Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

LASERI DE POMPAJ AI AMPLIFICATOARELOR CU FIBRA OPTICA DOTATA CU ERBIUM (EDFA)

ndrumator :
Prof.univ.dr PAUL CHIOPU

2011
Definitie:
1

Un amplificator optic este un dispozitiv care amplifica un semnal optic n mod direct, fr a fi nevoie de a-l converti la un semnal electric. Un amplificator optic poate fi gndit ca un laser, fr o cavitate optic, sau una n care feedback-ului din cavitatea este suprimat. Stimulat de emisie n mediu ctig amplificator, cauzeaz amplificare a luminii primite. Amplificatoare optice sunt importante n comunicare optice si fizica laserilor.

1.Caracteristici

Amplificatoarele cu fibra optica ofera o combinatie unica de caracteristici, care tind sa revolutioneze comunicatiile prin fibra optica. Cateva dintre aceste caracteristici sunt: zgomot redus, putere optica, castig mare, liniaritate, banda larga, permeabilitate in functie de lungimea de unda, polarizare prin impedante si compatibilitate intre diferitele fibre. Acestea au condus la numeroase aplicatii, fiecare facuta special sa indeplineasca o anumita sarcina. Proiectarea eficienta a amplificatoarelor depinde de doi parametri: proprietatile fibrei active si topologia amplificatorului. Optimizarea fibrei dopate cu erbium a fost cercetata pentru alimentarea la lungimi de unda de 980 nm si 1480nm. In mod similar au fost facute cercetari pentru EDFA care sunt inca de actualitate in realizarea unor aplicatii de o diversitate mare. Comportamentul si performantele EDFA-ului sunt date de un numar mare de parametri: castigul de semnal mic,factorul de zgomot, raport semnal-zgomot, puterea de saturatie la iesire, eficienta conversiei din optic in optic, eficienta conversiei din electric in optic, eficienta globala a conversiei, temperatura de lucru, dependenta de polarizare a castigului, banda semnalului, latimea de banda pompei si fiabilitatea. Castigul reprezinta caracteristica de baza a oricarui amplificator, pe care EDFA-ul il poate produce liniar pornind chiar de la o sursa de
2

mica putere. O poza ilustrativa care sa compare diferite arhitecturi de amplificatoare din punctul de vedere al castigului este utila. Au fost obtinute castiguri de 11dB/W si 6.3 dB/W pentru semnale cu lungimea de unda de 1533nm, care proveneau de la surse cu 980nm si 1480nm. In general castigul se poate imbunatati marind apertura numerica a fibrei si delimitand doparea cu erbium. O apertura numerica de 0.24 yield reprezinta cel mai bun compromis intre eficienta castigului si zgomot. Avantajul unui amplificator cu castig mare este ca necesita mai putina putere de la sursa, marind asfel fiabilitatea sistemului. La o configuratie standard se pot obtine castiguri de de pana la 30dB de la o sursa cu o putere de cativa mW. Acestea pot creste si mai mult folosind fibre mai lungi. Experimental s-a demonstrat un castig de 51dB la o fibra cu un singur stagiu lunga de 22m la 1532nm cu sursa de 180mW care emite la 980nm. Acest castig este limitat de dispersia Rayleigh. O putere de iesire mare se obtine daca la intrare avem un semnal puternic care provoaca emisie stimulata care reduce castigul. Pe un grafic tipic al saturatiei Psat se refera la puterea de iesire atunci cand castigul a scazut cu 3dB. In amplificatoarele cu conversie eficienta de putere putem descrie transferul de energie de la sursa la semnal ceea ce inseamna ca putem modela amplificatorul astfel incat puterea de iesire sa fie mare. Randamente de 50-80% au fost obtinute pentru 980nm si 1480nm. Din experimente s-a aratat ca pentru o putere de saturatie mai mare de 22.7dB randamentul este de circa 70%pentru 1480nm. Cu toate acestea, randamentul este un indicator util al puterii sistemelor. Acesta descrie cat de bine puterea de la sursa si caldura sunt administrate si transformate in putere de semnal. Dependenta puterii de saturatie a sursei de lungimea de unda poate avea un rol important la proiectarea amplificatorului si performantele sale. Raportul intre puterea totala a unei EDFA cu sursa la 1480nm si o EDFA cu 980nm este de doi in favoarea EDFA-ului cu sursa de 980nm.
3

Un alt aspect pe care trebuie sa il luam in considerare cand vorbim de Psat este temperatura de operare. Daca la o sursa cu 980nm performantele cu temperatura variaza foarte putin, la o sursa de 1480nm valorile Psat variaza semnificativ, avand in discutie aceeasi lungime de banda. Zgomotul este definit ca raportul dintre RSZ la iesire si RSZ intrare. De regula RSZ-ul scade din cauza emisiei spontane (ASE) generata de fibra. Zgomotul cel mai mic este atunci cand fibra este in regim de inversie puternic, iar valorile acestuia sunt de 3dB pentru amplificatoare cu surse de 980nm si de 4.1 dB pentru cele cu 1480nm. Zgomotul mai este influentat si de configuratia EDFA-ului, inversie puternica la intrarea in EDFA insemnand zgomot cat mai redus. Limita de jos a zgomotului pentru un amplificator cu un castig de 30dB este data de retrodifuzie Rayleigh Un amplificator optic particular este creat pentru o aplicatie specifica impreuna cu cerinte de proiectare specifice. Aplicatiile EDFA corespund regimurilor particulare ale unui amplificator. Dintre acestea trei sunt mai importante, si anume: regimul de semnal mic numit si regimul liniar, regimul de saturatie si regimul de saturatie puternica. Fiecare regim opereaza cu anumiti parametri care pot fi optimizati prin arhitectura fibrei sau topologia amplificatorului. In tabelul 2 sunt evidentiate criteriile de proiectare in functie de castig, zgomot si puterea de saturatie a EDFA-ului sau pre-amplificatorului sau a amplificatorului de putere. In cele ce urmeaza vom face referire la trei aplicatii de baza. Amplificatorul de putere este folosit in transmiterea de semnale puternice pe fibra pentru a creste distanta de transmisie sau ca semnalul poate fi divizat la iesire. Deoarece pierderile intre transmitator si amplificatorul de putere sunt neglijabile, amplificatorul poate opera in regimul de saturatie puternica. In mod normal castigul pentru astfel de amplificatoare este undeva intre 20 si 40 dB. In aceste conditii zgomotul ASE (emisie spontana amplificata) la iesire este foarte redus, iar RSZ este foarte mare. Prin
4

