20 Prelucrarea numerică neliniară a semnalelor Capitolul 2 - Filtre neliniare 21

Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina

zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls format dintr-o
secvenţă de zerouri va elimina complet acest tip de zgomot. Dorim
CAPITOLUL 2
stabilirea condiţiilor în care filtrele studiate pot avea răspunsul la impuls
FILTRE NELINIARE format dintr-o secvenţă de zerouri.
Răspunsul la semnalul treaptă determină capacitatea filtrului de a

2-1. PRELIMINARII conserva detaliile. Un filtru care transformă semnalul treaptă va atenua
detaliile şi contururile imaginilor.

În acest capitol vom trece în revistă principalele clase de filtre

neliniare utilizate în prelucrarea semnalelor. Definiţia 2.1. Semnal invariant

Dimensiunea N a ferestrei filtrului este impară ( N = 2k + 1) . Un semnal x (notat: xR ) este un invariant al unui filtru F ( o) dacă

nu se modifică după filtrarea cu F ( o) , adică F ( x ) = x .

Notaţia 2.1. Mulţimea eşantioanelor din interiorul ferestrei

Mulţimea eşantioanelor din interiorul ferestrei va fi notată
cu {X 1 , X 2 ,..., X N }
Notaţia 2.2. Eşantionul central al ferestrei
Eşantionul central al ferestrei va fi notat cu X * .
Definiţia 2.2. Fracţiunea critică
Fracţiunea critică a unui filtru este fracţiunea minimă de valori
extreme din fereastra filtrului care ar face ca ieşirea să fie tot o valoare
extremă.
Prin valori extreme înţelegem valori foarte mari (sau foarte mici),
mult mai mari decât valorile normale ale eşantioanelor semnalului util.

Notaţia 2.3. Mulţimea eşantioanelor ordonate

Mulţimea eşantioanelor ordonate va fi notată cu EXEMPLUL 2.1.
{X (1) , X (2) ,..., X ( N )}. Să considerăm un filtru median unidimensional cu fereastra de
lungime N=3. Pentru semnalul din Figura 2.1, se observă că după două

Pentru a evidenţia proprietăţile filtrelor, vom studia răspunsul iteraţii se obţine un semnal invariant al filtrului.

acestora la impuls şi la semnalul treaptă.

22 Prelucrarea numerică neliniară a semnalelor
Semnalul de intrare
După prima iteraţie
Următoarele iteraţiii
(Semnal rădăcină)
Figura 2.1. Obţinerea unui semnal invariant al filtrului median cu
fereastra de lungime N=3
EXEMPLUL 2.2.
Fracţiunea critică a unui filtru de mediere este 1 N (un singur
extrem poate transforma ieşirea într-un extrem).
Fracţiunea critică a filtrului median este ( k + 1) N ( k + 1 extreme
consecutive vor face ca ieşirea filtrului să apară unul dintre acestea, dar
k extreme nu).
Fracţiunea critică este o măsură globală a robusteţii filtrului.
Valorile apropiate de 0,5 indică un filtru foarte robust.
Deci filtrul median poate elimina complet zgomotul de impulsuri
cu densitate de 50%. Aceasta înseamnă că, dintr-o imagine în care
Capitolul 2 - Filtre neliniare 23
jumătate din eşantioane sunt eşantioane ale zgomotului, rezultatul
filtrării mediane va fi o imagine fără zgomot.
Pentru a putea compara performanţele filtrelor vom folosi câteva
imagini de test.
Prima imagine, creată artificial, cuprinde anumite structuri care ne
vor indica modul în care filtrele se comportă în diferite situaţii. Există o
porţiune de tip “tablă de şah” care va fi folosită pentru a ilustra efectul
filtrelor asupra marginilor de tip treaptă. Marginea este definită ca fiind
hotarul dintre două regiuni având iluminări diferite. Există şi o structură
ce conţine zone ce baleiază un spectru larg de frecvenţe. Aceasta va fi
folosită pentru a studia comportarea filtrelor în frecvenţă. Peste această
imagine nu vom adăuga zgomot.
A doua imagine am folosit-o deoarece conţine mai multe categorii
de forme ce creează probleme la filtrare. Dintre acestea amintim:
regiuni întinse având o textură foarte fină, margini ascuţite, structuri
regulate, detalii foarte fine, etc. . Pe această imagine se va studia modul
în care ochiul percepe efectul filtrelor asupra categoriilor de mai sus.
Vom adăuga zgomot de impulsuri de tip "sare şi piper" (în engleză: salt
and pepper).
Această lucrare va cuprinde numai o parte din imaginile rezultate
în urma filtrărilor. Pentru exemplificare, vom prezenta numai rezultatele
filtrărilor imaginii cu zgomot. O colecţie completă a imaginilor rezultate
în urma experimentelor poate fi găsită pe Internet la adresa:
http://www-dspgc.comm.pub.ro/courses/PIRF/ndsp/ndsp.html.
24 Prelucrarea numerică neliniară a semnalelor Capitolul 2 - Filtre neliniare 25

