Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova

Facultatea electronica si de telecomunicații

Proiect de an
Disciplina: Comunicatii Optice

Tema: Studiul modulatorilor optici.Modulatori

electro-optici și calculul unui traseu de comunicații
prin fibră optică.

A realizat studentul grupei

TST-171: Vascan Sevastian

A verificat lector superior: Dorogan Andrei

Chișinău 2020

2
 Cuprins

1.Introducere........................................................................................................4

2.Modulatoare optice.......................................................................................4-5

3.Modulatoarele acusto-optice........................................................................5-8

4.Modulatoare electro-optice..............................................................................9

4.1.Caracteristicile modulatoarelor electro-optice.........................................10

4.2.Efectul Pockels........................................................................................11-12

4.3.Modulatoare electro-optice integrate...................................................13-14

4.4. Modulator electro-optic de intensitate................................................14-16

4.5.Modulator electro-optic de frecvență...................................................16-17

4.6. Conectarea cristalelor electro-optice........................................................18

5.Modulatoare de electro-absorbție............................................................18-19

6.Codurile de modulare...............................................................................19-20

6.1.Codul NRZ....................................................................................................20

6.2.Codul RZ.......................................................................................................20

6.3.Codul NRZI...................................................................................................21

6.4.Codul Manchester..........................................................................................21

6.5.Codul Miller..................................................................................................21

6.6.Codul Biphase-M..........................................................................................22

Concluzii............................................................................................................23

Bibliografie........................................................................................................23

3
Introducere

Modulatorul optic este dispozitivul ce permite manipularea proprietăţilor

luminii, de obicei a razei de lumină(de exemplu a razei LASER). Asa precum
toate tehnologiile de comunicatie trec treptat de la transmiterea de date prin
cablu la transmiterea informatiei prin fibra optica, implementarea acestor
dispozitive in sistemele de telecomunicatie este de o necesitate enorma. Nivelul
de performanţă a modulatoarelor optice depind în mare măsură de diapazonul
lungimilor de undă, rata de date, pierderile la intrare, diapazonul frecvenţei
modulate, timpul de acţiune ş.a.

De obicei diapazonul lungimilor de undă este măsurat în nanometri(nm),

iar rata de date în Gigabytes pe secundă(Gb/s).Timpul de acţiune este timpul
necesar pentru signal pentru a fi modificat de la 10% la puterea
deplină.Pierderile la intrare reprezintă o mulţime de atenuări cauzate de
inserarea unui component optic.

2. Modulatoarele Optice
Modulatorul optic este dispozitivul ce permite manipularea proprietăţilor
luminii, de obicei a razei de lumină(de exemplu a razei LASER).În dependenţă
de ce proprietate a semnalului dorim să controlăm, întîlnim modulatoare ce
răspund de modificarea intensităţii, fazei şi a polarizării.

4
Exemple de modulatoare optice:

- Modulatoare acusto-optice, utilizate pentru modularea amplitudinei razei

LASER, pentru modificarea frecventei optice si a directiei spatiale.

- Modulatoare electro-optice folosite pentru modificarea polarizarii, a fazei sau a

puterii semnalului.

- Modulatoare de electro-absorbtie, utilizate frecvent in comunicatiile prin fibra-

optica.

- Modulatoare bazate pe cristale lichide.

Nivelul de performanţă a modulatoarelor optice depind în mare măsură de

diapazonul lungimilor de undă, rata de date, pierderile la intrare, diapazonul
frecvenţei modulate, timpul de acţiune ş.a.

De obicei diapazonul lungimilor de undă este măsurat în nanometri(nm), iar rata

de date în Gigabytes pe secundă(Gb/s).Timpul de acţiune este timpul necesar
pentru signal pentru a fi modificat de la 10% la puterea deplină.Pierderile la
intrare reprezintă o mulţime de atenuări cauzate de inserarea unui component
optic.