urmare zgomotul poate sa nu fie luat in calcul ca parametru de proiectare. Pe de alta parte un parametru foarte important este puterea maxima de saturatie de la iesirea amplificatorului, deoarece aceasta va determina puterea din regimul de saturatie puternica. In practica, amplificatoarele de putere care au puterea la iesire direct proportionala cu puterea pompei mai au un parametru important si anume randamentul de transformare a puterii optice in alta putere optica sau puterii electrice in putere optica. Prin urmare, aceste amplificatoare sunt proiectate in scopul obtinerii randamentului maxim al transferului de putere de la sursa la semnal in conditiile regimului de saturare. La amplificatoarele cu un singur stagiu acest lucru se poate realiza marind lungimea stagiului astfel incat lumina de la sursa sa fie absorbita complet. Daca se foloseste un amplificator cu mai multe stagii vom folosi componente intermediare cum ar fi filtrele sau izolatorii pentru a nu permite propagarea ASE. Daca in continuare vrem sa marim puterea de iesire putem apela la surse aditionale. Se vor folosi de asemenea si reflectori care sa reintoarca lumina de la sursa pentru a fi folosita in marirea castigului, care in caz contrar ar fi pierduta. Pre-amplificatorul este folosit la sfarsitul canalului de transmisie, chiar inainte de fotodetector si regenerator. La intrarea preamplificatorului nivelul semnalului va fi scazut deoarece acesta a pierdut putere pe canal. La iesirea din pre-amplificator semnalul trebuie sa fie suficient de puternic astfel incat la fotodetector zgomotul predominant sa fie cel produs de ASE si sa nu fie zgomotul de la receptor. Asta inseamna ca preamplificatorul trebuie sa opereze la un nivel cu cel putin 10dB mai mare decat senzitivitatea nominala a fotodetectorului. In general acest lucru nu conduce la constrangeri pentru castigul pre-amplificatorului. In concluzie, pre-amplificatorul e proiectat pentru obtinerea de nivel mic a zgomotului si un castig intre 10 si 20 dB. Structura prin urmare trebuie sa prezinte pierderi mici ale semnalului de intrare, izolare puternica cu un izolator polarizat independent . De asemenea
5

un factor important este mentinerea nivelului mediu de inversie cat mai ridicat posibil la intrare pentru semnalele mici. Acest lucru se poate realiza la amplificatoarele cu o singura treapta prin doparea cu erbium a unui segment de fibra si prevenirea pierderilor de cuplaj de la intrare. Amplificatoarele multi-treapta de regula nu sunt folosite pentru astfel de cerinte. Acum sa consideram un amplificator pe linie. Acesta se foloseste in interiorul unui sistem de regenerare cu scopul maririi puterii semnalului si a lungimii de transmisie. Deoarece este folosit la marirea lungimii de transmisie, puterea de iesire a acestuia joaca un rol important. Cu toate acestea semnalul de la intrarea in amplificator este slab, asa ca trebuie sa avem in vedere si zgomotul introdus de acesta. Prin urmare zgomotul devine un parametru important asa ca amplificatorul pe linie trebuie sa fie atat un bun pre-amplificator cat si un bun amplificator de putere. Pentru un amplificator pe linie parametrii de proiectare cei mai importanti sunt: castigul, puterea de iesire si zgomotul pentru o varietate mare de semnale de intrare. Este foarte dificila optimizarea acestor trei parametri in acelasi timp intr-o arhitectura cu un singur stagiu. De exemplu un castig mare se obtine folosind segmente lungi de fibra dopata cu erbium, pe cand un zgomot mic se obtine la o inversie puternica la intrare care necesita segmete scurte de fibra dopata cu erbium. Prin urmare in mod natural ne gandim sa folosim amplificatoare multi-stagiu astfel incat primul stagiu sa reprezinte un bun preamplificator, iar stagiile urmatoare sa fie folosite ca amplificatoare de putere. In aceste conditii se pot indeplini cerintele de castig mare si zgomot redus pentru fiecare stagiu in parte. Arhitecturi care indeplinesc aceste cerinte sunt amplificatoarele duble alcatuite dintr-un pre-amplificator in cascada cu un amplificator de putere. Acestea au tendinta sa devina foarte

complexe. In sectiunea urmatoare vom introduce notiuni utile in descrierea amplificatoarelor multi-stagiu.

1.

Arhitecturi si principii de operare

Amplificatoare de fibre dopate cu erbium :

Amplificatoarul de fibre dopat cu erbiu (EDFA) este cea mai folosit amplificator de fibre deoarece fereastra de amplificare coincide cu fereastra de transmitere a treia din fibr optic pe baz de siliciu. Dou benzi s-au dezvoltat n fereastra de transmitere a treia - convenional, sau C-band, de la aproximativ 1525 nm - 1565 nm, i lung, sau L-band, de la aproximativ 1570 nm la 1610 nm. Ambele aceste benzi pot fi amplificate de EDFAs, dar este normal s utilizeze dou amplificatoare diferite, fiecare optimizate pentru una dintre benzi.

Principala diferen ntre amplificatoarele de band C si L este c o lungime mai mare de fibra dopata este utilizata n amplificatoarele band L. Lungimea mai mare a fibrei permite a fi utilizat un nivel inferior de inversiune, prin aceasta oferind lungimi de und mai lungi , n timp ce nc mai ofer un ctig util. EDFA au doua frecvente de pompare utilizate - 980 nm i 1480 nm. Banda de 980 nm, are o seciune mare de absorbie i este folosit n general n cazul n care este necesar performan de zgomot redusa. Banda de absorbie este relativ ngust aa ca surse stabilizate laser sunt de obicei necesare. Banda de 1480 nm, are o mai mic, dar mai larga de seciune transversal absorbie i este folosit n general pentru amplificatoare de putere mai mare. O combinaie de 980 nm i 1480 nm de pompare este n general utilizata n amplificatoare. Amplificatorul pe fibra optica a fost inventat de H.J. Shaw i Michel Digonnet de la Universitatea Stanford, California, la nceputul anilor 1980. EDFA fost pentru
7

prima dat demonstrat mai muli ani mai trziu de ctre un grup, inclusiv David N. Payne, Mears R., i L. Reekie, de la Universitatea din Southampton i un grup de la AT & T Bell Laboratories, E. Desurvire, P. Becker, i J. Simpson.

Amplificatoare de fibre dopate pentru alte game de lungimi de und :

Amplificatoarele de fibre dopate cu thulium sunt utilizate n banda S-(14501490 nm) i amplificatoarele de fibre dopate cu praseodim n regiune nm 1300. Cu toate acestea, aceste regiuni nu au vzut nici o utilizare comercial semnificativ pn n prezent i astfel acele amplificatoare nu au fcut obiectul dezvoltarii precum EDFA. Cu toate acestea, laserele si amplificatoarele dopate cu yterbiu , care funcioneaz n apropierea lungimii de und de 1 micrometru, au multe aplicaii n prelucrarea industrial a materialelor, deoarece aceste dispozitive pot fi fcute cu o putere extrem de mare (zeci de kilowai).

