intermediul transIormatorului echivalent se poate analiza mai
simplu comportarea transIormatorului real.
Diagrama fazorial
Pentru construc(ia acesteia se cunosc mrimile secundare: tensiunea
2
U , curentul
2
I si deIazajul
2
, si parametrii transIormatorului,
m m
X R X X R R
1 1 2 1 2 1
, , , , , . Se calculeaz mrimile raportate Iolosind rela(iile
(1.28) si se ia ca origine de Iaz n planul complex tensiunea secundar. Se
Fig.1.19. Diagrama Iazorial a
transIormatorului cu dou
nIsurri.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
14
pozi(ioneaz curentul secundar cunoscnd deIazajul
2
, iar cu ajutorul
ecua(iei 2 din (1.29) se determin t.e.m.
/
2 e
U . Din ecua(ia a cincea din (1.29)
a rezultat
01
I iar conIorm celei de a treia ecua(ii, curentul primar .
1
I Din
prima ecua(ie rezult n Iinal tensiunea
1
U si deIazajul
1
Ia( de .
1
I
Schema echivalent n T a transformatorului
Eliminnd din sistemul (1.29) pe
'
2 01
'
2 1
, , , I I U U
e
se ob(in
urmtoarea rela(ie ce leag curentul si tensiunea primar de Iorma
1
' '
2 1
' '
2 1
1 1
) (
I
Z Z Z
Z Z Z
Z U
m
m
(

+ +
+
+ = (1.30)
Fig. 1.20. Schema echivalent n T cu ramurile circuitului
magnetic puse n paralel.

Se obine astfel schema echivalent n T cu elementele circuitului de
magnetizare conectate n paralel (fig.1.20) unde transformatorul apare fa
de reea ca o impedan de parametrii dependeni att de datele
transformatorului ct i ale receptorului. Se poate urmrii astfel ncrcarea
transformatorului n funcie de mrimea i caracterul sarcinii secundare.
Se definete astfel impedana echivalent a transformatorului,
(
(

+ +
+
+ =
' '
2 1
' '
2 1
1
) (
Z Z Z
Z Z Z
Z Z
m
m
e
(1.31)
Alt variant a schemei echivalente n T este aceea n care parametrii
circuitului magnetic sunt conecta(i n serie (Iig.1.21).
In schemele prezentate pierderile n Iier sunt modelate sub Iorma
unor pierderi de natur electric pe rezisten(ele Iictive de magnetizare
Fe
R
sau
m
R
1
.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
15
Fig. 1.21. Schema echivalent n T cu ramurile circuitului
magnetic conectate n serie.

Din condi(ia de conservare a acestor pierderi rezult rela(ia de
legtur ntre parametrii circuitului magnetic,
u Fe
u Fe
m m m
jX R
jX R
jX R Z
1
1
1 1 1
+

= + = (1.32)
Prin identificare rezult valorile:
2
1
2
1
2
1
2
1
2
2
1
1
u Fe
u Fe
m
u Fe
u Fe
m
X R
X R
X
X R
X R
R
+
=
+
= (1.33)
Schema echivalent n H (cu circuitul de magnetizare scos la borne)
Pornind de la rela(ia (1.30) prin prelucrare se ajnge la Iorma,
(

+ +
+
+
=
) (
1 1
' '
2
2
1 1 1
1 1
1 1
Z Z C Z C
Z Z
U I
m
(1.34)
n care
m
Z
Z
C
1
1
1
1+ = - coeIicient de corec(ie.
Fig.1.22. Schema echivalent n H .
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
16
Pe baza ecua(iei (1.34) se obine schema echivalent n H (fig.1.22),
folosit mai ales la studiul locurilor geometrice unde la ramurile legate n
paralel apar curenii
01
I ,
//
2
I . Schemele echivalente au avantajul c
nlocuiesc cuplajul magnetic al nfurrilor prin cuplaj galvanic i pe
aceast baz se simplific analiza comportrii transformatorului.
1.2.4. Conexiunile transformatoarelor
Fie pe un miez dou nIsurri monoIazate la Iel nIsurate cu
capetele de nceput si sIrsit A, X, respectiv a, x (Iig.1.23, a); prin litere
mari se noteaz bornele nIsurrii de nalt tensiune. Dac Iluxul ce
nln(uie nIsurrile variaz sinusoidal si tensiunile la borne variaz
sinusoidal, iar n planul complex se reprezint prin Iazorii sinIazici
ax AX
U U , (Iig.1.23, b).

Dac se inverseaz captul de nceput cu cel de sIrsit al uneia din
nIsurri, tensiunea
) (ax
U se reprezint n opozi(ie de Iaz cu
AX
U .
Inversarea sensului de nIsurare este echivalent deci cu inversarea
captului de nceput cu captul de sIrsit al nIsurrii.
La transIormatoarele triIazate, se leag galvanic ntre ele nIsurri
apar(inrnd aceleiasi pr(i. Modul de legare se numeste conexiune. Se
consider n continuare c sensurile de nIsurare sunt aceleasi pentru toate
nIsurrile.
Fig.1.24. a - nIsurri n
sensuri opuse bobinate; b -
Iazorii tensiunilor la borne.
Fig.1.23. a - nIsurri n acelasi
sens bobinate; b- Iazorii
tensiunilor la borne.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
17
Dac se leag ntre ele toate capetele de nceput sau sIrsit ale
nIsurrilor se ob(ine conexiunea stea notat prin Y sau y (
0 0
, y Y .)
Pentru un sistem triIazat sinusoidal simetric, tensiunea de linie se
ob(ine ca sum a tensiunilor de Iaz cum se arat n Iig.1.25 d ;ntre valorile
eIective exist rela(ia
f l
U U 3 = , corespunztor pentru curen(i,
f l
I I = .
Fig.1.25. Conexiunile nfurrilor transformatoarelor trifazate i
tensiunile de Iaz si de linie corespunztoare.

Dac se leag consecutiv captul de nceput al unei nIsurri cu
captul de sIrsit al urmtoarei s.a.m.d. se ob(ine conexiunea triunghi
( d , A ), Iig.1.25, b. Tensiunea de linie se vede (Iig.1.25, e) c este egal cu
tensiunea de Iaz; ntre curentul de linie si de Iaz n regim sinusoidal
simetric, exist rela(ia . 3
f l
I I =
n practic intervine si conexiunea zigzag notat prin Z,z, cnd
nIsurrile de Iaz se mpart n dou seminIsurri.
Ansamblul tuturor conexiunilor nIsurrilor unui transIormator,
constituie schema de conexiuni. Se noteaz prima, conexiunea nIsurrii de
nalt tensiune.
Se consider transIormatorul din Iig.1.26 cu nIsurarea de IT
conectat n stea, corespunde conexiunilor n Yz . Numrul de ordine,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
18
6 / t

= n unde este deIazajul tensiunilor de linie omoloage primare si


secundare; la stabilirea lui tensiunea secundar se consider ntotdeauna
rotit n urm.
Se consider un sens comun, de reIerin(, de parcurgere a
nIsurrilor primare si secundare, presupuse la Iel nIsurate; dac sensul
de parcurgere al nIsurrilor de pe acelasi miez de la captul de nceput la
cel de sIrsit este acelasi la ambele Ia( de sensul de reIerin( ales, tensiunile
primare si secundare respective se consider sinIazice, altIel n opozi(ie. Se
compar n principal tensiunile omoloage de linie primare si secundare.
Totalitatea schemelor de conexiuni cu acelasi numr de ordine,
Iormeaz o grup de conexiuni.
Numrul de ordine prezint importan( mai ales la Iunc(ionarea n
paralel a transIormatoarelor, posibil doar cnd acestea apar(in aceleiasi
grupe de conexiuni.

1.2.5. Ecuaiile transformatorului trifazat
Ecua(iile si schemele echivalente stabilite pentru un transIormator
monoIazat sunt valabile pentru Iazele omoloage primare si secundare ale
transIormatorului triIazat simetric.
Parametrii ce intervin n schemele echivalente sunt parametrii
nIsurrilor de Iaz. Trebuie Icut o observa(ie n legtur cu
inductivit(ile corespunztoare cmpului magnetic principal, la alimentarea
separat si simultan a Iazelor. Dac transIormatorul triIazat este cu circuite
magnetice libere, nIsurrile Iazelor nu sunt cuplate magnetic ntre ele si
inductivit(ile lor principale rmn aceleasi si n cazul alimentrii simultane.
La transIormatorul cu circuite magnetice Ior(ate, nIsurrile sunt cuplate
magnetic astIel nct la producerea cmpului magnetic al unei Iaze,
contribuie toate Iazele si ca urmare nIsurrile prezint alte inductivit(i.
Inductivitatea principal pe care o prezint o nIsurare la
alimentarea simultan a Iazelor se numeste inductivitate principal ciclic si
este de 3/2 ori mai mare ca inductivitatea principal proprie a Iazei
|
.
|

\
|
=
h h
L L
11 1
2
3
.
Inductivit(ile de dispersie ale Iazelor rmn aceleasi la alimentarea
separat sau simultan si ca urmare reactan(ele de dispersie ce intervin n
ecua(ii, nu se modiIic.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
19
n ecua(ii si n schemele echivalente, la determinarea lui
m
Z
1
se
consider inductivitatea corespunztoare por(iunii din circuitul magnetic
aIerent Iazei, adic inductivitatea ciclic dac transIormatorul triIazat este
cu circuite magnetice Ior(ate, si inductivitatea principal proprie dac
transIormatorul este cu circuite magnetice libere.

1.3.1.1. Regimul de mers n gol al transformatorului monofazat
La mersul n gol =
'
Z si schema echivalent capt Iorma din
Iig.1.28, a. TransIormatorul se comport ca un ansamblu de dou bobine
legate n serie: o bobin Ir miez de Iier de impedan(
1
Z si o bobin cu
miez de Iier de impedan(
m
Z
1
.
Fig.1.28. a - schema echivalent a transIormatorului la mersul n gol;
b- diagrama Iazorial.

Cum
m
Z
1
este important, curentul primar are o valoare la mersul n
gol
10
I , redus,
N
I I
1 10
) 1 , 0 02 , 0 ( = . Curentul absorbit la mersul n gol cnd
tensiunea de alimentare este cea nominal, se numeste curent nominal de
mers n gol.
Ecua(iile la mersul n gol sunt de Iorma
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
20
20
'
2 1
10 1 1
10 1 1 1
U K U U
I Z U
I Z U U
e
m e
e
= =
=
+ =
(1.35)
Diagrama Iazorial este reprezentat n Iig.1.28,b. ca urmare a
pierderilor n Iier, curentul de gol apare deIazat Ia( de
h
u cu unghiul o (n
Iigur s-au eviden(iat componentele de magnetizare
10
I si corespunztoare
pierderilor n Iier
a
I
10
, ale curentului
10
I ).
Bilanul de puteri la funcionarea n gol
Raportat la tensiunea
1
U a retelei, componenta activ a curentului de
gol ia o valoare, corespunztor pierderilor
10
P de la mersul n gol
2
10 1
2
10 1 10 10
I R I R p p P
m Fe Cu
+ = + = (1.36)
Primul termen reprezint pierderile n nIsurarea primar, cel de al
doilea, pierderile echivalente n Iier. La transIormatoarele normale
pierderile n Iier si n nIsurri la curentul nominal, sunt de acelasi ordin de
mrime. Cum
N
I I
1 10
<< , pierderile n nIsurri la mersul n gol sunt Ioarte
mici si se pot neglija Ia( de pierderile n Iier astIel nct
fe
p P ~
10
.
Incercarea la funcionarea n gol
ncercarea la mersul n gol a transIormatorului monoIazat se
realizeaz conIorm schemei din Iig.1.29, a.
Fig.1.29. Incercarea la Iunc(ionarea n gol:
a-schema de ncercare; b-curbele caracteristice.

Se regleaz tensiunea de alimentare
1
U si se msoar puterea
absorbit
10
P si curentul
10
I , se calculeaz Iactorul de putere corespunztor
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
21
10
cos si se reprezint caracteristicile de Iunc(ionare n gol
), (
1 10
U f I = ), (
1 10
U f P = ) ( cos
1 10
U f = , (Iig.1.29, b),. Se observ c
datorit satura(iei circuitului magnetic curentul de gol variaz neliniar cu
tensiunea de alimentare si de asemenea
10
cos se modiIic n limite largi.
Intersecteaz mrimile corespunztoare tensiunii nominale
N N N
I P
10 10 10
, cos , determinate ca n Iig.1.29, b.
Parametri transformatorului la funcionarea n gol
Din datele msurtorilor se determin la tensiunea nominal,
impedan(a total de mers n gol,
N
N
I
U
Z
10
1
10
= (1.36)
rezisten(a la Iunc(ionarea n gol,

2
10
10
10
N
N
I
P
R = (1.37)
respectiv reactan(a,
2
10
2
10 10
R Z X = (1.38)

1.3.2. Regimul de scurtcircuit
Un transIormator Iunc(ioneaz n regim de scurtcircuit atunci cnd
nIsurarea primar este alimentat iar secundarul conectat n scurcircuit
(impedan(a circuitului de sarcin este zero, 0
'
= Z ). Dup nivelul tensiunii
de alimentare avem scurtcircuit de avarie si de prob.

Scurtcircuitul de avarie
In acest caz nIsurarea primar a transIormatorului este alimentat
cu tensiune nominal iar secundarul pus n scurtcircuit. Curen(ii prin
nIsurri sunt Ioarte mari
N sc
I I ) 20 10 ( = si solicit termic si mecanic
nIsurarea. For(ele electrodinamice sunt dependente de ptratul curentului.
De aceea protec(ia va trebui s ac(ioneze n timp Ioarte scurt decuplnd
transIormatorul de la re(a.

Scurtcircuitul de prob
n acest caz nIsurarea secundar este conectat n scurtcircuit, iar
nIsurarea primar se alimenteaz cu tensiune redus astIel ca prin
nIsurri s avem curen(i apropia(i de cei nominali.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
22
Tensiune nominal de scurtcircuit reprezint acea valoare a tensiunii
de alimentare a transIormatorului legat cu secundarul n scurtcircuit, astIel
ca n nIsurarea secundar s se stabileasc curentul nominal,.Iiind de
cteva procente,
N sc
U U
1 1
)% 10 5 ( = .
Ecuaiile transformatorului la proba de scurtcircuit
Ele se ob(in din ecua(iile generale stabilite, n cazul particular 0 = Z , avnd
Iorma
sc m sc e sc e
sc sc sc
sc sc e
sc sc e sc
I Z U U
I I I
I Z U
I Z U U
01 1
/
2 1
01
'
2 1
'
2
'
2
/
2
1 1 1 1
= =
= +
=
+ =
(1.54)
Schema echivalent la scurtcircuit
TransIormatorul se comport ca dou bobine Ir miez de Iier de
impedan(e
'
2 1
, Z Z , legate n serie,
sc sc sc
jX R Z
1 1 1
+ = impedan de
scurtcircuit a transIormatorului.
sc sc
X R
1 1
, sunt respectiv rezisten(a si
reactan(a de scurtcircuit de Iorma,
'
2 1 1
R R R
sc
+ =
'
2 1 1
X X X
sc
+ = (1.55)
nlocuid
sc
Z Z Z
1
'
2 1
= + rezult.
sc sc sc
I Z U
1 1 1
= (1.56)
Fig.1.36. a - schema echivalent a transIormatorului la mersul n
scurtcircuit; b -schema simpliIicat; c-diagrama Iazorial simpliIicat.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
23
Diagrama fazorial la scurtcircuit
Pe baza ecua(iile scrise (1.54) se construieste diagrama Iazorial
simpliIicat (Iig.1.36, c).
Cderile de tensiune
sc sc scx sc sc sca
I jX U I R U
1 1 1 1 1 1
, = = se numesc
componentele active i reactive ale tensiunii de scurtcircuit
sc
U
1
iar
triunghiul ABC, triunghi de scurtcircuit. Unghiul
sc 1
este dat de rela(ia
sc sc sc
R arctgX
1 1 1
/ = . Dac triunghiul este construit pentru curentul
nominal ( )
1 1 N sc
I I = , se numeste triunghi principal de scurtcircuit..
Impedan(a
sc
Z
1
ca sum a impedan(elor de dispersie are o valoare
redus si n consecin( la scurtcircuit chiar la o tensiune redus se pot stabili
curen(i importan(i.