3. Modulatoarele acusto-optice

Modulatoarele acusto optice sunt dispozitive ce permit controlul asupra

puterii,frecventei sau directiei spatiale a razelor LASER.Acestea lucreaza pe
baza efectului acusto-optic, modificarea indicelui de refractie in urma presiunei
mecanice a undelor sonore asupra semnalului.

Elementul de baza a modulatoarelor acusto-optice este cristalul transparent (o

bucata de sticla) prin intermediul careia se propaga lumina.In structura
modulatoarelor acusto-optice intilnim si un senzor piezoelectric atasat de cristal

5
a carui functie consta in excitarea unor unde sonore de frecventa inalta(cu o
frecventa de ordinul 100 MHz).In rezultat are loc schimbul indicelui de
refractie, iar lumina are o frecventa putin modificata de actiunea undelor
sonore.In asa mod frecventa razelor de lumina poate fi controlata prin
intermediul frecventei undelor sonore, in timp ce puterea acustica ne permite sa
controlam puterea optica.Drept exemplu putem mentiona ca o putere acustica
suficienta are capacitatea de a difracta aproximativ 50 % din puterea optica.

Fig 1 Structura unui modulator acusto-optic

In figura este reprezentat un modulator acusto-optic, senzorul genereaza o unda

sonora, care difracta partial raza de lumina.Practic, unghiul de refractie e relativ
mic, deoarece numarul de unde sonore este mic in comparatie cu cel al razelor
de lumina.

6
 Fig 2. Principiul de lucru al modulatorului acusto-optic.

Modulatoarele acusto-optice constau dintr-un senzor prezoelectric care creaza

unde sonore in materialul de tip sticla sau cuart.Raza de lumina este difractata in
cteva diviziuni.

Modulatorul acusto-optic deseori numit si celule Brag utilizeaza efectul acusto-

optic pentru a difracta sau atenua fregventa luminii, utilizind unde sonore (de
obicei de frecventa radio).Dispozitivele date sunt folosite in telecomunicatii
pentru modularea semnalului si in spectroscopie pentru a controla
fregventa.Senzorul piezoelectric este atasat materialului din cuart.

7
Lumina captata este imprastiata (conform imprastierii Brillouin).Proprietatile
luminii ce iese din modulatorul acusto-optic poate fi controlata in 5 moduri :

1.Deflectia
Raza refractata iese la un unghi de Ө grade ce depinde de lungimea de unda a
razei de lumina(λ) relativ lungimii de unda a sunetului().

sin Ө =m λ/2 λ

unde m=...-2,-1,0,1,2,... este ordinul difractiei.

Deflectia unghiulara poate avea un diapazon de la 1 la 500 de raze.In asa

mod deflectia e tipic limitata la 10 miliradiani.

2.Intensitatea

Lumina difractata de sunet depinde foarte mult de intensitatea

sunetului.Prin urmare intensitatea sunetului poate fi utilizata pentru a modula
raza de lumina.In general intensitatea difractata de ordinul m=0 poate varia in
limitele 15%-99% din intensitatea luminii initiale, in comparatie cu lumina
difractata de ordinul m=1 ce poate varia intre 0%-80%.

3.Frecventa

4.Faza : In general faza razei difractate de asemenea va fi schimbata de faza

undei sonore.

5.Polarizarea: Undele acustice transversal coliniare sau undele perpendiculare

longitudinale pot schimba polarizarea.

8
4.Modulatoare electro-optice

Modulatoarele electro-optice sunt dispozitive analogice sau digitale care

utilizeaza cimpul electric pentru a schimba parametrii caracteristici(de exemplu
groapa de potential sau indicele de refractie) a materialului prin care trece
lumina.

Majoritatea modulatoarelor electro-optice schimba indicele de refractie intr-un

cristal de niobat de litiu pentru potentialul electric.Mai apoi, indicele de refractie
schimbat este utilizat pentru a modifica modul de trecere a luminii prin
material.Exista modulatoare optice ce variaza amplitudinea sau fregventa razei
de lumina, iar o alta categorie schimba faza semnalului optic.

