Cursuri IC

INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
Conf. Luminiţa SCRIPCARIU
1/15/2021 Luminita Scripcariu 1

BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru N.D., “Introducere în telecomunicaţii”, Ed.

CERMI, Iaşi, 2004
2. Luminiţa Scripcariu, "Sisteme de comunicaţii digitale",
Ed. "Gh. Asachi" Iaşi, 1999
3. Luminita Scripcariu, Radu Gabriel Bozomitu,
“Introducere în comunicaţii – îndrumar de laborator”,
Editura Karro Iaşi, 2006

Referinţe web
http://edu.etti.tuiasi.ro (aplicaţia Moodle)
http://telecom.etti.tuiasi.ro/telecom/staff/lscripca
E-mail:
luminita.scripcariu@gmail.com
Birou: II.20
EVALUARE PRIN COLOCVIU
NOTA 1 (80%):
 TEST-GRILĂ DE TEORIE
 TEST SCRIS DE PROBLEME
 EVALUARE ORALĂ (OPŢIONALĂ)
 TESTE PE PARCURS
NOTA 2 (20%):
 ACTIVITATEA LA LABORATOR

CAPITOLUL I
PRINCIPIILE
SISTEMELOR DE COMUNICAŢII

Schema-bloc a unui SC

Sursa de semnal sau
informaţională
• ANALOGICĂ
• DIGITALĂ
Exemple de semnale transmise uzual:

• DATE
• VOCE
• AUDIO
• VIDEO, TV
Observaţii
• Blocul sursei include:
– Traductori (microfoane, sisteme de achiziţie
de semnal audio, video etc.)
– Convertoare analog-digitale (CAD)
– Circuite de compresie a semnalului
– Circuite de criptare a informației (opțional)

Exemple de surse
informaţionale discrete
• Text sau şir de caractere (ASCII, EBCDIC,
UNICODE).
• Fişiere citite ca şir de octeţi.
• Şiruri binare provenite din digitizarea vocii
sau a unui semnal audio.
• Imagini digitale, fixe sau în mişcare AN, gri
sau color (YUV, RGB, RBY, CYM).
• Semnal video digital (ex. 30, 60, 90 fps)
Semnificația abrevierilor
• ASCII - American Standard Code for
Information Interchange
• EBCDIC - Extended Binary Coded Decimal
Interchange Code
• RGB - Red Green Blue
• RBY – Red Blue Yellow
• CYM – Cyan Yellow Magenta
• fps - frames per second

Exerciţiu rezolvat
Codaţi ASCII (7 biți pe caracter) cuvântul: CUB.

Rezolvare
Codarea ASCII a şirului de caractere:
1000011.1010101.1000010
C U B

Exerciţiu
• Eronaţi al 6-lea bit din șirul precedent şi
decodaţi primul caracter.
1000001 1010101 1000010

A U B
• Cum se poate verifica integritatea secvenţei

recepţionate?
PARITATEA CUVÂNTULUI
• Adăugarea unor biţi de paritate permite
controlul erorilor la recepţie.
• 1 bit de paritate – se aplică funcţia XOR
pe şirul de biţi (paritate impară sau paritate
pară).
Exemplu: 10011000 - paritate impară
10011001 - paritate pară

CRC – Cyclic Redundancy Checking
• Coduri ciclice de verificare a parității

• Se calculează restul împărţirii polinomului
datelor la polinomul de cod.
• Operaţiile între coeficienţi se efectuează
modulo-2.
• Biții de paritate sunt coeficienții
polinomului-rest.
Exemplu
Să se determine secvenţa de control a

erorilor (CRC) pentru şirul de biţi:
0100 0010 1100 0011
folosind polinomul:
CRC-8 = x^8+x^2+x+1.

Rezolvare
Biții de intrare: 0100 0010 1100 0011
Polinomul datelor:
a(x) = x+x^6+x^8+x^9+x^14+x^15
Polinomul CRC:
c(x) = x^8+x^2+x+1
Se divide a(x) la c(x) și de determină restul
împărțirii:

Exerciţiu propus
Să se determine secvenţa de control a erorilor

(CRC) pentru şirul de biţi:
1001 0100 1100 0011
folosind polinomul:
CRC-8 = x^8+x^2+x+1.

