MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII
DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAȚII

Dare de seamă
Lucrare de laborator nr. 2

Tema: TERMINALUL DE LINIE. CALEA DE RECEPŢIE.

Disciplina: Sisteme de Transmisiuni Optoelectronice

A efectuat studentul

A verificat l. univ.

Chișinău 2020
1.SCOPUL LUCRARII: Studierea modului de adaptare fizica si informationala a semnalului
optic de la iesirea liniei (punctual R), la intrarea ultimei trepte erarhice a sistemului de
transmisiuni. Cercetarea semnalului electric la iesirea caii de receptie si celui optic, la intrarea ei
(punctul R).

2. SARCINA TEORETICA: Studierea materialului teotetic referitor la terminalele de linie a

sistemelor de transmisiuni optoelectronice si masurarea parametrilor lor.

3. SARCINA PRACTICA:

3.1. Cercetarea cu atentie a constructiei caii de receptie a terminalului de linie din

sistemul de transmisiuni “SOPCA-3” si desenarea ei schematica .

3.2. Desenarea schemei de structura a caii de receptie a terminalului de linie optic.

3.3. Studierea modului de adaptare fizica a semnalului optic de la iesirea liniei (punctul R), la
intrarea ultimei trepte erarhice a sistemului de transmisiuni, si masurarea parametrilor
impulsurilor electrice si optice (cu osciloscopul C1-116, dotat si cu intrare optica).

3.4. Studierea modului de adaptare informationala a semnalului optic de la iesirea liniei

(punctual R), la intrarea ultimei trepte erarhice a sistemului de transmisiuni.

3.5. Cercetarea vizuala a constructiei placii de receptie optica.

3.6. Cercetarea vizuala, sub microscop, a constructiei unui modul de receptie optica.

3.7. Studierea algoritmului de depistare a erorilor in placa de control

In engleza, digit. – inseamna cifra, adica , transmiterea cifrelor sau numerelor. Din cursul de
informatica se stie ca orice numar poate fi reprezentat de o anumita combinatie de unitati si
zerouri logice. O unitate sau un zerou logic prezinta un bit de informatie. In linia optica de
transmisiuni, bitul cu valoarea unitatatii logice se transmite printr-un impuls de lumina cu o
anumita durata, iar cel cu valoare de zero logic, - printr-o pauza cu aceiasi durata. Prin urmare,
semnalul digital de telecomunicatii este debitat in linia de transmisiuni in forma de impulsuri si
pauze cu diverse durate (in dependenta ce combinatii se transmit), iar cea mai mica durata a
impulsului sau pauzei este durata unui bit. Aceasta durata depinde de viteza de transmisie a
bitilor. La marirea vitezei durata bitului scade. Calitatea transmisiunii (precizia ei) se exprima
prin numarul de erori, depistate la receptie, intr-un anumit interval de timp, - raportat la numarul
de biti receptionati in acelasi interval. Acest parametru se numeste “coeficient de erori, rata de
erori” sau “BER” (BitErrorRate). De exemplu, “rata de erori” este egala cu 3 * 10-9, - inseamna
ca la receptionarea unui miliard de biti, intr-un anumit interval de timp, sau depistat trei erori.

Pentru a mari eficienta si a controla calitatea transmisiunii, semnalul digital este codificat intr-
un anumit cod de linie. Pentru transmisiuni prin linii electrice, cel mai des, este folosit codul cu
densitate sporita, bipolar cu trei nivele “HDB-3”. Pentru transmisiuni prin linii optice, deseori se
utilizeaza familia de coduri de linie “nBmB”. Litera “B” are semnificatia de “Bit”, iar “m” si “n”
sint numere naturale. De exemplu, in sistemul de transmisiuni optoelectronice “SOPCA-3”

instalat in laborator, inainte de a fi debitat in linie, semnalulul este codificat in codul “5B6B”
(m=5, n=6).

