Sunteți pe pagina 1din 37

MINISTERUL EDUCAIEI TINERETULUI I SPORTULUI AL R.

M UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI


FACULTATEA RADIOELECTONIC I TELECOMUNICAII CATEDRA SISTEME OPTOELECTRONICE

LUCRARE DE CURS
Tema: AMPLIFICATOARE OPTICE

la disciplina: Optoelectronica

A efectuat: studentul grupei IMT-062 A verificat: lectorul Dorogan Andrei Pavlicenco Iurie

CHIINU 2007

CUPRINS:
1. Introducere3 2. Capitolul 1 Amplificatoare optice bazate pe semiconductoare (SOA), amplificatoare optice liniare (LOA) , amplificatoare laser cu semiconductori (SLA )..5 3. Capitolul 2 Amplificatoare fotosensibile..11 4. Capitolul 3 Amplificatoare Raman .20 5. Capitolul 4 Amplificatoare optice dopate cu paminturi - rare ...25 6. Capitolul 5 Testarea amplificatoarelor optice 28 7. Capitolul 6 Exemple de amplificatoare ...31 8. Concluzie35 9. Bibliografie36

Introducere:
Companiile telefonice i cele de telecomunicaii sunt obligate s foloseasc ct mai mult posibil reelele lor de fibr. Fibra optic ofer rate de transfer mari pe distane lungi de transmitere a semnalului. Tehnologia fibrei optice a aprut n 1960 cnd un om de tiin englez a reuit s direcioneze pulsuri de lumin printr-un tub de cauciuc lucios. Dezvoltarea amplificatoarelor optice s-a fcut dup 1990, cnd au fost revoluionate toate comunicaiile optice. Avantajul folosirii amplificatoarelor optice este acela c au proprieti similare amplificatoarelor electronice, excepie fcnd doar proprietile de polarizare i ale lungimii de und. Amplificatoarele optice sunt componente eseniale ale reelelor de telecomunicaii din prezent. Pentru multe aplicaii sunt necesare capaciti mari de transmisie a informaiei i pe distane ct mai mari. Acest problem se poate rezolva dac sunt utilizate amplificatoarele pe fibre optice, adic dac se obine o amplificare optic direct cu un zgomot redus i fr s necesite conversii electrooptice multiple care fac ca pierderile din fibr s creasc. Amplificatoarele optice amplific radiaia incident prin emisie stimulat, iar ctigul se realizeaz prin pompaj optic pentru a se obine inversia de populaie. n timpul emisiei spontane, laserul de ieire poate s conin un spectru larg de zgomot pentru laser, care dup detecie furnizeaz termeni de zgomot pentru fotocurent. Dezavantajul principal la amplificarea optic o constituie faptul c simultan cu ea se adaug i amplificarea zgomotului. De aceea se ncearc reducerea zgomotului sau chiar eliminarea lui. Pentru acest lucru se utilizeaz diagrame de zgomot similare celor de la amplificatoarele electronice. Alte efecte care trebuie s fie sczute sau anulate sunt cele legate de dispersie i de interferena dintre semnale, ct i alte efecte liniare i nelinare care apar n fibrele optice i care modific parametrii de transmisie ai fibrelor optice. Tipurile de amplificatoare optice sunt: amplificatoare de linie, amplificatoare de putere la emisie, preamplificatoare la recepie i pentru compensarea pierderilor de distribuie. Preamplificatoarele au rolul de a crete sensibilitatea receptoarelor, amplificatoarele de putere cresc distana legturii pn la aproximativ 120 km, iar amplificatoarele de linie nlocuiesc regeneratoarele electronice. Se pot estima proprietile importante ale amplificatorului cum ar fi: lrgimea de band a ctigului, factorul de amplificare i puterea optic de saturaie. Cel mai important

parametrupentru amplificatoarele optice este ctigul optic, care poate fi exprimat n funcie de lungimea de und sau se poate determina ctigul lrgimii de band i ntinderea din zona de ctig. Pentru valori mari ale puterii optice de intrare se poate observa c acest ctig optic se poate satura. Acest lucru determin o saturare a puterii optice de ieire, care este cea mai mare putere optic de ieire posibil.n referat sunt analizate aspectele importante pentru cteva tipuri de amplificare. Sunt prezentate: amplificarea prin mprtiere Raman stimulat (SRS), amplificarea prin mprtiere Brillouin stimulat (SBS) i amplificarea din fibrele optice dopate cu erbium (Er3+) .mprtierea Raman i cea Brillouin sunt similare i sunt produse de proprietile neliniare ale unui mediu optic care cupleaz un mecanism variabil (distana interatomic dintr-o molecul, ct i densitatea omogen dintr-un solid sau lichid) la schimbarea polarizrii printr-o und electromagnetic. Amplificarea din fibrele optice dopate cu Er3+ este utilizat pentru amplificarea semnalelor optice de transmisie, iar amplificatorul optic din fibrele optice dopate cu Er3+ (EDFA) este cea mai important component a unui sistem optic de transmisie pentru distane i capaciti de transmisie mari.EDFA opereaz n banda convenional C (1530 1565) nm, n banda scurt S (1460 1530) nm i n banda lungimilor de und lungi L (1565 1625) nm pentru amplificare. n prezent se fac teste pentru banda lungimilor de und ultra lungi U (1625 1675) nm pentru amplificare. Aceste benzi pentru lungimile de und, se aleg n funcie de aplicaia dorit, de distana i de capacitatea pentru transmisie. O clasificare a benzii pentru lungimiile de und este fcut n Tabelul 1. Tabel 1 Clasificarea benzii n funcie de lungimea de und. Banda O - original E - extins S - scurt C - convenional L - lung U - ultra lung Interval pentru lungimi de und [nm] 1260 1360 1360 1460 1460 1530 1530 1565 1565 1625 1625 1675

Capitolul 1 Amplificatoare optice bazate pe semiconductoare (SOA),


amplificatoare optice liniare (LOA) , amplificatoare laser cu semiconductori (SLA )

Aceste amlificatoare sunt in esenta lasere fara oglinzi la capete , care au conectate 2 fibre la ambele parti . Ele amplifica orice semnal . Amplificatoarele de semiconductoare sunt tipic construite in boxe mici si lucreaza pentru sisteme cu gabarite mici ale dispozitivelor . Aceasta fiind un avantaj fata de amplificatoarele EDFA . Sistemele optice de amplificare induc pierderi optice la cuplare de valori mari . Poseda dependenta fata de polarizarea luminii si induc un zgomot inalt al semnalului . Retelele optice moderne folosesc amplificatoarele bazate pe semiconductoare in scopurile urmatoare : - amplificatoare pe linie , care maresc semnalul la lungimea de unda necesara - preampificatoare la receptie , pot fi in carul unui receptor pentru a imbunatati fotosensibilitatea Amplificatoarele optice cu semiconductori SOA si amplificatoare laser cu semiconductori SLA sunt acelasi tip de amplificatoare dar cu diferenta ca au un numar diferit de unde utilizate. Principala problema pentru SOA este aceea ca nu poate fi utilizat pentru lungimi mai mari de 450 m. De aceea pentru distante mici nu se pot obtine cstiguri suficient de mari printr-un singur proces de amplificare. O solutie este de a pastra ct mai mult din caracteristicile radiatiei laser cu ajutorul unor oglinzi. n general SOA au coeficientul de reflexie pentru oglinzi de aproximativ 0.3. Deci semnalul se reflecta de cteva ori n cavitate si astfel se obtine amplificarea. Cavitatea laser Fabry-Perot (FP) este de tip dreptunghiular cu ghidarea indicelui. Laserul FP are forma unui LED pentru emisie cu oglinzi la capetele cavitatii si are o structura alcatuita dintr-un singur cristal semiconductor, iar planele cristalului sunt paralele. Problema cea mai importanta de rezolvat este cea legata de ghidarea radiatie laser n fibra optica. Pentru acest lucru s-au dezvoltat laseri de tip FP cu indice ghidat si cu cstig ghidat. Amplificarea este obtinuta cu ajutorul oglinzilor. Aceasta solutie face ca SOA sa opereze sub prag, dar cu limitari date de caracteristicile amplificatorului care sunt afectate de efectele de saturare. Suplimentar, rezonantele din cavitatea FP fac sa se apropie benzile de trecere si sa furnizeze o amplificare diferita pentru canalele de la WDM. Alta solutie este cea cu amplificatoare laser cu semiconductori SLA, care utilizeaza un numar diferit de unde n comparatie cu SOA. Pentru SLA avem lungimea mai mare, dublata sau triplata pentru a