Bilanul de puteri la scurtcircuitul de prob
Puterea activ luat din re(ea la scurtcircuit corespunde pierderilor n
nIsurri si n Iierul transIormatorului.
Fesc sc sc Fesc sc sc
p I R p I R R P + = + + =
2
1 1
2
1
'
2 1 1
) ( (1.58)
Tensiunea de alimentare este de ordinul procentelor la curen(i prin
nIsurri de ordinul curen(ilor nominali. Ca urmare, cmpul magnetic al
transIormatorului este practic un cmp de dispersie si deci se pot neglija
pierderile n Iier Ia( de cele din nIsurri rezultnd astIel,
2
1 1 1 sc sc sc
I R P ~ (1.59)
Incercarea la scurtcicuitul de prob
n uzina constructoare se eIectueaz scurtcircuitul de prob la toate
transIormatoarele. Se alimenteaz transIormatorul cu tensiuni reduse, astIel
ca prin nIsurri s se stabileasc curen(i admisibili si se ridic curbele
) (
1 1 sc sc
U f I = , ) (
1 1 sc sc
U f p = , ) ( cos
1 1 sc sc
U f = reprezentate n Iig.1.37, b.
Fig. 1.37. ncercarea de scurtcircuit:
a - schema de ncercare; b- curbele caracteristice.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
24
Cum impedan(a
sc
Z
1
este a unei bobine Ir miez de Iier, satura(ia nu
intervine ca n cazul regimului de mers n gol si
sc 1
cos rmne practic
constant cu tensiunea.
Parametrii transformatorului la scurtcircuit
Parametrii transIormatorului la scurtcircuit sunt da(i de rela(iile
2
1
2
1 1
2
1
1
1
1
1
1
, ,
sc sc sc
sc
sc
sc
sc
sc
sc
R Z X
I
p
R
I
U
Z = = = (1.60)
Din proba de scurtcircuit se veriIic tensiunea nominal de
scurtcircuit ce nu trebuie s diIere Ia( de cea impus cu peste % 10
1.3.3. Regimul de funcionare n sarcin
La Iunc(ionarea n sarcin simetric a unui transIormator triIazat
simetric, ncrcarea Iazelor este simetric si analiza comportrii se poate
Iace avnd n vedere o singur Iaz. Dac puterea secundar transmis
,
3
1
2 2 N
P P > unde
N
P
2
este puterea secundar nominal, n schema
echivalent n T rezult
01
'
2 1
, I I I >> si curentul de magnetizare se poate
neglija astIel nct se utilizeaz schema simpliIicat din Iig. 1.38 a, n care
tensiunea secundar raportat
'
2
U s-a nlocuit cu tensiunea
/'
2
//
2
U U = .
Ecua(iile transIormatorului n acest caz sunt urmtoarele

= =

+ =
1
/
2
//
2
/
2
//
2
1 1
//
2 1
I I I
U U
I Z U U
sc
(1.61)
Fig. 1.38.a - schema echivalent simpliIicat a transIormatorului la
Iunc(ionarea n sarcin; b- diagrama Iazorial corespunztoare.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
25
Pe baza acestor ecua(ii, cunoscnd mrimile aIerente
consumatorului,
2 2 2
, , I U si parametrii de scurtcircuit ai transIormatorului
sc sc
X R
1 1
, s-a construit diagrama Iazorial (Iig.1.38, b).

1.3.4. Stabilirea tensiunii secundare n sarcin
La Iunc(ionarea n sarcin a unui transIormator, un interes deosebit
prezint determinarea varia(iei de tensiune la bornele secundare, de la mers
n gol la plin sarcin ,
2 20
U U sau n procente din tensiunea nominal
100 [%]
20
U
U
u
A
= A (1.62)
Fig.1.39. Diagrama Iazorial necesar la calculul lui
2
u A .
In continuare se determin varia(ia tensiunii la bornele nIsurrii
secundare, cnd sarcina variaz de la zero la sarcin nominal. Pentru
aceasta se va Iolosi diagrama Kapp din Iigura 1.38, b completat cu
construc(ii ajuttoare, cum se arat n Iigura 1.39.
Prin varia(ia tensiunii secundare se n(elege
2 20 2
U U U = A (1.63)
Dac aceast rela(ie se nmul(este cu raportul de transIormare k, se
ob(ine varia(ia de tensiune din secundar, raportat la primar, adic
'
2 1
'
2
'
20
'
2
U U U U U = = A (1.64)
Din Iigura 1.39 se ob(ine:
AD OA OC U = = A
/
(1.65)
Cu destul precizie se poate considera 0
/
= D C , rezultnd
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
26
/ / / /
2
C B AB AD U + = ~ A (1.66)
Din triunghiul dreptunghic ABB
2 1 1 2
/
cos cos I R AB AB
sc
= = (1.67)
iar din triunghiul dreptunghic BCC
2 1 1 2
// / /
sin sin I X BC BC C B
sc
= = = (1.68)
Se ob(ine astIel, n Iinal
. sin cos
2 1 1 2 1 1
/
2
I X I R U
sc sc
+ = A (1.69)
Pentru o apreciere mai corect, se obisnuieste ca varia(ia de tensiune
s se calculeze n unit(i relative, sau n procente din tensiunea nominal.
[%] 100 100 100 [%]
2
20
2 20
1
/
2 1
/
20
/
2
/
20 /
2
u
U
U U
U
U U
U
U U
u A =

= A (1.70)
In continuare, se exprim cderea de tensiune
2
u A n procente, n
Iunc(ie de componentele tensiunii de scurtcircuit.
Pornind de la rela(ia (1.69), se ob(ine
2
1
1 1
2
1
1 1
1
/
2
2
sin 100 cos 100 100 [%]
N
sc
N
sc
N
U
I X
U
I R
U
U
u + =
A
= A (1.71)
si prin nmul(ire si mpr(ire cu
N
I
1
2
1
1
1
1 1
2
1
1
1
1 1
2
sin 100 cos 100 [%]
N N
N sc
N N
N sc
I
I
U
I X
I
I
U
I R
u + = A (1.72)
Dac valoarea relativ a sarcinii secundare se noteaz cu
N N
s
I
I
I
I
k
2
2
1
1
= = (1.73)
atunci rela(ia (1.72) devine
( )
2 2 2
sin cos [%]
krN kaN s
u u k u + = A (1.74)
unde
kaN
u si
krN
u sunt componenta activ si reactiv ale tensiunii de
scurtcircuit nominale n procente.
Rela(ia (1.71) sau (1.74) permite determinarea varia(iei tensiunii
secundare pe cale analitic la sarcin variabil (
2
I variaz ca mrime prin
intermediul lui
s
k , iar deIazajul
2
si tensiunea
1
U se men(in constante).
Figura 1.40 a reprezint varia(ia tensiunii secundare n raport de mrimea
sarcinii, iar Iigura 1.40 b reprezint varia(ia tensiunii secundare n raport cu
caracterul sarcinii, n condi(iile unei tensiunii de alimentare constante.
Cum se observ, din Iigura 1.40, cderea de tensiune
2
u A este pozitiv (la
srcin rezistiv sau inductiv), sau poate Ii negativ (la sarcin capacitiv).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
27
Fig.1.40. Varia(ia tensiunii secundare: a- ) (
2 s
k f u = A
pentru . cos .
2 1
ct si ct U = = ; b- ) (cos
2 2
f u = A pentru . .
1
ct k si ct U
s
= =
Caracteristica extern a
transIormatorului se deIineste astIel,
. cos
.
) (
2
1
2 2
const
const U
I f U
=
=
=

si este reprezentat n Iigura 1.41.



1.3.5. Pierderile i randamentul
Bilan(ul puterilor active si reactive la un transIormator este prezentat
n Iigura 1.43, semniIica(iile mrimilor Iiind:
1
S -puterea aparent primit;
2
S -puterea aparent cedat;
1
P -puterea electric activ primit;
2
P -puterea electric activ cedat;
1 Cu
p -pierderile n nIsurarea primar;
2 Cu
p -pierderile n nIsurarea secundar;
Fe
P -pierderile n Iier;
1
Q -puterea electric reactiv primit;
2
Q -puterea electric reactiv cedat;
Fig.1.41. Caracteristicile externe
(consumatori rezitiv, inductiv si
capacitiv).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
28
1 o
Q -pierderile de putere reactiv n nIsurarea primarului;
2 o
Q -pierderile de putere reactiv n nIsurarea secundarului;
m
Q
1
-pierderile de putere reactiv n Iier.
Fig.1.43. Bilan(ul de puteri si reactive.

Randamentul transIormatorului la Iunc(ionarea n sarcin este dat de
expresia
1
2
P
P
= q (1.75)
unde
2 2 2 2 2
cos I U m P = , este puterea transmis receptorului iar
p P P E + =
2 1
, este puterea cerut din re(ea; p E - pierderile totale din
transIormator, date de suma pierderilor n Iier si nIsurri,
Cu Fe
p p p + = E .
Cum la Iunc(ionarea n sarcin cmpul principal rmne practic cel
de la mersul n gol, pierderile n Iier se consider constante, cele
determinate la proba de mers n gol, la tensiunea nominal.
Pierderile n nIsurri sunt practic cele de la scurtcircuitul de prob
la curentul respectiv, deci
2
1 1 1
I R m p
sc Cu
= sau introducnd coeIicientul de
sarcin
s
k
2
s CuN Cu
k p p = (1.76)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
29
Aproximnd c tensiunea
2
U n sarcin este practic cea de la
mersul n gol adic ,
2 20 2 N
U U U = = rezult
2 2 2 2 2
cos I U m P
N
= sau
notnd
N s
I k I
2 2
=
2 2 2
cos
s N
k S P = (1.77)
unde
N N N
I U m S
2 2 2 2
= este puterea nominal aparent a circuitului secundar.

Fe CuN s s N
s N
p p k k S
k S
+ +
=
2
2 2
2 2
cos
cos


q (1.78)
Se observ c q este Iunc(ie de
mrimea sarcinii secundare si de
caracterul ei, prin intermediul lui
s
k si
2
. n Iig.1.44 sunt reprezentate curbele
) (
2
P f = q pentru dou valori ale lui
2
cos .
La ,
2
ct = valoarea
s
k pentru
care
max
q q = se determin din rela(ia
0 =
c
c
s
k
q
(1.79)
Rezult

CuN s Fe
p k p
2
= (1.80)
Dac se cere ca randamentul s
Iie maxim la sarcina nominal, trebuie s Iie ndeplinit condi(ia
.
CuN Fe
p p = Randamentul transIormatorului este ridicat, si la puteri mari
poate depsi 99.

1.4.CUPLAREA N PARALEL A TRANSFORMATOARELOR

Necesitatea cuplrii n paralel a Iost determinat de urmtorii Iactori:
-n anumite situaii puterea instalat a staiei de transformare depete
puterea transformatoarelor construite;
-din necesitatea de a asigura continuitatea alimentrii cu energie a
consumatorilor importan(i;
-posibilitatea de a eIectua revizii si repara(ii la transIormatoare;
-se poate asigura Iunc(ionarea optim a transIormatoarelor n raport
de ncrcarea sta(iei, men(inndu-se n Iunc(iune un numr corespunztor de
transIormatoare.
Fig.1.44. Curbe de randament pentru
transIormator la diversi
2
cos .
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
30
n Iig.1.45, a se indic modul de legare n paralel a dou
transIormatoare monoIazate sau a Iazelor omoloage a dou transIormatoare
triIazate; s-a notat prin Z impedan(a receptorului monoIazat sau impedan(a
echivalent pe Iaz a receptorului triIazat.
Fig.1.45. Conectarea n paralel a transIormatoarelor

La cuplarea n paralel a transIormatoarelor se urmreste evitarea
curen(ilor de circula(ie ntre transIormatoare si o Iunc(ionarea optim n
sarcin. La Iunc(ionarea optim reparti(ia sarcinii pe transIormatoare se Iace
propor(ional cu puterile lor nominale iar curen(ii din secundarele
transIormatoarelor se nsumeze aritmetic nu Iazorial. Pierderile ce se produc
n acest caz n transIormatoare, sunt minime iar puterea secundar maxim;
n cazul absen(ei sarcinii secundare, trebuie ca si curen(ii secundari ai
transIormatoarelor s Iie nuli.
n condi(ii determinate se pot ns stabili curen(i de circula(ie ntre
nIsurrile legate n paralel asa cum este indicat n Iig.1.45, b. Prezen(a
curen(ilor de circula(ie Iace ca n sarcin unele transIormatoare s apar
suprancrcate, altele subncrcate.
Condi(iile de cuplare si Iunc(ionare optim n paralel a
transIormatoarelor sunt urmtoarele:
1. Toate transformatoarele s aib acelai raport de transformare;
2. Transformatoarele s aparin aceleiai grupe de conexiuni;
3. Tensiunile nominale de scurtcircuit s fie egale;
4. Raportul puterilor nominale de maximum 1/3-1/4.
n continuare se consider c doar numai cte una din condi(ii nu
este ndeplinit. Analiza comportrii se Iace pin intermediul ecua(iilor
simpliIicate ale transIormatorului, n care se neglijeaz curentul total, pentru
care este valabil schema simpliIicat reprezentat n Iig.1.45, b.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
31
1.4.1. Funcionarea n paralel a transformatoarelor cu
rapoarte de transformare diferite
Se consider pentru simpliIicare dou transIormatoare I si II, cu
II I
K K < si de puteri nominale
N N
S S
2 1
< , conectate la bare comune de
tensiune
1
U . Se consider egale tensiunile nominale de scurtcircuit si de
asemenea si componentele lor active si reactive (
scaII scaI
U U
1 1
= ,
scxII scxI
U U
1 1
= ), adic triunghiurile nominale de scurtcircuit sunt suprapuse.
La Iunc(ionarea n gol, independent, a Iiecrui transIormator,
tensiunile secundare
II I
U U
20 20
, sunt diIerite. La Iunc(ionarea n paralel,
nIsurrile secundare se conecteaz pe bare comune astIel nct la borne se
stabileste o tensiune comun
2
U ; Iie I curentul total de sarcin raportat la
primar. Ecua(iile prin intermediul crora se determin reparti(ia ncrcrilor
pe cele dou transIormatoare sunt de Iorma
I I I
U I Z U
U I Z U
II I
II II scII
I I scI
= +
=
=
1 1
/
2 1 1 1
/
2 1 1 1
(1.80)
Rezolvnd sistemul n raport cu curen(ii primari
II I
I I
1 1
, ai
transIormatoarelor I, II se ob(ine
isc
scI
isc
II I
II
isc
scII
isc
II I
I
Z
I Z
Z
U U
I
Z
I Z
Z
U U
I
E
+
E

=
E
+
E

=
1
/
2
/
2
1
1
/
2
/
2
1
(1.81)
scII scI isc
Z Z Z
1 1
+ = E (1.82)

1.4.1.1. Funcionarea la mersul n gol a transformatoarelor cuplate
n acest caz I0 si curen(ii
II I
I I
1 1
, iau valorile
isc
II I
isc
II I
II I
Z
U K K
Z
U U
I I
E

=
E

= =
20
/
2
/
2
10 10
) (
(1.83)
deoarece
20
/
21
U K U
I
= ,
20
/
2
U K U
II II
= .
Tensiunea
20
U este tensiunea comun la barele secundare la mersul
n gol. Curen(ii
II I
I I
10 10
, au caracterul unor curen(i de circula(ie ce se nchid
prin nIsurri ca n Iig.1.45, a n care s-au reprezentat si curen(ii secundari
corespunztori. Diagrama Iazorial pentru mersul n gol este dat n
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
32
Iig.1.46. Amplitudinea curen(ilor de circula(ie este dependent de diIeren(a
rapoartelor de transIormare iar Iaza
condi(ionat de
). / (
1 1 1 1 1 sca scx sc scII scI
U U arctg = = =
Curen(ii de circula(ie pot lua valori
importante chiar la diIeren(e mici ntre
rapoartele de transIormare, ei Iiind limita(i de
impedan(ele de scurtcircuit n general de
valori Ioarte reduse. Un calcul arat c la o
diIeren( doar de 1 ntre rapoartele de
transIormare curen(ii de egalizare pot atinge
valori de 15-20 din curen(ii nominali. Ei
ncarc inutil transIormatoarele, determin
pierderi si prin aceasta sunt nedori(i. Desigur
procentual apare mai ncrcat Ia( de curentul
de egalizare, transIormatorul de putere mai
mic.