Oricare sistem de transmisiuni contine doua componente de baza, linia de transmisiuni si

echipamentul. Linia de transmisiuni are doua terminatii, de transmisie (punctul T) si de receptie
(punctul R). Echipamentul are un anumit numar (n) de trepte erarhice si un terminal de linie. La
rindul lor, atit treptele erarhice cit si terminalul este impartit in doua cai, de transmisie, conectata
la punctul T al liniei, si de receptie, conectata la punctul R al liniei. Punctele Tsi R corespund
punctelor TX si RX, v. recomandarea G957 din [13]. Calea de transmisie a ultimei trepte erarhice
(TEn-T) este conectata cu iesirea sa la terminatia T a liniei, prin intermediul caii de transmisie a
terminalului de linie (TL-T), iar calea de receptie a ultimii trepte erarhice (TEn-R) este conectata
cu intrarea sa la terminatia R a liniei, prin intermediul caii de receptie a terminalului de linie
(TL-R), dupa cum este aratat in fig. 2.1, de mai jos.

CALEA DE LINIE

CL

T LT R

HDB-3 HDB-3 HDB-3

TEn-T TL-T TL-R TEn-R
HDB-3

Fig. 2.1. Calea de linie a sistemului de transmisiuni.

Sistemul de transmisiuni optoelectronice se deosebeste de cel de transmisiuni electrice prin

linia sa de transmisiuni LT (v. fig. 2.1), ea este optica, si nu electrica, iar simbolurile PT si PR,
prezinta nivelul puterii optice a semnalului in punctul T si, respectiv, - R a liniei.

Atit, treptele erarhice ale sistemului, cit si terminalul de linie pot fi situate in zone diferite ale
spatiului centrului de transmisiuni, poate chiar si in cladiri diferite. Prin urmare, poate sa apara
necesitatea transmiterii semnalelor electrice la distante de zeci, sau chiar si sute de metri prin
linii de transmisiuni electrice. Din aciasta cauza, jonctiunile intre treptele erarhice, cit si intre
ultima treapta si terminalul de linie a sistemului se efectuiaza in formatul informational al
codului HDB-3, conform recomandarii G703 [13]. Chiar si in sistemele de transmisiuni
electrice, codul de linie CL (v. fig. 2.1) poate fi diferit de HDB-3, cu atit mai mult se deosebesc
codurile in liniile optice. Deci, apare necesitatea adaptarii informationale a semnalului la
extremitatile liniei (T si R), din codul HDB-3 in codul de linie CL (pentu sist. SOPCA-3, 5B6B),
la transmisie si din CL in HDB-3, la receptie. In afara de aceasta, semnalul trebuie sa aiba si
anumite valori ale parametrilor lui fizici (adaptarea fizica): putere a impulsurilor, polaritate,
durata, durate ale fronturilor impulsurilor, forma podisurilor

impulsurilor; la intrarea lui in linie, cit si inainte de a fi codificat in codul HDB-3, la iesirea lui
din terminalul linie. Aceste operatiuni sunt necesare pentru toate sistemele de transmisiuni.

In cazul sistemelor de transmisiuni optoelectronice se mai efectuiaza inca si schimbarea formei

fizice a semnalului, din electrica in optica, la transmisie si, invers la receptie. Toate aceste
operatiuni sunt efectuate de terminalul de linie optica. Teminalul de linie, - este o parte
specializata a echipamentului care asigura adaptarea fizica si informationala a semnalului la
terminatiile liniei de transmisiuni. Calea de transmisie a terminalului de linie, TL-T (v. fig. 2.1)
prezinta interfata intre calea de transmisie a ultimii trepte erarhice a sistemului si intrarea liniei
(p. T).

Calea de receptie a terminalului de linie, TL-R (v. fig. 2.1) prezinta interfata intre calea de
receptie a ultimii trepte erarhice a sistemului si iesirea liniei (p. R). Prin urmare, terminalul
sistemului de transmisiuni optoelectronice este optic dinspre linie, si electronic dinspre restul
echipamentului.

Calea de linie a unui sistem de transmisiuni este alcatuita din terminalul de linie si linia de
transmisiuni (v. fig. 2.1).

PT, - nivelul puterii medii a semnalului in punctul de transmisie (v. fig. 2.1), [dBm].
Caracterizeaza energia initiala a semnalului generata in linie. Este parametrul transmitatorului,
adica, a caii de transmisie a terminalului de linie.