Amplificatorele optice cu semiconductor (SOA) :

Amplificatoare optice cu semiconductori sunt amplificatoare care utilizeaz un semiconductor de a oferi ctigul mediu. Aceste amplificatoare au o structur similar cu diodele laser Fabry-Perot, dar cu elemente anti-reflexie de design. Desenele i modelele recente includ produsele de acoperire de reflecie i ghid de unda nclinat i regiunile fereastra care poate reduce reflecie la mai puin de 0.001%. Deoarece aceasta creeaz o pierdere de putere din cavitatea care este mai mare dect ctigul acesta previne amplificatorul sa acioneze ca un laser.
8

Amplificatorele optice cu semiconductor sunt de obicei realizate din grupa III-V, semiconductori compui, cum ar fi GaAs / AlGaAs, InP / InGaAs, InP / InGaAsP i InP / InAlGaAs, desi orice band de diferena de semiconductori directe, cum ar fi II-VI ar putea fi folosite. Amplificatoare de acest tip sunt adesea folosite n sistemele de telecomunicaii, sub form de fibre componente pigtailed, care funcioneaz la lungimi de und ntre 0.85 m i 1,6 m i ctigurile de generatoare de pn la 30 dB. Amplificatorul optic cu semiconductor este de dimensiuni mici i actionat electric. Ea poate fi mai puin costisitoar dect EDFA i poate fi integrat cu laseri semiconductori, modulatoare, etc. Cu toate acestea performana nc nu se compar cu EDFA. SOA are zgomot mai mare, castig mai mic, dependena moderat de polarizare i neliniaritate ridicat. Aceasta provine de la durata de via de cateva nanosecunde sau mai puin a stratului superior, astfel nct ctigul reactioneaza rapid la schimbri ale pompei sau puterea semnalului, de asemenea, duce la modificarea modului de faz, care poate denatura semnalul. Acest neliniaritate prezint problema cea mai severa pentru aplicaii de comunicare optice. Cu toate acestea, ofer posibilitatea de ctig din diferite regiuni ale lungimii de und de la EDFA.

Neliniaritatea optica mare face amplificatoarele cu semiconductori atractive pentru toate prelucrare semnalului optic cum sunt comutarea optic i conversia lungimii de und. Au fost cercetare de mult amplificatoarele de semiconductoare ca elemente optice pentru prelucrarea semnalelor optice, de conversie lungime de und, de recuperare ceas, semnal demultiplexing, i recunoaterea de model.

SOA cavitatea vertical :

O recenta adaugare la familia SOA este cavitatea verticala SOA (VCSOA). Aceste dispozitive sunt similare n structura i multor caracteristici, cu cavitatea verticala de suprafa-emitoare de lasere (VCSELs). Diferena major atunci
9

cnd se compar VCSOAs i VCSELs este reflectivitatea redusa a oglinzii folosite n cavitatea amplificator. Cu VCSOAs, feedback-ul redus este necesar pentru a preveni aparatul de a atinge pragul de lasing. Avnd n vedere lungimea cavitatii extrem de scurta i respectiv, ctigul mediu mic, aceste dispozitive prezint un ctig scazut(de obicei de pe ordinea de cteva procente) i de asemenea, o gama spectrala libera foarte larga (FSR). Ctig single-pass necesit reflectivitate relativ mare a oglinzii pentru a impulsiona ctigul total de semnal. n plus fa de creterea ctigului total de semnal, utilizarea rezultatelor rezonan structura cavitatea ntr-o lime de band ctig foarte nguste; cuplat cu FSR mari ale cavitii optice acest lucru reduce n mod eficient limitele de funcionare a VCSOA la un singur canal de amplificare. Astfel, VCSOAs poate fi privit ca amplificnd filtre. Avnd n vedere verticale cavitatilor geometrice, VCSOA sunt amplificatoare cu cavitatea rezonant optic care opereaz cu intrare / semnalului de ieire intrarea / ieirea normal la suprafa plachetei. n plus fa de dimensiunea lor redus, funcionarea normal a VCSOA duce la o serie de avantaje, inclusiv consumul redus de energie, figura cu zgomot redus, polarizare ctiga insensibil, i capacitatea de a fabrica cu factor de umplere cu dou matrice dimensionale pe un cip unic din materiale semiconductoare . Aceste dispozitive sunt inca in stadii incipiente de cercetare, dei rezultatele promitoare au fost demonstrate cu preamplificator. O alt prelungire a tehnologiei VCSOA sunt de dispozitivele cu lungime de und acordabila. Aceste MEMS-acordabile SOA utilizeaza sisteme pe baza de reglare continua a ctigului in functie de lungimea de und a amplificatorului.

Amplificatorul Raman :

ntr-un amplificator Raman, semnalul este intensificat de amplificare Raman. Spre deosebire de EDFA i SOA efectul de amplificare este realizat printr-o interaciune neliniara ntre semnal i un laser ntr-o pompa de fibr optic. Exist dou tipuri de amplificatoare Raman: distribuite i nodale. Un amplificator distribuit Raman este unul n care fibra de transport este utilizat ca
10

mediu ctig de multiplexare o pomp de lungimi de und cu semnal de lungime de und, n timp ce un amplificator Raman noda

Fig.1

Pompa de lumina poate fi cuplata n fibra de transport n aceeai direcie ca semnal (co-direcionale de pompare), n direcia opus (contra-direcionale de pompare), sau ambele. Contra-directional de pompare este mai frecvent utilizata deoarece transferul de zgomot de la pompa la semnal este redus. Pompa de putere necesar pentru amplificarea Raman este mai mare dect cea prevzut de EDFA, cu mai mare de 500 mW necesari pentru a atinge niveluri utile de ctig ntr-un amplificator distribuit. Amplificatoare nodale, n cazul n care lumina pompa pot fi inclusa n condiii de siguran pentru a se evita implicaiile de siguran de nalt putere optic, se poat folosi puterii optice de peste 1W. Avantajul principal al amplificare Raman este capacitatea sa de a furniza amplificarea distribuita n cadrul fibrei de transport, contribuind astfel la creterea lungimii de deschideri dintre amplificator i site-urile de regenerare. Lime de band de amplificare a amplificatoarelor Raman este definita de lungimea de und a pompei utilizate i astfel amplificarea poate fi furnizate pentru domenii mai largi, i diferite, n regiuni dect poate fi posibil cu alte tipuri de amplificator care se bazeaz pe dopanti.
11

Comparatie intre cele trei tipuri de amplificatoare : O arhitectura simpla pentru un amplificator cu fibra optica dopata cu erbium(EDFA) este sugerat in figura 2. Nucleul sau este format din fibra optica dopata cu erbium, care are un singur mod de propagare pe o directie de polarizare pentru o lungime de unda data. In cazul prezentat fibra activa este pompata" cu lumina provenita de la doua diode laser(pompare bidi-rectionala), desi pomparea unidirectionala in directia inainte sau inapoi(co-directional si contra-directional) este deasemenea foarte frecventa. Pompa de lumina, care are cel mai adesea o lungime de und in jur de 980 nm i uneori, n jurul a 1450 nm, excita ionii de erbiu (Er3+) in starea 4I13/2 (n cazul pomparii de 980-nm, prin intermediul 4I11/2), de unde poate aplifica lu-mina din regiunea de 1,5 m pt lungimea de unda prin intermediul emisiei stimulate inapoi in spatiul cu cel mai mic nivel al energiei 4I15/2.