Algoritmii folosiţi pentru implementarea filtrelor sunt prezentaţi în Ceilalţi parametrii ai filtrelor au fost aleşi ţinând seama şi de
Anexa A. experimentele făcute cu filtrele neliniare, pentru a conduce la rezultate
optime.

Figura 2.2. Imaginea originală

Figura 2.3. Imaginea cu zgomot de impulsuri
Imaginea originală este o imagine digitală cu dimensiunea
395x432 pixeli. Pentru a putea face o comparaţie între diferitele filtre
care vor fi studiate am încercat, acolo unde a fost posibil, să folosim 2-2. FILTRUL DE MEDIERE BIDIMENSIONAL
aceeaşi dimensiune pentru ferestrele acestor filtre. Trebuie reţinut că,
pentru unele filtre, rezultatele obţinute nu sunt cele mai bune. Definiţia 2.3. Filtrul de mediere bidimensional
Există filtre pentru care folosirea unei ferestre de dimensiune mai
Filtrul de mediere bidimensional cu fereastră de dimensiune
mică duce la o îmbunătăţire considerabilă a rezultatelor.
N × N , ( N = 2k + 1) este definit de:
26 Prelucrarea numerică neliniară a semnalelor Capitolul 2 - Filtre neliniare 27

1 k k
neplăcut (aspect care poate fi chiar mai neplăcut decât cel al imaginii
y ( i, j ) = ∑ ∑ x ( i + m, i + n ) (2.1)
( 2k + 1)
2
m =− k n =− k afectate de zgomot).
Filtrul de mediere bidimensional păstrează proprietăţile filtrului de Filtrul de mediere atenuează detaliile fine ale imaginii. Modelul de
mediere unidimensional şi anume: este un filtru liniar trece jos, pe pălărie, modelul de pe eşarfă precum şi structura regulată din fundal
atenuează foarte bine zgomotul gaussian şi cauzează importante pierderi sunt afectate de filtrarea de mediere.
ale detaliilor. În concluzie, putem afirma că filtrul de mediere oferă rezultate
total nesatisfăcătoare atât din punct de vedere al atenuării zgomotului cât
Vom filtra imaginile de test cu un filtru de mediere având fereastra şi din cel al conservării detaliilor.
de dimensiune 7x7.
Din punct de vedere estetic, rezultatul filtrării imaginii de test are o
calitate foarte slabă. Imaginea filtrată apare înceţoşată deoarece filtrul de 2-3. FILTRUL MEDIAN BIDIMENSIONAL
mediere modifică suficient de mult marginile de tip treaptă.
Filtrarea de mediere are ca efect o scădere a contrastului imaginii. Definiţia 2.4. Filtrul median bidimensional
Se poate observa că filtrul de mediere nu elimină complet detaliile Filtrul median bidimensional cu fereastră de dimensiune N × N ,
foarte fine, cum sunt liniile foarte subţiri, ci doar le atenuează. Această ( N = 2k + 1) este definit de:
proprietate este foarte importantă în cazul în care imaginea este destinată y ( i, j ) = MED {X N×N ( i, j )} (2.2)
unui alt bloc de prelucrare (de exemplu unui sistem de recunoaştere a
unde operatorul MED realizează o ordonare a elementelor matricei
formelor), unde o modificare a detaliilor imaginii poate conduce la
X ( i, j ) şi apoi reţine valoarea centrală. Matricea X ( i, j ) este definită
rezultate eronate.
de:
Filtrul de mediere se comportă ca un filtru trece jos, atenuând mai
mult frecvenţele înalte.  x (i − k , j − k ) L x (i − k , j + k )
 