PR, - nivelul puterii medii a semnalului in punctul de receptie (v. fig. 2.1), [dBm].
Caracterizeaza energia finala a semnalului, cu care el a ajuns la sfirsitul liniei si depinde de
atenuarea ei. Este parametrul liniei, cu cit mai mare este atenuarea ei, cu atit va fi mai jos PR.

atot, - atenuarea totala a tuturor elementelor pasive a liniei: fibra optica, jonctiuni sudate,
conectoare optice, atenuatoare optice, izolatoare optice…,si a.,

atot[dBm] = PR[dBm] - PT [dBm], (2.3.1).

S, - sensibilitatea receptorului, dBm. Caracterizeaza calitatea lui de a receptiona semnale

slabe cu anumita precizie. Este parametrul caii de receptie a terminalului de linie. Sensibilitatea
se defineste ca, - nivelul puterii de receptie (PR) la care se asigura doar minimumul de calitate a
transmisiunii, specificat pentru sistemul dat. Pentru “SOPCA-3”, rata de erori (v. p. 2.1) nu
trebue sa depaseasca BERmax. = 10-6. Cind se atinge aceasta valoare, pe panoul de semnalizare a
terminalului de linie apare semnalul luminos “10-6”, iar nivelul de receptie, notat PRS, va
corespunde sensibilitatii receptorului dat,

S[dBm] = PRS[dBm], (2.3.2).

Q, - bugetul energetic al caii de linie, dBm. Caracterizeaza rezerva de energie a semnalului, si

mai este numit, potential energetic al caii de linie. Este parametrul energetic integral al
terminalului de linie. Bugetul energetic este, - cantitatea maximala de energie perduta de semnal
in linie, cind se asigura doar minimumul de calitate a transmisiunii. Din prima jumatate a
difinitiei este clar ca bugetul depinde, in primul rind, de nivelul de transmisie, PT. Din a doua
jumatate, in care se pomeneste minimumul de calitate a transmisiunii, devine clar ca bugetul
depinde si de sensibilitatea receptorului (S),

Q[dBm] = PT[dBm] – S[dBm],

In expresia 2.3.3, PT exprima cantitatea totala de energie cu care semnalul porneste din p. T a
liniei, iar S exprima pragul minim pina la care valoarea enegiei poate fi coborita in p. R a liniei.

Cu cit pragul (S) va fi mai mic (sensibilitatea receptorului mai mare), cu atit cantitatea real-
disponibila de energie a semnalului (adica Q) va fi mai mare.

De exemplu, PT = -2dBm, S = -30dBm, atunci, Q = -2 – (-30) = + 28dBm; iar pentru S=-

40dBm, Q=-2-(-40)=+38dBm.

R, - rezerva bugetului energetic a caii de linie, dBm. Este parametrul energetic integral al caii
de linie. Caracterizeaza stabilitatea functionarii sistemului de transmisiuni. Arata cit mai ramine
din energia disponibila a semnalului dupa compensarea perderilor in linie (atot). Daca

tot bugetul energetic se consuma doar pentru compensarea atenuarii totale a liniei, R=0 si rata
erorilor este maximala, admisa pentru calea de linie data (10-6 pentru “SOPCA-3”). Functionarea
indelungata in acest regim nu se permite (doar pina la ora 24-00 a zilei curente), iar standardul
de stat recomanda o rezerva minima de, - RSt.min. = + 6dBm. Rezerva reala a bugetului
energetic a caii de linie se calculeaza ca diferenta dintre buget si modulul atenuarii totale a liniei,
-

R[dBm] = Q - |atot.|, (2.3.4).

Conform standardului, R ≥ RSt.min. = + 6dBm. (2.3.5).

Din expresia 2.3.4, rezulta, Q[dBm] =|atot. [dBm]| + R[dBm], (2.3.6).

Aceasta expresie se numeste bilantul energetic al caii de linie. Adica, bugetul energetic (Q) se
consuma pentru a compensa atenuarea totala a elementelor pasive a liniei (atot.), si pentru a
asigura o anumita rezerva de energie (R). In tipul exploatarii rezerva scade din vari motive:

degradarea fibrei optice (“intunecare”), degradarea conectoarelor optice, degradarea diodei

laser, degradarea fotoreceptorului,…,s.a.

