Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Politehnica din Timisoara

Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

PROIECT
SISTEME DE ILUMINAT
ELECTRONICE

Student:
Pana Adrian

Surse de nalt frecven pentru alimentarea


lmpilor fluorecente
Caracteristici tehnice:
1. Tensiunea de alimentare U1N=9 [Vcc];
2. Tensiunea de iesire U2=220 [Vef];
3. Puterea nominala a lampii PN=8 [W];
4. Frecventa f=37 [kHz];
5. Conditii de mediu ambiant amb=20 [0C];
6. Umiditate 80 [%] la 20 [0C];
7. Presiune atmosferica 1[atm];
8. Randamentul transformatorului =0.8;
Observatie: Se va considera variatia tensiunii U 1 in intervalul U1=(0.85-1.1)U1N deoarece
sursa de alimentare poate prezenta diferite nivele de incarcare

1. Introducere
2

Lampile fluorescente fac parte din categoria lampilor cu descarcari in gaze si vapori
metalici la joasa presiune. Principiul de functionare a surselor de lumina cu descarcari in gaze
se bazeaza pe efectul luminescent datorat amorsarii si intretinerii unei descarcari electrice intrun mediu gazos. Prin efect luminiscent intelegem emisia de radiatii situate in spectrul vizibil .
Caracteristica tehnofunctionala a lampi cu descarcari este:
-eficacitatea luminoasa =40-80(lm/W);
-durata de viata tf>6000 ore
Din punct de vedere electric lampile fluorescente necesita pentru pornire si functionare
elementele de circuit suplimentare: starter (ST) , bobina balast (B) si condensatoru de
deparazitare(C) care este pus in paralel cu starteru si capacitatea de compensare Fig. 1.

Fig. 1. Schema de conexiuni mono a lampilor fluorescente clasice.

Starterul are rolul unui element de comanda a secventelor necesare amorsarii descarcarii
electrice in lampa. Tensiunea de aprindere a starterului fiind inferioara tensiunii de
alimentare , intre electrozii acestuia se produce o descarcare luminiscenta. Ca urmare
temperatura din interiorul starterului creste, iar electrodul bimetal dilatandu-se, atinge celalalt
electrod al starterului, moment in care inceteaza descarcarea luminiscenta si in circuit se
stabileste un curent electric care incalzeste electrozii tubului fluorescent. La inchiderea
3

contactului se declanseaza secventa de preincalzire si ionizare, iar la deschiderea ulterioara a


contactului se initializeaza descarcarea electrica in lampa sub efectul unui soc de
supratensiune. Variatia rapida a curentului face ca bobina balast in regim de functionare
normala a tubului, sa produca o supratensiune atingand tensiunea de (400V-600V), deoarece
electrozii tubului sunt preincalziti, produce amorsarea lampii fluorescente. Datorita prezentei
bobinei balast si palpairii care apare la frecventa de 50Hz, lampa are factorul de putere
scazut(0.3-0.4), dezavantajele ce apar odata cu folosirea circuitului auxiliar prezentat anterior
e de preferat folosirea unei surse de inalta frecventa. Folosirea unei surse de inalta frecventa
ar determina o amorsare usoara, sigura si aliminarea circuitului auxiliar format din bobina si
starter. Condensatorul de antiparazitare se foloseste pentru a absorbi scanteile din contactele
starterelor.
Starterele pentru lampile fluorescente pot fi de doua tipuri: cu licarire si electronice.
Starterele cu licarire asigura fiabilitate la aprindere, cele electronice incorporeaza un circuit
integrat, oferind o fiabilitate mai mare si o aprindere fara palpaire, asigurand prelungirea
duratei de viata a lampii cu pana la 25 % .
Utilizarea surselor de inalta frecventa a LF implica o serie de avantaje tehnico-economice,
comparativ cu LF clasice: eficacitate luminoasa mai mare, tensiune de amorsare mai mica,
palpaire redusa (absenta efectului stroboscopic), amorsare usoara (fara starter), factor de
putere si randament mai bune.
Prin implementarea electronicii de putere in tehnica iluminatului s-a creat posibilitatea
alimentarii LF de la surse de tensiune continua de valoare redusa, ceea ce a permis o
spectaculoasa expansiune a aplicatiilor iluminatului fluorescent in domenii independente de
reteaua de alimentare cu energie electrica la frecventa industriala: autovehicule rutiere,
vagoane de tren, avioane, transport naval, lanterne portabile etc.