furniza un cstig suficient. Dispozitivul cu cavitate are lungimea de 2 mm. Stratul din spatele si din fata amplificatorului este un strat anti reflexie si este proiectat sa lase sa treaca radiatia laser prin el. Iesirea radiatiei laser din amplificator se face exact ca la un laser cu exceptia ca are un strat anti reflexie. SLA poate opera peste prag, deci poate furniza un cstig mare pe unitatea de lungime, mai mare dect cel de la SOA. Se pot astfel obtine valori ale cstigului de aproximativ 25 dB pentru o largime a benzii de 40 nm. SOA are cteva limitari, adica nu poate furniza o putere mai mare dect ctiva mW, dar acest lucru este suficient pentru operare la un singur canal. Deci poate fi utilizat n sistemele WDM, unde sunt necesari ctiva mW pe canal. SOA are un zgomot mare si este dependent de polarizare. Cuplajul cu o fibra optica face sa scada amplificarea si amplificatorului i trebuie un cstig suplimentar pentru a putea reduce pierderile datorate cuplajului. SOA utilizat pentru sisteme WDM duce la aparitia diafoniei dintre canalele optice. De obicei acest lucru se poate elimina din nivelul puterii unde amplificatorul ajunge la saturare, dar n cazul SOA puterea este foarte mica. Deci SOA nu pot fi utilizate n sisteme WDM ca amplificatoare optice, dar pot fi folosite pentru schimbarea lungimii de unda, exact ca o simpla poarta logica n retelele optice. Suplimentar ele pot fi folosite pentru compresia impulsului la generarea solitonilor, dar si n sistemele optice TDM cu un singur canal. Avantajul folosirii SOA consta n faptul ca pot fi integrate cu alte componente ntr-un singur substrat planar. De exemplu un dispozitiv pentru transmisiuni cu WDM poate fi construit mpreuna cu 10 laseri ( la diferite lungimi de unda ) cuplati n acelasi substrat. SOA pentru 1550 nm functioneaza n ambele directii si cu o largime de banda optica mare. Suplimentar el are profilul cstigului independent de polarizare, deoarece utilizeaza o structura cu InP/InGaAsP care furnizeaza un cstig de peste 25 dB. Cstigul obtinut pentru diferite tipuri de OA40B3A are valori de 15 dB, 20 dB si 25 dB pentru saturarea puterii de iesire la - 3 dBm, 2 dBm si respectiv 7 dBm. Cstigul este mai mic de 0.2 dB pentru cstigul fibrei la 20 dB, iar largimea de banda la 3 dB este mai mare de 40 nm. Se observa ca saturarea puterii de iesire se face la 7 dBm pentru un curent de 200 mA. Amplificatorul OA40B3A este proiectat sa furnizeze un cstig constant la valori ridicate ale puterii la fel ca la sistemele WDM. Structura OA40B3A este bazata pe materiale care reduc dependenta de polarizare, iar iesirea sa micsoreaza reflexiile si liniarizeaza cstigul reducnd astfel pierderile la 2-3 dB pentru cuplajul cu fibra optica. Suplimentar SOA poate oferi o alternativa la fibrele care opereaza n ferestrele optice de la 1310 nm si 1550 nm. Ele pot oferi un cstig de 25 dB, si

forma zgomotului are n jur de 6-7 dB peste o largime de banda de aproximativ 50 nm. Sensibilitatea la polarizare este n jur de 0.5-1 dB. Deci aceste caracteristici sunt comparabile cu cele obtinute pentru EDFA la 1550 nm si de aceea SOA pot fi folosite n prelucrarea semnalelor, comutatoare optice, convertoare pentru lungimi de unda, regeneratoare, la refacerea ceasului pentru retele, amplificatoare de linie si preamplificatoare. SOA au o sectune centrala a cstigului cuplata la o sectiune pasiva la capete, furniznd astfel un cuplaj eficient cu fibra optica. Lungimile de unda utilizate pot fi n afara ferestrei optice pentru EDFA, iar acest lucru face posibila o extindere a benzii. Variatiile cstigului se produc n functie de variatiile puterii laserului si astfel SOA au puterile de intrare n functie de curentul de alimentare. Acest lucru face posibila utilizarea SOA n retelele WDM, deoarece SOA amplifica semnalul direct n interiorul materialului semiconductor. Alt avantaj este cel legat de fabricarea SOA, proces care este usor de realizat si cu un cost redus. SOA se poate cupla direct la intrarea sau la iesirea unei fibre optice. SOA mai pot fi folosite si ca subcomponente ale unor circuite cu unde laser planare cum sunt circuitele integrate fotonice sau ca echivalentul optic al unor tranzistoare pentru ca la baza principiului de functionare al SOA sta un proces laser. Acest lucru se poate explica prin faptul ca un curent electric alimenteaza dispozitivul, iar electronii excitati tind sa excite starile din nivelul fundamental avnd loc astfel tranzitii n care sunt emisi fotoni n exterior. Procesul este similar cu cel de la EDFA. n laserul standard trebuie sa se utilizeze o lungime de unda data, dar pentru SOA se pot amplifica simultan mai multe lungimi de unda pentru semnale care vin, la diferite lungimi de unda. Pentru laserul standard se doreste ca radiatia sa fie pastrata n cavitate ntre cele doua oglinzi, iar pentru SOA semnalul optic este trimis direct n cavitate si scos n exterior fara sa fie reflectat napoi n cavitate. Alt avantaj este legat de faptul ca SOA are dimensiuni foarte mici, dar pentru ca au spectrul larg de operare neliniar si c sunt limitate la diafonia dintre canale ele nu sunt fabricate pe scara larga ca amplificatoare optice. Alta varianta pentru SOA are la baza principiul de functionare al unei diode laser semiconductoare care opereaza perpendicular cu semnalul, ca si laserii cu suprafata de emisie a cavitatii verticale (VCSEL). Aceasta varianta noua de amplificatoare se numeste amplificator optic linar (LOA). Ele au dimensiuni reduse, costuri de productie mici si pot fi utilizate retele cu rata mare de transmisia datelor, comutatoare optice si pentru DWDM. Avantajul consta n faptul ca pot amplifica semnalele care contin mai multe canale de comunicatii cu DWDM fara diafonie ntre canale.

LOA au la baza arhitecturii o cavitate transversala. Ca si SOA poate fi integrat ntr-un cip. LOA are regiunea de cstig a ghidului de unda activa, iar intrarea si iesirea unei fibre optice poate fi fcuta la acest ghid de unda. SOA si LOA cu laser vertical integrat actioneaza asupra regiunii de cstig, iar laserul liniarizeaz amplificarea si actioneaza ca un circuit optic ultra rapid ca raspuns la schimbarile din retea. La operare pentru mai multe lungimi de unda ale semnalelor, LOA le amplifica orizontal n cip direct n radiatia laser prin fotonii pompati vertical.

Figura 4 (a) Cstigul n functie de puterea de iesire pentru LOA, SOA, EDFA si EDWA. (b) Cstigul n functie de lungimea de unda pentru LOA, SOA, EDFA si EDWA. Pentru 4(a) se observa ca LOA are un cstig independent de puterea semnalului de intrare peste ntreaga zona de operare si furnizeaza liniaritatea necesara pentru o legatura de calitate ntre sistemele de comunicatii optice. EDFA, EDWA si SOA au un profil al cstigului care scade cu puterea pompata. Pentru un amplificator optic nu trebuie sa existe variatia cstigului cu puterea de iesire, acest fapt este un proces nedorit pentru amplificatoarele optice. Pentru SOA profilul cstigului rezulta de la diafonia dintre canale DWDM, iar pentru EDFA profilul cstigului rezulta de la raspunsul sau lent n timp, atunci cnd este pus sa functioneze ntr-o retea cu DWDM. Daca exista variatii mici pentru acest profil, EDFA se comporta la fel ca n cazul n care se adauga sau se scot anumite lungimi de unda si apar astfel variatii mici ale puterii. Pentru LOA si SOA au acelasi spectru redus pentru cstig de aproximativ 30-50 nm pentru lungimile de unda. EDFA are un profil al cstigului care nu este redus ca la SOA si LOA. n aplicatiile pe distante mari EDFA include si un filtru pentru reducerea cstigului care opereaza n banda de 30 nm. Pentru MAN, EDFA nu utilizeaza acest tip de filtru, dar se limiteaza la un singur canal sau la aplicatii de banda ngusta. EDWA are un cstig redus, iar

SOA si LOA sunt proiectate sa opereze la orice lungime de unda de la 1300 nm la 1700 nm. EDFA si EDWA au la baza tehnologia prin care Er 3+ sunt limitate sa opereze n zona de la 1530 nm la 1610 nm. Variatia cstigului n functie de puterea de iesire pentru EDFA, EDWA si SOA poate duce la proiectarea unor retele optice mai flexibile. Numarul de lungimi de unda utilizate pentru aceste amplificatoare duce la schimbari ale cstigului si ale puterii de iesire, deci si la variatii nedorite ale puterii. Pentru a compensa aceste variatii ale cstigului se adauga la amplificator niste circuite electronice care pot sa schimbe puterea de intrare si saq modifice puterea de pompaj sau sa o atenueze. Aceste dispozitive se numesc atenuatoare optice variabile (VOA). Ele reduc dar nu elimina aceste variatii. Performantele LOA si SOA n comparatie cu EDFA si EDWA. Caracteristici Marime comparabila cu LOA Fara diafonie la rate de date Fara diafonie ntre canale Comutator Spectru larg Integrare n cip Raman 200 x + + + EDFA 100 x + + EDWA 20 x + + SOA 1x + + LOA 1x + + + + +