Fig.2

Setup-ul include deasemenea si doua izolatoare optice in configuratie pig-tailed(cuplate in fibra). Izolatorul de la intrare impiedica lumina provenita din emisia spontanta aplificata sa perturbeze etapele anterioare, pe cand cel de la iesire suprimeaza efectul de laser sau chiar distrugerea daca lumina de la iesire este reflectata inapoi in
12

amplificator. Fara izolatoare, amplificatoarele pot fi afecatate de reflexiile spre spate. Pe langa izolatoarele optice, multe alte componente pot fi cuprinse ntr-un amplificator de fibra de uz comercial. De exemplu pot fii fibre de cuplaj sau fotodetectori folositi pentru monitorizarea nivelelor de putere optica, diode laser de pompare cu control electronic si filtre cu, castig egalizat. Pentru dispozitive deosebit de compacte, diverse componente optice pasive pot fi combinate ntr-un circuit fotonic integrat. Castiguri foarte mari de semnal, ca, cele folosite de exemplu pentru amplificarea unor pulsatii foarte scurte la energii mari, sunt deobicei realizate cu lanturi de amplificare, continand mai multe etape de amplificare si elemente optice aditionale (izolatoare,filtre,modulatoare) intre ele.

2.Componente intermediare

Se aloca mult timp de cercetare pentru gasirea de noi modalitati optice care sa modifice caracteristicile amplificarii pentru diferite aplicatii in parte. Componentele intermediare s-au bucurat de o atentie speciala, intrucat acestea ofera solutii simple in marirea performantelor amplificatorului si functionalitatii amplificatoarelor optice. Majoritatea acestor componente sunt izolatori, filtre, reflectoare si circulatoare folosite individual sau in sisteme. In unele cazuri o componenta intermediara poate fi considerata si adaptarea sau modificarea unei fibre actrive in scopul realizarii unei anumite functii. In cele ce urmeaza vom analiza modul de utilizare a componentelor intermediare intr-o schema de amplificator.
13

A. Izolatorii Izolatorii intermediari au reprezentat modalitatea directa de a imbunatati castigul modelelor de amplificatoare mixte. Acestia sunt folositi in primul rand pentru a atenua efectul de reactie al transmisiei ASE in diferite stadii. In general, prima faza de lucru asigura un zgomot redus si un castig rezonabil, iar a doua faza furnizeaza amplificare aditionala si putere optica. Prin limitarea puterii ASE la intrarea in fibra se mentine inversia, ceea ce previne degradarea coeficientului de zgomot si reduce amplificarea pierduta de reactia ASE-ului. Imbunatatirea performantelor amplificatoarelor cu izolatori intermediari s-a demonstrat prima data pentru lungimi de unda de 1480nm. Deoarece izolatorii opereaza pe o banda larga de lungimi de unda in jurul valorii de 1500nm, lumina emisa prin izolator nu are pierderi semnificative, iar reactia zgomotului ASE-ului este blocata. Masuratorile lui Lumholdt au aratat o imbunatatire de 4dB pentru castig si 2 dB pentru zgomot pentru un izolator situat la din lungimea fibrei in configuratia EDFA si emisie la 1480nm (S=0FF2, P=0FF2, ASE=0FF2+2R+1R0). Pompa de alimentare de la primul stagiu trece de izolator si alimenteaza emisia pentru stagiul doi. Atunci cand avem emisie bidirectionala, izolatorul are rolul de a bloca lumina de la o sursa sa ajunga la cea de-a doua sursa. Chiar si la amplificatoare hibride in cascada lucrand la 1480 nm si 980 nm, unde diafonia nu prezinta importanta, izolatorul este util in mentinerea coeficientului de zgomot prin competivitate intre cele doua lungimi de unda. Atunci cand lungimea de unda emisa nu poate trece de izolator, se foloseste o tehnica de trece banda . Astfel sursa se separa de lungimea de unda a asemnalului pentru a fi din nou recombinate dupa ce semnalul si ASE-ul trec de izolator. In comparatie cu un EDFA conventional cu un stagiu Zervas a aratat ca e suficienta o izolare de 20dB pentru ca castigul sa creasca cu 6dB , iar zgomotul cu 0.8 dB.
14

Variatia minima a castigului si zgomotului optim (-1dB, +0.15dB) s-a obtinut la plasarea izolatorului intre 15-45% din lungimea fibrei.

Fig.3 Atunci cand lungimea de unda emisa nu poate trece de izolator, se foloseste o tehnica de trece banda . Astfel sursa se separa de lungimea de unda a asemnalului pentru a fi din nou recombinate dupa ce semnalul si ASE-ul trec de izolator. In comparatie cu un EDFA conventional cu un stagiu Zervas a aratat ca e suficienta o izolare de 20dB pentru ca castigul sa creasca cu 6dB , iar zgomotul cu 0.8 dB. Variatia minima a castigului si zgomotului optim (-1dB, +0.15dB) s-a obtinut la plasarea izolatorului intre 15-45% din lungimea fibrei. Datorita eliminarii saturatiei cauzate de reactia ASE, puterea de absorbtie a sursei se face resimtita pe o lungime mai mare a EDFAului, rezultand o crestere a castigului semnalului mic. Figura 3 arata rezultatele experimentale a dependentei castigului si zgomotului in functie de lungimea stagiului doi pentru diferite nivele de putere pentru configuratia REAP[61] prezentata in figura 10. In aceste calcule lungimea stagiului unu a fost configurata astfel incat sa ofere
15

un castig de semnal mic de 20dB pentru o putere a sursei de 20mW. Stagiul doi poate fi facut mai lung pentru a oferi un castig mai mare deoarece se poate folosi putere reziduala de la prima sursa. Rezultatele arata ca o combinatie de castig mare(>30db) si zgomot redus(<3.4dB) poate fi obtinuta cu o sursa de putere mica (30mW). Alta caracteristica importanta este comportarea in saturatie ca limitator de amplificare. Figura 4 ilustreaza caracteristica intrareiesire a arhitecturii REAP pentru diferite lungimi de unda a semnalului . Sunt trei tipuri de castig care au loc in functie de regimul in care operam: regimul cu castig liniar, regimul de compresie a castiului (castigul scade), regimul de contractie (scade atat castigul cat si puterea de la iesire). Comportamentul poate fi explicat daca luam in considerare ca la inceputul saturatiei puterea sursei e transformata in primul stagiu in putere de semnal, nemairamanand putere pentru stagiul al doilea. O data cu marirea semnalului de intrare puterea sursei devine insuficienta pentru a obtine transportul pe fibra. In aceste conditii fibra incepe sa absoarba putere din semnal in timp ce reactia ASE reduce inversia pe fibra, rezultand astfel un castig redus, saturatie pe iesire si zgomot puternic. Cu cat saturatia devine mai accentuata castigul incepe sa creasca din nou. Acest amplificator seamana cu un etaj aproape compensat la iesire cu castig de 4dB pe o intrare ce variaza cu 30dB.