2. Calculul de dimensionare pentru sursa de inalta frecventa si


alegerea tranzistorului de comutatie

Sursa de inalta frecventa este un convertor de tip "flyback" cu izolare, cu iesire pe un


transformator ridicator de tensiune cu miezul din ferita, iar tranzistoru este de tip NPN avand
frecventa de comutatie f=44kHz Fig. 2:

Fig. 2. Schema de principiu a unei surse in comutatie de tip "flyback" cu izolare.

Tranzistorul de putere (V1) este comandat in baza prin impulsuri de tensiune avand
frecventa f=1 / T si factorul de umplere =t c / T, astfel incat sa functioneze in regim de
comutatie, in care T este perioada semnalului comutat de tranzistor (T = 1 / f = 22.72 [s]).
Tranzistorul trebuie ales astfel incat sa suporte tensiunea UCEmax care poate sa apara in timpul
functionarii, precum si curentul maxim de colector (I Cmax) . Deoarece in colector avem o
sarcina inductiva care este reprezentata de infasurarea primara a transformatorului, curentul
de colector nu poate varia brusc
Frecventa de comutatie a tranzistorului trebuie sa apartina intervalului 10-50kHz pentru o
tensiune intre 40-50V, pentru a nu solicita simultan tranzistorul si la curent si la tensiune.
Se recomanda o frecventa mai mare de 10kHz pentru ca zgomotul din transformator
sub actiunea fluxului variabil din miez sa fie redus, apare magnetostrictiunea care se
manifesta sub forma unor vibratii mecanice cu dublu frecventei care strabate transformatorul.
Limitarea sub 50kHz este de preferat pentru a reduce pierderile care apar la comutatie.
-factorul de umplere

n-raportul de transformare al transformatorului

;
Prin alegerea corespunzatoare a lui (n), care este o marime constructiva definita prin raportul
spirelor (N1/N2) din primarul, respectiv secundarul transformatorului, circuitul are un caracter
stabilizator.
Pentru cele doua extreme de variatie a tensiunii U 1=(0.85-1.1)U1N, se obtin valorile
corespunzatoare de minim si maxim ale factorului de umplere pentru a functiona pe toata
plaja de valori ale lui (U1):

;
Pentru variatia factorului de umplere () in jurul valorii de 0.5 obtinem:
UCEmax - tensiunea colector-emitor maxima

[V]
ICmax - curentul de colector maxim

Pe baza calculelor obtinute anterior se alege din catalog un tranzistor bipolar cu siliciu de
tip NPN - 2N3055A-D, avand timpii de comutatie (t on si toff) mai mici decat 1 [%] * T, pentru

ca fronturile crescator si descrescator ale semnalului colector-emitor (C-E) din circuitul de


forta sa fie cat mai abrupte in scopul reducerii pierderilor prin comutatie.
Caracteristicile tehnice ale tranzistorului 2N3055A-D sunt:

Puterea maxim disipata - Pdmax = 115 [W];

Temperatura maxima a jonctiunii - Tjmax=200 [0C];

Caderea de tensiune pe circuitul de forta VCE=3 [V] in conductie, VCE0=60 [V];

Curentul de colector IC=10 [A];

Frecventa de taiere fT=0.8 [MHz];

Tipul capsulei T-3;

Rezistenta termica jonctiune - capsula Rth-jc=2 [0C / W].

