Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATAE DE INGINERIE ELECTRICA

Convertoare Statice -PROIECTProfesor coordonator: S.l.dr.ing. Mihaita Linca Studenti: Margulescu Alexandra Popescu Andreea

Tema de proiect
Sa se proiecteze schema de forta a unui redresor trifazat complet comandat in punte avand urmatoarele date: i=11/ 12 a) tensiune nominala: UN=550-3*i
b) curentul nominal: IN=100+3*i c) curentul de suprasarcina: IM=1,5*IN d) frecventa de aplicare asupra sarcinii: fs =0,1 Hz e) timpul de aplicare asupra sarcinii: f) curentul de mers in gol: I0=5%*IN

g) pulsatiile admise pentru curentul de suprasarcina: I = 10% IN h) Pulsatiile admise pentru tensiunea de suprasarcina: U=10%*UN
i) temperatura mediului ambiant: a=40c

Cuprins:
I. Notiuni teoretice
1.1. Schema de principiu 1.2. Marimi caracteristice

II. Alegerea si verificarea elementelor semiconductoare


2.1. Alegerea elementelor semiconductoare de putere 2.2. Pierderile in tiristoare 2.3. Verificarea la incalzire in regim stationar si in regim intermitent

III.Protectia elementelor semiconductoare de putere


3.1. Protectia la supratensiuni interne 3.2. Protectia la supratensiuni externe 3.3. Protectia la scurtcircuit

Bibliografie

Notiuni teoretice
Convertoarele statice sunt echipamente a caror parte de forta contine elemente semiconductoare de putere. Redresorul este un convertor static ce serveste transformarii curentului alternativ in curent continuu , prin comanda putand fi reglata tensiunea medie redresata. Redresoarele comandate isi gasesc o larga aplicabilitate, cel mai important domeniu fiind al actionarilor electrice cu motoare de c.c. .

Principiul de functionare:
Principiul prin care redresoarele comandate permit comanda tensiunii medii transmisa sarcinii consta in comanda fiecarui tiristor cu o intarziere reglabila,intarziere numita unghi de comanda.

Redresor cu tiristoare

1.1. Schema de principiu

Pentru evidentierea marimilor caracteristice ce caracterizeaza un redresor comandat s-au avut in vedere schemele de baza si s-au facut urmatoarele ipoteze :
S-a neglijat comutatia , considerandu-se tiristoarele

elemente ideale S-a considerat ca sarcina un motor de c.c. care asigura un curent Id constant Tensiunea redresata este periodica si are perioada /3 Curentul printr-un tristor este periodic , dreptunghiular , de perioada 2

Marimile ce caracterizeaza functionarea redresorului trifazat in punte si intervin in calculele de proiectare se refera la valori ale curentilor , tensiunii redresate si puterii transformatorului . Acestea sunt :

Tensiunea medie redresata la mers in gol si =0 :

Valoarea medie a curentului prin tiristor :

Valoarea efectiva a curentului in secundarul

transformatorului :

Valoarea efectiva a fundamentalei curentului:

Puterea aparenta in secundarul transformatorului:

Puterea aparenta pe fundamentala:

Puterea activa in secundarul transformatorului:

II. ALEGEREA SI VERIFICAREA ELEMENTELOR SEMICONDUCTOARE


2.1. Alegerea
S-au parcurs urmatoarele etape : 1. S-a ales tipul elementului SC, tinand seama de convertorul in care va lucra , performantele impuse convertorului si de elemente de ordin economic. 2. S-au ales datele de catalog ale elementului ales anterior , astfel incat sa fie satisfacute urmatoarele conditii:

Itav cat Ksi Itav N VDRM ,V RRM Ksu Ub


In functie de valoarea lui ITav cat , respectiv a lui VDRM , din catalogul de tiristoare s-a ales tiristorul de tip T200N1000 / T200N800.

2.2. Calculul pierderilor in tiristoare


Functionand ca si elemente reale , pe durata unui ciclu complet de functionare , in elementele semiconductoare de putere apar pierderi. Pentru tiristoarele analizate pierderile prin acestea sau determinat grafic , in functie de valoarea curentului Itav.

2.3. Verificarea la incalzire


Dupa alegere , elementele semiconductoare trebuie verificate la o serie de conditii impuse de aplicatia concreta in care se va lucra. Comuna tutror aplicatiilor este verificarea la incalzire ,ce se realizeaza atat in regim stationar ,cat si in regim tranzitoriu.

Aceasta are drept scop asigurarea ca in conditii concrete de mediu si de ventilatie in care lucreaza elementul , nu se depaseste valoarea maxim admisibila a temperaturii jonctiunii. Tj adm = 125 C

Intrucat elementele semiconductoare se monteaza pe un radiator , in functie de tipul capsulei corespunzatoare celor doua tiristoare (E 50) , pentru acestea s-a ales radiatorul R150E50.

In urma calculelor , a reiesit faptul ca atat in regim stationar, cat si in regim tranzitoriu , temperatura jonctiunii (Tj) este inferioara temperaturii admisibile (T j adm) , ceea ce inseamna ca radiatorul a fost ales corect .

III. Protectiile elementelor semiconductoare


3.1. Protectia la supratensiuni interne
Protectia se realizeaza cu grupuri serie rezistenta condensator,conectate in paralel pe element.

In urma calculelor efectuate pentru dimensionarea rezistentei si a condensatorului ce vor fi montate in vederea protectiei, a reiesit o valoare conform STAS a rezistentei: R=47,5 ,iar a condensatorului: C=1,5F.

3.2. Protectia la supratensiuni externe


Convertoarele statice conectate la reteaua de curent alternativ trebuie protejate impotriva supratensiunilor externe, cauzate de decuplarea de la retea a transformatoarelor de alimentare precum si de descarcarile electrice. Protectia se realizeaza cu ajutorul grupurilor serie R1-C1, conectate in paralel in secundarul transformatorului de alimentare.

In vederea dimensionarii capacitatii C1 , respectiv a rezistentei R1 s-au parcurs mai multe etape ,in urma carora a reiesit , conform STAS , o valoare de 18 pentru R1 ,respectiv o valoare de 10 F pentru C1.

3.3. Protectia la scurtcircuit


Elementele semiconductoare au inertia termica redusa si implicit au capacitate de suprasarcina redusa. In consecinta se folosesc in vederea protectiei ,sigurante ultrarapide.

Alegerea acestora se face pe baza valorilor efective ale curentului si tensiunii. Astfel trebuie satisfacute relatiile:

Dupa alegere ,sigurantele ultrarapide trebuiesc verificate in functie de conditiile concrete ale circuitului pe care trebuie sa-l protejeze. Este necesar sa se verifice indeplinirea a trei conditii:

Concluzii
In urma realizarii acestui proiect am dobandit numeroase cunostinte in ceea ce priveste convertoarele statice , prin proiectarea redresorului trifazat in punte imbunatatindu-ne tehnica de calcul de proiectare. Cat despre redresorul a carui proiectare am imaginat-o , acesta va avea o lunga perioada de functionare, intrucat elementele semiconductoare cu care este prevazut au fost alese corect , conform STAS , conditiile impuse in calculele de proiectare fiind indeplinite in totalitate.

Bibliografie
1. Notite de curs-Convertoare statice semestru I;
2. Convertoare statice- Al. Bitoleanu, M. Popescu; 3. Componente electrice pasive- Radu Ovidiu;

4. Kondensatoren fur die Energie-Electronk Datenbuch 1979/1980;


5. Catalog de tiristoare.