Cu cit rezerva bugetului (R) va fi mai mare, cu atit stabilitatea de functionare a sistemului va
creste. Din acest punct de vedere, este rationala introducerea unui parametru special, -
coeficientul de stabilitate,

Kstab=R/RSt.min. ≥ 1, (2.3.7).

La proiectarea sistemului, se ea nu mai mare de: Kstab.=1,1-1,2. Se calculeaza dupa fiecare ciclu
de masurari reglamentare, sau dupa lichidarea deranjamentelor caii de linie a sistemului de
transmisiuni.

Definitiile si gama de valori a parametrilor caii de linie optice sunt reglamentate de

Recomandarile ITU (International Telecommunication Union), in special grupa G. Notiunea de
buget energetic insa, nu este clar definita. Ba se sugreaza evaziv ca bugetul caii de linie ar fi o
suma de penalitati energetice impuse de elementele ei, ba ca este o amplificare initiala a

semnalului. Ca exemplu poate servi G957,pag. 15, unde bugetul este numit: “available sistem
gain”, adica amplificarea disponibila a sistemului. Probabil, se are in vedere ca semnalul in
punctul de transmisie a fost amplificat pina la asa un nivel al puterii (PT[dBm]), care fiind coborit
cu valoarea atenuarii totale (atot. [dBm]), apoi cu valoarea rezervei (R[dBm]), va scade pina la
nivelul sensibilitatii fotoreceptorului (S[dBm]), sau

PT[dBm] - |atot. [dBm]| - R[dBm] = S[dBm], (2.3.8).

Aceasta, este exspresia matematica a diagramei nivelelor semnalului in calea de linie a sitemului
de transmisiuni.

PT[dBm]
 |atot. [dBm]|

Q[dBm

PR[dBm]

R ≥ 6dBm

S[dBm]

Fig. 2.2. Diagrama nivelelor semnalului in calea de linie a sitemului de transmisiuni.

2.4. Schema de structura a caii de linie a sistemului de transmisiuni “SOPCA

Este prezentata in figura 2.3. Terminalul de linie este montat pe un stativ vertical si se numeste
“SOLT”.

Calea de transmisie receptioneaza de la ultima treapta erarhica fluxul informational E3, in

formatul codului de jonctionare HDB-3, (semnal electric bipolar). Emite in linie (punctul T) in
formatul codului de linie (CL) 5B6B (optic monopolar). In calitate de convertor a formei fizice
a semnalului (electrica-optica), este utilizata o dioda laser multimoda ce radiaza in lungimea de
unda 1,3μm.

Calea de receptie, a terminalului, - converteste semnalul optic (din punctul R) in electric cu

ajutorul unei fotodiode cu avalansa. De la iesirea caii de receptie, - fluxsul informational E3 este
debitat intrarii ultimei trepte erarhice in formatul codului de jonctionare HDB-3 (conform
standardului). Datorita prezentei unei placi de control al erorilor, in fiecare interval de de timp
egal cu 10 s, se verifica calitatea transmisiunii, prin calcularea BER. Cind ultima ajunge la
valoarea de 10-6, pe panoul de semnalizare apare semnalul luminos “10-6”, semn ca din cauza
aparitiei unei surse de erori, calitatea transmisiunii a ajuns la minimumul admis pentru sistemul
dat. Acesta este cazul deranjamentului partial. Daca BER>10-6, pe panoul de semnalizare a
terminalului, apare semnalul luminos “10-3”, deranjamentul este considerat catastrofal, iar
transmisiunea se blocheaza.

Sistemul de transmisiuni “SOPCA-3”, functioneaza in regim duplex de comunicare.

Aceasta inseamna ca, - si la centrala A, si la centrala B exista si cale de transmisie si cale de
receptie a terminalului de linie. Exista si doua linii,- una de transmisie (A B), iar alta de
receptie (AB).

