Semnale si sisteme

Curs 12
Modulații cu purtător
sinusoidal. Modulația
în amplitudine
 Cuprinsul cursului

• De ce este necesară modulația

• Rolul modulației în telecomunicații
• Clasificarea modulațiilor
• Modulația în amplitudine
• Formele de undă în MA
• Situații specifice MA funcție de tipul semnalului modulator
• Aplicație MA: Multiplexarea în frecvență
• Puterea semnalelor MA
• Metode de transmitere a semnalelor MA
• Generarea și detecția semnalelor MA
• Avantaje și dezavantaje ale MA
 De ce se este necesară modulația?
Unde acustice  viteza de propagare = viteza sunetului 330m/s
Atenuarea undelor acustice foarte mare  distanțe mici de legătură
Inițial, modulația a fost utilizată pentru transmiterea semnalului vocal la distanțe mari
Unde electromagnetice  viteza de propagare ≈ c - viteza luminii în vid
Unda electromagnetică (de orice frecvență) este folosită cu rol de purtător (transportor de
informație) unda în sine nu conține informație, ea transportă informația prin modificarea
unuia dintre parametrii săi

Pentru cuplarea undei electromagnetice la mediul de transmisie este necesară o antenă a cărei
dimensiune este dependentă de lungimea de undă (λ) (minim 10% din λ)

λ=c/f c-viteza luminii f – frecvența semnalului care se dorește a se transmite

Exemplu pentru semnalul vocal f= 3 Hz  λ=105 m

• Mărimea antenei necesare ≈λ=105 m
• Antenă practic nerealizabilă
 Pentru a realiza comunicații radio este nevoie de antene cu dimensiuni realiste

Prin procesul de modulare, informația conținută în semnalul modulator este transferată pe semnalul
purtător prin modificarea corespunzătoare a unui parametru al semnalului purtător (A, f sau Φ).

Modulația este un proces folosit în telecomunicații prin care se modifică unul sau mai mulți parametri a
unui semnal purtător (carrier) pentru a transmite informații.
 Clasificarea modulaţiilor
Semnal Parametrul
Cat Tipul Tipul purtătoarei Modulația
informațional modulat

Modulație în amplitudine AM
Amplitudine
BLS, BLU, BLI USB, LSB…
Modulații analogice

Sinusoidală
Frecvență Mod în frecvență FM
Analogic
(Voce Fază Modulație în fază ΦM
Video
Audio) Amplitudine Mod. impulsurilor în amplitudine PAM
Frecvență Mod. în frecvență a impulsurilor PFM
Impuls
Fază Mod. în poziție a impulsurilor PPM
Durată Mod. În durată a impulsurilor PDM
A Comutaţie de amplitudine ASK
Amplitudine
Manipulare în amplitudine OOK
Modulații discrete

Frecvență Comutaţie de frecvenţă FSK, …

(numerice)

Discret
Numeric Sinusoidal
(Date, voce,
video)
Fază Comutaţie de fază PSK, …

Modulaţia Impulsurilor în Cod PCM

PCM Diferențial DPCM
 Modulația în amplitudine

În cazul modulațiilor cu purtător sinusoidal, semnalul purtător are expresia:

𝒙 𝒑 ( 𝒕 )= 𝑨𝒑 𝐜𝐨𝐬(𝜴 𝒑 𝒕+𝜱 𝒑 )
În cazul modulației în amplitudine MA, amplitudinea semnalului purtător se modifică în
raport cu amplitudinea semnalului modulator.

Dacă A(t) este amplitudinea instantanee a semnalului purtător:

𝑨 ( 𝐭 )= 𝐴𝑝 +𝑘 𝒙 𝟎(𝒕)
unde k este o constantă a modulatorului de amplitudine.