16

Fig.4

B. Filtrele A revenit interesul pentru controlul castigului amplificatoarelor folosite la multiplexarea transmisiei sistemelor (WDM- wavelength division multilexing ). In astfel de aplicatii este de dorit sa avem un castig uniform pe o gama larga de lungimi de unda in scopul minimizarii dependentei castigului de canal. Pentru compensarea spectrului castigului unui amplificator exista multe solutii care se pot clasifica in doua grupe: solutii intriseci si solutii extrinseci sau solutii active si solutii pasive. Pentru spectrul de la 1530 la 1560nm s-a demonstrat ca daca folosim un filtru de nivel obtinem o liniarizare eficienta a castigului. Un astfel de filtru a folosit si Tachibana pentru a obtine un castig de 27dB pe o banda lata de 33nm pe care se transmitea la 3dB.Acest filtru avea la baza imperecherea dintre modul de propagare de baza si modul de acoperire. Astfel de rezultate a obtinut si Grasso care a folosit o versiune brutala de fibra cu doua nuclee, obtinand un castig de 32dB pe o banda lata de 30nm. In afara de a asigura un castig uniform, introducerea filtrului de nivel imbunatateste performantele sursei prin reducerea ASE-ului, intr-un mod similar izolatorilor. Atat filtrele trece banda cat si cele de rejectie nivel au fost introduse ca elemente intermediare conectate in cascada cu amplificatorul, si au dat rezultate foarte bune in ceea ce priveste castigul semnalului si randamentul sursei in comparatie cu clasicele EDFA-uri. Introducerea de filtre optice a fost facuta pentru delimitarea lungimii de banda intre stagiile amplificatorului si ASE. Desi cel mai des intalnite filtre sunt cu banda ingusta ele prezinta importanta deoarece pot inlocui izolatorii scumpi din aplicatiile cu

17

amplificare pe linie si pre-amplificare. In concluzie selectia filtrelor se face in functie de tipul lor, forma si pozitionarea lor pe fibra. C . Reflectorizante

mbuntiri de performan ale EDFA-ului pot fi obinute utiliznd reflectorizante pentru dubla trecere a pompei i fascicolelor de semnal prin intermediul fibrei erbium-dopat, precum i a stabiliza lungimea de und a pompei sau a preveni saturaia receptorului.Primele experimente utiliznd n oglind sau grile de reflectare au artat c, reflectnd pompa sau semnalul a avut acelai efect ca i dublarea coeficientul de absorbie al fibrei la lungimea de und reflectata ntr-o singur trecere . Folosirea unui reflector de semnal dubleaza castigul semnalului mic n timp ce reflexia pompei scade pragul de putere a pompei. Aceste mbuntiri se aplic n special pentru ctigul amplificatoarelor de semnal mic(10-15 dB) unde reducerea puterii pompei se traduce n mbuntirea fiabilitatii pompei. Recent, o imbunatatire a castigului de 2.2 dB i o reducere a cifrei zgomotului de dB 0.5 s-au demonstrat cu ajutorul unui grilaj din fibra pierdere mica ca reflector de pomp intr-un EDFA convenional. Aceste rezultate indic faptul c, la o performan echivalent, un amplificator de putere cu pompa reflectata necesit cu 33% mai putin din puterea pompei comparativ cu un amplificator non-reflectat.

D.Circulatoare Disponibilitatea comercial a circulatoarelor insenzitive de polarizare de nalt performan a facilitat design-ul amplificatoarelor de reflexie, precum i apariia unor aplicaii inovatoare ale amplificatoarelor pentru aplicatii uni-sau bi-directionale de transmisie. Polarizarea circulatoarelor insezitive 3-port i 4-port au pierderi de inserare mai bune de 2 dB, att la lungimi de und de 1480 nm cat i
18

la 1550 nm, izolatii mai mari de 35 dB i pierderi de retur mai mari de 30 dB.Design-ul amplificatorului bazat pe circulatorul Novel s-au dovedit a fi insenzitive la reflexie. n aceste design-uri, circulatorul functioneaza n acelai timp ca un izolator precum i un multiplexor pentru pomp i semnal, simplificand design-ul prin reducerea numrului de componente optice i conexiuni de fibra . Circulatoarele permit proiectarea bi-direcional pentru amplificatoare , fie de transmisie simultane sau locaie vina in sisteme de transmisie cu amplificatoare optice . Dublarea capacitatii de transport este posibila cu condiia ca fiecarei direcii i se atribuie o lime de band de transmisie: de exemplu, 1550-1560 nm pentru semnalele din amonte i 1530-1550 pentru semnale din aval. n plus, ctigul amplificatorului trebuie s fie stabilit sub 30 dB , n scopul de a preveni fenomenul de lasing cauzat de reflecii optice i fenomenul Rayleigh de back-scattering . Reflectometria domeniu de timp optic nu pot fi utilizate n sisteme optice cu izolatoare, dar se poate face cu amplificatoare care conin circulatoare. O demonstraie recenta a sistemului de OTDR a ilustrat fezabilitate pentru locaia problema intr-o 1.8 Gb / s 280 km, cu trei amplificatoare concatenate in tandem construite in jurul circulatoarelor. Amplificatoarele reflectorizante cu circulatoare pot livra performan mbuntit n comparaie cu topologia bazata pe cuplare la ambele lungimi de und de 1550 i 1310 nm . Cu toate acestea, n aceste lucrri utilizarea eficient a pompei a dus la reacii adverse asupra performanei amplificatorului: 1) Reducerea inversarii de la intrarea fibrei si cifra a crescut de zgomot, i 2) proiectarea limii de band de ctig. Spectrul de castig Forma spectrului de castig pentru erbium depinde atat de sticla gazda cat si de nivelul de excitatie, deoarece ioni de erbium au o tranzitie cvasi tri-nivelata. FIgura 5 arata date pentru un tip comun de
19

sticla, care este o varianta de siliciu cu dopanti aditionali,pentru a evita gruparea ionilor de erbium.