1.4.1.2. Funcionarea n sarcin a transformatoarelor cuplate
n sarcin 0 = I si apar si componentele

isc
scI
II
isc
scII
I
Z
I Z
I
Z
I Z
I
E
=
E
=
1 /
1
1 /
1
(1.84)
ale curen(ilor
II I
I I
1 1
, . Deoarece tensiunile nominale de scurtcircuit sunt
egale )
1 1 1 1 NII scII NI scI
I Z I Z = , prin mpr(irea rela(iilor din (1.83) rezult
NII
NI
NII N
NI N
NII
INI
NI
sc
NII
sc
scI
scII
II
I
S
S
I U
I U
I
I
I
U
I
U
Z
Z
I
I
= = = = =
1 1
1 1
1
1
1
1
1
1
1
/
1
/
1
3
3
(1.85)
Curen(ii
'
1
'
1
,
II I
I I rezult propor(ionali cu curen(ii nominali (cu
puterile nominale) si conIorm rela(iei (1.84), sinIazici (s-a luat
scII scI
= ).
Curen(ii de sarcin
II I
I I
1 1
, rezult prin suprapunerea peste
componentele
'
1
'
1
,
II I
I I deIazate Ia( de
1
U cu un unghi , a curen(ilor de
circula(ie conIorm diagramei Iazoriale din Iig. 1.47.
Fig.1.46. Mersul n gol
al transIormatoarelor cu
rapoarte diIerite.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
33
n diagram s-a luat
'
1II
I mai mare,
ntruct s-a considerat
I N II N
S S > >> > . n
sarcin tensiunea la borne
2
U diIer de
tensiunea
20
U de la mersul n gol si ntr-o
anumit msur se modiIic deci si
amplitudinea curen(ilor de circula(ie. Totusi,
pentru sarcini admisibile pe
transIormatoarele cuplate, curen(ii de
egalizare se pot considera constan(i, cei de
la mersul n gol. Se observ c n cazul ales,
transIormatorul de putere mai mic apare
suprancrcat. Puterea secundar ce poate Ii
transmis de ansamblul transIormatoarelor,
trebuie limitat astIel ca sarcina nominal a
transIormatorulu de mic putere s nu Iie
depsit; ntruct transIormatorul de mare
putere rezult subncrcat, randamentul
instala(iei este redus.
n cazul egalit(ii rapoartelor de transIormare, ambele
transIormatoare pot Ii utilizate la capacitatea lor maxim.
n concluzie, la Iunc(ionarea n paralel a transIormatoarelor cu
rapoartele de transIormare diIerite, apar curen(i de circula(ie ce ncarc
transIormatoarele la mers n gol si limiteaz puterea ce se poate transmite n
secundar, la Iunc(ionarea n sarcin. n mod practic se admit Ioarte mici
abateri. Raportul de transIormare al unui transIormator se determin cu
mult grij la proba de mers n gol, avnd n vedere limitele restrnse n care
se poate modiIica si transIormatorul se respinge dac apare o abatere de
peste % 5 , 0 Ia( de valoarea impus.

1.4.2. Funcionarea n paralel a transformatoarelor cu
grupe de conexiuni diferite
n acest caz tensiunile secundare omoloage la Iunc(ionarea
independent a transIormatoarelor triIazate sunt egale (s-a considerat
egalitatea rapoartelor de transIormare) dar deIazate, deci
0
/
20
/
20
= = A
II I
U U U . Ca urmare la Iunc(ionarea n paralel se stabileste un
curent de circula(ie. Pentru aprecierea ordinului de mrime, se consider
Fig.1.47. Diagrama curen(ilor
la Iunc(ionarea n sarcin n
cazul
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
34
cazul cel mai avantajos a dou transIormatoare apar(innd unor grupe de
conexiuni cu numerele de ordine consecutive, pentru
care deIazajul
o
30 = (Iig.1.48) si se aproximeaz
1
/
20
/
20
U U U
II I
= = .
Se accept, pentru simpliIicare, egalitatea
impedan(elor de scurtcircuit
.
1 1 scII scI
Z Z = (1.86)
Pentru cazul analizat
1 1
52 , 0 15 sin 2 U U U
o
= = A
va rezulta curentul de circula(ie
NI
scNI
NI
NI scI
NI
NI
scI
I
I
u
I
U
I Z
I
I
Z
U
I
1
1
1
1
1 1
1
1
1
1
10
2
52
100 2
100 52 , 0
2
52 , 0
= == =

= == = = == =
(1.87)
Dac se ia % 5
1
=
scNI
u rezult
NI I
I I
1 10
5 ~ , un curent de circula(ie
Ioarte mare. In concluzie, nu este posibil Iunc(ionarea n paralel a
transIormatoarelor ce apar(in unor grupe de conexiuni diIerite.

1.4.3. Funcionarea n paralel a transformatoarelor cu
tensiuni nominale de scurtcircuit diferite
In continuare, se vor analiza condi(iile ce trebuie s le ndeplineasc
transIormatoarele la Iunc(ionarea n paralel, pentru ca sarcina total s se
repartizeze propor(ional cu puterile lor nominale si curen(ii de sarcin s se
nsumeze aritmetic.
Pentru aceasta se porneste de la rela(ia (1.81) si se are n vedere c la
Iunc(ionarea n paralel tensiunea din secundar este aceiasi pentru ambele
transIormatoare (
/
2
/
2 II I
U U = ), rezultnd
scI
scII
II
I
Z
Z
I
I
1
1
1
1
= (1.88)
Din ecua(ia curen(ilor, neglijnd curetul de Iunc(ionare n gol
rezult,
1
/
2 2
/
2 1
0 I K I K I I I = = ~ + (1.89)
In aceste condi(ii rela(ia (1.88) devine,
NII
NI
NI scI
NII scII
II
I
II
I
I
I
I Z
I Z
I
I
I
I
1
1
1 1
1 1
1
1
2
2
= = (1.90)
Fig.1.48.Diagrama
de tensiuni pentru
transIormatoare cu
grupe de conexiuni
diIerite.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
35
si avnd n vedere expresia tensiunii de scurtcircuit
NII scII scII
NI scI scI
I Z U
I Z U
1 1 1
1 1 1
=
=
(1.91)
se ob(ine
) (
1
1
1 1
1 1
1
1
1
1
1
1
2
2
1 1
3
3
scI scII
j
scI
scII
NII
NI
NII
NI
scI
scII
NII
NI
scI
scII
II
I
e
U
U
S
S
I U
I U
U
U
I
I
U
U
I
I

= = = (1.92)
unde
scII scI
si
1 1
se deIinesc, dup cum se stie, pe baza triunghiului de
scurtcircuit; indicele 1 arat c secundarul a Iost raportat la primar
Pentru simpliIicarea modului de analiz a inIluen(elor pe care le au
tensiunile de scurtcircuit, se vor considera dou cazuri distincte si anume:
-cazul cnd tensiunile de scurtcircuit sunt egale ca modul, dar au
componente diferite;
-cazul cnd tensiunile de scurtcircuit sunt diferite ca modul, dar au
componentele proporionale.
In primul caz
scII scI
U U
1 1
= , dar
scII scI 1 1
= , n baza rela(iei (1.89)
rezult un deIazaj ntre curen(ii din secundarele celor dou transIormatoare.
Datorit deIazajului dintre curen(i, curentul de sarcin total
2
I se ob(ine ca
sum Iazorial a celor doi curen(i, care este mai mic dect suma aritmetic,
adic suma Iazorial depseste cu 3,5 suma aritmetic a curen(ilor.
In cel de-al doilea caz, cnd
scII scI 1 1
= dar
scII scI
U U
1 1
= , curen(ii
celor transIormatoare sunt n Iaz, se poate renun(a la scrierea complex si
n baza rela(iei (1.92) rezult
scI
scII
NII
NI
II
I
U
U
S
S
I
I
1
1
2
2
= (1.94)
sau
scI
scII
NII
NI
II
I
U
U
S
S
I U
I U
1
1
2 2
2 2
3
3
= (1.95)
Deoarece uzual tensiunea de scurtcircuit se d procentual rezult n Iinal
scI
scII
NII
NI
II
I
u
u
S
S
S
S
1
1
= (1.96)
Prin prelucrare se ob(ine
scII
NII
scI
NI
II I
scII
NII
II
scI
NI
I
u
S
u
S
S S
u
S
S
u
S
S
+
+
= = (1.97)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
36
Rela(ia (1.97) arat c puterile aparente cu care cele dou
transIormatoare contribuie la acoperirea sarcinii totale
II I
S S + , sunt direct
propor(ionale cu puterile lor nominale si invers propor(ionale cu tensiunile
de scurtcircuit. Pentru ca cele dou transIormatoare s se ncarce numai
propor(ional cu puterile lor nominale, din rela(iile (1.92) si (1.97) rezult
condi(iile trei si patru de cuplare n paralel:
-Cele dou transformatoare s aib tensiunile nominale de
scurtcircuit egale ca modul;
-Componentele tensiunilor nominale de scurtcircuit active i reactive
s fie egale.
Puterea debitat de un singur transIormator depinde de puterea total
cerut de consumator ct si de puterile nominale si tensiunile de scurtcircuit
ale tuturor transIormatoarelor
sci
Ni
i
scj
Nj
j
u
S
S
u
S
S
E
E
= (1.99)
Se admit abateri ale raportelor de transIormare n limitele de % 5 , 0
din raportul de transIormare garantat, iar pentru tensiunile de scurtcircuit
abaterile sunt n limitele
scN
u din % 10 , iar deIazajul maxim dintre
tensiunile de scurtcircuit s nu depseasc 15 grd. Aceast ultim condi(ie
de deIazaj, impune ca puterile nominale ale transIormatoarelor ce se pot
cupla n paralel s Iie mai mic dect 5.

1.5. FUNCIONAREA TRANSFORMATOARELOR
TRIFAZATE INCRCATE NESIMETRIC

In condi(iile de exploatare ale transIormatoarelor triIazate, pot
interveni situa(ii cnd curen(ii si tensiunile pe cele trei Iaze ale
transIormatorului sunt diIerite - cauzate de situa(ii normale sau anormale.
In cazul transIormatoarelor analiza regimurilor nesimetrice se va
Iace n baza urmtoarelor ipoteze:
a)sistemul tensiunilor primare de linie este dat si Iormraz un sistem
triIazat simetric si echilibrat, independent de regimul de Iunc(ionare, deci
0 = + +
CA BC AB
U U U (1.100)
b)transIormatorul se consider simetric, iar curentul de Iunc(ionare
n gol se neglijeaz;
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
37
c)sistemul magnetic se consider nesaturat pentru a se putea aplica
principiul suprapunerii eIectelor.
In aceste condi(ii se pune problema s se determine:
a) curen(ii de Iaz secundari
c b a
I I I , , cnd acestia sunt diIeri(i de
curen(ii de linie
cl bl al
I I I , , ;
b) curen(ii primari de Iaz
C B A
I I I , , si curen(i de linie
Cl Bl Al
I I I , , ;
c) tensiunile secundare de Iaz
c b a
U U U , , si cele de linie
ca bc ba
U U U , , ;
d) tensiunile primare de Iaz
C B A
U U U , , .
Analiza si calculul regimurilor nesimetrice se simpliIic dac se are
n vedere c impedan(a direct si invers a transIormatorului este identic
(comportarea transIormatorului rmne aceiasi dac la alimentarea lui se
schimb dou Iaze ntre ele si deci se trece de la sistemul direct la sistemul
invers al tensiunilor).
Analiza regimurilor triIazate de Iunc(ionare nesimetric, se Iace prin
descompunerea acestora n trei sisteme de Iunc(ionare simetrice si anume:
-sistemul de succesiune direct notat cu indice d;
-sistemul de succesiune invers notat cu indice i;
-sistemul homopolar notat cu indice h.
Fa( de aceste sisteme transIormatorul prezint o ncrcare simetric,
iar comportarea lui n acest caz a Iost studiat.
Rela(iile utilizate la treansIormarea sitemului triIazat nesimetric
c b a
V V V , , n componente simetrice sunt:
|
|
|
.
|

\
|
|
|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
.
|

\
|
c
b
a
i
d
h
V
V
V
a a
a a
V
V
V
2
2
1
1
1 1 1
(1.101)
respectiv, transIormarea invers
|
|
|
.
|

\
|
|
|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
.
|

\
|
i
d
h
c
b
a
V
V
V
a a
a a
V
V
V
2
2
1
1
1 1 1
(1.102)
Regimul se poate considera simetric dac
% 5 s
ad
ai
I
I
(1.103)

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
38
1.5.1. Funcionarea n sarcin nesimetric a transformatorului
cu conexiunea
o
Yy
Pentru cazul ncrcrii monoIazate ca
n Iigura 1.50, I I
a
= ; 0 = =
c b
I I .
La aceast conexiune, o sarcin
secundar monoIazat conduce la o mare
nesimetrie a tensiunilor de Iaz att n primar
ct si n secundar.
In adevr (Iig.1.50), prin Iaza secundar a trece
curentul
a
I , iar prin Iazele secunadare b si c
nu trece nici un curent. In secundar pot aprea
cutren(i homopolari, deoarece exist Iir de nul,
iar n primar 0 =
h
I deoarece nu exist Iir de
nul.
Avnd n vedere condi(iile ini(iale
0 = =
c b
I I , 0 =
a
I din rela(ia (1.101) rezult
curen(ii celor trei sisteme simetrice din
secundar pe Iaza a
( )
( )
( )

= + + =
= + + =
= + + =
I I a I a I I
I I a I a I I
I I I I I
c b a ai
c b a ad
c b a ah
3
1
3
1
3
1
3
1
3
1
3
1
2
2
(1.104)
Pentru reprezentrile graIice se consider dat sistemul triIazat
simetric de Iluxuri din transIormator coerspunztor regimului de Iunc(ionare
n gol (Iig.1.51, a). T.e.m. induse de aceste Iluxuri Iormeaz un sistem
simetric reprezentat n Iigura 1.51, b. Corespunztor regimului de
Iunc(ionare (sarcin monoIazat pe Iaza a) rezult curentul
a
I deIazat Ia(a
de t.e.m.
ea
U cu un unghi . Curen(ii Iazei a de succesiune direct, invers
si homopolar (rela(ia (1.104)) sunt sinIazici, iar reprezentrile graIice ale
celor trei sisteme de curen(ii sunt din Iigura 1.51, c, d, e.
Fig.1.50. TransIormator cu
conexiunea
o
Yy si ncrcat
cu sarcina monoIazat.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
39
Fig.1.51. Fluxurile si t.e.m. induse la Iunc(ionarea n gol, respectiv sistemele
de curen(i din secundarul transIormatorului la sarcin nesimetric.

In cazul conexiunii de Ia(, n secundar pot exista curen(i
homopolari, dar n primar nu este posibil acest lucru si n baza rela(iilor de
craportare a curen(ilor putem determina curen(ii din primar:
( )
( )
( ) I
k
I I
k
I
I
k
I I
k
I
I
k
I I
k
I
ci cd C
bi bd B
ai ad A
3
1 1 1
;
3
1 1 1
;
3
2 1 1
= + =
= + =
= + =
(1.105)
Din cele artate rezult c Iunc(ionarea transIormatorului triIazat cu
conexiunea
o
Yy si sarcin monoIazat poate Ii considerat ca rezultatul
suprapunerii a trei regimuri: dou regimuri triIazate simetrice
corespunztoare sistemelor direct si invers cnd solena(iile nIsurrilor
primar si secundar se compenseaz reciproc,si un regim corespunztor
curen(ilor homopolari cnd solena(ia secundar rmne necompensat.
Ca urmare apar cmpuri magnetice homoplare pe cele trei coloane,
care sunt egale ca mrime si sinIazice.
La transIormatoarele triIazate cu circuite magnetice coplanare,
cmpurile magnetice homopolare nu se pot nchide n totalitate prin circuitul
magnetic deoarece s-ar contrazice teorema nti a lui KirchhoII reIeritoare
la circuite magnetice. De aceea aceste cmpuri magnetice homopolare se
nchid prin coloane, aer, cuva transIormatorului si piesele de consolidare,
rezultnd n Iinal Iluxuri magnetice homopolare relativ mici (Iig.1.52).
La sistemele Iormate din trei transIormatoare monoIazate (grupul
transIormatoric), cmpurile magnetice homopolare produse de curen(ii
homopolari din nIsurrile secundare, se nchid Iiecare prin miezurile
magnetice ale transIormatoarelor monoIazate. Deoarece circuitele
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
40
Fig.1.52. Liniile
cmpului magnetic
homopolar.
Fig.1.53. Nesimetria Iluxurilor si a t.e.m.
induse pe cele trei Iaze determinate de curen(ii
homopolari.
magnetice au permeabilitatea magnetic mare, se ob(in Iluxuri magnetice
homopolare mari chiar pentru curen(i homopolari mici.