Pentru modulația în amplitudine, se obține următoarea expresie

 
 Formele de undă în MA

semnalul purtător xp (t)

amplitudinea instantanee
A(t) = Ap + x0(t)

semnalul modulator x0 (t)

înfăşurătoare (anvelopă) a
semnalului MA

semnalul modulat în amplitudine

 MA funcție de tipul semnalului modulator

https://academo.org/demos/amplitude-modulation/

Semnalul purtător este întotdeauna un semnal sinusoidal (analogic)

Situația 1. Semnalul modulator este sinusoidal

Situația 2. Semnalul modulator este o sumă de semnale sinusoidale
Situația 3. Semnalul modulator este un semnal oarecare, neperiodic
Situația 4. Semnalul modulator este digital
 Situația 1. Semnalul modulator este sinusoidal

Semnalul modulator este de forma

𝑥0 ( 𝑡 ) =𝑎0 cos ⁡(𝜔 0 𝑡 +𝜑 0 )
Se obține
𝑥 𝑀𝐴 ( 𝑡 )=[ 𝐴𝑝 +𝑘 𝑥0 (𝑡 ) ] cos ( Ω𝑝 𝑡+Φ 𝑝 )= [ 𝐴𝑝 +𝑘𝑎0 cos ⁡(𝜔 0 𝑡+𝜑 0 ) ] cos ⁡( Ω𝑝 +Φ 𝑝 )

Pentru o valoare a constantei modulatorului k=1, se obține:

[ 𝑎0
𝑥 𝑀𝐴 ( 𝑡 )= 𝐴 𝑝 1+
𝐴𝑝 ]
cos ⁡( 𝜔 0 𝑡 +𝜑 0) cos ⁡(Ω 𝑝 𝑡 +Φ 𝑝 )

Notăm cu m – indicele (gradul de modulație) 𝑎0

și expresia semnalului MA devine: 𝑚= <1
𝐴𝑝

𝑥 𝑀𝐴 ( 𝑡 )= 𝐴𝑝 [ 1+𝑚 cos ⁡(𝜔 0 𝑡+𝜑 0 ) ] cos ⁡( Ω𝑝 𝑡+Φ 𝑝 )

𝑚 𝐴𝑝 𝑚 𝐴𝑝
𝑥 𝑀𝐴 ( 𝑡 )= 𝐴𝑝 cos (Ω𝑝 𝑡+Φ𝑝 )+ cos [ ( Ω𝑝+𝜔0 ) 𝑡+(Φ𝑝+𝜑0 ) ] + cos [ ( Ω𝑝 −𝜔 0 ) 𝑡+( Φ𝑝 −𝜑0 ) ]
2 2
 Semnal modulator sinusoidal

Simplificare - considerăm fazele inițiale ale semnalelor modulator și purtător ca fiind nule.
Expresiile semnalelor devin :

Semnalul modulator 𝑥0 ( 𝑡 ) =𝑎0 cos ⁡(𝜔 0 𝑡)

Semnalul purtător 𝑥𝑝 (𝑡 )= 𝐴𝑝 cos ⁡(Ω𝑝 𝑡)

Semnalul MA 𝑥 𝑀𝐴 ( 𝑡 )= 𝐴 𝑝 [ 1+𝑚 cos ⁡(𝜔 0 𝑡) ] cos ⁡(Ω𝑝 𝑡)

Condiții pe care trebuie să le îndeplinească parametrii semnalului modulator în raport

cu cei ai semnalului purtător

1
2
 Reprezentări grafice pentru situația 1

𝐴𝑀 = 𝐴𝑝 (1+𝑚) 𝐴 𝑀 − 𝐴𝑝 𝐴𝑝 − 𝐴𝑚 𝐴𝑀 − 𝐴𝑚
𝑚= = =
𝐴𝑚= 𝐴𝑝 (1− 𝑚) 𝐴𝑝 𝐴𝑝 𝐴𝑀 + 𝐴𝑚
Procesul de modulație în amplitudine
 Observații