Fig.5 Castigul si absortia (castig negativ) pentru erbium (Er3+),ioni intr-o sticla de fostat pentru nivele de excitatie de la 0% la 100% cu pasi de 20%.

Comportament puternic specific nivelului 3(cu transparenta atinsa numai pt >50% din excitatie) , apare la 1535 nm. In acea regiune spectrala fibra nepompata prezinta pierderi substantiale, dar sectiunea transversala ce prezinta o emisie ridicata permite un castig mare pentru o excitatie puter-nica. Pentru lungimi de unda mai mari(de exemplu: 1535 nm), un nivel de excitatie mai scazut este necesar pentru a obtine castig, dar castigul maxim este mai mic . Ctigul maxim apare, de obicei n regiunea din jurul lungimii de und de 1530-1560 nm, varful de 1530 nm fiind cel mai pronuntat pentru excitatiile de nivel inalt. Nivelul local al excitatiei depinde de emisia si absortia sectiu-nii transversale, de pompa si de intensitatea
20

semnalului(n afar de de cea a luminii ASE). Nivelul mediu de excitatie pe toata lungimea fibrei depinde de pompa si de puterea semnalului, dar si de lungimea fibrei si de concen-tratia erbiumului. Astfel de parametri sunt utilizati pentru a optimiza EDFA-urile pentru o regiune particulara a lungimii de unda. cum ar fi in telecomunicatii banda L si C. O buna egalizare a castigului intr-o gama larga a lungimii de unde, cum este necesar de exemplu pentru divizarea multiplexata a lungimii de un-da,se obtine utilizand sticle gazda optimizate (de exemplul fibre de fluor sau de telur sau anumite combinatii de sectiuni amplificate cu diferite sticle) sau prin asocierea cu filtre optice potrivite cum ar fi perturbatiile indicelui de refractie cunoscute sub numele de fibre Bragg echivalente. Fig.6

3.Amplificatoare dopate cu erbium in sisteme de telecomunicatii

EDFA-urile pot servi diverse funcii n sistemele de comunicaii de fibra optica; aplicaiile cele mai importante sunt urmtoarele:

21

- Puterea unui emitor de date poate fi stimulat cu un EDFA de mare putere inainte de a intra intr-o lunga perioada de fibra sau cu un dispozitiv cu pierderi mari cum ar fi un splitter de fibra optica. Astfel de splittere sunt utilizate pe scara larga in sist de cablu TV, unde un singur transmitator este utilizat pentru a furniza semnalul in mai multe fibre. -Un amplificator de fibra poate fi de asemenea utilizat n partea din fa a unui receptor de date, n cazul n care semnalul de sosire este slab. In pofida introducerii unei amplificarii a zgomotului , acest lucru poate imbunatati raportul semnal zgomot si astfel rata posibila de transfer a date-lor, din moment ce zgomotul amplificat ar putea fi mai mic decat zgomotul de intrare al receptorului. Este, totusi, mai comuna utilizarea fotodiodelor in avalansa, care au o amplificare interna a semnalului. -EDFA-urile in linie sunt utilizate intre lungi rastimpuri de transmitere pasiva a fibrei. Utilizarea mai multor amplificatoare intr-o link-are lunga a fibrei are avantajul ca pierderile mari de transmisiune pot fi compensate fara a lasa puterea optica sa scada la niveluri prea joase, lucru care ar afecta raportul semnal zgomot si fara a transmite puteri optice excesive la alte locatii, lucru ce ar cauza efecte nelineare distructive datorita inevitabilei neliniaritatii a fi-brei. Mare parte dintre aceste EDFa-uri sunt operate in conditii dificile, de exemplul pe fundul oceanului,unde intretinerea este aproape imposibila. -Desi transmitatoarele de date nu sunt in mod normal bazate pe dispozitive dopate cu erbium, EDFA-urile fac parte adesea din echipamentul folosit pentru testarea transmisiei hardware. Acestea sunt, de asemenea, folosite n contextul de prelucrare a semnalului optic.

22

Fig.7 Aceste functii pot fi realizate in benzile S si C de telecomunicatii. Alte tipuri de amplificatoare cu fibra, de exemplu cele bazate pe praseodymium au fost luate in considerare pentru alte benzi, dar nu pot concura cu dispoziti-vele bazate pe erbium in termeni de castig si eficienta a castigului. O particularitate atractiva a EDFA-urilor este largimea de banda cu castig ridicat, care este deobicei zeci de nanometri si astfel mai mult decat sufici-ent pentru amplificarea canalelor de date cu cele mai mari rate de date, fara a introduce un efect de micsorare a castigului. Un singur EDFA poate fi folosit pentru amplificarea simultana a mai multor canale de date la diferite lungimi de unda in regiunea de castig; aceasta tehnica este cunoscuta sub numele de divizare multiplexata a lungimi de unda. Inainte ca astfel de amplificatoare de fibra sa fie disponibile, nu exista o metoda practica de amplificare a tuturor canalelor,de exemplu perioadele lungii de fibra in conexiunea de fibra optica: de unul singur trebuia sa separe toate canalele sa le detecteze si sa le amplifice electronic, sa le retrimita si sa le combine dinou optic.
23

Introducerea amplificatoarelor cu fibra a produs astfel o reducere enorma a complexitatii, mpreun cu o cretere corespunztoare a fiabilitii. Durate de viata foarte ridicate sunt posibile prin utilizarea unor diode cu pompa redundante evaluate jos. Singuri competitori ai amplificatoarele cu fibra dopate cu erbium in regiunea de 1,5 m raman amplificatoarele Raman, care profita de dezvoltarea unor lasare cu pompa de putere mai ridica. Cu toate aceastea, EDFA-urile raman foarte dominante.