Linia de transmisiuni este un cablu optic CaO (v. fig. 2.3), care functioneaza in regim
multimod. Fibrele optice ale cablului sunt terminalizate atit in punctele de transmisie (T), cit si in
punctele de receptie (R), cu snururi optice monoconector (pigtail). Terminalizarea se efectueaza
prin sudare in arc electric, a fibrei snurului cu fibra liniei (jonctionare sudata). Cablul optic se
incepe si se termina, cu cutia de distributie a fibrelor optice CDFO (v. fig. 2.3). CDFO
indeplineste urmatoarele functii: fixeaza mecanic constructia, relativ rigida, a cablului;
protejeaza snurul optic si locul jonctiunii sudate; stocheaza rezerva de fibra optica a cablului
(circa 1m); asigura, printr-un conector optic jonctionarea demontabila a fibrei snurului cu
punctul de transmisie, si, respectiv, de receptie. Ultima, se efectueza prin intermediul unui snur
optic (SO) biconector (patchcord). Pentru pozarea in sol, cablurile optice se vind in bobine. O
bobina poate contine un segment intreg de maximum 6 km de cablu. Bugetul energetic al caii de
linie permite transmisia la distante de circa 30km (fara regenerare), daca coeficientul de atenuare
a liniei este de circa 1dBm/km. Prin urmare, linia va fi compusa din mai multe segmente de
cablu jonctionate prin mansoane de jonctiuni sudate, MJS (v. fig. 2.3). MJS are urmatoarele
functii: fixeaza mecanic constructia, relativ rigida, a cablului ambelor segmente; fixeaza locul
jonctiunii sudate; stocheaza rezerva de fibra optica a cablului (circa 1m) a ambelor segmente;
asigura ermetizarea locului de jonctionare a segmentelor de cablu. In zona mansonului se lasa o
rezerva de cablu de citiva metri, atit dinspre centrala A, cit si dinspre centrala B. La ruperea
accidentala a cablului intr-un punct al traseului liniei de transmisiuni unde, de regula, lipseste
rezerva,- deranjamentul se inlatura prin adaugarea unui segment de citiva metri de cablu, si apar
doua mansoane de jonctiuni sudate. Fiecare jonctiune sudata introduce in linie o anumita
atenuare a semnalului. Atenuarea totala a liniei va creste, iar rezerva bugetului energetic, va
descreste (v. expresia 2.3.4). Atit la constructia liniei, cit si la inlaturarea deranjamentelor,
impreuna cu mansonul se ingroapa un far electronic pasiv. Acesta permite localizarea lor in caz
de necesitate, cu ajutorul unei sonde speciale.

Traseul liniei se marcheaza atit in sol, cit si la suprafata lui. Marcarea in sol se efectueaza prin
pozarea deasupra cablului, la distanta de circa 0,4- 0,5m (comparabila cu inaltimea hirletului) a
unei benzi elastice cu un coeficient mare de extensie, de o culoare aprinsa. Ea poate fi gradata in
metri, si poate contine inscriptii cu denumirea si adresa posesorului liniei de transmisiuni.
Marcarea exterioara se efectuiaza prin stilpi de beton numerotati.

3.6 . Cercetarea vizuala, sub microscop, a constructiei unui modul de receptie optica.

Toate datele tehnice ale liniei, modul de marcare a traseului ei, cit si coordonatele elementelor de
marcare se introduc in pasaportul ei tehnic. In lucrarea de laborator, in calitate de linie se
folosesc atenuatoare optice reglabile. Atenuatorul optic reglabil (ATOR), este un dispozitiv de
modelare a atenuarii semnalului optic. El are o intrare, o iesire si doua minere cilindrice. Minerul
cu diametrul mai mare, poate fi rotit cu fixare in anumite pozitii, si permite schimbarea atenuarii
semnalului in trepte, a cite 10dBm. Minerul cu diametrul mai mic, permite schimbarea lina a
atenuarii semnalului, in limitele gamei de 10dBm (v. fig. 2.4).

Lin

Treapta

20

IN. dBm IE.

Fig. 2.4. Atenuator optic reglabil

Intrebari de control:
4.1. Dece sistemul cu linia de transmisiuni optica se numeste optoelectronic, si nu optic?