1. Spectrul semnalului M.A. este reprezentat doar pentru domeniul frecvenţelor fizice (ω > 0)

2. Banda de frecvenţe ocupată de semnalul M.A.este: BMA =2ω0

3. Pentru m > 1, (indice de modulaţie supraunitar), înfăşurătoarea semnalului nu mai

reproduce forma semnalului modulator x0 (t),
Semnalul modulator nu se mai poate obține după demodulare
 Situația 2. Semnalul modulator este o sumă de semnale sinusoidale
𝑘=𝑛
Semnalul modulator este de forma 𝑥0 ( 𝑡 ) = ∑ 𝑎𝑘 cos ⁡(𝜔𝑘 𝑡+𝜑 𝑘 )
𝑘=1

𝑘=𝑛
𝑚𝑘 𝐴𝑝 𝑚𝑘 𝐴𝑝
𝑘=𝑛
𝑥𝑀𝐴(𝑡 )= 𝐴𝑝 cos (Ω𝑝 𝑡+Φ𝑝 )+ ∑ cos [(Ω𝑝 +𝜔𝑘)𝑡 +( Φ𝑝 +𝜑𝑘)]+ ∑ cos [(Ω𝑝 −𝜔𝑘)𝑡 +( Φ𝑝 −𝜑𝑘)]
𝑘=1 2 𝑘=1 2
Condiții sau
 Situația 3. Semnalul modulator este oarecare, neperiodic

Primele două situații sunt idealizări utilizate pentru simplificarea și înțelegerea MA

Situația reală este cea în care semnalul modulator nu este un semnal periodic
 Situația 4. Semnalul modulator este digital

În cazul în care semnalul modulator este de tip dreptunghiular sau impuls dreptungiular
modulatia in amplitudine este denumita ASK (Amplitude Shift Keying).

Spectrul unui semnalmodulat în

amplitudine de un semnal
dreptunghiular

Modulatia in amplituine cu
modulator digital (ASK)
a) Indice de modulatie 50%
b) Indice de modulatie 100%
 Observații

Semnificația fizică a frecvențelor - pentru ambele reprezentări spectrale numai frecvenţele

(pulsaţiile) pozitive, ω > 0 , au semnificaţie fizică (reprezentările grafice haşurate din figura
anterioară);

Spectrul semnalului modulator este limitat la valoarea ωM , fiind un spectru de joasă frecvenţă;

Spectrul semnalului MA, (XMA(jω)) conține 3 zone distincte de componente spectrale:

• Un impuls localizat la frecvența Ωp, de amplitudine πAp ;
• O bandă laterală inferioară (BLI=LSB), plasată în intervalul (Ωp−ωM, Ωp) , de amplitudine
maximă k/2;
• O bandă laterală superioară (BLA=USB), plasată în intervalul (Ωp, Ωp+ωM) , de amplitudine
maximă k/2;

Banda de frecvenţe ocupată de semnalul modulator este: B0 = ωM

Banda de frecvenţe ocupată de semnalul MA este: BMA = 2ωM
Spectrul si benzile semnalului modulat in amplitudine

semnalul modulator

Banda laterala inferioara

semnalul purtator

Banda laterala superioara

Domaniul timp-frecvența la semnalul modulat în amplitudine
 Aplicație: Multiplexarea în frecvență

Multiplexarea este o metodă prin care semnale multiple digitale sau analogice

sunt combinate într-un singur semnal într-un mediu comun de transmisie.
 Puterea semnalelor modulate în amplitudine

𝑃 𝑇 =𝑃 𝑐 + 𝑃 𝐿𝑆𝐵 + 𝑃 𝑈 𝑆𝐵

(1+

Exemplu:
Dacă purtătoarea unui emițător AM este de 1000 W și aceasta este modulată folosind un
indice de modulație m=1 atunci puterea totală a semnalului va fi:

=1500 W

Din totalul de 1500 W 1000 W stau pe purtătoare. Astfel 500 W rămân pentru benzile laterale.
Deoarece benzile laterale sunt egale asta înseamnă câte 250 W pe fiecare.
 Metode de transmitere a semnalelor MA

a) 2BL+P Semnal modulat cu purtător şi ambele benzi laterale (sau mai simplu MA)
• Metoda exemplificată anterior
b) MA-PS Semnal modulat cu purtător suprimat (sau 2BL)
• translatează funcţia spectrală a semnalului modulator x 0(t)=a0cos(ω0t+ϕ0 )
ce urmează a fi transmis prin înmulţire cu un semnal sinusoidal de
frecvenţă egală cu frecvenţa cu care se translatează spectrul.
• expresia în domeniul timp a semnalului modulat în amplitudine cu
purtătoarea suprimată este: xMA−PS(t) = x0(t)cos(Ωpt)

c) MA-BLU Semnal modulat MA cu purtător suprimat și bandă laterală unică

 Metode de transmitere a semnalelor MA

c) MA-BLU Semnal modulat în

amplitudine cu bandă laterală unică
• Analizând spectrul semnalului
MA-PS că banda laterală
superioară (BLS) sau banda
laterală inferioară (BLI) conţin
informaţia completă privind
spectrul semnalului

• modulator X0(jω). S-a luat în

considerare doar spectrul
situat la frecvenţe pozitive
(cele care au semnificaţie
fizică).

• Practic, în loc să se transmită

spectrul complet (MA-PS) este
suficient să se transmită fie
numai BLS fie numai BLI.
 Tipuri de modulaţii în amplitudine

Marcare Descriere Utilizare Spectru

Două benzi laterale cu
A3E Transmisii radio
purtătoare completă
Bandă laterală unică cu
R3E Transmisii radio
purtătoare redusă
Linii telefonice pentru distanțe
lungi FDM
Bandă laterală unică cu
H3E purtătoare completă Voce radioamatori pentru distanțe
lungi
Transmisii radio
Bandă laterală unică cu
J3E
purtătoare suprimată
Emisie cu benzi Radiotelefonie și radiotelegrafie HF
D8E
laterale independente Difuziune în flotă PP SS HF UHF
C3F Rest de bandă laterală Difuziune TV ( NTSC/PAL/SECAM)
 Generarea semnalului MA - PS
Schema de principiu a unui modulator utilizat pentru generarea unui semnal MA - PS,
cu comutator este prezentată în figura următoare:
 Generarea semnalului MA - BLU

Generarea semnalului MA-BLU se face prin filtrarea uneia din benzile laterale ale
semnalului MA-PS. Filtrul de bandă care realizează suprimarea unei benzi laterale trebuie
să aibă o caracteristică de filtrare foarte abruptă la frecvenţa WP , deoarece produsul de
modulaţie ce trebuie suprimat este foarte aproape de semnalul util care trebuie transmis.
Acest filtru este costisitor şi dificil de realizat.
 Generarea semnalului MA
Schema de principiu a unui modulator utilizat pentru generarea unui semnal MA, cu
comutator este prezentată în figura următoare:
 Demodularea semnalului MA
Prin demodulare se înţelege procesul de extragere a semnalului modulator dintr-o
oscilaţie modulată.

Orice receptor radio, oricât de simplu ar fi, trebuie să conţină cel puţin etajul
demodulator, precedat de antenă (care furnizează semnalul modulat) şi urmat de un
traductor electroacustic care transformă semnalul electric în semnal acustic.

În domeniul frecvenţă, prin demodulare trebuie să se realizeze retranslaţia spectrului în

poziţia iniţială. Demodulaţia semnalelor M.A. se numeşte detecţie.

Demodularea semnalelor MA se realizează utilizând un detector de anvelopă/vârf.

 Demodularea semnalului MA

Detectorul de anvelopă este compus dintr-un redresor şi un FTJ (RC)

Detectorul de anvelopă devine detector de vârf, dacă filtrul RC are o constantă de timp
care tinde la infinit.
 Avantaje și dezavantaje ale modulației în amplitudine

Avantaje

Detecția este foarte simplu de realizat

Lățimi de bandă moderate

Dezavantaje

Distorsiuni liniare

Distorsiuni neliniare (Modulație încrucișată)

?