Fig.8 Amplificator Raman

4.Diverse detalii tehnice

Cea mai comuna lungime de unda a pompei pt EDFA-uri este in jurul la 980 nm. Lumina la aceasta lungime de unda pompeaza ioni de erbium din spatiul 4I15/2 pana in 4I14/2 de unde exista un transfer rapid non-radiativ pana la nivelul de laser superior 4I13/2. Datorita transferului rapid nu este esential nici o destimulare via emisia stimulata si pot fi atinse astfel nivele foarte inalte de excitatii. Prin
24

urmare, aceasta abordare face posibila atingerea celui mai inalt nivel al eficientei (de ordinul 10dB/mW) si cel mai jos nivel al cifrei de zgomot, desi eficienta puterii nu este ideala din cauza efectului cuantic semnificativ. O eficienta mai ridicata a puterii se obtine prin pompare in banda la 1450 nm. Totusi, emisia stimulata a pompei de lumina limiteaza nivelul de excitatie realizabil, deasemnea si castigul pe unitatea de lungime, iar castigul maxim apare la lungimi de unda mai mari. Cifra de zgomot va fi, de asemenea, mai mare. Datorita unor nu foarte mari sectiuni transversale, puterea de saturatie a unui EDFA este relativ ridicata in comparatie cu cea a unui amplificator optic cu semiconductori. Drept urmare, simbolurile singulare in transmisiile de date cu o rata de biti ridicata au o prea mica energie pentru a provoca o crestere semnificativa in saturatie. Numai peste mii sau milioane de simboluri, ctigul se ajusteaza singur la nivelul de semnal mediu al puterii. In amplificatoarele cu castig mare, emisia spontata amplificita(ASE) este adesea un factor de limitare a catigului realizabil. Datorita naturii pe cvasi trei nivele a ionilor de erbium, puterea ASE poate fi diferita intre directia inainte si inapoi, si maximul ASE poate sa apara la o lungime de unda diferita de cea a castigului maxim. Cifra de zgomot a unui EDFA este puin mai mare dect limita teoretic de 3 dB pentru un amplificator de mare ctig; acest lucru se datoreaza in principal naturii pe cvasi trei nivele. Performante pentru un zgomot relativ redus pot fi obtinute cu un design convenabil al amplificatorului, innd n considerare n special nivelul de excitatie al erbiumului apropiat de sfarsitul semnalului de intrare, care poate fi puternic influenat de ctre, de exemplu, direcia pompei.

25

5.

Modele si alte aplicatii ale amplificatoarelor cu fibra dopate cu erbium

Un castig mai mare intr-o durata mai scurta se poate obtine cu fibre sintetizate cu yterbiu. Pe langa dopanti cu erbium, acestea mai contin si concentratii semnificative de ioni Yb 3 + (de obicei mai mult yterbiu decat erbium). Ioni de yterbiu ar putea fi excitati atunci cu pompe de lumina de 980 nm (sau chiar la lungimi de unda mai mari cum ar fi 1064 nm) si transfera energia lor ionilor de erbium.Pentru o buna alegere a compozitiei materialelor nucleului fibrei, acest transfer de energie poate fi destul de eficient. Cu toate acestea, utilizarea unor fibre dotate cu erbium pur este mai des intalnita in domeniul telecomunicatiilor, deoarece sintetizarea yerbiumului nu are nici un avantaj esential in acest caz si, eventual,duce la o banda mai redusa castigului, datorita compozitiei chimice modificate. Fibrele cu 2 straturi exterioare unui nucleu dopate cu erbium pot fi utilizate pentru generea unor puteri foarte mari de iesire de zeci de wati sau chiar mai mult. Cum eficienta pompeo de absortie poate fi foarte slaba in acest caz, un nucleu sintetizat cu yterbiu poate fi dinou util. De asemenea este posibil sa se amplifice impulsuri ultrascurte in regiunea de 1,5m la energii relativ ridicate, utilizand EDFA-urile sub forma de lanturi de amplificare. Aceasta exploateaza nivelul relativ inalt al energiei de saturatie specific acestui tip de amplificatoare mai ales atunci cand se utilizeaza fibre cu mod efectiv dopate cu erbium(LMA fibers).

26

Fig.9 Fibre Double-clad

6.Exemplul de laser EDFA


Un exemplu de laser EDFA ar fi modelul QFBGLD-1420-150 produs de firma QPHOTONICS,LLC care are pretul de 890$. Principalele caracteristici ale acestui model: - laser single mode cu lungimea de unda stabilizata FFG - curent de strapungere jos si o panta ridicata eficienta
-

gama temperaturii: -40oC la +50 oC coeficientul lungime de unda/temperatura: 0,01 nm/oC

- fotodioda incorporata,cooler termo-electric si termistor - conector FP/APC optional


-

fibra single-mode prevazuta cu intretinerea polarizatiei(PM)

27

Fig.10

7. Specificatii conditii de testare: temperatura 25 oC, puterea 150 mW,

Parametri Puterea de iesire Lungimea de unda Temperatura sudurii la 10s Largimea spectrala(FWHM) Curentul de inaintare Curentul de strapungerea

Simbo Min Tip Max l Pf 150 1420 1425 260 IF Istr 600 30 3 800 50

Unitat e mW nm o C nm mA mA
28

Tensiunea de inaintare Timp de crester in mod pulsatie Curent de monitorizare Curentul TEC la T=50 oC Tensiunea TEC la T=50 o C Constanta B a termistorului Rezistenta termistorului Temperatura de stocare Temperat in caz de operare Tensiunea inversa PD Curentul inainte PD Lung de unda/temperat imbun.

Vf Tr Im ITEC VTEC 0.05

2.5 30 1.0 1.5 3.8 3900

V ns mA A V K

tstc Tc VrPD IfPD -

9.5 -40 0

10.0

10.5 85 70 20 5

k o C o C V mA Nm/ o C

5 0.01

Spectrul emisiilor Fig.11

29

Configuratia pinilor:

Fig.12 8. Scurt istoric

30

Progresul rapid in dezvoltarea de fibre dopate cu elemente rare a condus la productia de masa a amplificatoarelor optice, acestea devenind elemente de baza in noile arhitecturi ale sistemelor de transmisie. In particular fibrele dopate cu erbium (EDFA) sunt in centrul atentiei deoarece s-a observat ca acestea prezinta o banda larga de fluorescenta (40nm) in jurul lungimii de unda de 1550nm, lungime cu pierderi mici pe fibra. Multe dintre experimentele efectuate au demonstrat potetialul si flexibilitatea amplifi-catoarelor optice intr-o transmisie analoaga sau digitala in aplicatii terestre si subacvatice. De exemplu, EDFA-urile au contribuit la transmisia datelor neamplificate si fara repetoare pe distante de mii de kilometri. Pe langa asigurarea de mijloace de combatere a atenuarii duce la sisteme care sunt transparente atat la cresterea ratei de bit, cat si a cresterii capacitatii pe lungime de unda a canalului. Aceasta caracteristica a deschis noi perspective pentru viitoarele sisteme de comunicatii optice (multi gigabit, cu mai multe lungimi de unda si sisteme bazate pe soliton). Prima varianta de alimentare a fibrei dopate cu erbium in benzile de 980nm si 1480nm a fost realizata cu laseri cu semiconductori de tipul InGaAs si InGaAsP. Mai mult decat atat, optimizarea arhitecturii fibrei a condus la noi arhitecturi de amplificatoare, marind astfel gama de aplicatii. Majoritatea arhitecturilor conventionale ale amplificatorului aveau la baza o topologie cu un singur etaj, iar alimentarea se putea face in sensul de transmisie, in sens opus sau bidirectional. Cu toate acestea, dorinta de performante cat mai bune si functii multiple au dus la dezvoltarea amplificatoarelor cu mai multe etaje . Acestea reprezinta urmatorul pas de evolutie din punctul de vedere al circuitului astfel incat atributele EDFA-ului sunt folosite la maxim Amplificatoarele cu fibra optica dopata cu erbium sunt de departe cele mai importante amplificatoare cu fibra optica in contextul comunicatiilor cu fibra optica pe distante mari. Ele pot aplifica eficient
31

lumina in regiunea de 1,5 m a lungimii d unda, unde fibrele de telecomunicatii au cele mai mici pierderi.
9.