Deoarece tranzistorul indeplineste urmatoarele conditii: VCE0>UCEmax, IC>ICmax, fT>f si ton,


toff<1[%]*T, poate fi integrat in schema electrica a unui invertor "flyback" cu izolare pentru
alimentarea unei LF de 18 [W].
2.1. Dimensionarea radiatorului aferent tranzistorului de tip NPN
Circuitul termic de transmitere a caldurii din miezul tranzistorului catre mediul ambiant poate
fi modelat cu circuitul electric din Fig. 3:

Fig. 3. Circuitul electric de transmitere a caldurii.

In care

()-fluxul termic de la jonctiune spre mediul ambiant ce depinde de gradientul de


temperatura.
Rthj-c este rezistenta termica jonctiune-capsula (data de catalog- Rthj-c=1.52 [0C/W]).
Rthc-a este rezistenta termica capsula-mediu ambiant.
Rthc-r este rezistenta termica capsula-radiator.
Rthr-a este rezistenta termica radiator-mediu ambiant.
amb=25 [0C];
Din calculele ce vor urma va rezulta ca pentru tranzistorul ales avem nevoie de
radiator care are urmatoarele caracteristici:

Puterea totala disipata:

...........(7)

Rezistenta termica totala echivalenta:

......(8)

Rezistenta termica radiator-mediu ambiant:

Rthc-r = 0.5
In urma calculelor efectuate si a nomogramei corespunzatoare tranzistorului ales rezulta
ca este necesar si un radiator pentru disiparea caldurii.
In nomograma, anexa 1 s-a intrat in cadranul I cu Rthr-a si din cadran in cadran intersectand
liniile corespunzatoare la fel si in cadranul IV intersectand una din linii de unde a rezultat aria
radiatorului A=30[cm ], adica este nevoie de radiator pentru disiparea caldurii din jonctiunea
tranzistorului in mediul ambiant.

L=1.25*l=6.11[cm]
g=9.807 m

3. Dimensionarea transformatorului de
inalta frecventa si alegerea elementelor
constructive din catalog
Performantele unei surse in comutatie sunt puternic influentate de comportarea
transformatorului care intra in componenta sursei. Datorita frecventei mari de comutatie din
punct de vedere constructiv miezul feromagnetic nu poate fi construit din tole datorita
pierderilor prin curenti turbionari si histereza de aceea sa folosit miezuri din ferite avand
diferite tipuri de miezuri E, U, L.
Feritele sunt:
- moi - nu prezinta magnetism remanent, are permeabilitate magnetica mare,
rezistivitate mare, pierderi reduse si grad de incalzire redus;
- dure - prezinta magnetism remanent;
Feritele moi se utilizeaza in domeniul frecventelor inalte avand ceea mai larga raspandire
la realizarea suportului feromagnetic in sursele de comutatie. S-a adoptat miezul magnetic din
ferite moi deoarece nu prezinta magnetism remanent, au o rezistivitate interna foarte mare si
permeabilitate magnetica relativ ridicata. Acest lucru duce la pierderi reduse si un grad de
incalzire redus.
Un transformator lucreaza in conditii de eficienta maxima daca raportul dintre numarul de
spire din primar si secundar este egal cu raportul tensiunilor din cele doua infasurari:

Alegem forma miezului de ferita de tip E30 din ferite moi de tip MZ-6-07 avand
caracteristicile in anexa 3.
Pe baza caracteristicii de magnetizare a materialului (MZ-6) alegem pierderile specifice
p=10 [mW/cm3], ceea ce corespunde pt. frecventa f=44 kHz, variatiei inductiei in miez
B=600 [Gauss]=0.06 [T]. Pentru a evita saturarea miezului in conditiile cele mai
dezavantajoase pt. trafo, se alege:

(8)
In continuare se determina dimensiunile si geometria miezului feromagnetic:
Sectiunea coloanei jugului magnetic:

..........(9)

Sectiunea disponibila pt. bobinaj:

...(10)

De asemenea impunerea nomogramei din anexa 5 rezulta ca :