X ( i, j ) =  M O M  (2.3)
Filtrul de mediere atenuează suficient de bine zgomotul de
 x ( i + k , j − k ) L x ( i + k , j + k ) 
impulsuri, mai ales în sensul erorii pătratice medii. Se pot vedea urme
ale zgomotului de impulsuri deoarece filtrul de mediere nu elimină unde x ( i, j ) este eşantionul de coordonate ( i, j ) din imaginea X .

complet impulsurile, ci le atenuează şi le împrăştie pe o suprafaţă mai

mare. Din această cauză imaginea obţinută are un aspect destul de
28 Prelucrarea numerică neliniară a semnalelor Capitolul 2 - Filtre neliniare 29

Vom filtra imaginile de test cu un filtru median cu o fereastra de Probabilitatea ca ieşirea să rămână neschimbată, pentru un număr
dimensiune 7x7. mai mare de eşantioane care intră şi ies, scade exponenţial, fiind totuşi
Se observă că filtrul median elimină complet detaliile foarte fine, destul de mare pentru ca efectul de umbrire să apară.
cum ar fi liniile subţiri.
Apare efectul "deplasării marginilor" (edge jitter). Acesta apare în
zonele unde liniile subţiri întâlnesc marginile unor zone cu intensităţi
diferite. Filtrul median nu atenuează zonele de tip treaptă din imagine.
Astfel imaginea filtrată are un contrast foarte bun.
Imaginile filtrate cu filtrul median au o calitate superioară celor
filtrate cu filtrul de mediere. Filtrul median elimină complet zgomotul de
impulsuri. Filtrul de mediere modifică aproape toate eşantioanele
semnalului de la intrarea sa, indiferent dacă acestea sunt afectate de
zgomot sau nu.
În regiunile în care valorile eşantioanelor se modifică încet, filtrul
median introduce mici elemente de formă pătrată. Acest fenomen este
caracteristic filtrului median şi se numeşte "umbrire". Mecanismul
producerii acestui fenomen este prezentat în continuare.
Figura 2.4. Imaginea filtrată cu filtrul de mediere având fereastra de

EXEMPLUL 2.3. dimensiune 7x7

Să considerăm un filtru median unidimensional.

Dacă fereastra se deplasează înainte, un nou eşantion va intra în
fereastră şi unul vechi va ieşi. Dacă se întâmplă ca ambele eşantioane să
aibă valori mai mici (sau mai mari) decât cea a eşantionului median
curent, atunci ieşirea filtrului nu se modifică.
Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple, pentru un semnal
afectat de zgomot alb gaussian, este 0,5.
Detaliile foarte fine sunt atenuate şi de filtrul median.
În locul unor structuri regulate de dimensiuni mici se obţine
negativul acestora. Acest efect se numeşte schimbare de fază şi apare
atunci când elementele unei structuri regulate au dimensiuni mai mici
decât parametrul k al filtrului (unde N = 2k + 1 ).
30 Prelucrarea numerică neliniară a semnalelor Capitolul 2 - Filtre neliniare 31

Filtrul median nu dă rezultate foarte bune dacă imaginea este

afectată şi de zgomot gaussian. De aceea vom căuta alte filtre cu
proprietăţi îmbunătăţite.

Figura 2.5. Imaginea filtrată cu filtrul median având fereastra de

dimensiune 7x7

În ambele cazuri filtrul neliniar (filtrul median) a fost mai

performant decât filtrul liniar corespondent (filtrul de mediere). Filtrul
median s-a comportat mai bine atât în privinţa reducerii zgomotului cât
şi din punctul de vedere al calităţii imaginii obţinute după filtrare.
Filtrul median prezintă câteva inconveniente majore: eliminarea
detaliilor foarte fine, fenomenul de schimbare de fază şi efectul de
umbrire.