Legenda: (+) are are caracteristica, iar (-) nu are caracteristica. LOA sunt proiectate si pentru aplicatii n MAN sau pentru zona de acces. Ele au avantajul unei dimensiuni mici si sunt construite cu materiale semiconductoare, deci pot fi integrate. LOA furnizeaza la rate mici si la rate mari pentru date, o imunitate la diafonie si de aceea ele pot fi folosite n retelele optice cu DWDM. Suplimentar ele opereaza oriunde n banda optica de la 1300 nm la 1700 nm. Generatia urmatoare pentru LOA, care se testeaza n prezent, poate furniza o putere de iesire si are o forma a zgomotului care poate fi aplicata pentru retelele pentru distante mari. Problema cea mai mare este aceea a realizarii LOA, adica a integrarii VCSEL direct n inima cipului semiconductor cu InP. Rezolvarea a venit de la firma Genoa Corporation, care a utilizat tehnica de depunere chimica n stare de vapori a unor elemente metalice si organice (MOCVD) ntr-un reactor si astfel s-a obtinut cresterea epitaxiala n materialul semiconductor. LOA se pot folosi la preamplificatoare pentru receptie, la amplificatoare de linie si la partea de transmisie, dar si la compensatoarele pentru pierderi.De exemplu, G111 poate acoperii toata banda C si poate sa opereze la rate de transmisie cu 40

Gbit/s pentru retelele DWDM, dar si pentru aplicatii ale sistemelor SONET/SDH, IP n MAN. SOA nu se pot utiliza pentru semnale de banda larga si la rate mari de transmisie. Cstigul liniar pentru LOA creaza imunitatea LOA pentru cresterea sau pentru scaderea numarului de lungimi de unda, dar si imunitatea pentru comutatie. Alte aplicatii pentru LOA sunt cele n care sunt utilizate Cross-Connect-oare, routere de mare viteza, multiplexoare optice Add/Drop sau transpondere. Producerea LOA printr-un proces planar duce la crearea mai multor amplificatoare optice n acelasi dispozitiv dar si integrarea comuna cu alte componente n acelasi dispozitiv. Ulterior s-au dezvoltat si alte tipuri de amplificatoare SOA, cum este cel cu cstig stabil GC-SOA. Acest tip de amplificator are cstigul stabilizat prin introducerea unor oscilatii suplimentare care fac ca densitatea de informatie transmisa sa nu se modifice. Ele au o liniaritate mult mai buna dect SOA si au o imunitate mai ridicata pentru diafonie. GC-SOA pot fi utilizate pentru retele de transport la viteze foarte mari si pentru aplicatii de banda larga. Dezavantajul pentru LOA este acela al introducerii unui semnal secundar n semiconductor, iar cnd se amplifica o lungime de unda se amplifica si semnalul secundar. Acest lucru este nedorit n amplificatoarele optice si de aceea trebuie redus acest efect. Alt dezavantaj este cel legat de amplificarea liniara care este o problema pentru pomaj care teoretic este nelimitat prin cresterea numarului de fotoni si care duce la crearea unui laser n interiorul amplificatorului care perturba fotonii proveniti de la semnal, dar pastreaza cstigul constant.

Capitolul 2 Amplificatoare fotosensibile

Fie un sistem laser cu trei niveluri de energie ca n figura 2. Se presupune c nivelul 1 este nivelul de baz fundamental, 2 este nivelul metastabil caracterizat de timpul de via , iar 3 este nivelul de pompaj. Se poate presupune i o alt configuraie dect cea de sus, de exemplu: 3 este nivel metastabil i 2 nivelul de terminare a tranziiilor. Pentru corectitudine se consider sistemul cu trei niveluri, al crui nivel principal este nivelul de terminare al tranziiilor laser, care corespunde la cazul Er3+.

R E nergia

13

R31

A32

NR

A31

A 32 2

W 12

W21

A 21

A 21

NR

Figura 2. Diagrama nivelurilor energetice, corespunztoare la un sistem laser cu trei niveluri de baz. Tranziiile laser sunt produse ntre nivelurile 1 i 2. Nivelul 1 este nivelul fundamental, iar nivelul 2 este nivelul metastabil. Simbolurile R, W i A, corespund la ratele de pompaj, de emisie stimulat i de scdere spontan. Indicii R i NR se refer la emisia radiativ i la emisia neradiativ.Tranziiile laser care ne intereseaz sunt ntre nivelurile 1 i 2. Rata pomprii R13 este cea dintre nivelul 1 i 3 i rata emisiei stimulate R31 este cea dintre nivelul 3 i 1, iar starea de excitare corespunde la nivelul 3 i aici sunt posibile dou scderi: radiativ (rata A3R = A32R + A31R) i neradiativ (rata A32NR). Scderile spontane de la nivelul 3 sunt presupuse predominante din punct de vedere neradiativ: A32NR>>A3R.Ratele de absorbie i de emisie stimulat ntre nivelurile 1 i 2 sunt W12 i respectiv W21.Scderea spontan radiativ i neradiativ de la starea excitat, corespunztoare nivelului 2 este A 2 = A21R + A21NR, cu A21R = 1/, este timpul de via al fluorescenei. Se presupune c scderea spontan este radiativ, adic avem: A21R >> A21NR. Scderile spontane de la nivelul 2 i 3 sunt A21 i A32. Densitatea de ioni din laser este i N1, N2 i N3 sunt densitiile fracionale sau populaiile atomice din

strile energetice 1, 2 i respectiv 3. Sisteme laser despicate Stark Considerm acelai sistem cu trei niveluri laser anterior prezentat, pentru a simplifica reprezentarea fibrei optice dopate cu Er3+ ca sistem. Distribuia de sarcin din fibra optic, genereaz un cmp electric permanent care este un cmp al cristalului. Acest cmp induce efectul Stark i are ca rezultat ruperea nivelurilor energetice. Fiecare nivel energetic este caracterizat de momentul orbital total J, iar fiecare nivel energetic rezultat n urma despicrii este caracterizat de valoriile cuprinse dintre subniveluriile energetice g = J + 1/2, unde g este degenerarea total a nivelului. Pentru simplificare se consider multiplicarea nivelurilor i creterea de la separare pentru sistemul laser cu trei niveluri descris anterior. Pentru exactitate se consider c efectul de nclzire menine constant distribuia de populaie din interiorul sistemului, care eventual face posibil considerarea lor ca un singur nivel energetic. Faptul c nivelurile energetice principale sunt despicate inegal n interiorul distribuiei de sub-populaie, face posibil un pompaj n fibra optic dopat cu Er 3+ direct n nivelul 2 (opus la nivelul 3) i realizeaz inversia complet de populaii dintre nivelurile 1 i 2. Aceast configuraie de pompare corespunde unui sistem cu dou cvasiniveluri i nu face posibil apariia efectului de despicare Stark pentru nivelurilor. Pompajul produs la nivelul 2 i 3 nu este luat n considerare. Sistemul laser cu separare Stark este echivalent cu un sistem laser cu trei niveluri, dar cu stimularea pompajului i cu ratele de emisie spontan definite. Nu este necesar s fie cunoscut ntodeauna poziia exact a nivelurilor Stark i seciuniile tranziiilor asociate n ordinea calculrii pompajului total, ale ratelor de emisie stimulat i spontan definite de R13, R31, W12, W21 i A21. La calcularea acestor rate, trbuie s se in seama de toate seciuniile transversale fenomenologice care pot fi determinate experimental sau inversele seciuniilor transversale teoretice ale subnivelurilor Stark individuale. Subnivelurile Stark individuale nu pot fi folosite n teorie pentru a explica caracteristicile subsistemelor laser, adic: poziiile nivelului Stark, distribiia Boltzmann pnm i ratele de scdere radiative asociate Akj care n general nu sunt cunoscute. Aceti parametri sunt dificil de calculat, dar cu ei se pot determina din punct de vedere spectral tranziile individuale Stark din fibra optic dopat cu Er 3+, ct i lrgimea neomogen pe care nivelurile Stark oarecare variaz de la un ion de Er 3+ la urmtorul, ducnd la orientri oarecare ale cmpului din fibra optic.

Figura 3. Diagrama nivelurilor energetice corespunztoare la un sistem laser cu trei niveluri despicate Stark. Simbolurile ANR, indic ratele dintre subnivelurile Stark adiacente. Dopantul Er3+ din fibrele optice cu silice, are emisia la tempreatura mediului ambiant la lungimea de und, egal cu cea utililizat pentru comunicaiile optice standard la 1.5 m. Dezvoltarea EDFA s-a realizat n paralel prin fabricarea laserilor semiconductori de mare putere care opereaz la 1.48 m pentru pompaj. Ideea de baz de la care s-a plecat pentru EDFA este simpl.Erbium, ca element al pmnturilor rare, este introdus n miezul fibrei optice cu silice n starea sa ionic trivalent Er 3+. Ionii de Er3+ sunt excitai ntr-o stare energetic mare prin absorbia fotonilor provenii de la o surs laser extern care se numete pompaj. Aceast energie este transferat la semnalul care se propag prin fibra optic dopat cu Er3+. Pentru o anumit putere optic pompat, care este dependent de lungimea de und, emisia i absorbia fotonilor se echilibreaz. n absena pompajului, fibrele optice dopate cu erbium au o atenuare mare. Mecanismul prin care energia este transferat se numete emisie stimulat i este un mecanism similar cu cel de la laseri. Doar un numr bine definit de lungimi de und pot fi folosite pentru acest mecanism. Acest lucru se poate observa n figura 10. De la nivelurile energetice mari, ionii de Er 3+ scad prin vibraii fononice pn cnd ajung la nivelul metastabil 4I13/2. Aceast nivel energetic se numete metastabil deoarece are un timp de via mare, n jur de 10-15 ms. Semnalul de la intrare care este format din fotonii cu energii