Ks - coeficient de siguranta (Ks =1.5 - 1.75 ) am ales Ks=1.7;


Kb - factorul de bobinaj (Kb=0.6-0.8) am ales Kb=0.7;
j -densitate de curent admisibila in infasurarea transformatorului (j=20.5 - 3) am ales
j=3[A/mm ];
Sm - sectiunea coloanei jugului magnetic;
Sb - setiunea disponibila pentru bobinaj;

10

Inegalitatea de mai sus se refera la nivelul solicitarilor electromagnetice ale


transformatorului si este indeplinita pentru tipul de miez E 30 MZ-6-07, care are urmatoarele
dimensiuni (in mm):
a=30
b=15.2
c=9.7
d=7.2
e=19.5
f=7.3
R=1.8
Al=1800

Fig. 5. Miez de ferita de tip E 30 MZ-6-07.

3.1. Calculul infasurarilor


Se calculeaza nr. de spire din primar (N1) si secundar (N2):

11

Se rotunjeste la 4 spire (N1=4).

Nr. de spire din secundar se rotunjeste la N2=38 spire.


Deoarece, orice transformator are o caracteristica externa coboratoare este necesara majorarea
nr. de spire din secundar cu un coeficient Ksp=1.02-1.05.

Cunoscand curentii din infasurari, se poate alege densitatea de curent admisa prin conductoare
pentru care temperatura bobinajului sa nu depaseasca 50 [ 0C]. Pentru j=3 [A/mm 2] am ales
diametrul corespunzator conductoarelor din primar si secundar [4]: d Cu1=1.4 [mm],
dCu1iz=1.479 [mm] - diametrele conductoarelor din Cu izolate cu email, dCu2=0.2 [mm],
dCu2iz=0.23 [mm].
Grosimea carcasei gc=0.6 [mm], grosimea izolatiei giz=0.35 [mm], grosimea ferestrei gf=(ed)/2=8.65 [mm].

Fig. 6. Modul de bobinare a transformatorului utilizand procedeul strat langa strat [3].

12

Grosimea infasurarii primare pe fereastra:

Grosimea infasurarii secundare pe fereastra:


Lungimea spirei medii din primar:
Lungimea spirei medii din secundar:
Lungimea totala a infasurarii primarului:
Lungimea totala a infasurarii secundarului:

Masa conductorului din primar:

Masa conductorului din secundar:


3.2. Asezarea infasurarilor in fereastra transformatorului
Nr. de spire pe strat:
, se rotunjeste la 19 spire/strat.
, se rotunjeste la 123 spire/strat.
Nr. de straturi:
, se rotunjeste la 1 strat.
, se rotunjeste la 1 strat.
3.2.1. Verificarea geometriei

Prima conditie se refera la cotele de latime:

13

A doua conditie se refera la raportul dintre sectiunea neta a Cu si sectiunea totala a


ferestrei concretizata prin factorul de bobinaj:

3.2.2. Calculul termic de verificarea a transformatorului la incalzire


Caldura din transformator are doua surse principale: efectul Joule-Lentz in infasurari,
histereza si curentii turbionari din jugul magnetic.
Volumul miezului magnetic:
Puterea totala in jugul feromagnetic, datorata fenomenului de histereza si curentilor
turbionari:

Calculul rezistentelor infasurarilor:

[]

[]

Pierderile in bobinaj prin efect Joule-Lentz:


Pierderile totale:

[W]

3.2.3. Calculul supratemperaturii transformatorului in timpul functionarii


Suprafata laterala totala a transformatorului se poate calcula cu relatia:
[cm2]

14

Conductanta

termica

totala

transformatorului

este:

[W / 0C]

[0C]

Supratemperatura este definita de:

Temperatura maxima a transformatorului in timpul functionarii:

[0C]

3.2.4. Verificarea transformatorului la incalzire:


In acest scop se verifica daca temperatura maxima a transformatorului din timpul
functionarii este mai mica decat temperatura Curie, pentru ca miezul transformatorului sa nu
isi piarda proprietatile magnetice (modificarea permeabilitatii magnetice):

Clasa de izolatie cu temperatura minima a materialelor este clasa Y, a carei temperatura


este de 90 [0C].
De asemenea, se observa ca cele doua conditii sunt indeplinite.