Trasaturile caracteristice ale dispozitivului presupun mentinerea polarizarii

semnalului receptionat.

Modulatoarele electro-optice sunt dispozitive ce ne permit sa controlam puterea,

faza, si polarizarea razelor LASER cu ajutorul unui semnal electric.Principiul de
lucru al modulatoarelor electro-optice e bazat pe efectul electro-optic și pe
efectul Pockels, ceea ce reprezinta modificarea indicelui de refractie in
dependenta de puterea cimpului electric aplicat.

Materiale cu proprietați electro-optice

Cu ajutorul efectului electro-optic se poate realiza modularea în

intensitate,faza,frecvența și polarizare.

9
4.1 Caracteristicile modulatoarelor electro-optice.

Un modulator electrooptic (de volum) este format dintr-un cristal electrooptic

ale cărui feţe sunt metalizate şi permit aplicarea unui câmp electric cristalului

Schema unui modulator electro-optic

Direcţia de polarizare dorită poate fi selectată cu ajutorul unui polarizor plasat

inaintea modulatorului. Analizorul plasat la ieşire transformă modulaţia de fază
în modulaţie de intensitate.

În cazul unui cristal caracterizat de un coeficient electrooptic r după axa x

variaţia indicelui de refracţie determinată de un câmp electric aplicat din exterior
E este:

1
∆ n n30 ℜ
2

Variaţia indicelui de refracţie determină o variaţie a fazei undei care traversează

2π πL 3
mediul dată de relaţia: ∆ ϕ λ L Δn= λ n0 ℜ

10
Considerând că polarizorul şi analizorul se află în stare încrucişată, adâncimea
Δϕ
modulaţiei se poate calcula din formula: m=sin 2( )
2

4.2 Efectul Pockels

Acest efect optic neliniar este de ordinul doi întrucât variază susceptibilitatea
neliniară de ordinul doi, ()2χ, şi constă în modificarea indicelui de refracţie a
unui mediu prin aplicarea unui câmp electric exterior. Se obţine astfel o variaţie
liniară a indicelui de refracţie în funcţie de amplitudinea câmpului electric
aplicat.
Prin aplicarea câmpului electric se induc o serie de efecte care se manifestă în
mod combinat:
- efectul electrooptic care este de natură electronică,
- efectul piezoelectric care modifică densitatea materialului şi deci indicele de
refracţie,
- variaţia indicelui de refracţie efectiv rezultat în urma modificării dimensiunilor
ghidului optic

Deci, prin aplicarea unui câmp electric proprietăţile optice ale mediului se
modifică. Întrucât frecvenţa câmpului electric aplicat este mică în comparaţie cu
cea a câmpului undelor luminoaseE(ω),

se poate considera câmpul electric aplicat ca fiind electrostatic,E(0).

În cazul acestei interacţiuni neliniare de ordinul doi caracterizate de ω=ω+0,
componenta polarizaţiei neliniare de ordinul i induse poate fi scrisă sub forma :
Pnli ( ω )=ε 0 x(ijk2) ( ω=ω +0 ) E j ( ω ) E k ( 0 )

în care: i,j,k=x,y sau z reprezintă axele principale ale materialului în absența

cîmpului exterior, x (ijk2 ) este tensorul susceptibilității neliniare intriseci care
caracterizează materialul.

11
 Reprentarea grafică a efectului electro-optic transversal

- in cazul efectului electro-optic longitudinal, daca cristalul este supus unei

tensiuni U,

componentele undei paralele cu X' si Y' vor fi defazate una fata de cealalta cu

unde Lz este lungimea cristalului pe directia z

- tensiunea U l/2 necesara pentru a se obtine un defazaj de p intre cele doua unde
este

- in cazul efectului electro-optic transversal

unde L L t y = sau Lx este lungimea cristalului pe directie transversala celei de

propagare a luminii.