Vocea umană
1. caracteristici obiective: intensitate, frecvență,
presiune acustică
2. caracteristici subiective (depind de individ,

vârstă, stare de boală, limba vorbită etc.): timbru,
tărie
3. caracteristici tehnice: caracteristica de frecvență,

inteligibilitatea

Caracteristicile obiective
ale vocii
a) frecvenţa f [Hz] sau banda de frecvenţe.
b) presiunea acustică, care se defineşte ca
fiind forţa exercitată de sunet pe unitate de
suprafaţă, notată cu p [N/m2, Pa sau bar];
c) intensitatea sonoră, care se defineşte ca
fiind energia acustică ce traversează unitatea
de suprafaţă în unitate de timp, I0 [W/(m2s)].

Caracteristica de frecvență a vocii
sursa: mithyaalk.blogspot.com

Caracteristici tehnice
1. caracteristica de frecvenţă:
 frecvenţa fundamentală cuprinsă între
80150Hz la bărbaţi şi între 220300Hz la femei şi
copii.
 60% din energia vocală este cuprinsă în
componentele de JF (sub 500Hz);
 cca. 90% din energia totală este cuprinsă la JF,
între 3003400Hz;
2. inteligibilitatea - pentru o transmisie fidelă a vorbirii

este necesară o bandă de 1612000Hz.
Inteligibilitatea
Gradul de inteligibilitate se măsoară ca raport
între numărul de logatomi corect recepţionaţi şi
numărul de logatomi transmişi.
Logatomii sunt silabe fără înţeles care conţin o

consoană iniţială şi una finală şi măcar o vocală
(sunt daţi în tabele).
În banda 3003400Hz se obţine o inteligibilitate

de cca. 92% pentru silabe şi cca. 99% pentru
propoziţii. Se face un compromis calitate-cost.
HDVoice
• HD - High Definition
• Bandă largă:
50 Hz – 6400 Hz
Sau
50 Hz – 7000 Hz
• Lățime de bandă de cca. 7 kHz

Urechea umană
• banda de frecvenţă recepţionată: 16Hz  20kHz;
• numărul de nivele ce pot fi distinse de ureche: maxim 1024.
• pragul de audibilitate - intensitatea sonoră minimă ce
poate fi percepută de individ - depinde de frecvenţă;
• pragul de durere - intensitatea sonoră maximă percepută
de individ (120 dB SPL – sound pressure level);
• minimul perceptibil în durată: circa 60ms.
• sesizează diferenţe de durată între sunete de circa 10ms;
• nu este sensibilă la faza semnalului întrucât se comportă
ca un detector de anvelopă.
Calculul nivelului sunetelor în
decibeli
SPL = Sound Pressure Level

MICROFOANE
• TRADUCTOR ELECTROACUSTIC
• De presiune sau sensibil la diferenţa

presiunilor (de gradient)
CU CĂRBUNE
INDUCTIV/ELECTROMAGNETIC/DINAMIC
CU CRISTAL/PIEZOELECTRIC
CAPACITIV

Parametrii microfoanelor
• Sensibilitatea sau eficacitatea = raportul dintre
tensiunea electrică de ieşire şi presiunea
acustică de intrare [mV/bar]
• Impedanţa 
• Banda de frecvenţe [Hz]
• Gradul de distorsiuni [%]
• Caracteristica de directivitate
• Raportul de puteri faţă-spate
Microfonul cu cărbune
• Variaţia rezistenţei electrice de
contact
• Necesită alimentare
• S = 50 - 150 mV/bar (activ)
• Z = 8 – 200 ohmi
• 100 – 3000 Hz
• D = 25 %
https://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_microphone

Microfonul condensator
• S = 1 mV/bar (pasiv)
• Z = 30 – 65 M
• U = 90 – 150 V
• 20 – 12000 Hz
• D =1%
https://www.shure.com/en-GB/support/find-an-answer/dynamic-vs-
condenser-microphone-operating-principle

Microfonul cu cristal
• cuarţ, polimeri, materiale ceramice cu efect

piezolelectric
• Nu necesită polarizare
• S = 1-3 mV/bar
• D <1%
• 30 – 10000 Hz
• C = 1000 pF
http://hyperphysics.phy-
astr.gsu.edu/hbase/Audio/mic3.html
• Dimensiuni f.mici
Microfonul inductiv
• Cu bobină sau microfon e.m. sau dinamic
• S = 0,3 ÷ 0,1 mV/μbar
• Z = 30 - 600 ohmi
• 20 – 15000 Hz
• D < 1%
• Sensibil la vânt
https://www.shure.com/en-GB/support/find-an-answer/dynamic-vs-
condenser-microphone-operating-principle

Observaţie
• Sensibilitatea microfonului se poate

exprima în decibeli (dB), cu relaţia:
S (dB) = 20 * log10(Sn/Sref)
cu Sref = 1V/bar.