cuprinse n gropa energetic 4I13/2 - 4I15/2 pot stimula ionii de pe acest ultimul nivel s se relaxeze prin emiterea de fotoni cu aceeai energie i faz cu fotonii de la semnal. Deci rezult amplificarea puterii semnalului.Ionii de Er3+ pot s scad i prin emisie spontan, iar emisia spontan este inclus n lrgimea de band a ctigului i amplificat. Pentru caracterizarea amplificatoarelor pe fibre optice se folosesc numeroi parametrii optici. Cei mai importani sunt: ctigul, lrgimea de band a ctigului, puterea de ieire a semnalului i forma zgomotului. Ctigul este specificat ca fiind diferena n dB dintre puterea de intrare a semnalului i puterea de ieire a semnalului. Ctigul conine WDM i surplusul de pierderi datorate izolatoarelor, dar nu include pierderile de la mbinri care apar cnd amplificatorul este conectat la partea de transmisie pentru linie. Are valori tipice n jur de 30 dB, dar au fost obinute i valori de 50 dB n laboratoare.Izolatoarele sunt incluse pentru a reduce propagarea mprtierilor de la laser i de a lsa s treac laserul ntr-o direcie dar nu i in direcia opus. Ele au rolul de a reduce refexiile din fibra optic care reintr i care influeneaz regimul de operare al laserului. Lrgimea de band a ctigului este dat de deviaia maxim de la ctigul specific ntr-un interval cunoscut de lungimi de und. Grafic se reprezint ctigul n funcie de lungimea de und a semnalului pentru un nivel al puterii de intrare cunoscut. El este util la selectarea centrului lungimii de und rezultnd o toleran n dB care poate fi luat n calcule. Ctigul este utilizat i pentru aplicaiile care folosesc transmisii cu mai multe lungimi de und.La efectul de sturare, ctigul se reduce cnd puterea semnalului de la intrare atinge valoarea de prag. Amplificatorul deci nu opereaz n regimul semnalului mic, dar poate fi n regimul saturat. Este important s se tie ct din puterea semnalului este dat de amplificator pentru un nivel de pompaj cunoscut. Puterea de ieire la sturare este dat de puterea de ieire a semnalului al crui ctig scade cu 3 dB sau cu 6 dB, n comparaie cu valoarea mic a semnalului. Amplificatoarele au specificate din punct de vedere comercial, puterea de ieire n funcie de puterea semnalului de la intrare. Pentru niveluri mari ale pompajului, puterea de ieire a semnalului poate s creasc de la valori de 15-16 dB pn la valoari mai mari dect cele pentru pompaj. Sursa de zgomot cea mai important pentru EDFA este ASE de la tranziiile ntre nivelul superior i nivelul de baz fundamental.De-a lungul amplificatorului optic, ASE poate s scad sub amplificare, iar reabsorbia permite ca semnalele mici s treac prin amplificator. De aceea spectrul ASE difer ca form de spectrul de fluorescen pentru regiuni spectrale comune. La partea de detecie, semnalul i ASE sunt combinate conform cu

legea ptratic de detecie. Sursele de zgomot sunt semnalul, ASE i componentele lor. Aceste componente determin un zgomot suplimentar.Forma zgomotului Nf este pentru un amplificator optic, mrimea care definete scderea raportului semnal/zgomot.Pentru un semnal mare de intrare i un ctig mare, sursa de zgomot este dat de emisia spontan. Dac Nf = 2nsp, unde nsp este factorul de emisie spontan cu N1 i N2 populaile pentru nivelurile de energie 1 i respectiv 2, iar a i e sunt seciuniile transversale pentru absorbie i respectiv pentru emisie.Pentru nsp = 1 i dac Nf = 0, se obin invertoare pentru amplificatoare. Ideal cea mai mic scdere posibil pentru raportul semnal/zgomot este deci 3 dB. Teoretic forma zgomotului depinde de scderea inversiei de populaie. Aceasta este limitat cuantic de zgomot i poate fi obinut de orice band de pompaj posibil. De exemplu, abaterea de la banda 4I13/2 duce la perturbarea seciunilor transversale de emisie la lungimea de und pompat e(s) i la o inversie de populaie incomplet. Forma zgomotului crete cnd puterea pompat este prea mic pentru lungimea fibrei optice, iar la captul opus al fibrei optice, ionii nu se inverseaz. Pompajul care apare n sens invers dirciei de propagare din acest caz, d o form nedorit a zgomotului care este necesar s fie determinat pentru a se putea obine o bun inversie la un semnal mic. Pentru un semnal de intrare dat se poate obine o lungime optim a fibrei n funcie de puterea pompat, iar forma zgomotului este redus n acest caz. Creterea lungimii fibrei optice i a puterii pompate duc la creterea ASE n direcia napoi de propagare i la creterea saturrii ctigului la captul fibrei optice unde semnalul este mic i astfel apare o scdere a raportului semnal/zgomot.n fibrele optice cu silice, Er3+ poate fi introdus ca element dopant doar la concentraii mici, de1%. Alt soluie este de a utiliza alte elemente pentru dopare: Al, Ytterbium (Yb3+) i Germaniu (Ge). Analiza acestora este complex i nu poate fi descris doar prin adugarea unor caracteristici suplimentare la cele cunoscute. Pentru codoparea cu Ge, se obin dou valori maxime pentru ctig, una la 1536 nm i alta la 1550 nm, iar pentru Al la 1540 nm i 1560 nm. La codoparea cu Yb 3+ se pot obine puteri mai mari dect doar pentru Er3+. Yb3+ poate s absoarb electronii la un nivel de energie superior, iar energia este transferat la Er3+ rapid prin tranziii neradiative. Acest fenomen se numete transfer de energie Frster. n continuare avem excitarea Er 3+, iar aceti electroni pot s dea emisia stimulat de la caracteristicile Er3+. Suplimentar apar i efecte nedorite cum sunt cele care modific spectrul energetic i deci caracteristicile amplificatorului .

EDFA in banda L. Prima generatie de amplificatoare pe fibra optica dopata cu erbium a fost destinata pentru asa numita banda conventionala banda C : 1530-1560 nm. Avand drept suport sticla cu aluminiu-siliciu,spectrul cel mai larg si castig plat pentru un EDFA-in banda C se pot obtine cand populatia la nivel meta-stabil cu lungime mediata este de aproximativ 68 % . Ideea reconfigurarii EDFA pentru performanta optima la un nivel metastabil, mediu de inversie de ~ 35 % si astfel sa se obtina alt castig de 40 nm in fereastra 1570 la 1610 nm dateaza din anii 1990, iar in anul 1992 a fost descrisa functionarea la zgomot mic a unui amplificator cu fibra optic adopata cu erbium in banda cu lungime de unda mare ( banda L = 1570 - 1610 nm). Comparativ cu EDFA-urile conventionale, EDFA-urile in banda L prezinta coeficient de castig si eficienta de conversie a puterii mai mici. Principalul motiv pentru aceasta este castigul ridicat din banda 1530 -1560 nm si cantitatea mare a emisiei spontane amplificate (ASE), generata in apropierea capetelor fibrei. Aceasta ASE este emisa de la fibra dopata cu erbium (EDF) iar puterea pompata necesara pentru generarea sa este pierduta. Metodele de imbunatatire a castigului pentru un EDFA in banda L au fost investigate si verificate experimental, astfel : - o metoda consta in aplicarea unui reflector de feedbakc ASE pentru a reduce pierderile de ASE si astfel sa creasca castigul si puterea de iesire; s-a obtinut astfel un castig imbunatatit cu 6 dB la o singura lungime de unda lucrand la 1588 nm; - o alta metoda foloseste puterea daunatoare a emisiei spontana amplificata in banda 1590 nm ca sursa de pompaj secundara pentru o portiune EDF nepompata; Configuratii de castig imbunatatit bazate pe acest procedeu, in principiu, pot fi : a) primul etaj al unui EDFA in banda L nu este pompat din exterior si propagarea spre inapoi a ASE dezvoltata in al doilea etaj de amplificare (pompat din exterioe) este utilizata pentru inversia de populatie a primului etaj, sau b) etajul al doilea nu este pompat extern si propagare spre inainte a ASE dezvoltata in primul etaj este utilizata pentru imbunatatirea castigului; s-a obtinut astfel cresterea eficientei conversiei de putere de la 11,7 % la 25,7 %, cu un factor de zgomot mai mic de 1 dB.