Din relatia de mai sus rezulta ca in cazul efectului electro-optic transversal D f

poate fi controlat prin alegerea corespunzatoare a raportului L L t z / . Daca L L t
z >> se poate obtine un defazaj mult mai mare pentru efectul transversal decat
pentru cel longitudinal, pentru aceeasi tensiune aplicata.

12
4.3 Modulatori electro-optici integrate

Modulatoarele electrooptice realizate în ghidurile optice de undă joacă un rol

foarte important în telecomunicaţii. Aceste tipuri de modulatoare pot fi integrate
uşor în sistem cu ajutorul fibrelor optice. Puterea specifică consumată de
modulatoarele electrooptice poate fi micşorată prin utilizarea ghidurilor optice
de undă pentru care pierderile prin difracţie sunt mult diminuate

Modulator electro-optic integrat

Eficacitatea modulatoarelor electro-optice integrate

În general, eficacitatea unui modulator optic este determinată de următorii

parametri:

-coeficientul de extincţie sau adâncimea modulaţiei, definit ca raportul dintre

intensitatea semnalului transmis şi zgomot

- puterea specifică de comandă, νΔ/P, care reprezintă consumul de energie al

dispozitivului;

- banda de trecere, v max−v min=Δ v, care caracterizează rapiditatea modulatorului;

13
- pierderile prin inserţie, care joacă un rol determinant în cazul sistemelor ce
folosesc surse de putere mică, ca de exemplu diodele laser.
Dintre aceşti parametrii, cel mai important este puterea specifică de comandă.

4.4.Modulator electro-optic de intensitate

Schema unui modulator electro-optic de intensitate

P - polarizor, A - analizor, cu axele incrucisate cu cele ale polarizorului (P, A

lasa sa treaca lumina doar dupa o singura directie/axa). Axele polarizorului sunt
rotite la 45° fata de axele cristalografice ale cristalului electro-optic (CEO),
astfel incat sa fie paralele cu axele proprii ale acestuia in prezenta campului
electric

- pentru tratarea propagarii luminii in acest sistem folosim matricile de transfer

deduse mai sus.

- polarizorul selecteaza din fasciculul laser un fascicul de intensitate Ii (incident)

polarizat la p / 4 in raport cu axele cristalografice ale CEO, iar analizorul are axa
principala perpendiculara pe directia de polarizare a fasciculului. Deci, in
absenta campului electric aplicat, fasciculul laser este complet atenuat. In
prezenta tensiunii modulatoare, CEO defazeaza componentele undei dupa X' si

14
Y' (paralele cu axele polarizorului). Unda incidenta (dupa polarizor) este deci
caracterizata de o matrice

iar starea de polarizare a fasciculului la iesire este data de

- intensitatea la iesirea modulatorului

- daca semnalul modulator variaza armonic in timp: rezulta o

variatie armonica in timp si pentru f D . In general este de dorit ca semnalul de
iesire sa fie proportional cu cel de la intrare. In acest scop punctul de functionare
al modulatorului trebuie stabilit in punctul B, pe portiunea liniara a curbei (vezi
figura de mai jos).

Stabilirea punctului de functionare al modulatorului

Aceasta se poate realiza prin introducerea unei retardari constante 0 f D peste

cea introdusa de semnalul modulator, prin aplicarea unei tensiuni constante de
15
 sau cu o lama sfert de unda. Ultima solutie este cea mai simpla.
Matricea de polarizare a lamei 4 / l este Starea de
polarizare a fsciculului la iesire este acum

- deci prin introducerea lamei 4 / l se reduce la jumatate intensitatea de iesire

fata de cea de intrare in lipsa semnalului modulator (pentru )

Se observa ca, pe langa termenul de frecventa fundamentala, dorit, am si

armonici impare care distorsioneaza semnalul modulat transmis

- se poate defini un grad de modulare daca neglijez armonicile

4.5 Modulator electro-optic de frecvență

ca si in cazul modulatorului de intensitate, axele polarizorului P sunt rotite la