Aceste Iluxuri magnetice homopolare se nsumeaz cu Iluxurile
existente si rezult un sistem nesimetric de Iluxuri (Iig.1.53, a). Fluxurile
homopolare induc n nIurri t.e.m. homopolare
eh
U care se compun cu
t.e.m. de Iaz
ec eb ea
U U U , , cum se arat n Iigura 1.53, b, rezultatul Iiind o
nesimetrie pronun(at a tensiunilor de Iaz din secundar.
Ca eIect, se constat c t.e.m. homopolare
eh
U reduc tensiunea pe
Iaza ncrcat
eA
U si mresc tensiunile celor dou Iaze nencrcate
eC eB
U si U , iar tensiunile de linie
Ca BC AB
U U U , , nu sunt aIectate.
De aceea, tensiunile homopolare au ca eIect deplasarea punctului
neutru al sistemului de Iazori cu mrimea
eh
U .
La transIormatoarele cu circuite magnetice coplanare inIluen(a
Iluxului magnetic homopolar este mai redus dect la sistemele de
transIormatoare cu trei transIormatoare monoIazate unde Iluxul magnetic
homopolar poate ajunge la valori de ordinul Iluxurilor magnetice principale.
Prin urmare nu se recomand Iunc(ionarea n sarcin nesimetric a
grupului transIormatoric triIazat, dar se poate accepta la transIormatorul cu
coloane coplanare prin limitarea nesimetriei, adic a curentului prin Iirul de
nul
N o
I I % 30 s .
1.6.1. Autotransformatorul
AutotransIormatorul numit si transIormator n construc(ie
economic, are utilizri multiple acolo unde se cere modiIicarea tensiunii n
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
41
limite restrnse de pn la 50, cnd este preIerat transIormatorului ca
urmare a randamentului superior. El se execut monoIazat, triIazat sau
poliIazat n general. Se construiesc autotransIormatoare de mare putere ce
servesc la interconectarea re(elelor electrice de tensiuni apropiate si de mic
putere utilizate n radiotehnic, automatic etc. AutotransIormatoarele de
mic putere se execut uscate, cele de mare putere n ulei.
Schematic un autotransIormator monoIazat
se reprezint ca n Iig.1.58. Miezul Ieromagnetic
pe care este plasat nIsurarea se realizeaz ca si
la transIormator. Por(iunea BC a nIsurrii
autotransIormatorului reprezentat, este comun
primarului si secundarului.
Fie , , , ,
2 2 1 1
i u i u tensiunea si curentul la
bornele primare respectiv secundare; asocierea
indicat asensurilor pozitive se Iace ca si la
transIormator.
Dac
1
N este numrul total de spire al
nIsurrii ntre bornele A,C si
2
N numrul de
spire ntre B,C, raportul de transIormare al
autotransIormatorului
.
2
1
2
1
U
U
N
N
K = = (1.110)
n Iig.1.58 cum
2 1
N N > , tensiunea
1 2
U U < si autotransformatorul
este cobottor de tensiune. Dac primarul si secundarul si inverseaz
rolurile, se ob(ine un autotransformator ridictor de tensiune.
Puterea electric total P trece din primar n secundar pe dou ci:
prin inducie electromagnetic prin intermediul por(iunii AB si direct, prin
por(iunea BC. Puterea
em
P transmis prin induc(ie electromagnetic
|
.
|

\
|
=

=
K
P
N
N N
P P
em
1
1
1
1
2 1
1
(1.118)
Ca urmare a posibilit(ii transIerului de putere si pe cale direct,
pierderile ce se dezvolt n autotransIormator sunt mai mici dect pierderile
dintr-un transIormator cu dou nIsurri
CuT CuA
p
K
p |
.
|

\
|
=
1
1 (1.122)
Fig.1.58. Schema
autotransIormatorului
monoIazat.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
42
Cum miezul autotransIormatorului se dimensioneaz pentru
P P
em
< , rezult de dimensiuni mai mici dect miezul transIormatorului cu
dou nIsurri si deci si ,
FeT FeA
p p < si randamentul autotransIormatorului
este superior randamentului transIormatorului de compara(ie, cu att mai
mult cu ct K ia vaori mai mici. Se justiIic astIel denumirea de
transIormator n construc(ie economic, dat autotransIormatorului.

1.7.1. Regimul tranzitoriu la conectarea n gol
a transformatorului la reea
b) Se consider saturaia miezului feromagnetic
Se va presupune, n continuare, c permeabilitatea magnetic a
miezului Ieromagnetic depinde de satura(ie.
dt
d
i R u
1
10 10 1

+ = (1.131)
unde
10 10 1
i L = -este Iluxul magnetic total ce strbate nIsurarea
primar.
Intruct inductivitatea total .
11 1 10
ct L L L
h
= + =
o
, ecua(ia (1.131) cu
explicitarea lui
10
i este neliniar. Avnd ns n vedere contribu(ia redus a
cderii de tensiune
10 10
i R se poate introduce
10
1
10
L
i

= cu considerarea pentru
10
L a unei valori constante. Se ob(ine ecua(ia diIeren(ial
dt
d
L
R
u
1
1
10
10
1

+ = (1.132)
Solu(ia ecua(iei diIeren(iale (1.132) este
10
) sin(
10 0 1 1
T
t
m
Ke t

+ + + = o e (1.133)
Din condi(ia ini(ial
rem 1 1
+ = , la t 0, se determin constanta K,
[ ]
10
) sin( ) sin(
10 0 1 1 10 0 1 1
T
t
m rem m
e t

+ + + + + = o o e (1.134)
Se observ c pe durata regimului tranzitoriu avem :
p 1
-este componenta periodic a fluxului,
) sin(
10 0 1 1
o e + + = t
m p
(1.135)
ap 1
-este componenta aperiodic a fluxului,
[ ]
10
) sin(
10 0 1 1 1
T
t
m rem ap
e

+ + = o (1.136)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
43
e
1
1
2U
m
= + -reprezint amplitudinea Iluxului total.
Prezen(a componentei aperiodice
ap 1
poate conduce la
valori importante pentru
1
care s determine satura(ia miezului magnetic si
implicit curen(i
10
i mari.
Situa(ia cea mai dezavantajoas apare cnd componenta aperiodic
de la t0, ia valoarea maxim
m rem 1 1
+ + + deci pentru 2 /
0
t o ~ .
Din rela(ia (1.134) se vede c valoarea maxim maximorum a Iluxului
1
se ob(ine la momentul t e = t
m 1 max max, 1
) 3 , 2 2 , 2 ( + = + (1.138)
Situa(ia cea mai Iavorabil apare cnd momentul conectrii la re(ea a
transIormatorului are loc astIel nct s nu avem component aperiodic. In
aceast mprejurare se stabileste de la nceput regimul permanent si curentul
10
i ia valorile reduse cunoscute, de cteva procente din curentul nominal.
Dac se are n vedere c 2 /
10
t ~ deoarece
10 10
R L >> rezult
[ ]
10
0 1 1 0 1 1
cos ) cos(
T
t
m rem m
e t

+ + + + + + = o o e (1.139)
Neglijnd Iluxul remanent se observ c valoarea critic,
corespunztoare regimului cel mai deIavorabil corespunde situa(iei 0
0
= o .
In Iigura 1.63 este reprezentat potrivit ecua(iei (1.139) varia(ia
) (
1
t f = . In continuare, uznd de caracteristica magnetic ) (
10 1
i f = s-a
ridicat punct cu punct curba nesinusoidal ) (
10
t f i = care se caracterizeaz
printr-o valoare Ioarte mare a curentului
max max, 10
I .
Fig.1.63. Curbele ) (
10
t f i = si ) (
1
t f = la
conectarea unui transIormator la re(ea.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
44
Curentul
max max, 10
I de conectare, se numeste curent de oc la
conectare. ncercrile experimentale au artat c pentru o induc(ie n miez
T B
m
4 , 1 = (corespunztoare regimului de Iunc(ionare permanent, n gol)
raportul dintre amplitudinea curentului de cuplare si amplitudinea curentului
permanent de Iunc(ionare n gol este 50-80, iar pentru induc(ii mai mari
acest raport este 100-120. |innd seama ns c valoarea curentului de
Iunc(ionare n gol reprezint aproximativ 5 din valoarea curentului
nominal, urmeaz c amplitudinea curentului de cuplare poate Ii de 6-8 ori
superioar amplitudinii curentului nominal.
Experimental se constat c amortizarea curentului de cuplare
datorit rezisten(ei ohmice
1
R se realizeaz, practic, n aproximativ 6-8
secunde la transIormatoarele mici, iar la transIormatoarele mari cu tensiuni
nalte, n aproximativ 20 secunde sau chiar mai mult.
Curentul care apare la cuplarea transIormatorului Iunc(ionnd n gol,
nu reprezint un pericol pentru transIormator. Valoarea mare a curentului
poate ns duce la decuplarea transIormatorului de la re(ea de ctre sistemul
de protec(ie maximal de curent. Pentru o limitare si pentru o amortizare
rapid a acestuia, se nseriaz cu nIsurarea la conectare o rezisten(, ce
apoi se scoate din circuit. De asemenea protec(ia se temporizeaz.

1.7.2. Regimul de scurtcircuit brusc la bornele secundare
ale transformatorului
Scurtcircuitul brusc constituie un proces de avarie a
transIormatorului. Pentru studiul acestui regim tranzitoriu se poate Iolosi
schema echivalent la scurtcircuit a transIormatorului cu ecua(ia diIeren(ial
dt
di
L i R u
sc
sc sc sc
1
1 1 1 1
+ = (1.140)
) sin( 2
1 1 sc
t U u o e + = (1.141)
sc
o -Iaza ini(ial a tensiunii, adic momentul producerii
scurtcircuitului.
Prin rezolvarea ecua(iei diIeren(iale (1.140) se ob(ine solu(ia
sc
T
t
sc sc sc sc
Ke t I i

+ + = ) sin( 2
1 1 1
o e (1.142)

sc
I
1
-valoarea eIectiv a curentului de scurtcircuit n regim sta(ionar,
2
1
2
1
1
1
) (
sc sc
sc
L R
U
I
e +
= (1.143)

sc 1
-unghiul de deIazaj tensiune-curent,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
45
sc
sc
sc
R
L
T
1
1
= -constanta de timp la scurtcircuit;
K-constant care se determin din condi(ia ini(ial, la t0 s rezulte
curentul ) 0 (
1 1
i i
sc
= . Rezult astIel pentru curent rela(ia:
[ ]
sc
T
t
sc sc sc sc sc sc sc
e I i t I i

+ + = ) sin( 2 ) 0 ( ) sin( 2
1 1 1 1 1 1
o o e (1.144)
Se observ c pe durata regimului tranzitoriu, curentul are dou
componente:

scp
i
1
-componenta periodic a curentului,
) sin( 2
1 1 1 sc sc sc scp
t I i o e + = (1.145)

scap
i
1
-componenta aperiodic a curentului,
[ ]
sc
T
t
sc sc sc scap
e I i i

= ) sin( 2 ) 0 (
1 1 1 1
o (1.146)
Se deIineste curentul de soc la
scurtcircuit, ca Iiind vrIul maxim al
curentului
sc
i
1
, Iiind condi(ionat de
componenta aperiodic. Curentul de soc
maxim
max , 1sc
I apare n momentul t e = t .
Constanta de timp
sc
T determin viteza de
amortizare a procesului tranzitoriu, la
transIormatoarele de putere Iiind
s T
sc
) 2 , 0 01 , 0 ( = , valorile mari se
ntlnesc la transIormatoarele mari.
Aceasta nseamn c procesul
tranzitoriu se amortizeaz relativ
repede ntre 1-2 perioade la
transIormatoarele mici si 8-9
perioade la cele mari. Raportul 3 , 1 2 , 1 =
sc
K la transIormatoarele mici,
respectiv 85 , 1 7 , 1 =
sc
K la transIormatoarele de putere.
Dac conectare se Iace astIel ca 0
1
=
sc sc
o componenta aperiodic
este nul, si se stabileste direct regimul permanent de scurtcircuit.
De exemplu, la un transIormator mare ce are tensiunea de
scurtcircuit % 10
1
=
sc
u si 8 , 1 =
sc
K curentul de soc va Ii
N sc
I I
1 max , 1
24 = .
Valorile mari ale curen(ilor de scurtcircuit brusc (10-30)
N
I sunt
destul de periculoase pentru transIormator prin ac(iunea Ior(elor
electrodinamice, motiv pentru care trebuie asigurat cu mult grij
consolidarea nIsurrilor.
Fig.1.65. Varia(ia n timp a curentului
de scurtcircuit brusc la un
transIormator, si componentele sale.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
46
2. MAINA ASINCRON

2.1. PRI COMPONENTE I MATERIALE UTILIZATE
Masinile asincrone sunt Iolosite n ac(ionrile electrice din ce n ce
mai mult datorit construc(iei robuste si Iiabilit(ii ridicate n exploatare.
Masina asincron poate Iunc(iona ca motor, generator sau Irn, ns regimul
de baz il reprezint cel de motor asincron triIazat.
Pr(i componente de baz
stator - parte fix cu rol de inductor, rotor - parte mobil cu rol de indus i elemente
constructive auxiliare.

2.1.1. Prile componente ale statorului
Carcasa are rol de suport al miezului Ieromagnetic si al nIsurrii
inductoare, prin intermediul creia masina se Iixeaz pe placa de Iunda(ie. Ea
se poate executa n mai multe variante:
- turnat din Iont, sau n construc(ie sudat din o(el.
Miezul feromagnetic al statorului este parcurs de un camp magnetic
variabil n timp si de aceea se realizeaz din tole de tabl silicioas laminat la
rece cu cristale neorientate, izolate cu lac sau cu oxizi, de grosime 0,5 mm.
Tola stator ete prevzut cu crestturi uniIorm repartizate la interior.
Aceste crestturi pot Ii ovale sau trapezoidale n cazul masinilor mici unde
nIsurarea statorului este din srma, sau dreptunghiulare la puteri mari cnd
nIsurarea se Iace din conductor proIilat sau din bare de cupru. Prezen(a
acestor crestturi Iace ca n ntreIier cmpul magnetic s Iie neuniIorm.
nfurarea statorului este o nIsurare triIazat ntr-un strat sau n
dublu strat (cel mai Irecvent), se execut sub Iorm de bobine cu una sau mai
multe spire si este plasat n crestturile miezului statoric.
Forma conductoarelor, tipul nIsurrii si Iorma crestturilor depind
de sec(iunea conductoarelor si tesniunea de lucru, iar schema de izola(ie este
impus de tensiunea de alimentare.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
47
Infurrile din conductor rotund (din srm) sunt Iolosite practic,
exclusiv la masinile de joas tensiune si, n special, la cele de puteri mici,
(Iig.2.6) unde diametrul srmei nu depseste 2,5 mm.
La masinile mari, sec(iunea conductorului cerut de curentul mare al
masinii este realizat prin Iolosirea mai multor Iire n paralel. Izola(ia de
cresttur este Iormat dintr-o Iolie sau dou de NMN, iar la capetele de
bobin, ntre Iaze, se ntreste izola(ia prin introducerea unor Iolii izolante.
Infurrile din conductor profilat se Iolosesc la sec(iuni mai mari ale
conductorului, sunt tot nIsurri de joas tensiune, conductorul proIilat
Iolosit este izolat cu email si dou straturi de Iire de sticl (PE2S).
La masinile asincrone bobinele au mai multe spire, asezarea
conductoarelor n cresttur Icndu-se pe lat. Un aspect deosebit al acestei
nIsurri este cel al consolidrii captului de bobin.
Infurrile din conductor profilat izolate (prefabricate) sunt utilizate
numai la inalt tensiune, n acest caz Iiind necesare miezuri magnatice cu
crestturi deschise. Laturile active sunt izolate cu teac izolant (micaband)
ob(inut prin opera(ia de micanizare.

2.1.2. Prile componente ale rotorului
Miezul feromagnetic al rotorului are aceiasi construc(ie ca si cel al
statorului, deoarece tolele rotorice se stan(eaz din interiorul tolelor statorice.
Deoarece intreIierul masinii asincrone este Ioarte mic (max.2 mm),
pentru realizarea sa este necesar opera(ia de strunjire a miezului statoric, sau
a miezului rotoric pn la diametrul.
La mainile de puteri mici miezul feromagnetic al rotorului se preseaz direct pe arbore, iar la mainile de
puteri medii i mari se preseaz pe nervurile sudate pe arbore sau pe butucul rotoric.
nfurarea rotoric (indus) este plasat n cresttiurile uniIorm
repartizate pe periIeria miezului rotoric.
Din punct de vedere al construc(iei nIsurrii rotorice, motoarele
asincrone pot Ii cu rotorul bobinat sau cu rotorul in scurtcircuit (tip colivie).
A. nfurarea rotoarelor bobinate, este in general, triIazat, cu
acelasi numr de poli ca si inIsurarea statorului conectat n stea si avnd
capetele conectate la 3 inele colectoare montate pe arbore, izolate atat ntre
ele cat si Ia( de bucsa suport.
Cel mai Irecvent, se utilizeaz nfurarea din bare n dou straturi de
tip ondulat (care are un numr minim de conexiuni). Consolidarea capetelor
Irontale ale nIsurrii se Iace cu band de contrac(ie, iar crestturile sunt
semiinchise sau semideschise.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
48
B. nfurarea tip colivie este cea mai utilizat la motoarele de
asincrone. Ea const din bare asezate n crestturile rotorului si unite la capete
prin inele de scurtcircuitare.
In Iunc(ie de Iorma constructiv, dictat de valorile impuse pentru
caracteristicile de pornire si Iunc(ionare, se disting 3 tipuri de colivii:
normal, cu bare inalte si dubl colivie.
Din punct de vedere tehnologic, coliviile pot Ii impr(ite n dou mari
categorii: colivii sudate si colivii turnate.
a) Coliviile sudate se compun din bare de cupru, de alam sau de
aluminiu si din inelul de scurtcircuitare. Barele nu sunt izolate Ia( de miez si
sunt introduse n cresttur pe la capt.
b) Coliviile turnate din aluminiu au aprut, n primul rnd, ca o
necesitate tehnologic n vederea eliminrii volumului mare de munc ce se
depune la conIec(ionarea coliviilor sudate.