Amplificatoare EDFA in banda S Ionii de erbium Er3+ pot prezenta emisie simultana si in banda S, iar castig se obtine prin formare de in versie a populatiei ridicata. Totusi, castigul din banda C esta mai mare decat cel din banda S, iar efectul oscilatiei laser si emisia spontana amplificata ( ASE ) mare cre apar in banda C produc o inversie de populatie scazuta. Ca urmare, in general, este dificil sa se obtina castig mare in banda S. Pentru a se evita efectul oscilatiei laser si ASE se utilizeaza filtre distribuite in scopul producerii de pierderi in toata gama de aplificare. Acest fenomen conduce la obtinerea de castig ridicat in banda S. Acest amplificator are un castig mai mare de 21 dB si un factor de zgomot mai mic de 6,7 dB in domeniul lungimilor de unda 1486 1518 nm. . Amplificatoare pe ghiduri de unda optice dopate cu ERBIUM EDWA Un amplificator pe ghid de unda dopat cu erbium EDWA consta dintr-un ghid de unda realizat pe un substrat de sticla amorfa dopata cu erbium. Atomii de erbium asigura amplificarea in sticla in fereastra fibrei otice 1550 nm. Ghidul de unda insusi este o crestere localizata a indicelui de refractie in sticla optica. Ijn timp au fost dezvoltate numeroase metode pentru realizarea ghidului de unda in sticla dopata cu erbium. Procesul de realizare a ghidului de unda in sticla dopata cu erbium consta in doua etape principale. Prima etapa consta in pregatirea materialului dopat. Un bloc de sticla este preparat utilizand procedee standard de topire si adaugand erbium sub forma de pudra a oxidului de erbiu. Pentru realizarea de amplificatoare pe ghiduri de unda in sticla dopata cu erbium, in mod curent se folosesc doua tipuri de oxid-sticla : silicat de aluminiu si fosfat de aluminiu. Avantajul principal al acestor sticle consta in aceea ca acestea accepta un nivel de dopare foarte ridicat ( peste 10 26 atomi / m3 ), ceeace este de cel putin 100 ori mai ridicat decat pentru sticla siliconica. In timpulm prepararii acestor sticle, trebuie acordata atentie speciala pentru a elimina impuritatile de OH, care ar crea ioni de erbium pompati nerefractivi. A doua etapa consta in realizarea ghidului de unda. Folosind procedeul schimbului de ionii in masa de oxid de sticla sunt realizate canale ghid de unda.Aceste canale sunt apoi arse la cativa microni mai jos fata de suprafata sticlei.

Arderea ghidurilor de unda asigura stabilitatea acestora si le optimizeaza performantele. O alta metoda promitatoarede realizare a ghidurilor de unda in fibra optica dopata cu erbium este procedeul de depunere prin pulverizare ( sputering - efect datorit bombardarii catodului cu ioni pozitivi ). In cadrul acestui proces, ionii din masa sticlei sunt scosi sub actiunea ionilor de iradiere. Masa de sticla,folosita drept tinta de pulverizare, formeaza un strat subtire de sticla dopata cu erbium pe o placheta de silice. Dupa un proces de acoperire , pelicula subtire este transformata in canale ale ghidurilor de unda. Aceste canale ghiduri de unda pot suporta moduri limitate superior cu pierderi de propagare moderate cad sunt protejate cu un strat acoperotor. Amplificatoarele EDWA sunt in mod inerent compacte. De exemplu,unul din cele mai mici blocuri de amplificare, prezentand un castig de 15 dB la 1535 nm, este realizat intr-o capsula cu dimensiunile 130 x 11 x 6 mm.Pe langa dimensiuni reduse, EDWA - urile ofera deasemeni un raport pret / performanta mai bun decat EDFA urile pentru acces si aplicatii in retea metropolitana. Pentru trasee mari de transmisie WDM, unde este necesara performanta superioara, devin necesare mai multe puncte de amplificare EDFA. EDWA mai are avantajul ca mosteneste calitatile fundamentale ale EDFA, cum sunt factor de zgomat scazut, dependenta neglijabila de polarizare si absenta diafoniei intercanalelor. Majoritatea avantajelor intrinseci ale EDWA urilor provin de la abilitatea acestora de a asigura castig ridicat in trasee optice foarte scurte. Acest castig ridicat in trasee optice foarte scurte se obtine prin amplificarea unor nivele ridicate de dopare a sticlei cu erbium, ceeace maximizeaza creartea de castig mare pe unitatea de lungime. Totusi aici exista si o limitare: cu cat se adauga sticlei mai multi ioni de erbium cu atat acestia devin mai apropiarti ceeace duce la cresterea ciorchinilor formati. Cand sunt excitati, ionii de erbium aceste grupari incep schimbul energetic. Cand acest fenomen apare, ionii de erbium isi reduc eficienta. Punctul critic al acestui proces consta in gasirea compromisului intre nivelul ridicat de dopare cu erbium, care contribuie la realizarea castigului mare pe unitratea de lungime, si efectele parazita a nivelelor de vdopare ridicate care impiedica ionii de erbium sa asigure castig. Stabilirea compromisului este cheia realizarii unui dispozitiv integrat de amplificare optica, fiabil si eficient. Pentru ca un astfel de dispozitiv de amplificare optic asa poata fi utilizat in practica, acesta necesita si alte componente optice cum sunt ; o sursa de pompaj, un multiplexor, filtre, cuploare directionale si adaptoare de mod. Abilitatea de a integra toate aceste functii in cadrul unui singur cip asigura trei beneficii cheie. Fiabilitatea cipului creste

deoarece integrarea elimina nevoia imbinarii conectarii) componentelor si, per total, exista o imbunatatire deoarece sunt necesare mai putine etape pe fluxul de fabricatie.

Capitolul 3 Amplificatoare Raman

mprtierea Raman stimulat SRS, limiteaz performanele sistemelor optice de comunicaii cu mai multe canale pentru transmisie, prin transferul de energie de la un canal la canalele vecine i induce diafonia Raman ntre canalele de transmisie. n efectele neliniare care apar n fibrele optice, mprtierea Raman spontan ocup n jur de 10-6 din puterea incident a unui fascicul optic la altul, printr-o schimbare a frecvenei determinat de modurile de vibraie ale mediului. Acest efect se numete efectul Raman i este descris de mecanica cuantic ca fiind mprtierea unui foton incident fa de o molecul care face o tranziie ntre dou poziii de vibraie la o frecven mic a fotonului. Laserul incident acioneaz ca un pompaj pentru generarea radiaiei la schimbarea frecvenei i se numete und Stokes. mprtierea Raman are diverse aplicaii la procesele de emisie i de absorbie, ct i la procesul de amplificare. Amplificarea Raman se bazeaz pe mprtierea Raman, cnd un atom absoarbe un foton i elibereaz un foton cu o energie diferit. Aceast diferen de energie o utilizeaz la schimbarea strii de vibraie. Procesul poate s creasc sau s scad energia de vibraie a atomilor, dar efectul este puternic dac se face conversia energiei fotonilor de la intrare n energie de vibraie, care poart numele de fonon. Deci atomul elibereaz un foton cu energie mai mic dect laserul de la intrare i amplificatoarele Raman depind de schimbul Raman la lungimi de und mari i de energii mici ale fotonilor. Tranziiile la starea de vibraie nu sunt fcute brusc i intervalul de acoperire pentru energie depinde de material. SRS se poate produce cnd un pompaj puternic i un semnal slab la o lungime mare de und, trec simultan prin material. Pompajul puternic excit atomii, iar fotonii de la lungimea de und a semnalului pot s stimuleze i s emit energia lor ca un foton suplimentar la lungimea de und a semnalului. Aceast mprtiere Raman stimulat amplific semnalul de intrare similar cu emisia stimulat la atomii de erbium care amplific semnalul n EDFA. Ctigul Raman se obine de la lungimea de und pentru pompaj prin schimbarea frecvenei, provenit de la excitarea de vibraie i care este caracteristic materialului, iar la schimbarea lungimii de und pompate se schimb direct lungimea de und amplificat. Deci, mprtierea Raman i spectrul ei depind de material.De exemplu, pentru silice ctigul Raman este cu 13 THz mai mic dect frecvena de pompaj corespunztoare la o lungime de und cu 100 nm mai mare dect cea de pompaj de la 1550 nm. Aceast caracteristic a amplificrii Raman se poate folosi la amplificatoarele Raman care pot fi utilizate la lungimi de und specifice care includ benzi ale spectrului optic unde alte tipuri de amplificatoare nu funcioneaz. Din acest punct

de vedere n anumite benzi ale spectrului optic, amplificatoarele Raman sunt preferate n locul celor de tipul EDFA sau al altor tipuri de amplificatoare. mprtierea Raman stimulat este un proces neliniar i seciunea sa transversal este sczut i depinde de densitatea puterii optice. Deci pentru valori mari ale puterii pompate sunt necesare distane mari de transmisie prin fibrele optice monomod pentru a se obine valori semnificative ale ctigului i pentru a se atinge pragul de amplificare Raman. Acest lucru conduce i la creterea zgomotului Raman datorat imperfeciunilor din fibra optic. Lrgimea de band pentru ctig n domeniul lungimilor de und poate fi controlat simplu prin fixarea lungimii de und pentru pomaj, dar amplificarea Raman se poate obine n fiecare regiune a ferestrei de transmisie din fibra optic. Deci amplificarea Raman depinde de puterea surselor de pompaj pentru lungimile de und la care se lucreaz. La o lungime mic a amplificatorului coeficienii neliniari au valori sczute n comparaie cu cel de amplificare, iar mprtierea Raman stimulat este foarte sczut n comparaie cu emisia stimulat a ionilor de Er3+ care poate fi neglijat. Ctigul Raman obinut n fibrele optice cu silice, se ntinde peste o band de 40 THz pentru frecvene, cu valoarea de vrf la 13 THz. Acest lucru este evideniat i de natura necristalin a fibrelor optice cu silice. n materialele amorfe, frecvenele de vibraie moleculare acoper aproape ntreaga band i creaz benzi continue. Deci aceste fibre optice au un ctig Raman extins peste o band larg i ele pot fi utilizate ca amplificatoare de band larg. Se consider un laser cw pentru pompaj, care se propag prin fibra optic la frecvena p. Dac frecvena semnalului este s ea poate fi amplificat deoarece ctigul Raman este mare pentru diferena de frecvene p - s care trece prin lrgimea de band pentru spectrul ctigului Raman. Dac se utilizeaz doar pompajul incident de la captul fibrei optice, mprtierea Raman spontan produce un semnal slab care acioneaz ca un amplificator. mprtierea Raman spontan genereaz fotoni n toat lrgimea de band a spectrului de ctig Raman. Deci toate componentele frecvenelor din acest spectru sunt amplificate. n cazul fibrelor optice cu silice pur, gR are o valoare maxim la componenta frecvenei pentru c frecvena de pompaj scade cu 13.2 THz. Ea crete cnd puterea pompat depete valoarea de prag. Aceast cretere este exponenial. Deci SRS genereaz undele Stokes dac frecvena este determinat de ctigul Raman, iar frecvena aceasta se numete de deplasare Raman sau de deplasare Stokes. Pentru EDFA cu un ctig mediu, care este repartizat de-a lungul unei concentraii sczute a