45° fata de axele cristalografice ale cristalului electro-optic (CEO), astfel incat
sa fie paralele cu axele proprii ale acestuia in prezenta campului electric.
Diferenta in acest caz este ca, desi propagarea luminii prin modulator se face si

16
in acest caz dupa directia Z, modularea se face prin doua tensiuni defazate cu 2 /
p aplicate pe X si Y

Schema unui modulator electro-optic de frecvență.

fasciculul laser polarizat la 4 / p fata de axele X, Y ale cristalului modulator este

trecut prin lama astfel incat la iesire este polarizat dreapta conform matricii

(de data aceasta luam in considerare explicit si dependenta de frecventa a

luminii incidente)

- spre deosebire de cazurile studiate pana acum, campul electric nu mai este
dupa Z, astfel incat nu se produce doar un defazaj cu f D ci si o rotatie a axelor
elipsoidului cu un unghi q, astfel incat matricea CEO este

q depinde doar de simetria cristalului, fiind independent de

- la iesire

17
4.6.Conectarea cristalelor electro-optice

Pentru a se putea compara intre ele dispozitivele modulatoare, ne intereseaza

puterea electrica de excitatie si largimea de banda a modulatiei. In cristalele
electro-optice dielectrice (majoritatea cazurilor) puterea electrica disipata este
nula, deoarece cristalul dielectric este echivalent cu o capacitate care, daca este
introdusa intr-un circuit RC se obtine largimea de banda din conditia .

R este rezistenta circuitului, este capacitatea electrica a

cristalului cu efect electro-optic longitudinal, iar W este frecventa de modulatie.

La micsorarea tensiunii de modulatie necesara se folosesc mai multe cristale in

serie, doua cristale successive, rotite cu unul fata de celalalt, fiind supuse
la campuri cu directii opuse (vezi figura de mai jos). In acest fel efectele se
insumeaza

Conectarea a doua cristale cu o diferenta de rotire

5.Modulatoare de electro-absorbtie

Modulatorul de electroabsorbtie este un dispozitiv bazat pe semiconductori ce ne

permite sa modificam intensitatea laser-lui prin intermediul curentului

18
electric.Aceasta operatie e bazata pe principiul Franz-Keldysh, care reprezinta
schimbarea spectrului de absorbtie cauzat de aplicarea unui cimp electric, care
de obicei nu implica excitarea purtatorilor de sarcina.

Majoritatea modulatoarelor de electroabsorbtie sunt proiectate in forma de ghid

de unde cu electrozi care aplica un cimp electric in directie perpendiculara razei
de lumina.

Comparativ cu modulatoarele electro-optice , cele de electroabsorbtie pot opera

cu tensiuni mult mai mici (citiva volti in locul a sute sau mii de volti).Un avantaj
consistent al acestor dispozitive este viteza lor inalta de operare si modularea
benzii la o rata de aproximativ 10 GHz.Acesti factori fac ca aparatele respective
sa fie folosite in sistemele de comunicatie prin fibra optica.O trasatura
importanta este ca modulatorul de electroabsorbtie poate fi integrat cu o dioda
laser pe chipul de signal care are capacitatea da a forma un transmitator de date
sub forma de circuit fotonic integrat.

6.Codurile de modulare

În liniile de transmisiune a informaţiei, s-a constatat că prezenţa unui semnal

dreptunghiular reprezintă unitatea binară „ 1 ”, iar lipsa acestuia „ 0 ” binar. În
sistemele TTL, unitatea binară e reprezentată de tensiunea de 5 V, iar unitatea
binară yero logic de tensiunea de 0,5 V. Astfel corelaţia dintre tensiune şi
unităţile logice este directă.

În codurile de modulare prezentate această dependenţă nu este întotdeauna

respectată. În figura următoare sunt prezentate cîteva coduri populare de
modulare. Fiecărui bit de informaţie i se determină o anumită perioadă a
semnalului care este cronometrat de taimer.