Cmpul magnetic pulsatoriu
Dac analizm armonica Iundamental,
t x B t x B e
t
t
o o
sin sin ) , (
1 1
= == = (2.69)
se observ c avem un cmp magnetic repartizat sinusoidal n spa(iu si variabil n
timp dup o lege sinusoidal, adic avem un cmp magnetic pulsatoriu (Iig. 2.39).
Rela(ia anterioar se poate descompune astIel:
|
.
|

\
|
t
t
+ e + |
.
|

\
|
t
t
e =
o o o
x t B x t B t x B sin
2
1
sin
2
1
) , (
1 1 1
(2.70)
S-a ob(inut astIel dou cmpuri
magnetice nvrtitoare circulare de aplitudini
egale, care rotesc cu viteze egale n sensuri
inverse; cmpul direct caracterizat prin tura(ia si
viteza de deplasare
t f v
p
f
n
d d
2 = == = = == = (2.71)
respectiv cel invers:
t f v
p
f
n
i i
2 = == = = == = (2.72)

2.3.2. Cmpul magnetic nvrtitor circular
1. Cmpul magnetic nvrtitor circular produs pe cale electric
Fig. 2.39. Cmp magnetic
pulsatoriu la diIerite momente
de timp.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
49
Se consider o masin electric triIazat simetric cu crestturi pe stator,
nIsurarea repartizat sinusoidal pe pasul polar,
rotorul neted si ntreIierul constant. Prin
alimentarea nIsurrii statorului cu un sistem
triIazat simetric de tensiunii, rezult un sistem
triIazat simetric sinusoidal de curen(i:
|
.
|

\
| t
e =
|
.
|

\
| t
e =
e =
3
4
sin 2
3
2
sin 2
sin 2
t I i
t I i
t I i
C
B
A
(2.73)
Considernd numai armonica Iundamental,
Iiecare nIsurare de Iaz produce n punctul P situat
n ntreIier la distan(a x (Iig. 2.40), cte un cmp
magnetic pulsatoriu, care se echivaleaz cu dou
cmpuri nvrtitoare circulare:
|
.
|

\
| t

t
t
+ e +
|
.
|

\
|
t
t
e =
|
.
|

\
| t

t
t
+ e + |
.
|

\
|
t
t
e =
|
.
|

\
|
t
t
+ e + |
.
|

\
|
t
t
e =
o o o
o o o
o o o
3
8
sin
2
1
sin
2
1
) , (
3
4
sin
2
1
sin
2
1
) , (
sin
2
1
sin
2
1
) , (
x t B x t B t x B
x t B x t B t x B
x t B x t B t x B
C
B
A
(2.74)
S-a stabilit originea spa(iului n axa Iazei A, si momentul t0 cel
corespunztor trecerii prin zero a curentului acestei Iaze.
Cmpul rezultant ob(inut prin nsumare va Ii :
|
.
|

\
|
t
t
e =
o o
x t B t x B sin
2
3
) , ( (2.75)
si reprezint o und circular direct, care roteste n sensul succesiunii Iazelor.
Determinm viteza de deplasare a undei punnd condi(ia de reproducere:
) , ( ) , ( t t x x B t x B A A
o o
+ ++ + + ++ + = == = (2.76)
de unde rezult:
( ) ( ) x x t t x t A +
t
t
A + e =
t
t
e (2.77)
Dup eIectuarea calculelor se ob(ine:
Fig. 2.40. Producerea
cmpului magnetic
nvrtitor pe cale electric.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
50
p
f
n f
t
x
v = == = = == = = == = t
A
A
2 (2.78)
Deoarece a rezultat v>0, cmpul magnetic rezultant este direct si unda se
deplaseaz n sensul pozitiv al axei Ox (Iig. 2.41, a).

Fig. 2.41. Cmpuri magnetice circulare : a) de succesiune direct ;
b) de succesiune invers.

Dac se schimb dou Iaze ntre ele si se cupleaz masina la re(ea, atunci
printr-un calcul similar rezul :
|
.
|

\
|
t
t
+ e =
o o
x t B t x B sin
2
3
) , ( (2.79)
si reprezint o und circular invers, care roteste n sens invers succesiunii
Iazelor. Dup eIectuarea calculelor se ob(ine:
p
f
n f
t
x
v
i i
= == = = == = = == = t
A
A
2 (2.80)
Deoarece a rezultat 0 <
i
v , cmpul magnetic rezultant este invers si unda
se deplaseaz n sensul negativ al axei Ox (Iig. 2.41, b).

2.2. PRINCIPIUL DE FUNCIONARE
La alimentarea nIsurrii
1
m - Iazate simetrice statorice cu un sistem
simetric sinusoidal de tensiuni de pulsa(ie
1
e n masin se stabileste un
cmp magnetic nvrtitor de tura(ie

p
f
n
1
1
= (2.1)
numit turaie de sincronism.
Acesta induce n nIsurare
2
m -Iazat rotoric presupus c roteste
cu tura(ia n, pozitiv n sensul cmpului nvrtitor, o tensiune
electromotoare de Irecven(
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
51
2 2
pn f = (2.2)
unde
n n n =
1 2
(2.3)
este tura(ia cmpului nvrtitor Ia( de rotor.
n ecua(iile masinii asincrone nu intervine direct tura(ia n a rotorului,
ci o mrime s, numit alunecare deIinit de rela(ia

1
1
n
n n
s

= (2.4)
Asupra curentului de Irecven(
2
f indus n nIsurarea rotoric, se
exercit o Ior( electromagnetic F si n consecin( masina dezvolt un
cuplu electromagnetic M.
Regimurile de funcionare ale mainii asincrone
Regimul de motor al mainii asincrone
Pentru
1
0 n n < < (Iig.2.12, a) masina dezvolt un cuplu
electromagnetic M n sensul cmpului magnetic nvrtitor. Dac cuplul
rezistent la arborele masinii este nul, rotorul este antrenat pn la o tura(ie
apropiat de tura(ia
1
n . La un cuplu rezistent 0 =
r
M , tura(ia n se Iixeaz la
o valoare pentru care
r
M M = . Masina absoarbe din re(ea o putere activ si
eIectueaz la arbore un lucru mecanic.
La
1
n n = , cuplul M 0 ntruct rotorul este ntr-o pozi(ie relativ
Iix Ia( de cmpul nvrtitor si tensiunea electromotoare indus este nul.
Masina nu poate Iunc(iona cu aceast tura(ie dect dac este antrenat de un
alt motor.
Fig. 2.12. Principiul de Iunc(ionare al masinii de induc(ie:
a - regim de motor; b- regim de generator; c- regim de Irn.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
52
Regimul de generator al mainii asincrone
Dac antrenm rotorul masinii asincrone cu un motor auxiliar la o
tura(ie mai mare dect tura(ia de sincronism (
1
n n > ), Ior(a electromagnetic
F si cuplul electromagnetic M schimb de sens (Iig.2.12, b), sunt opuse
rota(iei. Masina primeste putere mecanic pe la arbore si o transIorm prin
intermediul cmpului electromagnetic n putere electric pe care o cedeaz
re(elei de alimentare.

Regimul de frn electromagnetic
In acest regim rotorul masinii asincrone este antrenat din exterior cu
un motor auxiliar, n sens invers Ia(a de sensul de rota(ie al cmpului
electromagnetic ( 0 < n , Iig.2.12, c). Masina dezvolt un cuplu
electromagnetic M n sensul lui
1
n (opus miscrii) , deci absoarbe putere
electric din re(eaua de alimentare. Masina apare dublu alimentat, primeste
att putere electric pe la borne, ct si putere mecanic pe la arbore.
Pe baza celor prezentate, regimuri de Iunc(ionare ale masinii
asincrone pot Ii prezentate n urmtorul tabel:

= s
Gen.asincron s0 Mot.asincron s1 Frn elmag.
= s
= n
Gen.asincron
1
n n =
Mot.asincron n0 Frn elmag.
= n
Pentru Irecven(a tensiunii indus n rotor se ob(ine
1 1
1
1
1 2
) ( sf pn
n
n n
n n p f =

= = (2.5)

2.3. ECUAIILE I SCHEMELE ECHIVALENTE
Se presupune c masina asincron este alimentat cu un sistem
simetric sinusoidal de tensiuni, c este nesaturat si c toate nIsurrile sunt
repartizate sinusoidal si simetric pe pasul polar. Cmpul nvrtitor rezultant
din ntreIier devine circular. Considerarea doar a armonicilor Iundamentale
de timp si spa(iu, este justiIicat de Iaptul c acestea condi(ioneaz direct
procesele de baz din masin.
Fie masina asincron triIazat cu axele Iazelor ca n Iig.2.13.
nIsurarea de Iaz statoric prezint rezisten(a
1
R si inductivit(ile n
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
53
cmpul rezultant
s sh s
L L L , ,
o
(inductivitatea de dispersie, inductivitatea
ciclic util si cea total). Analog, parametrii unei nIsurri de Iaz rotorice
sunt rezisten(a
2
R si inductivit(ile . , ,
r rh r
L L L
o
La asocierea sensurilor pozitive
corespunztor receptorului pentru nIsurrile
statorice si sursei pentru nIsurrile rotorice, se
ob(ine n mod similar ca la transIormator, ecua(iile
de tensiuni n complex.
2 2 2 2
1 1 1 1
I Z U U
I Z U U
s s e
e
=
+ =
(2.8)

1 e
U -t.e.m. indus pe o Iaz a statorului
de cmpul util,

s e
U
2
-t.e.m. indus pe o Iaz a rotorului
aIlat n miscare.
In rela(iile (2.8) s-au Iolosit nota(iile:
,
,
2 2 2 , 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1
s s s
jX R Z sX L X
jX R Z L X
+ = = =
+ = =
o
o
e
e
(2.9)

1
Z -impedan(a de dispersie pe o
Iaz a storuluiu;

s
Z
2
-impedan(a de dispersie pe Iaz a rotorului n miscare.
In consecin(, pentru urmrirea comportrii unei masini asincrone,
este suIicient s se considere cte o Iaz din stator si rotor. Ecua(ia
solena(iilor n complex pentru nIsurrile poliIazate simetrice, cnd se
consider doar amplitudinea armonici Iundamentale va Ii:
01 1 1 1 2 2 2 2 1 1 1 1
I K N m I K N m I K N m
B B B
= + (2.10)
Pentru t.e.m. induse de cmpul principal n nIsurri avem:
h B h s e
h B h e
K N js j U
K N j j U
u = + =
u = + =
2 2 1 2 2 2
1 1 1 1 1 1
e e
e e
(2.11)
Pe baza celor prezentate ecua(iile masinii asincrone devin:
01 1 1
01 2
1 1 1
2 2 2
1
2 2 2 2
1 1 1 1
I Z U
I I
K N m
K N m
I
I Z U U
I Z U U
m e
B
B
s s e
e
=
= +
=
+ =
(2.12)
Fig.2.13. Reprezentarea
schematic a masinii
asincrone.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
54
n sistemul (2.12) ecua(iile n care intervine indicele s corespund
Irecven(ei rotorice .
1 2
sf f = Presupunnd rezisten(a reostatului inclus n
rezisten(a nIsurrii rotorice, se poate
considera n ecua(ii . 0
2
= U Pentru a
avea aceiasi Irecven( n stator si
rotor, se nlocuieste rotorul masinii
reale printr-un rotor imobil Ia( de
stator, dar care conserv regimul de
Iunc(ionare al masinii . Din punct de
vedere matematic, opera(ia de
raportare este echivalent cu
mpr(irea prin s n ecua(ia de tensiuni
a rotorului
0
2 2 2
= I Z U
e
(2.13)
unde
2
2
2
jX
s
R
Z + = (2.14)
reprezint impedan(a pe Iaz a
rotorului imobil, iar

h B e
K N j U u =
2 2 1 2
e (2.15)
Se pune condi(ia ca puterea mecanic corespunztoare rotorului real,
s se regseasc la rotorul imobil, sub Iorma unor pierderi pe o rezisten(
Iictiv dependent de alunecare,

s
s
R m R
s

=
1
2 2
(2.17)
Cu aceste transIormri se ob(ine schema echivalent a circuitului
rotoric imobil (Iig.2.14, b).

Raportarea rotorului la stator
Prin opera(ia de raportare se n(elege nlocuirea rotorului real cu unul
echivalent care are acelasi numr de Iaze, acelasi numr de spire si Iactor de
bobinaj ca statorul, si conserv n ntregime regimul de Iunc(ionare al
masinii. Mrimile rotorului raportat se noteaz cu indice prim, si pentru a
ob(ine ecua(iile masinii asincrone n acest caz, se au n vedere condi(iile
impuse (
1
/
2 1
/
2 1
/
2
, ,
B B
K K N N m m = = = ) si urmtoarele aspecte:
-expresiile t.e.m. induse pe o faz n rotorul real i cel raportat,
Fig.2.14. Schema echivalent a
unei Iaze: a) cu rotor real; b) cu
rotor echivalent.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
55
h B e
h B e
K N j U
K N j U
u =
u =
/
2
/
2 1
/
2
2 2 1 2
e
e
(2.19)
Se deIineste raportul de transIormare al tensiunilor,
2 2
1 1
B
B
U
K N
K N
K = (2.20)
1 2
/
2 e e U e
U U K U = = (2.21)
-condiia de conservare a solenaiilor la rotorul real i cel raportat:
/
2
/
2
/
2
/
2 2 2 2 2
I K N m I K N m
B B
= (2.22)
Se deIineste raportul de transIormare al curen(ilor,
2 2 2
1 1 1
B
B
I
K N m
K N m
K = (2.23)
si rezult pentru curentul raportat, respectiv ecua(ia solena(iilor expresiile:
01
/
2 1 2
/
2
1
I I I I
K
I
I
= + = (2.24)
-condi(ia de conservare a pierderilor n nIsurarea rotorului real si
cel raportat:
2 /
2
/
2
/
2
2
2 2 2
I R m I R m = (2.25)
Prin prelucrare rezult valoarea rezisten(ei rotorului raportat,
2
/
2
R K K R
I U
= (2.26)
-condi(ia de conservare a deIazajului dintre t.e.m. indus si curent la
cele dou rotoare:
/
2
/
2
2
2
R
X
arctg
R
X
artctg = (2.27)
de unde rezult valoarea raportat a reactan(ei rotorului,
2
/
2
X K K X
I U
= (2.28)
Pe baza celor prezentate, n urma unor prelucrri simple, se ob in
ecua iile ma inii asincrone cu rotorul raportat la stator sub Iorma:
01 1
/
2 1
01
/
2 1
/
2
/
2
/
2
1 1 1 1
0
I Z U U
I I I
I Z U
I Z U U
m e e
e
e
= =
= +
=
+ =
(2.29)
Ecua(iile ob(inute sunt similare cu cele de la transIormator unde
avem secundarul raportat la primar. Din acest motiv se spune c masina
asincron generalizeaz transIormatorul. Pe lng tensiuni, curen(i si numr
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
56
de Iaze, ca urmare a cuplajului nIsurrilor primare si secundare prin cmp
magnetic nvrtitor la masina asincron se modiIic si Irecven(a conIorm
rela(iei (2.4). In ecua(iile (2.29) au Iost considerate si pierderile n Iier,
pentru tensiunea electromotoare
1 e
U , similar ca la transIormator,
sh m sh m m m m
L K X L K R jX R Z
1
'
1
2
1
' '
1 1 1 1
, , e e = = + = (2.30)
Pe baza acestor ecua(ii se ob(in similar ca la transIormator schemele
echivalente n T si n H (cu circuitul de magnetizare scos la borne)
prezentate n Iigura 2.15.
Pentru schema echivalent cu circuitul de magnetizare scos la borne (fig.2.15, b) se
definete coeficientul de corecie:

m
Z
Z
C
1
1
1
1+ = (2.31)
Fig. 2.15. Schemele echivalente ale masinii
asincrone.