elementului dopant din fibra optic pe mai muli zeci de kilometri, SRS devine comparabil cu ctigul EDFA i afecteaz ctigul total i spectrul amplificatorului. Dezavantajul amplificrii Raman este acela c la obinerea unui ctig semnificativ este necesar o putere mare de pompaj. Se pot estima pragul Raman i coeficientul de ctig Raman. Pentru determinarea spectrului de ctig Raman se consider cazul unui laser cu und continu (cw) sau cvasicontinu. Aplicaiile SRS pentru fibrele optice sunt diverse, cum sunt cele legate de laserii i de amplificatoarele care au la baz efectul Raman. Deci fibrele optice pot fi utilizate la amplificarea unui semnal slab dac semnalul se propag mpreun cu un pompaj puternic, a crei lungime de und strbate lrgimea de band a spectrului de ctig Raman. n configuraia de pompaj, naintea fibrei optice, pompajul se propag cu semnalul n aceeai direcie ca i n propagarea comun din cazul pompajului napoi. Pentru utilizarea unor valori standard ale parametrilor anteriori, adic pentru: g R = 1 x 10-13 m/W, Leff = 100 m i Aeff = 10 m2, semnalul este amplificat considerabil pentru P0 1 W. Datele experimentale sunt obinute pentru trei valori ale puterii semnalului de intrare(in materialulprintat sunt prezentate relatii de calcul si grafice care explica corelatia dintre partea teorertica-simulata si unele rezultate experimentale). Pentru gR = 9.2 x 10-14 m/W, s-au obinut aceleai valori cu cele teoretice. Factorul de amplificare GA crete exponenial n faza iniial cu P0, dar se abate de la aceast cretere pentru P0 > 1 W. Acest lucru duce la saturarea ctigului, pentru c are loc scderea pompajului. Pentru valori uzuale ale lui P0, adic P0 1 W, puterea saturat din amplificatoarele Raman pe fibr optic este mult mai mare dect cea obinut n cazul amplificatoarelor ce au la baz laserii cu semiconductori i P 0 1 mW. Aplificatoarele Raman pe fibre optice pot s amplifice uor semnalul cu un factor 1000, adic cu 30 dB pentru o putere pompat de aproximativ 1 W. Pentru configurri se folosesc fibrele optice monomod n care se efectueaz pompajul naintea fibrei optice sau ambele tipuri de pompaj, adic nainte i napoi n fibra optic pentru laserii cu semiconductori. Astfel, se pot obine ctiguri nesaturate la 21 dB pentru o putere pompat de aproximativ 1 W. Ctigul amplificatorului are aceleai tipuri de configuraii pentru pompaj, deoarece procesul SRS are o natur izotropic. Pentru dezvoltarea optim a amplificatoarelor Raman pe fibre optice, se utilizeaz fibrele optice cu silice, iar diferena pentru frecvenele de la undele de pompaj i de semnal trebuie s corespund la valoarea maxim a ctigului Raman de aproximativ 13 THz. Aplicaia cea mai important a amplificatoarelor Raman pe fibre optice este cea cnd ele sunt utilizate ca

preamplificator, nainte ca semnalul s fie detectat i recepionat de un sistem optic de comunicaie. Din rezultate experimentale se demonstreaza c raportul semnal/zgomot la receptor este determinat de radiaia Raman amplificat spontan care nsoete procesul de amplificare. O parte din energia pompat este spontan convertit n radiaie Stokes peste ntreaga lrgime de band a spectrului de ctig Raman, pentru c mprtierea Raman spontan este amplificat simultan cu semnalul.Deci n zona de ieire la semnalul util se adaug zgomotul de fond care are o band de frecvene n jur de 10 THz. Cu aceste ipoteze este posibil s se obin o expresie analitic pentru amplificarea puterii spontane n aproximarea de scdere a pompajului.Pentru practic, cantitatea de interes se numete raport on/off i se poate defini ca fiind raportul dintre puterea semnalului i puterea de pompaj, cnd puterea de pompaj este zero. Acest raport poate fi msurat experimental, iar rezultatele pentru un pompaj la 1.34 m dau un raport de aproximativ 24 dB pentru linia Stokes de ordinul nti de la 1.42 m, dar scade la aproximativ 8 dB cnd linia Stokes de ordinul nti este folosit ca amplificator pentru semnalul de la 1.52 m. Similar acest raport poate fi mic ca valoare pentru configuraia de pompaj napoi, n comparaie cu cea de pompaj nainte. n general acest raport poate fi mbuntit, dac captul fibrei optice este prevzut cu un filtru care las s treac semnalul i care reduce lrgimea de band a zgomotului spontan amplificat. Se pot dezvolta amplificatoare Raman dac lrgimea sa de band este extins cu 5 THz sau mai mult. El poate fi folosit la amplificarea simultan a mai multor canale dintr-un sistem optic de comunicaii cu mai multe canale. Extinderea lrgimii de band pentru amplificatoarele Raman pe fibre optice face posibil i amplificarea impulsurilor optice scurte. O aplicaie este cea n care amplificatoarele Raman sunt utilizate pentru transmiterea de impulsuri la solitoni peste distane foarte mari, de aproximativ cteva mii de km.Acest fapt poate conduce la nlocuirea amplificatoarelor Raman pe fibre optice cu amplificatoare pe fibre optice dopate cu Er3+, pentru c amplificatoarele Raman necesit un pompaj cu o valoare mare la acoperirea unor distane foarte mari i pentru c acest lucru nu este posibil la laserii cu semiconductori care sunt compaci. Alt aplicaie este cea n care sunt folosite EDFA mpreun cu amplificatoarele Raman pe fibre optice pentru obinerea unor caracteristici superioare la reele existente pe fibrele optice, ct i la dezvoltarea fibrelor optice cu dispersie deplasat i la reducerea efectului de

mprtiere Raman stimulat SRS. Un dezavantaj al SRS este acela c pentru un sistem optic, canalele de lungime de und scurte pot aciona ca un pompaj pentru canalele de lungime de und mare i pot transfera o parte din energia impulsului la canalele vecine. Acest fenomen poart numele de diafonie ntre canalele optice i poate influena considerabil performanele sistemului optic. De aceea, n prezent se ncearc reducerea acestor fenomene. Acest lucru este foarte complicat pentru sistemele cu mai multe canale optice pentru c SRS afecteaz numrul de canale i spaierea dintre ele.

Capitolul 4 Amplificatoare optice dopate cu paminturi-rare

Ideea doparii fibrelor optice cu ioni de pamanturi-rare ( Nd3

) pentru realizarea de

amplificatoare a fost investigata incepand cu anul 1964. Primele amplificatoare pe fibra erau pompate cu ajutorul lampilor flash si lucrau in mod pulsat.Pe la mijlocul anilor 1980,a fost dezvoltata o tehnologie de depunere a ionilor de pamanturi-rarein fibrele de siliciu mono-mod, iar in 1987 s-a realizat primul EDFA. In 1989 s-au folosit noile diode laser InGaAsP pentru pomparea EDFA la 1480 nm. Ionii de pamanturi-rare cu care este dopat miezul fibrei pot exista in mai multe stari energetice discrete in functie de energia sistemului. Puterea de pompaj a lungimilor de unda corespunzatoare propagandu-se prin miezul fibrei dopate abate sistemul fizic dela echilibrul termic, unde titii ionii sunt lpe nivelul energetic minim. Lungimile de unda pompate trebuie sa corespunda uneia dintre tranzitiile de absorbtie. Asemenea pompaje fac ca o fractiune importanta dintre ioni sa ramana pe nivelul lor energetic ridicat, nivel meta-stabil. Pentru a recastiga distributia de echilibru , electronii excitati se reintirc la starea lor de baza fei spontanl, sau acestia pot fi stimulati pentru a face acest lucru cu ajutorul fotonilor incidenti care au exact energia corespunzatoare tranzitiei laser. Populatia nivelului energetic meta-stabil scade exponential cu o constanta de timp numita durata de viata de emisie spontana ( 10 ms pentru Er ). Fotonii emisi spontan au faza si polarizarea aleatoare, se propaga prin fibra in ambele directii si sunt amplificate in acelasi mod ca si fotonii de semnal. In amplificxatorul pe fibra emisia spontana amplificata constituie sursa de zgomot. Emisia stimulata produce fotoni care au aceeasi frecventa, faza, polarizare si directie de propagare ca si fotonii semnal. Datorita absorbtiei de la starea de baza GSA (signal ground state absorption), unda semnal, pe timpul propagarii pe fibra optica , este atenuata. GSA este proportia din populatia in starea de baza ; pentru a obtine un castig net , populatia cu nivel meta-stabil de marime mediata trebuie sa fie superioara populatiei aflata in starea de baza. In mod obisnuit, un astfel de amplificator pe fibra optica este realizat din urmatoarele componente : fibra dopata cu pamanturi-rare, cuploare dichroice, laseri semiconductoare de pompaj, izolatori si egalizatori de castig. Unele dintre caracteristicile componentelor pe fibra optica care ar avea un impact asupra performantei unui amplificator pe fibra optica sunt : -pamanturile-rare ( tip, concentratie, profil ,etc.) -caracteristicile fibrei optice (matricea sticlei, NA, pierderi, lungime ) -laserul de pompaj (lungime de unda si configuratie)