19
 În calitate de taimer, putem considera un lanţ de impulsuri care presupun
un interval de timp pentru sistema de bază. Aşa cum se observă în figura 10.3,
unele coduri conţin semnale interne de sincronizare iar altele nu au. Codurile cu
semnale interne de sincronizare prezintă coduri cu informaţia despre timp deja
inclusă. Alte tipuri de cod nu conţin acest tip de informaţie.

Informaţia referitoare la timp e foarte importantă pentru receptor, pentru

care unul din scopuri este restabilirea semnalului la starea sa iniţială.

6.1 Codul NRZ

Codul NRZ (non-return-to-zero, fără reîntoarcere la zero) e un cod predestinat

informaţiei digitale. Din punct de vedere caracteristic semnalul este maximal în
punctul “ 1 ” şi minimal în punctul “ 0 ”. În cazul cînd semnalul nostrum este
caracterizat de o consecutivitate de unităţi logice, graficul semnalului rămîne la
nivelul maximal. Consecutivitatea de yerouri e reprezentată la nivelul minim şi
numai în cazul schimbului de unităţi logice are loc şi schimbul graficului
semnalului.

6.2 Codul RZ

Codul RZ (return-to-zero, cu reîntoarcere la zero) prezintă nivelul mic de

tensiune al semnalului ca unitatea “ 0 ”- logic. Unitatea “ 1 ” – logic e
reprezentată la nivel maxim pentru prima perioadă de bit a semnalului, iar pe a
doua perioadă semnalul este reprezentat sub formă minimă. Pentru următoarele
unităţi logice consecutive de tipul “ 1 ” – logic, semnalul de asemenea creşte în
prima perioadă şi descreşte în a doua.

20
6.3 Codul NRZI

Codul NRZI (non-return-to-zero-inverted, semnal invertat fără reîntoarcere la

zero) reprezintă “ 0 ” – logic în cazul cînd are loc schimbul de nivel al
semnalului, iar “ 1 ” – logic cînd nu are loc acest schimb de nivel. Într-aşa
caz semnalul se schimbă de la nivelul maxim la minim, şi de la minim la maxim
pentru fiecare “ 0 ” – logic, iar pentru fiecare “ 1 ” – logic semnalul îşi
menţine nivelul grafic. Un moment important pentru acest tip de cod este că
între “ 0 ” – logic şi “ 1 ” – logic nu există o relaţie directă şi nici între nivele
maxime şi minime, deoarece unitatea logică poate fi reprezentată atît la nivel
maxim cît şi la nivel minim.

6.4 Codul Manchester

Această metodă de codare presupune schimbul de nivel pentru fiecare perioadă

de bit. În aşa caz pentru fiecare “ 1 ” – logic, primei jumatati a perioadei îi
corespunde nivelul înalt al semnalului, iar pentru a doua jumătate nivel minim,
pe cînd pentru „ 0 ” – logic totul este invers.

6.5 Codul Miller

Pentru codul Miller fiecare „ 1 ” – logic observăm o schimbare de nivel al

semnalului la jumătatea de perioadă a bitului. Pentru reprezentarea unităţii „ 0 ”
– logic se utilizează lipsa schimbării de nivel al semnalului dacă acesta urmează
după unitatea „ 1 ” – logic sau schimbul semnalului la începutul perioadei, dacă
acesta urmează după „ 0 ” – logic.

21
6.6 Codul Biphase-M

În codul bi-phase-M (semnalul modulat bifazat) fiecare perioadă de bit se începe

cu un schimb de nivel de semnal. Pentru reprezentarea „ 1 ” – logic se
utilizeaeză o schimbare auxiliară de nivel a semnalului. Pentru reprezentarea „ 0
” – logic în cazul modulării bifazate nu se utilizează nici o schimbare de nivel
adăugătoare. În aşa caz pe parcursul perioadei semnalului, „ 1 ” – logic se
prezintă atît prin nivel maxim cît şi prin nivel minim. În cazul reprezentării „ 0 ”
– logic se utilizează ori nivel maxim ori nivel minim pe parcursul întregei
perioade de bit ( şi în nici un caz ambele cazuri simultan ).