Diagramele Iazoriale corespunztoare
schemelor echivalente din Iig.2.15, a, 2.15, b, se
reprezint ca si pentru transIormator.
Prin intermediul schemelor echivalente
din Iig.2.15, comportarea masinii asincrone poate
Ii urmrit pentru orice valoare + < < s .
Pentru s 1, rezisten(a de sarcin 0 =
s
R si
0 =
mec
P (cum era de asteptat ntruct tura(ia
Fig.2.16.Diagrama
fazorial.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
57
masinii n 0). Este regimul de scurtcircuit al mainii; pentru s 0,
rezisten(a =
s
R si din nou 0 =
mec
P . Este regimul de mers n gol ideal.
Curentul
10 1
I I = si masina absoarbe din re(ea o putere

Fe
p I R m P + =
2
10 1 1 10
(2.32)
sau neglijnd pierderile n nIsurarea statoric

Fe
p P ~
10
(2.33)
La s 0, cuplul electromagnetic este nul si Iunc(ionarea este posibil
doar prin antrenarea cu o masin auxiliar. Dac la un motor asincron
Iunc(ionnd n sarcin cuplul rezistent la arbore devine nul, alunecarea s
scade ctre o valoare redus numit alunecare de mers n gol. Masina
dezvolt un cuplu electromagnetic redus, ct s acopere pierderile. Este
regimul de mers n gol real. Dac se neglijeaz pierderile n nIsurrile
masinii se poate considera c puterea absorbit este

v m Fe
p p P
+
+ ~
10
(2.34)

2.4. CUPLUL ELECTROMAGNETIC AL MAINII
ASINCRONE

n studiul Iunc(ionrii masinii asincrone prezint o importan(
particular caracteristica mecanic M I(s). Avnd n vedere dependen(a
liniar dintre alunecarea s si tura(ia n, putem deIini caracteristica mecanic
si sub Iorma nI(M).
Fie pentru regimul de motor
1
P puterea
primit din re(ea. Dup ce sunt acoperite
pierderile
1 Cu
p n nIsurrile statorice, pierderile
n Iier
Fe
p si pierderile suplimentare
s
p , puterea
rmas
M
P numit putere electromagnetiic
(interioar) se transmite prin intermediul
cuplajului magnetic dintre nIsurrile statorice si
rotorice rotorului. n rotor sunt acoperite
pierderile n nIsurri
2 Cu
p si puterea
e
P
2
cedat
pe la inele (n cazul general al prezen(ei unui
receptor n circuitul rotoric). ntruct de regul
Irecven(a n rotor
1 2
sf f = este Ioarte redus se pot
neglija pierderile n Iierul rotoric.
Fig. 2.18. Bilan ul
energetic corespunztor
regimului de motor.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
58
Puterea rmas este transIormat n putere mecanic
mec
P din care
dac se scad pierderile mecanice si de ventila(ie
v m
p
+
se ob(ine puterea
mecanic util la arbore
2
P . Dac se consider conven(ia 0
2
= U , rezult
0
2
=
e
P si rezult

2
Cu mec M
p P P = (2.44)
Puterea
M
P transmis prin ntreIier prin intermediul cmpului
magnetic nvrtitor de vitez unghiular
1
O si puterea mecanic a rotorului
avnd viteza unghiular O sunt
O = O = M P M P
mec M
,
1
(2.45)
Prin nlocuire n rela(ia (2.44) ob(inem,
2 '
2
'
2 1 1
2
) ( I R m p M
Cu
= = O O (2.46)
2 '
2
'
2
1
1
I
s
R m
M
O
= (2.47)
Curentul
//
2 1
/
2
* / 1 I c I = se determin din schema echivalent n H
'
2 1 1
1
/
2
2
1
1
1
1
1
/
2
1
Z C Z
U
Z C Z C
U
C
I
+
=
+
= (2.50)
dac se consider .
1 1
C C ~ i se ine cont de valorile
/
2 1
, Z Z
( )
2
'
2 1 1
2
'
2
1 1
2
1 2 /
2
X C X
s
R
C R
U
I
+ +
|
|
.
|

\
|
+
= (2.51)
si cuplul electromagnetic devine

2 /
2 1 1
2
/
2
1 1
2
1
/
2
1
1
) ( X C X
s
R
C R
U
s
R
pm
M
+ +
|
|
.
|

\
|
+
=
e
(2.52)
Ecua(ia M I (s) nu prezint discontinuit(i si trece prin zero la s 0
si = s . Pentru stabilirea valorilor extreme
k
M , prin rezolvarea ecua(iei
0 =
ds
dM
, se ob(ine alunecarea critic
k
s corespunztoare de Iorma
2 /
2 1 1
2
1
/
2 1
) ( X C X R
R C
s
k
+ +
= (2.53)
Prin nlocuirea lui
k
s s = n (2.52) se ob(ine cuplul maxim (critic)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
59
2 '
2 1 1
2
1 1
2
1
1 1
1
) (
2
X C X R R
U
C
pm
M
k
+ +
e
= (2.54)
Fig.2.19. Caracteristica mecanic la maina asincron n cele dou variante:
a - curba M = f(s); b - curba n=f(M).

La Iunc(ionarea ca generator din (2.54) rezult o valoare negativ
pentru
K
M cum era de asteptat, cuplul electromagnetic Iiind n acest regim
opus rota(iei. De asemenea, se constat c n valoarea absolut cuplul
maxim corespunztor Iunc(ionrii ca motor, este inIerior celui dezvoltat n
regim de generator.
Pe baza celor prezentate, putem deIini caracteristica mecanic
natural,

=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau

=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.55)
In Iigura 2.19 s-au reprezentat graIic aceste caracteristici si s-au
precizat regimurile de Iunc(ionare ale masinii.
mpr(ind ecua(iile (2.57), (2.58) se ob(ine forma canonic (Iormula
lui Kloss) a caracteristicii M I (s). Pentru masini de puteri mijlocii si mari
unde
1
R este redus rezultnd astIel:
s
s
s
s
M
M
k
k
k
+
=
2
(2.61)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
60
n ecua(ia (2.61) simpliIicat nu se cer cunoscute dect valorile
k k
s M , (indicate de regul pentru Iiecare masin) pentru a putea trasa
caracteristica mecanic, si din acest motiv este utilizat Irecvent n
ac(ionrile electrice.
Observatii. Zona Iunc(ionrii stabile a masinii ca motor corespunde
intervalului. Analog Iunc(ionarea stabil n regim de generator este posibil
n intervalul ( ). , 0
k
s Se deIineste capacitatea de suprancrcare a unui
motor asincron ca Iiind raportul
N k
M M / = unde
N
M - cuplul nominal,
3 2 = .
2.4.1. Expresii simplificate pentru alunecarea i cuplul critic
Deoarece rezistena nfurrii statorului este neglijabil n raport cu
reactana de scurtcircuit, i tinnd cont de expresiile scrise pentru alunecarea
critic (2.53), respectiv cuplul critic (2.54) rezult urmtoarele expresii
simplificate:
'
2 1
'
2
X X
R
s
k
+
= (2.62)
'
2 1
2
1
1
1
2 X X
U pm
M
k
+
=
e
(2.63)
-aspecte privind alunecarea critic:
a) nu depinde de tensiunea de alimentare ) (
1
U f s
k
= ;
b) depinde liniar de rezisten(a total a circuitului rotoric ) (
'
2
R f s
k
= ;
c) este invers propor(ional cu Irecven(a tensiunii
|
|
.
|

\
|
=
1
1
f
f s
k
.
-aspecte privind cuplul critic:
a) depinde de ptratul tensiunii de alimentare ) (
2
1
U f M
k
= ;
b) nu depinde de rezisten(a circuitului rotoric ) (
'
2
R f M
k
= ;
c) este invers propor(ional cu ptratul Irecven(ei
|
|
.
|

\
|
=
2
1
1
f
f M
k
.
2.4.2. Caracteristicile mecanice
La masina asincron, n raport cu mrimea care se modiIic se
deIinesc urmtoarele tipuri de caracteristici mecanice artiIiciale:
1.Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune

=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau

=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.64)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
61
Dac se crete tensiunea de alimentare peste valoarea nominal, i
frecvena se menine constant ( .
1
'
1 1
const f si U U = | ), atunci din ecuaia de
tensiuni a statorului n ipoteza neglijrii cderilor de tensiune pe impedana
fazei,
h B e
K N f U U u = ~
1 1 1 1 1
2 t (2.65)
rezult o crestere a satura(iei magnetice a masinii ceea ce determin o
crestere substan(ial a curentului de magnetizare.
In aceste condi(ii capacitatea de ncrcare a masinii reduce mult, deci
posibilitatea cresterii tensiunii de alimentare nu se recomand. Dac se
micsoreaz tensiunea de alimentare nu mai sunt probleme cu satura(ia, si din
rela(ia (2.63) observm o reducere pronun(at a cuplului critic.
Fig.2.21. Caracteristicile mecanice artiIiciale de tensiune.
2.Caracteristicile mecanice artificiale reostatice

>
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau

>
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.66)
Fig.2.22. Caracteristicile mecanice artiIiciale reostatice.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
62
n Iig.2.22 sunt reprezentate caracteristicile mecanice artiIiciale
reostatice. In cazul varia(iei rezisten(ei suplimentare din circuitul rotorului
n baza rela(iilor (2.62) si (2.63) observm modiIicarea alunecrii critice n
timp ce cuplul critic se pstreaz constant.

4.Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune i frecven

=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau

=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.69)
Dac se alimenteaz masina de la o surs de tensiune si Irecven(
variabile astIel ca . /
1 1
ct f U = rezult un cuplul . ct M
k
~ , respectiv dac
raportul . /
1
2
1
ct f U = rezult o putere . ct P
M
~ , (dac se poate neglija
rezisten(a
1
R Ia( de )
'
2 1 1
X C X + , iar
k
s se modiIic n limite largi..
Fig.2.24. Caracteristicile mecanice artiIiciale de tensiune si Irecven(:
a) la cuplu constant, b) la putere constant.

Observaie: Regimul de baz al masinii asincrone este cel de motor
si corespunde alunecrilor cuprinse ntre 0 si 1. Zona Iunc(ionrii stabile
este pentru . 0 > > s s
k
n mod normal alunecarea corespunztoare sarcinii
nominale )% 4 1 ( =
N
s , iar )% 24 6 ( =
k
s (ciIrele mai mari se reIer la
motoarele de putere mai mic). Din valorile prezentate se constat c tura(ia
motorului asincron variaz relativ pu(in cu ncrcarea.
Comportarea ca motor a masinii asincrone este deIinit de
caracteristicile de pornire, Iunc(ionare, reglare si Irnare.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
63
2.5. PORNIREA MOTORULUI ASINCRON
Analizm metodele de pornire cu ajutorul urmtorilor indici tehnico-
economici:
-
N p p
I I K = curentul speciIic de pornire
-
N p M
M M K = cuplul speciIic de pornire,
- ,
p
t durata procesului de pornire,
-pierderile de energie n nIsurri,
-nclzirea nIsurrilor,
-caracteristica n I (t), etc.
La pornire, pe lng regimul tranzitoriu mecanic determinat de
varia(ia tura(iei masinii, se stabileste si un regim tranzitoriu electromagnetic
condi(ionat de varia(ia curen(ilor si Iluxurilor.
Vom n(elege n continuare prin curentul de pornire, componenta
periodic a curentului de scurtcircuit, dat de rela(ia:
2 /
2 1
2 /
2 1
1
1
1
1
) ( ) ( X X R R
U
Z
U
I
sc
p
+ + +
~ = (2.78)

2.5.1. Pornirea motorului asincron cu rotor bobinat
Masina asincron cu rotorul bobinat conectat n scurtcircuit si
alimentat la tensiune nominal, ca urmare a rezisten(ei rotorice
/'
2
R reduse,
dezvolt un cuplu electromagnetic de pornire relativ redus. De asemenea,
curentul de pornire (2.78) limitat de rezisten(ele nIsurrilor si reactan(ele
de dispersie depseste de multe ori (5-7 ori) curentul nominal.
Condi(ia de reducere a curentului de pornire simultan cu asigurarea
unui cuplu de pornire suIicient de mare, este asigurat prin conectarea la
inele a unui reostat de pornire
p
R conIorm schemei electrice din Iig.2.29,a.
n baza conven(iei, rezisten(a suplimentar
p
R se consider
nglobat n rezisten(a nIsurrii rotorice si determin o crestere a
rezisten(ei
/
2
R . Aceasta are ca urmare reducerea curentului de pornire
p
I
1
. n
acelasi timp creste alunecarea critic (rela(ia 2.62) si caracteristica mecanic
se modiIic astIel nct cuplul de pornire creste (Iig.2.29, b). Se poate
introduce o rezisten( suplimentar astIel, nct s se ob(in 1 =
k
s , cnd la
pornire motorul dezvolt cuplul maxim.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
64
Toate caracteristicile ridicate pentru 0 =
p
R sau la alte tensiuni si
frecvente sunt caracteristici mecanice artificiale.
Fig.2.29. a) conectarea reostatului de pornire la inele rotorice; b) varia ia
cuplului la pornirea reostatic a motorului asincron.

n momentul conectrii motorului la re(ea, rezisten(a reostatului de
pornire este maxim. Fie A (Iig.2.29,b) punctul pe caracteristica mecanic
artiIicial corespunztoare.
ntruct cuplul de pornire este superior cuplului rezistent, masina
intr n tura(ie si punctul de Iun(ionare descrie caracteristica n sensul
sge(ii. Cu cresterea tura(iei cuplul electromagnetic scade si corespunztor,
se reduce si accelera(ia rotorului. Aproximnd
'
2 1
I I ~ din (2.51) rezult c
pe msur ce masina intr n tura(ie, se reduce si curentul absorbit din re(ea.
Cnd curentul rotoric a atins o valoare minim dat (cnd cuplul
electromagnetic ob(ine valoarea corespunztoare punctului a ), se
scurtcircuiteaz o parte din rezisten(a
p
R si punctul de Iunc(ionare sare pe
alt caracteristica n B.
Corespunztor valorii sporite a cuplului, motorul este accelerat n
continuare. n punctul b se scurtcircuiteaz o nou treapt din rezisten(a
p
R ,
asistm la o nou crestere a cuplului si curentului si n consecin( a tura(iei
masinii s.a.m.d. pn ce se ajunge pe caracteristica natural cnd reostatul
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
65
p
R este complet scurtcircuitat. Punctul de Iunc(ionare descrie
caracteristica mecanic natural si se Iixeaz n F unde .
r
M M =
De obicei treptele de rezisten( se dimensioneaz astIel, nct pe
durata pornirii, curentul rotoric (cuplul dezvoltat de motor) s varieze ntre
limite prestabilite
max min p p
I I , unde
N p
I I ) 2 , 1 1 , 1 (
min
= , respectiv
N p
I I ) 0 , 2 8 , 1 (
max
= . Din cele prezentate rezult c prin modiIicarea
potrivit a rezisten(ei
p
R se pot asigura la un motor cu rotor bobinat valori
mici pentru
p
K si valori mari pentru
M
K , rezultnd indici tehnico-economici
de pornire buni.
Desi motorul cu rotor bobinat are o construc(ie mai complicat
determinat de prezen(a nIsurrii pe rotor, principalul avantaj al acestuia
este acela c asigur cupluri de pornire Ioarte mari. Reostatul de pornire
poate Ii metalic, cu rcire n aer sau ulei, sau cu lichid.

2.5.3. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul
n scurtcircuit
2.5.3.1. Pornirea prin conectare direct la reea
Se aplic la motoarele de puteri mici si mijlocii (sub 80 kW la
motoare n construc(ie normal). Cuplul si curentul de pornire al motorului
n acest caz sunt:

( )
2 '
2 1 1
2
'
2 1 1
2
1
'
2
1
1
) ( X C X R C R
U R pm
M
pd
+ + +
=
e
(2.92)
( ) ( )
2
'
2 1 1
2
'
2 1 1
1 '
2 1
X C X R C R
U
I I I
pd
+ + +
= ~ = (2.93)
Pentru valorile uzuale ale parametrilor la aceste motoare, se ob(in
valori mari ale curentului (curentul de pornire Iiind curentul de scurtcircuit),
N pd
I I ) 8 5 ( = si cupluri relativ mici,
N pd
M M ) 3 , 1 1 , 1 ( = .Dac re(eaua de
alimentare suport socul de curent, pornirea prin conectare direct la re(ea
este cea mai simpl.