-alte absorptii si pierderi prin imprastiere (izolatoare, filtre). Pentru a optimiza performanta unui amplificator pe fibra optica si pentru alegerea corespunzatoare a componentelor sale, devine necesaramodelare cu acuratete a amplificatorului. Pentru a asigura simularile numerice, trebuie mai intai sa se determine experimental proprietatile fundamentale ale ionilor pamanturi-rare incorporati in fibra optica. Amplificatoare pe fibra optica in banda S Aplificatoarele pe fibra optica dopata cu pamanturi rare se pot realiza in doua moduri : 1-folosind drept mediu de amplificare o fobra optic adopata cu thulium ( Tm3+ ) TDF; 2-Folosind un TDFA in banda S , care este un TDFA conventional care are insa domeniul de amplificare extins in banda S. Diagrama nivelului energetic a ionilor de T m3+ este prezentata in figura 24(a). Amplificarea in banda S face uz de emisia stimulata intre nivelele Pentru a face aceasta amplificare mai eficienta se va utiliza sticla cu fluorura. Aici, nivelul 3H4 superior are un timp de viata fluorescent mai mic decat stratul inferior 3F4. Ca urmare, o inversie de populatie formata in cadrul primului proces de excitatie de la starea fundamentala 3H6 catre nivelul inferior 3F4 si de catre al doilea proces de excitatie care excita ionii acumulati pe nivelul inferior 3F4 spre nivelul superior
3 3

H4 si 3F4.

H4. In spectrul de castig TDF

apare un varf de castig la 1460 nm intr-o stare ridicata a inversiei de populatie, dar la un nivel de 40% a starii inversiei de populatie, se obtine o amplificare de banda cu un impuls in centrul benzii S.Pentru a forma o asemenea inversie de populatie relativ scazuta de 40%, trebuie aplicata o metoda specifica pentru doparea fibrei cu ioni T m3+ . Adaugarea a circa 6000 ppm de ioni Tm3+ micsoreaza distanta dintre ioni si genereaza o intersectare a acestora si, ca urmare, creste numarul de ioni excitati pe nivelul inferior 3F4. Daca se foloseste un egalizator de castig (gain egalizer-GEA ), se poate obtine un castig superior de 26 dB, o excursie in castig de 0,6 dB si un factor de zgomt de 6 dB sau mai mic in domeniul lungimilor de unda 1480- 1510 nm, prezentand caracteristici de amplificxare excelente. In cazurile prezentate, pentru ambele procese de excitatie s-au folosit diode semiconductoare laser.La utilizarea concreta in practica a unui astfel de amplificator, trebuie asigurat controlul acestuia astfel incat castigul la fiecare lungime de unda a semnalului sa fie fixat; adica orice fluctuatie in castig cauzata de canal si de fluctuatiile termice trebuie sa fie suprimate. Deoarece intr-un EDFA numai doua nivele

contribuie la amplificare , un asemenea control poate fi realkizat prin monitorizarea semnalului pentru o singura lungime de unda si prin ajustarea puterii de pompaj astfel incat castigul pentru acel semnal este fixat. Spre deosebire de acesta, intr-un TDFA la obtinerea amplificarii contribuie trei nivele ceeace previne mentinerea constanta a castigului prin metode la fel de simple ca cele din cazul EDFA. Un raspuns la aceasta problema ar fi mentinerea constanta a puterii de pompaj in timp ce se controleaza puterea produsa de o singura sursa de lumina amplasata la interior(care este dedicata monitorizarii unui semnal) astfel incat sa mentina castigul acestui semnal constant. Rezultatul final este obtinerea unui sistem de vcontrol la fel de simplu ca in cazul EDFA. Folosind acest procedeu, se poate obtine o excursie de castig mai mica de 0,6 dB pentru o modificare a semnalului de intrare corespunzand modificarii de la 100 canale la 1 canal.

Capitolul 6 Testarea amplificatoarelor optice

Parametrii fundamentali ca amplificare si zgomot sunt cei mai importanti in cazul utilizarii amplificatoarelor optice in sistemele de comunicatii prin fibre optice . Metodele de masurare ale amplificarii si zgomotului amplificatoarelor optice sunt modificate frecvent in diferite cai , in dependenta de instrumentatia selectata pentru testare si de specificul rezultatelor obtinute . In continuare sunt explicate citeva metode de baza de masurare in scopul informarii cu procedurile si apartatele experimentale , ceea ce va contribui in continuare la ombunatatirea tehniciloe existente . In prezent exista mai multe metode a masurarii amplificarii optice .Cele mai frecvent utilizate au la baza procedura de testare cu ajutorul masuratorului puteri optice si a unui filtru trece banda , de asemenea si cu analizorul spectral . In figura de mai jos este prezentata aranjarea instrumentala pentru indeplinirea masurarii amplificarii cu ajutorul masuratorului puterii optice si a filtrelor trece banda . Filtru 1 Filtru 2

LASER

Masurator al puterii optice

Calibrare Dupa ncum se prezinta in figura , puterea incidenta a diodei laser , precum si iesirea filtrata a amplificatorului sunt testate cu masuratorul puterii opticie . Calibrarea sistemului expus se indeplineste prin substituirea amplificatorului cu o conexiune fara pierderi . Efectul emisiei spontane a sursei (ESS) asupra saturatiei amplificatorului este micsorat cu ajutorul filtrului 1. In procedura data de testare principala sursa de erori ale masurarii este emisia spontana a amplificatorului (ESA) , care este incidenta pe masuratorul puterii optice (aceasta fiind redusa prin folosirea filtrului 2). Combinatia dintre aceste doua efecte descrise emisia spontana a sursei care este amplificata si emisia spontana a amplificatorului contribuie la eroarea masurarii amplificarii . Aceasta eroare fiind definita ca rata amplificarii masurate (Gmas) catre amplificarea actuala (Gact) , descrisa de ecuatia : Gmas/ Gact = 1+ F *(hV*FZ)/Pint

Unde F este largimea benzii filtrului FZ este figura zgomotului FZ =2*ESA/G*hV + 1/G ESA- densitatea de iesire a emisiei spontane a amplificatorului Pint este puterea sursei optice Alta metoda de masurare a smplificarii in cazul puterilor optice de intare mici este aplicarea modulatiei sursei impreuna cu un receptor selectiv al frecventei . Pentru masurarea indicelui mic al modulatiei intensitatii se utilizeaza un analizor al spectrului electric. Valoarea amplificarii este determinata printr-un aranjament de testare de tipului celui prezentat mai jos , adica indeplinind masurarea spectrului fotocurentului la frecventa de modulare cu si fara amplificatorul optic .Principalul avantaj al metodei date este separarea prin modulatie a semnalului de emisie spontana a amplificatorului. Frecventa de modulatie sinusoidala a diodelor laser este mult mai rapida (de ordinul de 10 MH z) decit timpul de restabilire a amplificarii amplificatorului optic , pentru a avita modularea emisiei spontane a amplificatorului . Calibrarea se indeplineste prin excluderea amplificatorului optic si masurarea directa . Amplificator optic

LASER

Amplificator
Modulato r

Analizato r al spectrulu i electric

Calibrare
Pentru evaluarea mai generala a amplificatorului se utilizeaza un analizator al spectrului optic, mai jos este prezentata figura : Amplificator optic
Dioda laser
Analizator al spectrului

optic

Calibrare Prin metoda data poate fi obtinuta informatia si despre forma spectrului emisiei spontane a amplificatorului , caracteristicile sursei , prezenta semnalelor falsificate , etc. Spectrul dinamic al ampolificarii poate fi obtinut prin combinarea esmnalului probei joase cu laserul ce stabileste nivelul de saturatie al amplificatorului .