Un optoelectronic este un dispozitiv ce se utilizeaza pentru sistemul de comunicare

optic.Dispozitivul optoelectronic, cuplându-se între porturile unei multitudini (de exemplu, două
sau trei) linii de transmisie de date optice, cuprinde: fibre optice trecătoare care se conectează
între porturile liniilor de transmitere a datelor optice; primirea fibrelor optice care conectează
astfel de porturi la intrarea unui traductor optic-electric; transmiterea fibrelor optice care
conectează ieșirea unui traductor electric la opt la porturile de mai sus; un circuit de fixare a
lățimii impulsului, având o intrare și o ieșire cuplate la ieșirea traductorului optic-electric și
respectiv la intrarea traductorului electric-la-optic, pentru regenerarea și amplificarea semnalului
și limitarea lățimii impulsului de semnalul regenerat la o lungime fixă predeterminată; și un
circuit de normalizare a lățimii impulsului (al doilea circuit de fixare a lățimii impulsului) la a
cărui ieșire intră un dispozitiv electronic terminal de prelucrare a datelor este cuplat pentru a
primi informații de la semnalul optic transmis prin liniile de transmisie optică a datelor.

4.2. Care este destinatia terminalului de linie a sistemului de transmisiuni?

Oricare sistem de transmisiuni contine doua componente de baza, linia de transmisiuni si

echipamentul. Linia de transmisiuni are doua terminatii, de transmisie (punctul T) si de receptie
(punctul R). Echipamentul are un anumit numar (n) de trepte erarhice si un terminal de linie. La
rindul lor, atit treptele erarhice cit si terminalul este impartit in doua cai, de transmisie, conectata
la punctul T al liniei, si de receptie, conectata la punctul R al liniei. Punctele Tsi R corespund
punctelor TX si RX, v. recomandarea G957 din [13]. Calea de transmisie a ultimei trepte erarhice
(TEn-T) este conectata cu iesirea sa la terminatia T a liniei, prin intermediul caii de transmisie a
terminalului de linie (TL-T), iar calea de receptie a ultimii trepte erarhice (TEn-R) este conectata
cu intrarea sa la terminatia R a liniei, prin intermediul caii de receptie a terminalului de linie
(TL-R), dupa cum este aratat in fig. 2.1, de mai jos.

CALEA DE LINIE

CL

T LT R

HDB-3 HDB-3 HDB-3 HDB-3

TEn-T TL-T TL-R TEn-R

Fig. 2.1. Calea de linie a sistemului de transmisiuni.

4.3. Explicati notiunea de adaptare fizica a semnalului optic de la iesirea liniei (punctual
R), la intrarea ultimei trepte erarhice a sistemului de transmisiuni.

Semnalul trebuie sa aiba si anumite valori ale parametrilor lui fizici (adaptarea fizica): putere a
impulsurilor, polaritate, durata, durate ale fronturilor impulsurilor, forma podisurilor
impulsurilor; la intrarea lui in linie, cit si inainte de a fi codificat in codul HDB-3, la iesirea lui
din terminalul linie. Aceste operatiuni sunt necesare pentru toate sistemele de transmisiuni. In
cazul sistemelor de transmisiuni optoelectronice se mai efectuiaza inca si schimbarea formei
fizice a semnalului, din electrica in optica, la transmisie si, invers la receptie. Toate aceste
operatiuni sunt efectuate de terminalul de linie optica.

4.4. Explicati notiunea de adaptare informationala a semnalului optic de la iesirea liniei

(punctual R), la intrarea ultimei trepte erarhice a sistemului de transmisiuni.

Chiar si in sistemele de transmisiuni electrice, codul de linie CL (v. fig. 2.1) poate fi diferit de
HDB-3, cu atit mai mult se deosebesc codurile in liniile optice. Deci, apare necesitatea adaptarii
informationale a semnalului la extremitatile liniei (T si R), din codul HDB-3 in codul de linie
CL (pentu sist. SOPCA-3, 5B6B), la transmisie si din CL in HDB-3, la receptive.

4.5. Ce aparate cu semiconductori se folosesc pentru conversia semnalului optic in semnal

electric?

LED-urile și Diodele Laser sunt utilizate pentru convertirea semnalelor electrice în optice.