4. Dimensionarea circuitului de comanda


In multitudinea aplicatiilor practice se remarca o mare diversitate de scheme utilizate
pentru comanda surselor in comutatie. Am ales un circuit simplu care include tranzistorul de
putere BJT de tip NPN (paragraful 2), comandat in baza printr-un tren de impulsuri
dreptunghiulare de tensiune si care functioneaza in regim de comutatie utilizand un circuit
integrat clasic E 555 in conexiune de oscilator (astabil), Fig. 7:

15

Fig. 7. Circuitul de comanda al tranzistorului bipolat de tip NPN-SDT 9308.

Circuitul integrat este alimentat intre pinii 8 si 1, avand intre pinii 6 si 2 doua
comparatoare pentru pragul de sus (pinul 6) si pragul de jos (pinul 2):
[V]................(41)
Condensatorul C1 se incarca pana la 15.84 [V] moment in care PS devine activ. C1 se
descarca pana la 7.92 [V] moment in care PJ determina bascularea prin blocarea
tranzistorului, dupa care urmeaza reincarcarea condensatorului.
Pentru obtinerea semnalului de iesire din circuitul integrat (tren de impulsuri), care se
aplica ca si semnal de comanda in baza tranzistorului, se vor dimensiona corespunzator
elementele blocului de comanda in functie de frecventa de comutatie f=25 [kHz], impusa ca
data de proiectare. In circuitul de forta (colector-emitor) tranzistorul BJT basculeaza in starile
saturat-blocat, producand variatii ale curentului prin infasurarea primara (n1) a
transformatorului. Tensiunea indusa in infasurarea secundara (n2) se aplica sarcinii-lampa
fluorescenta (Fig. 7)
Deoarece tensiunea de alimentare a circuitului integrat variaza intre limitele (V +=4.5-18)
V iar tensiunea de alimentare nominala ca data de proiectare este mai mare (U 1N=24 V),
circuitul de comanda trebuie sa mai contina si un bloc suplimentar de adaptare a tensiunii
incluzand o rezistenta (R0) pe care sa cada o tensiune de 6 V:

16

[]..........................................(42)
In care (Imin-circuit) reprezinta curentul minim de consum al circuitului integrat.
Puterea disipata pe rezistenta:

[W]...(43)

In conformitate cu rezultatele obtinute anterior (ecuatiile (42) si (43)) am ales din catalog [4]
o rezistenta bobinata cimentata de tip RBC 10005, avand caracteristicile tehnice: Rn=750 []
si puterea disipata Pd=0.5 [W].

Conditia de limitare a curentului:

[k].......(44)

[k].......................................(45)
In care (Imin) reprezinta curentul minim de declansare a comparatorului.
Se alege RA>RAmin.
Am ales un rezistor cu pelicula metalica-RPM 3012 R A=20 [k], avand dimensiunile (L, D,
d)=(5, 5, 2.54)mm produse de IPEE Electro-Arges.
Frecventa impulsurilor poate fi reglata cu ajutorul unui rezistor variabil (R B). Deoarece RB
nu poate varia de la zero la valoarea maxima (R B=0 sc), rezistorul se imparte in doua
componente una fixa (RBmin0) si una variabila (RBvar):

[].........................................(46)

[k]
RA+RB<10 [M] si RB variaza de la 2 [k] la 4.426 [k]. Din catalog [5] in functie de
rezultatele obtinute, am ales rezistenta semireglabila-potentiometru bobinat glazurat avand