Capitolul 7 Exemple de amplificatoare


EM 300 - Amplificatoare de linie cu cale inversa

Descriere functionala Amplificator profesional pentru retele interactive multi-media CATV Banda de frecventa: - calea directa 45300 MHz - calea inversa 530 MHz Integrate hibride Philips in tehnica power-doubler sau push-pull O iesire RF Alimentare locala sau telealimentare Carcasa din tabla Date tehnice generale Dimensiuni L x l x H Greutate Gama temperatura operare Putere absorbita Tensiune alimentare Conexiuni: Caracteristici tehnice Banda frecventa: Calea directa: cablu coaxial impedanta calea directa calea inversa return loss amplificare factor de zgomot gama reglaj nivel neliniaritate gama reglaj tilt nivel iesire (DIN 45004B) EM 300 P 177 x 148 x 50 mm aprox. 0,880 Kg -25+70 grd. C 14 VA, alimentare locala 220 Vac, 50 Hz F 75 ohm 45300 MHz 530 MHz min 16 dB 29 dB tipic 7 dB 020 dB +/- 0,5 dB 016 dB tipic 122,5 dBV EM 300 PT 177 x 148 x 50 mm aprox. 0,880 Kg -25+70 grd. C 14 VA, telealimentare 3480 Vac, 50 Hz * F 75 ohm 45300 MHz 530 MHz min 16 dB 29 dB tipic 7 dB 020 dB +/- 0,5 dB 016 dB tipic 122,5 dBV

Calea inversa:

amplificare reglaj nivel return loss nivel iesire (DIN 45004B)

6 dB 020 dB min 20 110 dBV

6 dB 020 dB min 20 110 dBV

* gama 3480 Vac se imparte in 6 subgrupe selectabile prin cleme cu surub: Tensiune [Vac] Clema Tensiune [Vac] Clema Tensiune [Vac] 7080 1 5361 3 3945 6170 2 4552 4 3439

Clema 5 6

Schema bloc amplificator de linie EM 300 P

Schema de montaj amplificator de linie EM 300 P, EM 300 PT

Seria AC 300 - Amplificatoare de casa

Descriere functionala Amplificator profesional pentru cladiri mari sau complexe de apartamente CATV / MATV Banda de frecventa: - calea directa 40300 MHz O iesire RF Alimentare locala sau telealimentare Carcasa din tabla Date tehnice generale AC 300 AC 300 T

Dimensiuni L x l x H Greutate Gama temperatura operare Putere absorbita Tensiune alimentare Conexiuni: Caracteristici tehnice Banda frecventa: Calea directa: cablu coaxial impedanta calea directa return loss amplificare factor de zgomot reglaj nivel reglaj tilt neliniaritate nivel iesire (DIN 45004B)

177 x 95 x 50 mm aprox. 0,670 Kg -25+70 grd. C 6 VA, alimentare locala 220 Vac, 50 Hz F mama 75 ohm 40300 MHz min 16 dB 36 dB tipic 7 dB 020 dB 016 dB +/- 1 dB tipic 110 dBV

177 x 95 x 50 mm aprox. 0,715 Kg -25+70 grd. C 6 VA, telealimentare 2579 Vac, 50 Hz * F mama 75 ohm 40300 MHz min 16 dB 36 dB tipic 7 dB 020 dB 016 dB +/- 1 dB tipic 110 dBV

* gama 2579 Vac se imparte in 6 subgrupe selectabile prin cleme cu surub: Tensiune [Vac] Clema Tensiune [Vac] Clema Tensiune [Vac] 5479 1 4260 3 3043 4768 2 3550 4 2538

Clema 5 6

Schema bloc amplificator de casa AC 300

Schema de montaj amplificator de casa AC 300, AC 300 T

Categoria:

AMPLIFICATOARE VECTOR

Subcategoria: Seria ALPHA Nume produs Seria ALPHA

Descriere Seria ALPHA - Amplificatoare universale de banda larga ALPHA sunt amplificatoare universale de banda larga utilizate atat pentru reteaua de trunchi, cat si pentru reteaua de distributie. Tehnologia moderna aplicata la constructia amplificatoarelor ALPHA, suporta functionarea cu semnale RF avand nivele de iesire foarte ridicate cu intermodulare scazuta, ceea ce determin adistante mai mari de acoperire si o crestere a numarului de abonati. Designul modular a amplificatoarelor din gama APLHA permite configuratii flexibile si dezvoltarea pas cu pas a retelei. Calea de intoarcere se realizeaza prin inserarea unor module de precizie, active sau pasive, si permite introducerea usoara si rapida a unor noi servicii cu costuri cat mai reduse. Beneficiind de tehnologia avansata, amplificatoarele APLHA au consumul foarte mic, iar protectia la supratensiune pentru fiecare port RF, determina fiabilitatea lor deosebita. Amplificatoarele ALPHA sunt disponibile in trei versiuni, fiecare construita astfel incat sa permita gasirea solutiei optime.

Concluzie: In urma studiul optoelectronicii am facut cunostinta cu notiunea de fibra


optica , diverselor parametric a acesteia si a dispozitivelor folosite in domeniul optoelectronicii. Dar m-am oprit la un studiu mai detaliat a amplificatoarelor optice.

Sistemele de comunicaie optic sunt folosite de secole ntregi, sub forma unor binecunoscute metode: semnale fumigene, focuri, semafoare. (Referiri scrise cu privire la focurile de semnalizare apar nc din secolul V .e.n. n piesa Agamemnon a lui Eschil.) Prin amplificare optic se poate crete puterea optic de la ieirea unui sistem de transmisiuni care are inclus un amplificator optic, cu mai muli dB, ceea ce nseamn un ctig mare. n plus, amplificatorul optic poate fi utilizat ca repetor optic i nu mai este necesar utilizarea unui regenerator optic suplimentar. Amplificatoarele optice nlocuiesc amplificatoarele electrice i utilizeaz fibrele optice actuale care sunt deja instalate. Astfel pentru fibrele optice nu mai sunt necesare investiii suplimentare i deci capacitatea de transmisie poate fi crescut cu un cost minim.

Bibliografie:
1.www.google.com 2.www.altavista.com 3.Fibra Optica

Bibliografie :

[1].E.Desurvire, Erbium-doped fiber amplifiers: Principles and Applications, John Wiley & Sons, New Y 1994. [2].C.R.Giles and E. Desurvire, Modelling erbium-doped fiber amplifiers, IEEE, J. Light Technol., vol. 9, 1991. [3]. P. Myslinski and J. Chrostowski, Gaussian mode radius polynomials for modelling doped fibre amplifiers and lasers, Institute for Information Technology, Ottawa, 1996. [4]. D.Marcuse, Loss analysis of single-mode fiber splices, The BellSys. Tech. J., vol. 56, 1977. [5].T.J.Whitley and R Wyatt, Alternative gaussian spot size polynomial for use with doped fibre amplifiers, IEEE Photon. Technol. Lett., vol. 5, no. 11, 1993. [6].M. Ohashi, Design considerations for an Er-doped fiber amplifiers, J.Lightwave Technol., vol. 9, 1991. [7].P.C.Becker, N. A. Olsson and J. R. Simpson, Erbium doped fiber amplifiers:Fundamentals and Technology, Academic Press, 1999. [8].E.Desurvire, Analysis of distributed erbium-doped fiber amplifiers with background loss, J. Lightwave Technol., vol. 3, 1991. [9] A. A. M. Saleh, R. M. Jopson, J. D. Evankow and J. Aspell, Modelling of gain in erbiumdoped fiber amplifiers, IEEE Photon.Technol. Lett.,vol. 2,no.10,1990. [10].G. P. Agrawal, Nonlinear fiber optics, Academic Press, 1995.
[11].A. Frbert, G. Mohs, S. Splter, J. P. Elbers, G. Frst, A. Schpflin, E. Gottwald, C. Scheerer, C. Glingener, 7 Tb/s (176 x 40 Gb/s) Bidirectional interleaved transmission with 50 GHz channel spacing, Advanced transport systems, Siemens AG, Munich, 2000.

[12]. H. J. R Dutton, Understanding optical communications, IBM, 1998. [13]. F. F. Ruhl, Accurate analytical formulas for gain-optimised EDFAs,Electron Lett., 28, 1992. [14]. L. B. Jeunhomme, Single-mode fibre optics, Optical Engeneering, vol. 23,1990. [15]. W. J. Miniscalco, Erbium-doped glasses for fiber amplifiers at 1550 nm, J. Light Technol., vol. 9, 1991. [16].E. Desurvire and J. R. Simpson, Amplification of spontaneous emission in erbium-doped single - mode fibers, J. Lightwave Technol., vol. 7, no. 5, 1989. [17].C. R. Giles, C. A. Burrus, N. K. Dutta and G. Raybon,Characterization of erbium-doped fibers and application to modeling 980-nm and 1480-nm pumped amplifiers, IEEE Photon. Tech. Lett., vol. 3, no. 4,1991. [18].E. Desurvire, Analysis of noise figure spectral distribution in erbium doped fiber amplifiers pumped near 980 and 1480 nm, Applied Optics, vol. 29, no. 21,1990. [19].E.V.Vanin, U. Persson and G. Jacobsen, Spectral functional forms for gain and noise characterization of erbium-doped fiber amplifiers, J. Lightwave Technol., vol. 20, 2002. [20].A. W. T. Wu and A. J. Lowery, Efficient multiwavelength dynamic model for erbium - doped fiber amplifier, IEEE J. Quantum Electronics, vol. 34, no. 8,1998.