4.6 Cum se masoara sensibilitatea fotoreceptorului terminalului de linie?

S, - sensibilitatea fotoreceptorului, dBm. Caracterizeaza calitatea lui de a receptiona semnale

slabe cu anumita precizie. Este parametrul caii de receptie a terminalului de linie. Sensibilitatea
se defineste ca, - nivelul puterii de receptie (PR) la care se asigura doar minimumul de
calitate a transmisiunii, specificat pentru sistemul dat. Pentru “SOPCA-3”, rata de erori nu
trebue sa depaseasca BERmax. = 10-6. Cind se atinge aceasta valoare, pe panoul de semnalizare a
terminalului de linie apare semnalul luminos “10-6”, iar nivelul de receptie, notat PRS, va
corespunde sensibilitatii fotoreceptorului dat,

S[dBm] = PRS[dBm],
4.7. Ce tipuri de fotoreceptoare stiti?

Cel mai pe deplin acestor cerinţe corespund fotoreceptorii semiconductori. În sistemele care
funcţionează la λ=0 .85 μm se utilizează fotoreceptorii produşi din Si, iar pentru sistemele
care funcţionează la λ=1. 3μm şi λ=1. 55 μm se utilizează fotoreceptori produşi din Ge şi
InGaAs.

4.8 Care coduri de linie sunt utilizate in sistemele de transmisiuni optoelectronice?

Coduri:

Codurile NRZ-M si S

Coduri bifazice

Codul AMI

Codul Miller

Codul CMI

4.9 Explicati algoritmul de decodificare a semnalului optic in terminalului de linie

“SOPCA-3”.

Calea de transmisie receptioneaza de la ultima treapta erarhica fluxul informational E3, in

formatul codului de jonctionare HDB-3, (semnal electric bipolar). Emite in linie (punctul T) in
formatul codului de linie (CL) 5B6B (optic monopolar). In calitate de convertor a formei fizice
a semnalului (electrica-optica), este utilizata o dioda laser multimoda ce radiaza in lungimea de
unda 1,3μm.

Calea de receptie, a terminalului, - converteste semnalul optic (din punctul R) in electric cu

ajutorul unei fotodiode cu avalansa. De la iesirea caii de receptie, - fluxsul informational E3 este
debitat intrarii ultimei trepte erarhice in formatul codului de jonctionare HDB-3 (conform
standardului). Datorita prezentei unei placi de control al erorilor, in fiecare interval de de timp
egal cu 10 s, se verifica calitatea transmisiunii, prin calcularea BER. Cind ultima ajunge la
valoarea de 10-6, pe panoul de semnalizare apare semnalul luminos “10-6”, semn ca din cauza
aparitiei unei surse de erori, calitatea transmisiunii a ajuns la minimumul admis pentru sistemul
dat. Acesta este cazul deranjamentului partial. Daca BER>10-6, pe panoul de semnalizare a
terminalului, apare semnalul luminos “10-3”, deranjamentul este considerat catastrofal, iar
transmisiunea se blocheaza.

Sistemul de transmisiuni “SOPCA-3”, functioneaza in regim duplex de comunicare.

Aceasta inseamna ca, - si la centrala A, si la centrala B exista si cale de transmisie si cale de
receptie a terminalului de linie. Exista si doua linii,- una de transmisie (A B), iar alta de
receptie (AB).
4.10 Explicati algoritmul de depistare a erporilor in placa de control a terminalului

Funcţionarea plăcii de control PC:

1) Semnalul 5B6B se divizează în grupe a cîte 6 biţi;
2) În interiorul fiecărei grupe se separă zerourile de unităţi;
3) Se numără separat zerourile şi unităţile;
4) Se compară numărul zerourilor cu numărul unităţilor;
5) Dacă numerele nu coincid se contează o eroare;
6) Totodată se numără biţii recepţionaţi;
7) Se raportează numărul erorilor depistate la numărul biţilor recepţionaţi şi dacă la
6
un milion de biţi recepţionaţi se depistează o eroare, atunci se activează ieşirea PC cu 10 ;
8) Dacă la o mie de biţi recepţionaţi se depistează o eroare, atunci se activează
3
ieşirea 10 .

Astfel se calculează rata erorilor după numărul de erori depistate, adică se apreciază
calitatea transmisiunii.

Concluzie

In urma realizarii acestei lucrari de laborator am facut cunostinta cu partile componente

ale terminalului e linii si am constatat ca este partea echipamentului care asigură adaptarea fizică
şi informaţională a semnalului la linia de transmisiune. Acesta constă din două căi: calea de
transmisie şi calea de recepţie.