17

caracteristicile tehnice: rezistenta de izolatie >100 [M], rigiditate dielectrica - 2500 Vef /
60s, toleranta 10 [%], coeficient de temperatura - 200 * 10 -6 [0C], putere nominala Pn=16
[W] si tensiune nominala limita Unlim=450 [V].
Deoarece RA si RB alese din catalog difera de cele calculate se va recalcula frecventa de
tact:
...............................................(48)
Corespunzator lui RBmin si RBmax sursa va avea doua frecvente de lucru:

[kHz].............(49)

[kHz]............(50)
De asemenea am ales din catalog [4] si condensatorul (C 1) cu polistiren de tip PS 00.23,
avand capacitatea nominala Cn=2 [nF] si tensiunea nominala Un=25 [Vcc] avand urmatoarele
caracteristici: rigiditate dielectrica-2*Un, coeficient de temperatura BT=(-60220)*10-6,
toleranta capoacitatii E48, E24, E12, E6, dimensiuni (L+2, Dmax, lmin, ): (16, 12.5, 40, 0.5 [mm],
aplicatii specifice-uz general si circuite profesionale.

...
a)

b)

18

Fig. 10. Condensator cu polistiren tip PS 00.23 (a) si rezistorul RA cu pelicula metalica RPM-3012 (b)

5. Alegerea lampii fluorescente


Sursa de inalta frecventa proiectata anterior poate utiliza urmatoarele tipuri de lampi
fluorescente:

SUNSHINE T 12: putere nominala PN=18 [W], design-50 phosphor, temperatura


culorii-5000 [K], CRI-90, diametrul-1.59

Paulum Electric Manufacturing T12 HPF: putere nominala PN=18 [W], diametrul
tubului d=25 [mm], lungime L=590 [mm];

Philips Master PL Electronic 18 [W] - 827 E27 230V, masa neta-0.1 (kg), cod culoare827, indice de redare a culorii - R a8=82, culoarea lampii-alb cxald, temperatura de
culoare - 2700 [K], flux luminos - 1200 [lm].

Concluzii.
Iluminatul fluorescent este eficient si economic. Eficacitatea luminoasa (lumen-watt) a
tuturor lampilor fluorescente este ridicata, comparativ cu alte surse de lumina. De aceea,
lampile fluorescente tubulare de joasa presiune sunt utilizate pe scara larga in tehnica
iluminatului de interior.
Utilizarea surselor de inalta frecventa a LF, scopul acestui proiect, implica o serie de
avantaje tehnico-economice, comparativ cu LF clasice: eficacitate luminoasa mai mare,
tensiune de amorsare mai mica, palpaire redusa (absenta efectului stroboscopic), amorsare
usoara (fara starter), factor de putere si randament mai bune si ofera o fiabilitate mai mare,
asigurand prelungirea duratei de viata a lampii cu pana la 25 %.
Prin implementarea electronicii de putere in tehnica iluminatului s-a creat posibilitatea
alimentarii LF de la surse de tensiune continua de valoare redusa, ceea ce a permis o
spectaculoasa expansiune a aplicatiilor iluminatului fluorescent in domenii independente de
reteaua de alimentare cu energie electrica la frecventa industriala: autovehicule rutiere,
vagoane de tren, avioane, transport naval, lanterne portabile etc.

19

BIBLIOGRAFIE
[1] *** www.electronics-lab.com/projects/DC Fluorescent Lamp Driver.
[2] I. Sora, D. Nicoara, A. Hedes, N. Muntean si V. Barb, "Iluminat Electric - Lucrari de
laborator", Universitatea Tehnica Timisoara - Facultatea de Electrotehnica, 1995.
[3] Viorel Popescu, "Stabilizatoare de tensiune in comutatie", Editura de Vest, Timisoara,
1992.
[4] M. Ciugudean, "Proiectarea unor circuite electronice", Editura Facla, Timisoara, 1983.
[5] *** Catalog cu componente electrice semiconductoare, I.C.C.E., Bucuresti, 1980.
[6] *** Catalog ferite, Intreprinderea de ferite Urziceni

20