22
Concluzii

În lucrare dată am studiat modulatoarele optice. Modulatorul optic este

dispozitivul ce permite manipularea proprietăţilor luminii, de obicei a razei de
lumină. Nivelul de performanţă a modulatoarelor optice depind în mare măsură
de diapazonul lungimilor de undă, rata de date, pierderile la intrare, diapazonul
frecvenţei modulate, timpul de acţiune. Modulatoarele optice se clasifică in
electro-optic modulator, acousto-optic modulator și modulatoare de
electroabsorbție.

Bibliografie

1. www.unibuc.ro

2. fibre-optic hand book

3 https://en.wikipedia.org/wiki/Optical_modulator

4. МОДЕЛИРОВАНИЕ И ИССЛЕДОВАНИЕ ПРОЦЕССОВ В ОПТИКО-

МИКРОВОЛНОВОМ МОДУЛЯТОРЕ НА ОСНОВЕ РЕЗОНАНСНЫХ СТРУКТУР

5. Техническое руководство по ВОЛОКОННОЙ ОПТИКЕ

6. Оптоволоконные линии связи

Parametrii fibrei optice

Diametru miezului 2a=56µm

Tipul fibrei Multimod cu gradient

Indicele de refracție al miezului n1 =1.436

Diametrul camasii 2b=125µm

Indicele de refractive al cămășii n2 =1.419

Tangența pierderilor în miez Tgδ=10−10

23
 Coeficientul de absorbție adițional α ad=¿ 1dB/km
Coeficientul dispersiei de material Y m =0.031
Parametrii emițătorului optic

Lungimea de undă emisă λ=0.91µm

Lățimea spectrală de emisie Δλ=2.06nm

Puterea de emisie P E=186µW

Viteza de transmisiune a informatiei V=86Mbps

Unghiul de divergență 2φ 0.5 emitor=44°

Parametrii modului de receptive

Sensibilitatea spectrală de prag SSrec . min=0.8nW/Mbps

Unghiul de divergentă 2φ 0.5 rec=64°

Lungimea traseului L=46km

Calculul unui traseu de comunicatii prin fibra optica.

Date inițiale pentru calculul traseului de comunicații:

1.CALCULAREA PARAMETRILOR VOLT

1.1 CALCULAREA PARAMETRILOR VARIABILE

Diafragma numerică caracterizează eficiența introducerii luminii în fibră dintr-o sursă de difuzie cu un
model de radiație.

NA gr=√ n1 Δn

În caul in care Δn=n1 −n2(Δn=1.436-1.419=0.017<< n fibre de ghidare slabă), indicele “gr”,care

înseamnă o fibră de gradient,este omis aici și în continuare pentru scurtcircuit.

NA =√1.436∗0.017=0.156

24
Numărul de moduri care pot fi distribuite în legăturile cu fibră optică:

V2
M=
2

2 π∗a
UndeV = NA –este constanta de propagare normalizată,atunci:
λ

M =¿ ¿ =454

Numărul de grupuri mod

Q=√ M =√ 454=21.3

Prin dispersie intermodă se înțelege întârzierea trecerii diferitelor moduri pe lungimea unității
liniei,deoarece fiecare mod se propagă în propriul său unghi.

n1
∗Δn
ΔT mod n2 ∆ n 0,017 −11s/m=56ns/km
= ≈ = 8
=5,6∗10
l c c 3∗10

Unde c-este viteza luminii.

Disprersia materialului este determinată de dispersia materialului fibros.

∆ T mat ∆ λ 2,06∗10−9 −12

= = 8
∗0,03=0,226∗10 s/m=0,226ns/km
l λ∗c 0,91∗10 ∗3∗10
−6

Varianța totală este aproximativ calculată ca valoare medie pătrată.