2.5.3.2. Pornirea cu autotransformator
Potrivit acestei metode motorul asincron este alimentat cu o tensiune
redus. Se micsoreaz pe aceast cale socul de curent din re(ea, dar se
reduce corespunztor si cuplul de pornire. Notm curentul si cuplul de
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
66
pornire corespunztori acestei metode cu
pA pA
M I , . Fie pentru schema din
Iig.2.31, , ,
1 pA
I U tensiunea si curentul pe partea primar a
autotransIormatorului,
pm m
I U , tensiunea si
curentul la bornle motorului.
Corespunztor raportului de
transIormare K al autotransIormatorului,
avem
pA pm m
KI I U
K
U = = ,
1
1
(2.94)
Pentru o n(elegere mai usoar si o
compara(ie mai bun, vom raporta indici de
pornire ai acestei metode la metoda cea mai
uzual, cuplarea direct la re(ea.
La pornirea cu autotransIormator
cuplul si curentul vor Ii:
pd pA
M
K
M
2
1
=
pd pA
I
K
I
2
1
= (2.98)
Se observ c prin introducerea
autotransIormatorului, coeIicien(ii
p M
K K , se
reduc n aceeasi msur. n practic se alege
raportul de transIormare K al autotransIormatorului, nct s se ob(in
pentru
p M
K K , valori convenabile.
Ini(ial autotransIormatorul este pus pe pozi(ia minim. Sub ac(iunea
cuplului dezvoltat de motor, rotorul accelereaz determinnd o scdere a
curentului si cuplul. Cnd curentul ajunge la valoarea minim impus este
necesar trecerea pe o treapt superioar de tensiune. Procedeul continu
pn cnd se ajunge la tensiunea nominal cnd masina este cuplat la re(ea
si autotransIormatorul este scos din Iunc(iune.

2.5.3.3. Pornirea cu bobine de reactan
In momentul pornirii, datorit curentului mare absorbit de motor, pe
bobin apar caderi de tensiune, rezultnd astIel la bornele motorului o
tensiune redus de Iorma
9 , 0 8 , 0 ,
1
= = o o unde U U
m
(2.99)
Fig.2.31. Pornire cu
autotransIormator.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
67
Cuplul si curentul de pornire corespunztori acestei metode se
noteaz
pX pX
M I , si au valorile:
In mod similar se Iace compara(ia cu metoda de cuplare direct la
re(ea, comparndu-se indici de pornire cu metoda
direct :
pd pX
M M
2
o =
pd pX
I I o = (2.103)
Solu(ia utilizrii unei bobine de reactan(
(Iig.2.32), pentru limitarea socului de curent din
re(ea, este mai simpl si mai ieItin dect cea cu
autotransIormator. Se observ o scdere mai rapid a
lui
M
K , ceea ce reprezint un dezavantaj al metodei.
Dup intrarea n tura(ie se nchide ntreruptorul
f
K ,reactan(a este scurtcircuitat si motorul este
alimentat la borne cu ntreaga tensiune.

2.5.3.4. Pornirea stea-triunghi
Metoda este aplicabil la motoarele care n mod normal Iunc(ioneaz
cu nIsurarea primar n conexiune triunghi. Motorul este alimentat la retea
cu nIsurarea primar conectat n stea. Curentul de pornire
py
I este si
curentul de Iaz

sc
N
fy py
Z
U
I I
1
1
3
= = (2.104)
La pornirea cu nIsurarea primar n conexiune triunghi, curentul de
Iaz va Ii

sc
N
f
Z
U
I
1
1
=
A
(2.105)
si curentul de pornire absorbit din re(ea

sc
N
f p
Z
U
I I
1
1
3
3 = =
A A
(2.106)
Comparnd rela(iile (2.104), (2.106) se ob(ine

3
1
=
A p
py
I
I
(2.107)
ntruct tensiunea de Iaz la conexiunea stea a nIsurrilor este de
3 ori mai mic, va rezulta,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
68
3
1
3
1
= =
A A
M
M
U
U
y
f
fy
(2.108)
CoeIicien(ii
p M
K K , se reduc la conexiunea stea de acelasi numr de
ori si metoda analizat apare ca un caz particular al pornirii cu tensiune
redus. ntruct cuplul electromagnetic de pornire al motorului prin trecerea
la conexiunea stea se reduce sensibil, metoda este aplicabil doar la pornirea
n gol sau n cu sarcin redus. Dup ce masina a intrat n tura(ie, se trece
comutatorul pe pozi(ia triunghi.
Fig.2.33. Pornire cu comutator stea-triunghi. a)- schema de legturi; b) -
curbele de variaie ale curentului i cuplului la pornirea stea-triunghi.

2.5.4. mbuntirea condiiilor de pornire ale
mainii asincrone cu rotor n scurtcircuit
Masina asincron cu rotorul n scurtcircuit n construc(ie normal,
dezvolt n general un cuplu de pornire redus, la un curent de pornire relativ
important.
Fig.2.34. Forme de crestturi rotorice:
a - pentru colivii normale; b,c - pentru rotoare cu eIect
pelicular (cu bare nalte respectiv cu dubl colivie).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
69
Acesta este un aspect dezavantajos la Iunc(ionarea masinii ca
motor, mai ales n cazul unor porniri grele. n vederea mbunt(irii
perIorman(elor la pornire, se construiesc masini asincrone cu colivia
rotoric n construc(ie special, statorul rmnnd neschimbat.

2.5.4.1. Motorul asincron cu rotor cu bare nalte
La acest motor barele coliviei rotorice au nl(imea mult mai mare n
raport cu l(imea
Cu Cu
b h ) 10 6 ( = , iar liniile cmpului magnetic de dispersie
al crestturii sunt repartizate neuniIorm pe nl(imea crestturii (Iig.2.36, a).
Ptrunderea cmpului electromagnetic n bara rotoric este
condi(ionat de mrimea Irecven(ei
2
f . La partea inIerioar Iluxurile
magnetice care nln(uie bara sunt mai mari, iar n partea superioar
Iluxurile magnetice mai mici.
Fig.2.36. a-bar nalt si cmpul de dispersie al crestturii;
b-reparti(ia densit(ii de curent n bar; c-diagrama Iazorial
pentru t.e.m. induse si Iluxurile aIerente.

Ca urmare, n pr(ile inIerioare ale barei se induc t.e.m. mai mari, iar
n pr(ile superioare se induc t.e.m. mai mici. Uznd de diagrama de Iazori
din Iig.2.36, c se poate vedea c Iluxul rezultant util din ntreIier
h
| induce
n barele rotorului t.e.m.
2 e
U n urm cu
o
90 .
Deoarece la pornire Irecven(a curentului rotoric este mare, rezisten(a
barei rotorului se neglijeaz n raport cu reactan(a de scpri. Atunci
curentul
2
I stabilit n bar va Ii deIazat n urm cu
o
90 Iat de t.e.m. indus,
si va determina un Ilux de scpri din cresttur
2 o
| n Iaz cu acesta.
T.e.m.
2 o e
U indus n barele rotorului de Iluxul magnetic de scpri al
crestturii, va Ii deIazat cu
o
90 n urm.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
70
Se observ c cele dou t.e.m. induse sunt opuse, si curentul ntr-o
por(iune a barei va Ii determinat de diIeren(a
2 2 o e e
U U . De aceea, curentul
care se va stabili n bar este mai mic n por(iunile inIerioare si mai mare n
por(iunile superioare. Prin urmare curentul este mpins spre partea
superioar a barei, si se produce prin urmare
reIularea acestuia. EIectul de reIulare a curentului se
ntlneste la toate tipurile de colivii, dar pentru
conductoare cu nl(imea de 10-15 mm, acest eIect
nu este pronun(at.
Se poate admite pe baza reparti(iei densit(ii
de curent ob(inute, c la pornirea motorului, curentul
rotoric se stabileste doar pe por(iunea superioar a
barei, deci printr-un conductor de sec(iune mai mic
(Iig.2.37). n consecin(, la pornire are loc a crestere
a rezisten(ei rotorului si o scdere a reactan(ei.
Pe msur ce motorul intr n tura(ie,
Irecven(a
2
f scade, cmpul electromagnetic ptrunde
n bar ntr-o msur din ce n ce mai mare si
neuniIormitatea reparti(iei densit(ii de curent se
reduce. La tura(ia nominal, curentul se repartizeaz
practic uniIorm (curba 2 Iig.2.36, b), rezisten(a barei se reduce iar reactan(a
de dispersie creste ca urmare a cresterii permean(ei pe calea cmpului de
dispersie.
Cresterea rezisten(ei
'
2
R ca urmare a eIectului pelicular, determin
mrirea cuplului de pornire ca si la motoarele cu rotorul bobinat.
Motorul asincron cu bare nalte dezvolt un cuplu de pornire
N p
M M ) 5 , 1 2 , 1 ( = , superior celui dezvoltat de motorul cu colivie normal.
Cmpul de dispersie rotoric este mai mare dect la o masin n
construc(ie normal si n consecin( randamentul si Iactorul de putere la
Iunc(ionarea n sarcin capt valori mai mici. Scade de asemenea
capacitatea de suprancrcare a masinii.

Fig.2.37. EIectul
de reIulare a
curentului n
bar.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
71
Fig.2.42. Curbele cuplului si curentului n Iunc(ie de
tura(ie pentru diverse tipuri de colivii.

2.6. CARACTERISTICILE DE FUNCIONARE
ALE MOTORULUI ASINCRON
Caracteristicel de Iunc(ionare ale motorului asincron se deIinesc:

=
=
=
N
N
f f
U U
P f M n s I P
1 1
1 1
2 1 1 1
) ( , cos , , , , , , q
Alura curbelor pentru un motor cu rotorul n scurtcircuit este
reprezentat n Iig.2.43 unde s-au mai reprezentat si caracteristicile
) ( , ,
2 1 1
P f s I P = . Se observ c tura(ia masinii variaz n limite restrnse cu
puterea util
2
P , adic motorul are o caracteristic de turatie rigid.
Curba randamentului repet Iorma celor ob(inute la transIormator si
masina de curent continuu. Valoarea maxim a randamentului se ob(ine
pentru . ) 75 , 0 6 , 0 (
2 2 N
P P = ia valori ntre %. 90 85
Curba ) ( cos
2 1
P f = este similar ca alur caracteristicii
randamentului. Pentru 0
2
= P (la mersul n gol), Iactorul de putere este cum
s-s artat, de valoare redus. El creste cu puterea util si devine maxim n
jurul puterii nominale.
La motoarele de puteri mijlocii, ridicarea caracteristicilor de
Iunc(ionare se Iace de regul prin ncrcarea n sarcin. Se presupun
cunoscute pierderile mecanice si de ventila(ie si pierderile n Iier, separate
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
72
dintr-o prob de mers n gol precum si rezisten(a
1
R msurat pe masina n
stare cald. Se msoar pentru Iiecare ncrcare puterea absorbit
1
P ,
curentul
1
I , alunecarea s si se calculeaz
1 1 1
1
1
cos
I U m
P
= .
Fig.2.43. Caracteristicile de Iunctionare ale motorului asincron.

2.7. REGLAREA TURATIEI MOTORULUI ASINCRON
ModiIicarea tura(iei unui motor asincron, se realizeaz n general cu
diIicultate. Desi motorul asincron este mai simplu si mai robust dect
motorul de curent continuu, din punctul de vedere al reglajului de tura(ie,
este concurat de acesta.
Analiz metodele de reglare a vitezei cu ajutorul urmtorilor indici
tehnico- economici:
1. Gama de reglare a vitezei
min max
/ n n =
2. Domeniul reglajului
3. Caracterul reglajului
4. Aspectul energetic

2.7.1. Reglarea turaiei prin variaia tensiunii i frecvenei
Se utilizeaz un convertor static de Irecven( ce utilizeaz
componente electronice de putere.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
73
Pe baza rela(iilor (2.62), (2.63), dac tensiunea de alimentare este
constant ( .
1
ct U = ) si Irecven(a scade (
N
f f
1 1
< ), atunci cresc
k
s si
k
M . Dar,
conIorm rela(iei

h B e
K fN U U u = ~
1 1 1 1
2 t (2.109)
creste corespunztor satura(ia masinii si n consecin( Irecven(a de
alimentare
1
f nu se poate reduce prea mult. Dac
N
f f
1 1
> , atunci nu mai
sunt probleme cu satura(ia, dar scade cuplul critic ceea ce nseamn o
reducere a capacit(ii de suprancrcare a masinii.
Dac modiIicarea Irecven(ei este nso(it de modiIicarea tensiunii,
astIel ca .
1
1
ct
f
U
= , atunci gradul de satura(ie magnetic este acelasi pe toat
plaja de varia(ie a tura(iei, caracteristicile mecanice pstreaz un cuplu
maxim constant si sunt de Iorma celor din Iigura 2.44, a.
Dac se modiIic Irecven(a si tensiunea astIel ca .
1
2
1
ct
f
U
= , scade
Iluxul util din masin, caracteristicile mecanice pstreaz o putere constant
si sunt cele din Iigura 2.44, b.
Fig.2.44. Caracteristicile mecanice n I (M) ob(inute
prin varia(ia Irecven(ei astIel ca .
1
1
ct
f
U
= , respectiv .
1
2
1
ct
f
U
=
In ambele situa(ii perIorman(ele tehnico-economice sunt bune, indici
de reglaj Iiind:
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
74
1.Gama de reglaj este 10 8
min
max
= =
n
n
.
2.Domeniul reglajului poate Ii monozonal sau bizonal; depinde ce
Irecven(a avem ca reIerin(.
3.Caracterul reglajului; majoritatea surselor asigur o reglaj continuu de
tensiune si Irecven(a.
4.Aspectul economic: Sub aspectul investi(iei metoda este
dezavantajoas deoarece sursa este scump, dar sub aspect energetic metoda
prezint avantaj prin Iaptul c sunt pierderi suplimentare mici.

2.7.2. Reglarea turaiei prin variaia tensiunii de alimentare
Din (2.62), (2.63) se constat c modiIicarea tensiunii
1
U schimb n
limite largi cuplul critic
k
M , alunecarea
k
s rmnnd aceeasi. n Iig.2.45
sunt reprezentate caracteristicile nI(M)
pentru diverse tensiuni
1
U . Pentru un
cuplu rezistent . ct M
r
= dat, se observ
c scderea tensiunii, determin
scderea tura(iei masinii. Tura(ia
maxim ce se poate ob(ine este
1 max
n n = , iar cea minim
) 1 (
1 min k
s n n = si corespunde tensiunii
pentru care
r k
M M = .
Indici de reglaj:
1.Gama de reglaj este
33 , 1
1
1
min
max
=

= =
k
s n
n
.
2.Domeniul reglajului este
monozonal sub caracteristica mecanic
natural.
3.Caracterul reglajului; majoritatea surselor asigur o reglaj continuu
de tensiune.
4.Aspectul economic: Sub aspectul investi(iei metoda este
dezavantajoas deoarece sursa este scump, dar sub aspect energetic metoda
este avantajoas deoarece sunt pierderi suplimentare mici.

Fig.2.45. Caracteristicile
mecanice nI(M) ob(inute prin
varia(ia tensiunii de alimentare
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
75
2.7.3. Reglarea turaiei prin schimbarea numrului de poli
Potrivit acestei metode n stator se plaseaz Iie dou nIsurri
independente, bobinate pentru numere diIerite de perechi de poli, Iie o
singur nIsurare la care prin modiIicarea conexiunilor s se ob(in numere
diIerite de perechi de poli.
Metoda se aplic doar la motoarele cu rotorul n scurtcircuit pentru
care colivia prezint automat numrul de poli ai nIsurrii statorice.
n Iig.2.46 se arat cum se poate trece de la p2 la p 1 modiIicnd
conexiunile bobinelor unei nIsurri de Iaz. nIsurrile de Iaz astIel
modiIicate, se pot lega n stea sau triunghi la trecerea de la un numr de
perechi de poli la altul, nct solicitrile electrice si magnetice s Iie
acceptabile n ambele situa(ii. n Iunc(ie de modul de conectare al bobinelor,
se ob(in motoare ce Iunc(ioneaz la cuplu constant sau la putere constant.
Fig.2.46. Scheme principale de comutare a numrului
de poli n raportul 2:1.
Fig.2.47. Caracteristicile mecanice nI(M) ob(inute pentru
numr de poli diIeri(i.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
76
In Iigura 2.47 sunt prezentate caracteristicile mecanice ale unui
motor asincron cu numr comutabil de poli Iolosite utilizate n reglajul de
vitez n dou situa(ii distincte: a) cnd se pstreaz cuplul constant, b) cnd
se men(ine puterea constant.
Indici de reglaj la aceast metod sunt:
1.Gama de reglaj a vitezei este 3 2
min
max
= =
n
n
.
2.Domeniul reglajului poate Ii monozonal sau bizonal; depinde de
varianta care o considerm ca reIerin(.
3.Caracterul reglajului: ntruct p nu poate Ii dect un numr ntreg,
reglajul de tura(ie este n trepte.
4.Aspectul economic: Sub aspectul investi(iei metoda este
dezavantajoas deoarece masina este mai scump prin Iaptul c are o
construc(ie mai complicat, dar sub aspect energetic metoda este
avantajoas Iiind caracterizat prin pierderi suplimentare mici.