Criterii de optimizare EDFA :

Pentru optimizarea performantei amplificatorului optic, trebuie determinati urmatorii parametrii : Caracteristicile ghidului de unda al fibrei optice (apertura numerica, lungimea de unda de taiere,) Distributia si concentratia ionilor Puterea de pompaj si nivelul inversiei de populatie ( banda-L EDFA) Matricea de sticla gazda (aplatizarea cistigului EDFA) Lungimea de unda de pompaj Lungimea fibrei optice Sectiunile 2 si 4 au descris deja efectul citorva dintre acesti parametrii. In aceasta sectiune vom da informatii suplimentare referitoare la optimizarea amplificatorilor. Mai departe vom examina pe scurt influenta fibrei optice si a parametrilor de pompaj in realizarea amplificatorilor cu caracteristici specifice.

9.1. Apertura numerica si lungimea de unda de taiere :


Atunci cind amplificatorul EDFA este utilizat in linie sau ca preamplificator, semnalul de intrare este atit de jos incit amplificatorul se afla in regiunea nesaturata. Pentru aceasta regiune, scopul este de a realiza cel mai mare cistig pentru o putere de pompaj disponibila sau sa minimizam puterea de pompaj necesara pentru un anumit cistig cu scopul de a realiza un timp de viata mai lung al diodei laser folosite pentru pompaj. Este frecvent utilizata asa numita eficienta a semnalului, adica raportul maxim dintre cistig in decibeli si puterea de pompaj in miliwati. Modelul amplificatorului EDFA cu semnal mare a fost utilizat pentru optimizarea profilului indicelui (raza miezului si apertura numerica) fibrei. In figura 13 este reprezentata eficienta pompajului in functie de lungimea de unda de taiere c (raza miezului poate fi determinata ca ( R = 2.405c 2NA ) pentru modul LP11 pentru o fibra Al/Er cu un profil treapta al indicelui.
32

Eficienta pompajului pentru o valoare data NA are un maxim care depinde de lungimea de unda de taiere si este independent de NA. Valoarea optima a lui c pentru o lungime de unda de pompaj de 980nm si 1480nm este de 800nm respectiv 900nm. In toate calculele, a fost determinata lungimea optima a fibrei pentru care se obtine cistigul maxim. In general eficienta pompajului creste odata cu cresterea aperturii numerice.

Fig.13: Eficienta pompajului in functie de lungimea de unda de taiere pentru o fibra Al/Er cu un profil treapta al indicelui. Apertura numerica se modifica de la 0.1 la 0.4 cu pasul de 0.05. Cind utilizam EDFA ca amplificator de putere, semnalul la intrare este relativ mare. Pentru a evalua eficienta unei fibrei EDF in aplicatiile de amplificare a puterii, se utilizeaza frecvent eficienta conversiei cuantice (QCE) definita ca raportul dintre numarul de fotoni ai semnalului obtinut si numarul de fotoni pompati.
QCE = h p Ps ( z = L ) Ps ( z = 0 ) h s Pp ( z = 0 )

In figura 14 este reprezentata QCE in functie de lungimea de unda de taiere a modului LP11 pentru o fibra Er-Yb pompata la 1064nm cu Pp0=50mW. Lungimea de unda si puterea semnalului de intrare sint de 1530nm , respectiv 1mW. Lungimea de unda optima de taiere este
33

c = 850 nm si este independenta de apertura numerica in timp ce QCE

creste odata cu cresterea aperturii numrice NA. In timp ce 58% din fotonii pompati sint convertiti in fotoni ai semnalului intr-o fibra cu NA=0.15, cea mai mare valoare QCE atinge 78.5% intr-o fibra cu NA=0.30. QCE este o functie care variaza lent cu lungimea de unda de taiere a modului LP11.

Fig.14 : OCE pentru o fibra Er-Yb ca o functie de lungimea de unda de taiere LP11: p = 1064 nm, Pp 0 = 50mW , s = 1530 nm, Ps 0 = 1mW S-a studiat efectul concentratiei de Er3+ in apropiere de centrul miezului fibrei. S-a gasit ca la puteri de pompaj mici, coeficientul de cistig poate creste cu un factor de 1.5 pina la 2. In figura 15 este prezentata dependenta QCE de puterea de pompaj pentru o fibra ErYb cu NA = 0.30, c = 1400 nm pompata la p = 1064 nm pentru un factor de confinare (confinement factor) b / R = 1 , 0.75 si 0.5. La puteri de pompaj mici (Pp<10mW) limitarea doparii cu Er3+ duce la o crestere QCE cu 10%, odata cu cresterea puterii pompajului , avantajul limitarii dopajului dispare si la puteri de pompaj > 25 dBm se atinge cea mai mare valoare QCE pentru miezul fibrei complet dopat ( b / R = 1) .

34

Fig.15 : QCE in functie de puterea pompajului , cu factorul de confinare ca parametru: NA=0.30, c = 1530 nm , Ps=1mW, p = 1064 nm .

10 .Bibliografie

1) R. J. Mears, L. Reekie, M. Jauncey, si D. N. Payne, Low-noise erbium-doped fiber amplifier operating at 1.54m, Electron.

Lett. 26, 1026 (1987) 2) E. Desurvire, J. R. Simpson, and P. C. Becker, High-gain erbium doped traveling wave fiber amplifier, Opt. Lett. 12 (11), 888 (1987) 3) R. I. Laming si al., Efficient pump wavelengths of erbiumdoped optical fiber amplifier, Electron. Lett. 25, 12 (1989) 4) E. Desurvire si al., Gain dynamics of erbium-doped fiber amplifiers, Proc. SPIE 1171, 103 (1989) 5) A. A. M. Saleh si al., Modelling of gain in erbium-doped fiber amplifiers, IEEE Photon. Technol. Lett. 2 (10), 714 (1990)
35

6) B. Pedersen si al., Experimental and theoretical analysis of efficient erbium-doped fiber power-amplifiers, IEEE Photon. Technol. Lett. 3, 1085 (1991) 7) www.wikipedia.com 8) www.google.com

36