∆T
≈ √¿ ¿
l

Deoarece prevalează dispersia intermod,capacitatea de informare a legăturii cu fibră optică.

1
2∆T c 3∗108
∆ fl= ≈ = =1∗1010 Hz∗m=10 MHz∗km
l 2 ∆ n 2∗0,017

Lungimea regiunii de regenerare,limitată de dispersie(presupunem că 1MHz=1Mbit/s)

∆ fl 10
l∆ T = = =0,11 m
V 86

1.2CALCULAREA PARAMETRILOR DE INTRARE ȘI IEȘIRE

Smiez =π∗a2 =π∗282=2,461∗10−9 m2

25
Parametrii sursei:

NA emit =sin φ0,5 emitor=sin 23° =0,39

λ 0,91∗10−6∗180 ° −7
a emit = = =4,6∗10 m
4∗φ0,5 emit 4∗28 °∗π

Semit =π∗a2=π∗4,62=0,66∗10−12 m2

Efectul de deschidere al emițătorului:

Smiez

{
Sef emit = 2 S emit atu nc Semit ≤ S miez
0,5
atunc S emit > Smiez

2,461∗10−9 3
Sef emit = −12
=2∗10 =2000
2∗0,66∗10

Parametrii receptorului:

NA rec =sin φ0,5 rec=sin 32 °=0,529

λ 0,91∗10−6∗180 ° −7
a rec= = =4,073∗10 m
4∗φ0,5 rec 4∗32 °∗π

Srec =π∗a2rec=π∗4,0732 =0,521∗10−12 m2

Apertura efectivă a emițătorului:

S miez

{
Sef emit = 2 S rec atunci cind Srec ≤ Smiez
0,5
atunci cind S rec > S miez

2,461∗10−9 3
Sef rec= −12
=2,412∗10 =2412
2∗0,521∗10

Eficiență de intrare

ƞ∫ ¿=¿ ¿

ƞ∫ ¿=2∗10 ∗¿ ¿
3

Eficiență de ieșire

ƞies =¿

NA rec =0,529> NA =0,156 → ƞies=1

26
 1.3CALCULAREA COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE

α
|¿| ≈
8,69∗π∗n1∗tanδ 8,69∗π∗1,436∗10−10
=
−3
=4,3∗10 ¿ dB/m= 4,3 dB/km
λ 0,91∗10
−6

Ca material de bază alegem sticlă,coeficientul empiric fiind egal cu k r=1.5 [ mk m4∗dB /km ]
,atunci

kr 1,5 −3
ar ≈ 4
= 4
=2,18∗10 dB/m=2.18 dB /km
λ 0,91

Coeficient total de absorbție

α =α |¿|+α + α =4,3+ 2,18+1=7,48 dB/ km ¿

r d

1.4 CALCULAREA POTENȚIALULUI ENERGIEI VOLT

Energie spectrală:

PE 186∗10−6∗106 bps
A sp= = =2,32∗1011 =2,32∗105 Mbps/s
SS rec min 0,8∗10 −9
s

Potențialul energetic integrat:

A Asp 2,32∗105 3
∫ ¿= V
=
86
=2,69∗10 ¿

Transformarea în decibel:

AdB =10 lg A∫ ¿=10 lg ( 2,69∗10 )=34,2 dB ¿

3

1.5 CALCULUL LUNGIMII SECȚIUNII DE REGENERARE ȘI CANTITATEA LOR

Lungimea de regenerare limitată prin absorbție:

A dB 34,2
lα = = =4,5 km
α 7,48

Comparăm lungimea scțiunii limitate prin absorbție l α (l α =4.1 km) și lungimea secțiunii limitate de
dispersie l ∆ T (l ∆ T =0,11)și alegem cea mai mică- aceasta va fi lungimea maximă a secțiunii de
regenerare. l reg =0,11

27
Numărul de site-uri de regenerare

l 45
N reg = = =409
l reg 0,11

28