2.7.4. Reglarea turaiei prin introducerea de rezistene n rotor
Potrivit acestei metode, aplicabil la motorul cu rotor bobinat, se
conecteaz la inele un reostat simetric
ce introduce n circuitul rotoric o
rezisten( suplimentar de reglare.
Caracteristicile mecanice ce se ob(in
sunt de Iorma din Iig.2.48. Cu ct
rezisten(a de reglare este mai mare, cu
att creste alunecarea critic (rel. 2.62).
Pentru un cuplu rezistent
. ct M
r
= modiIicnd continuu rezisten(a
reostatului, se ob(ine n mod simplu o
plaje larg de reglare a tura(iei, ceea ce
reprezint un avantaj esen(ial al
metodei.
Indici de reglaj sunt:
1.Gama de reglaj (limitat din
cauza pierderilor care apar) 3 2
min
max
= =
n
n
. Dat Iiind simplitatea metodei,
Fig.2.48. Reglajul vitezei
prin metoda reostatic.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
77
cu toate dezavantajele pe care le comport, se utilizeaz Irecvent la
varia(ia tura(iei cu 20-25.
2.Domeniul reglajului este monozonal sub caracteristica mecanic
natural.
3.Caracterul reglajului, poate Ii continuu sau n trepte Iiind
dependent de rezisten(a de reglaj.
4.Aspectul economic: sub aspectul investi(iei metoda este
neeconomic prin Iaptul c reostatul de reglare, este dimensionat din punct
de vedere termic pentru Iunc(ionarea de durat, deci este voluminos si
scumpeste instala(ia n ansamblu.
Sub aspect energetic metoda prezint dezavantaj datorit pierderilor mari de
energie n rotor.

2.8. REGIMUL DE GENERATOR AL MASINII ASINCRONE
Fie o masin asincron conectat la re(eaua de tensiune
1
U
Iunc(ionnd ca motor. Antrennd cu un motor auxiliar rotorul mainii la o
tura(ie
1
n n > , alunecarea s devine negativ si conIorm (2.52) cuplul
electromagnetic al masinii schimb de semn, din motor devine un cuplu
rezistent.
Se observ c la trecerea n generator, doar componenta activ a
curentului schimb de semn, componenta reactiv rmnnd n continuare
inductiv. Masina debiteaz puterea activ n re(ea dar absoarbe de la
aceasta o putere reactiv necesar producerii cmpului magnetic.
Frecven(a tensiunii de la bornele generatorului conectat la o re(ea
exterioar este Irecven(a re(elei. Dar masina asincron poate Iunc(iona si ca
generator autonom, pe o retea proprie, dac se asigur printr-un mijloc
oarecare puterea de magnetizare necesar.
Fie n Iig.2.51 masina asincron conectat mpreun cu o baterie de
condensatoare la un sistem comun de bare. Tensiunea ce se stabileste la
bornele masinii, apare n urma unui proces de autoexcita(ie ca si la
generatorul deriva(ie de curent continuu. Dac masina prezint un
magnetism remanent, n tura(ie se ob(ine un cmp magnetic nvrtitor pe
cale mecanic, si n consecin( n nIsurarea statoric apar tensiuni induse
de pulsa(ie e, dependente de tura(ia masinii. Corespunztor curen(ilor ce se
nchid prin bateria de condensatoare, apare cmpul magnetic de reac(ie al
indusului cu eIect magnetizant, de ntrire a cmpului inductor remanent. n
consecin(, tensiunile induse n nIsurarea statoric cresc, procesul de
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
78
autoexcita(ie se ampliIic si tensiunea
1
U la borne creste. Notnd ca n Iig.
2.51

I , curentul de magnetizare pe Iaz al masinii asincrone si


c
I curentul
prin bateria de condensatoare, avem
c
sh m
I
C
j U
I L L j I X X j U
e
e
o
1
) ( ) (
1
1 1 1 1
=
+ = + ~
(2.112)
Dar reactan(a
1m
X corespunztoare cmpului magnetic principal, se
modiIic n limite largi cu satura(ia si curba ) (
1
= I f U are alura cunoscut a
unei caracteristici magnetice de main electric. Curba ) (
1 c
I f U =
reprezint evident o dreapt. Cum din Iig. 2.51 se vede c

= I I
c
, tensiunea
ce se stabileste la barele comune n absen(a receptorului (la mersul n gol),
este dat de intersec(ia n P (Iig. 2.52), a curbelor ) ( ), (
1 1 c
I U I U

. Rezult
de aici pe lng necesitatea magnetismului remanent si a unei capacit(i de
valoare convenabil pentru a se realiza autoexcita(ia.
Cresterea tura(iei masinii, deplaseaz caracteristica ) (
1
I f U =
deasupra si scade nclinarea dreptei ) (
1 c
I f U = Ia( de abscis (curbele
reprezentate ntrerupt n Iig. 2.52) si ca urmare tensiunea la bare dat de
punctul de intersec(ie
/
P , creste. Tot un eIect de crestere a tensiunii la bare
se ob(ine si prin cresterea la o tura(ie dat a capacit(ii C.
Fig.2.51. Schema generatorului Fig.2.52. Autoexcita(ia
asincron auronom. generatorului asincron.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
79
La conectarea n sarcin a generatorului autonom, tensiunea la
borne depinde ntr-o msur important de caracterul receptorului. Dac
acesta este capacitiv, introducerea lui este echivalent cu cresterea
capacit(ii de magnetizare C si tensiunea la bare creste. Dac ns este
inductiv, capacitatea echivalent la bare se reduce si tensiunea la borne
scade repede n sarcin. Pentru un receptor rezistiv se ob(ine o situa(ie
intermediar.
Concluzii. La Iunc(ionarea ca generator autonom, capacit(ile C
necesare magnetizrii rezult voluminoase si scumpe. n plus, pentru
pstrarea constant a tensiunii la borne la Iunc(ionarea n sarcin, este
necesar modiIicarea continu a acestor capacit(i ceea ce este incomod.
Din aceste motive utilizarea masinii asincrone ca generator este limitat.

2.9. FRNAREA MAINII ASINCRONE
Se cunosc urmtoarele metode de Irnare:
-Irnarea recuperativ;
-Irnarea contracurent;
-Irnarea dinamic.

2.9.1. Frnarea recuperativ
O masin asincron trece din regim de motor n regim de Irn
recuperativ atunci cnd cuplul rezistent de la arbore se transIorm n cuplu
activ si ntre(ine miscarea (instala(ii de ridicat si cobort greut(i, cazul
vehiculelor ac(ionate cu motoare asincrone care coboar o pant, etc.).
S considerm ca exemplu un vehicol care se depalseaz pe un
traseu orizontal, masina asincron Iunc(ioneaz ca motor n punctul A pe
caracteristica mecanic natural (Iig.2.53).
Fig.2.53. Caracteristici de Irnare recuperativ.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
80
Cnd se coboar o pant, atunci cuplul rezistent de la arbore se
transIorm n cuplu activ
a
M (dat de componenta tengen(ial a greut(ii) si
ntre(ine miscarea. Ca urmare, tura(ia creste, cuplul motor scade si puntul de
Iunc(ionare se deplaseaz pe caracteristic.
Cnd s-a depsit tura(ia de sincronism, adic punctul de Iunc(ionare
a trecut n cadranul II, cuplul devoltat de masin schimb de sens si devine
cuplu de Irnare. Se ajunge la o Iunc(ionare stabil n punctul B (Iig.2.53)
atunci cnd cele dou cupluri care ac(ioneaz n sensuri opuse se
echilibreaz, adic
f a
M M = .
Dac dorim s realizm o Irnare la o vitez mai mare, atunci se
introduce o rezisten( de Irnare n circuitul rotorului, masina Iunc(ioneaz
pe caracteristici mecanice artiIiciale reostatice si pentru acelasi cuplu de
Inare rezult punctul Betc.
Bilanul de puteri: n acest regim masina transIorm puterea
mecanic primit pe la arbore de la mecanismul pe care-l Irneaz, n putere
electric si dup acoperirea pierderilor din masin putere rmas este trimis
n re(ea ca putere electric activ. Sub acest aspect metoda de Irnare este
avantajoas cci Iace o recuperare de energie, dar prezint dezavantajul c
aceast Irnare se realizeaz numai la tura(ii suprasincrone.

2.9.2. Frnarea contacurent
Corespunztor acestui regim alunecarea 1 > s , masina asincron este
conectat la re(ea iar rotorul este antrenat n sens invers Ia( de cmpul
magnetic nvrtitor cu ajutorul unui motor auxiliar.
In concluzie, pentru a trece masina asincron din regim de motor n
regim de Irn electromagnetic sunt necesre urmtoarele opera(ii:
-se decupleaz nIsurarea statorului de la re(a si se recupleaz avnd
dou Iaze inversate;
-simultan n circuitul rotorului se introduc rezisten(e de Irnare.
Rotorul masinii se deplaseaz n sens invers cmpul nvrtitor si prin
urmare se ob(ine regimul de Irn electromagnetic.
Dac masina este cu rotorul bobinat, prin introducerea de rezisten(e
potrivite la inele, se ob(in caracteristici mecanice artiIiciale ce asigur
cuplurile de Irnare necesare de valori pn la
K
M si se reduc simultan si
curen(ii prin nIsurrile masinii.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
81
Dac masina este cu rotorul n scurtcircuit, pentru evitarea
curen(ilor periculosi, trecerea n regimul de Irn electromagnetic trebuie
nso(it de o reducere a tensiunii de alimentare.
In Iigura 2.55 se arat n cazul unui motor cu rotor bobinat, trecerea
punctului de Iunc(ionare A de pe caracteristica mecanic natural
corespunztoare Iunc(ionrii ca motor, n punctul B situat pe caracteristic
mecanic de Irnare
1 f
R .
Fig. 2.54. Bilan(ul de puteri al Fig.2.55. Caracteristicile mecanice
masinii asincrone n regim de de Irnare contracurent (cadranul II)
Irn contracurent. pentru diverse rezisten(e rotorice.

Cuplul electromagnetic ce se stabileste, contrar rota(iei, Irneaz
masina determinnd deplasarea punctului de Iunc(ionare pe caracteristic
pn la oprire. Se observ c odat cu scderea tura(iei scade si cuplul de
Irnare. Dac se doreste ca Irnarea s Iie eIicient, atunci cnd cuplul de
Irnare ajunge la o valoare minim
min f
M , se micsoreaz rezisten(a de
Irnare, punctul de Iunc(ionare se mut pe caracteristica
2 f
R , si determin o
crestere a cuplului la valoarea maxim
max f
M , procedeul putnd continua.
Dup oprire, masina trebuie deconectat de la re(ea, pentru c altIel
reverseaz. Aceast metod de Irnare pn la oprirea masinii asincrone,
este cea mai simpl si Iolosit.
Bilanul de puteri: ntruct rotorul este antrenat n sens contrar
cmpului nvrtitor, masina primeste si putere mecanic de la arbore. n
consecin(, la Iunc(ionarea ca Irn electromagnetic, masina asincron
apare dublu alimentat din punct de vedere energetic.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
82
ntreaga putere primit este transIerat rotorului si reostatului din
circuit, si transIormat n cldur.

2.9.3. Frnarea dinamic
Potrivit metodei, maina este deconectat de la reea i alimentat n
stator de la o surs de curent continuu sau o instalaie redresoare, conform
uneia din schemele din fig.2.56.
Viteza de Irnare este condi(ionat la masinile cu rotorul n
scurtcircuit, de mrimea curentului continuu din nIsurarea statoric, iar la
masinile cu rotor bobinat n plus de rezisten(a conectat la inele.
Fig.2.56. Scheme de Irnare dinamic.
In Iigura 2.57 se arat n cazul unui motor cu rotor bobinat, trecerea
punctului de Iunc(ionare A de pe caractersitica mecanic natural
corespunztoare Iunc(ionrii ca motor, n punctul B situat pe caracteristica
de Irnare
1 f
R .
Fig.2.57. Caracteristici de Irnare dinamic.
Se observ c datorit cuplului de Irnare rezult o scdere a tura(iei,
ceea ce determin si scderea cuplului de Irnare. In cazul c se doreste o
Irnare rapid, atunci cnd cuplul ajunge la valoarea minim
min f
M , se
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
83
reduce valoarea rezisten(ei de Irnare, punctul de Iunc(ionare se mut pe
caracteristica
2 f
R , si determin o crestere a cuplului la valoarea maxim
max f
M , procedeul putnd continua.
Bilanul de puteri: ntruct rotorul este antrenat de mecanismul pe
care-l Irnm, masina primeste putere mecanic pe la arbore, o transIorm
n putere electric si dup acoperirea pierderilor din masin puterea rmas
este transIormat n cldur pe rezisten(a de Irnare. Sub acest aspect
metoda de Irnare este avantajoas deoarece nu consum putere din re(ea.

2.10.2. Arborele electric fr maini de egalizare
n diverse situa(ii practice apare necesitatea ca dou masini
asincrone plasate la distan( una Ia( de alta, s Iunc(ioneze cu tura(ii riguros
egale. Schema din Iig.2.60 asigur pe cale electric mersul sincron al
masinilor
I
M ,
II
M Ir a Ii necesar cuplarea mecanic a rotoarelor si din
acest motiv se numeste schem de arbore electric.
nIsurrile rotorice se conecteaz la acelasi reostat nct Iiecare
masin n parte are nIsurarea statoric conectat la o re(ea de Irecven(
1
f
si nIsurarea rotoric la o re(ea de Irecven( .
2
f Se stabileste aceeasi
alunecare s si masinile
I
M ,
II
M , de regul identice, merg sincron.
Dac ncrcrile masinilor
I
M ,
II
M presupuse identice sunt aceleasi
unghiul dintre axele nIsurrilor omoloage rotorice ce rotesc sincron este
nul, tensiunea rezultant n circuitul rotoarelor de asemenea nul si n
consecin( nu se stabileste un curent de circula(ie ntre masini. Cum prin
reostatul R curentul , 2
2 2 2 I II I
I I I I = + = masinile Iunc(ioneaz ca si cum ar Ii
independente, avnd la inele conectat un reostat de rezisten( 2R.
Fig.2.60. Schema de arbore electric simplu.
Dac ncrcrile masinilor
I
M ,
II
M devin neegale apare decalajul
axelor omoloage rotorice, si t.e.m. rezultant n circuitul rotoarelor devine
diIerit de zero. Corespunztor se stabileste prin nIsurrile rotorice un
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
84
curent de egalizare ce provoac cupluri de sensuri opuse n cele dou
masini si anume un cuplu motor n masina mai ncrcat si un cuplu de
Irnare n masina mai descrcat.
Pe aceast baz n Iinal cuplurile masinilor
I
M ,
II
M se egalizeaz
si tura(ia lor sincron (cea corespunztoare ncrcrilor Iinale) se pstreaz.
Cuplul suplimentar ce se stabileste n prezen(a curentului de egalizare si
uniIormizeaz ncrcrilor masinilor
I
M ,
II
M , se numeste cuplu
sincronizat (de egalizare).
ncrcrile diIerite, peste o anumit limit, ale masinilor
II I
T T , , nu
mai pot Ii compensate de cuplul sincronizant si legtura sincron a
masinilor
I
M ,
II
M se rupe.
2.10.3. Arborele electric cu maini de egalizare
n schema din Iig.2.61 cuplul motor este dezvoltat de masinile
I
M ,
II
M ce trebuie s roteasc sincron, iar cuplul sincronizant este asigurat n
mod separat, de masinile asincrone auxiliare
II I
A A , ce au nIsurrile
rotorice legate direct.
Fig.2.61. Schema de arbore electric cu masini de egalizare.

Ct timp ncrcrile posturilor de lucru
II I
T T , sunt egale, tura(iile
masinilor
I
M ,
II
M sunt de asemenea egale si, ca mai sus, curen(ii de
circula(ie ntre rotoarele cuplate electric, nuli. Masinile
II I
A A , Iunc(ioneaz
ca masini asincrone cu rotorul deschis si nu dezvolt nici un Iel de cupluri.
La dezechilibrul ncrcrilor posturilor
II I
T T , , n rotoarele masinilor
auxiliare
II I
A A , se stabilesc curen(i si acestea dezvolt, dac se neglijeaz
pierderile, cuplurile egale si de sensuri opuse. Dac masina
I
M este mai
ncrcat,
I
A va Iunc(iona ca motor descrcnd-o par(ial, iar
II
A ca
generator, ncrcnd suplimentar masina
II
M astIel c n Iinal, ncrcrile ce
revin masinilor
I
M ,
II
M se egalizeaz. Avantajele stabilirii cuplului
sincronizant prin intermediul unor masini auxiliare, const n Iaptul c se
pot ob(ine valori
2 2
, f U mari si deci cupluri sincronizante importante Ir
pierderi, deoarece masinile
II I
A A , sunt alimentate astIel ca rotoarele s Iie
antrenate n sens invers cmpului magnetic nvrtitor.