Exerciţiu propus
• Calculaţi valoarea în dB a sensibilităţii de
1 mV/bar a unui microfon.
• La ce frecvenţe se obţine această valoare
pentru cele două tipuri de microfon?

Difuzorul
TRADUCTOR ELECTROACUSTIC
• Sensibilitate [bar/mV]
• Impedanţă 
• Bandă de frecvenţă [Hz]
• Dimensiuni de gabarit
• Grad de distorsiuni [%]
• Putere [W]
CANALUL DE COMUNICAŢII

Canalul de comunicaţii
Clasificare după specificul transmisiei:
• Canal telefonic
• Canal radio
• Canal de televiziune
• Canal de date.

Medii fizice de transmisie
TRANSMISII “CU FIR” (wired)
• Cablu cu conductor metalic (coaxial,
torsadat) – semnale electrice
• Cablu optic (cu una sau mai multe fibre
optice) – unde luminoase
TRANSMISII “FĂRĂ FIR” (wireless)
• Mediul liber – transmisii prin unde radio
sau în infraroşu (IR - infrared).
Moduri de transmisii
• Simplex
• Duplex (Full-Duplex)
• Semiduplex (Half-Duplex)
Duplexarea este operaţia de separare a sensurilor

de transmisie (UL – Up Link, DL – Down Link).
Ex: FDD – Frequency-Division Duplexing
TDD - Time-Division Duplexing
INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 2

DIN CURSUL PRECEDENT
PRINCIPIILE SISTEMELOR DE COMUNICAŢII
SURSE DE SEMNAL
CODUL ASCII. CRC.VERIFICAREA PARITĂŢII
CARACTERISTICILE VOCII
TRADUCTOARE ELECTROAUSTICE

ÎNTREBAREA 1
Care dintre următoarele blocuri intră în
componenţa unui sistem de comunicaţii?
 Sursa de semnal
 Transmiţătorul
 Canalul de comunicaţii
 Receptorul

ÎNTREBAREA 1
componenţa unui sistem de comunicaţii?
 Sursa de semnal
 Transmiţătorul
 Canalul de comunicaţii
 Receptorul

ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele surse de semnal,
necesită cea mai mică bandă de
transmisie?
 voce
 audio
 video
 TV

ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele surse de semnal,
necesită cea mai mică bandă de
transmisie?
 voce
 audio
 video
 TV

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele operaţii de
codare asigură reducerea redundanţei
semnalului?
 compresia
 criptarea
 corecţia de erori
 codarea de linie

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele operaţii de
codare asigură reducerea redundanţei
semnalului?
 compresia
 criptarea
 corecţia de erori
 codarea de linie

ÎNTREBAREA 4
Care este lăţimea de bandă a canalului
vocal folosită în telefonie?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

ÎNTREBAREA 4
Care este lăţimea de bandă a canalului
vocal folosită în telefonie?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

ÎNTREBAREA 5
Care este lăţimea de bandă necesară
pentru transmisii HDVoice?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

ÎNTREBAREA 5
Care este lăţimea de bandă necesară
pentru transmisii HD Voice?
 1 kHz
 4 kHz
 7 kHz
 12 kHz

Ce semnifică următoarele
acronime?
• ASCII
• CRC
• HD
• SLP
• FDD

Tehnici de acces multiplu
pe canalele de comunicaţii
• TDMA – Time Division Multiple Access
• FDMA – Frequency Division Multiple Access
• CDMA – Code Division Multiple Access
• WDMA – Wavelength Division Multiple Access

TDMA

FDMA

MODURI DE TRANSMISIE
 ANALOGIC
– Semnale electrice
– Unde electromagnetice (unde radio)
– Semnale optice
– Radiaţie în infraroşu
 DIGITAL
– Binar sau serial (șir de biţi) – pe distanțe mari:
1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 ...
– Paralel (cuvinte de 8, 16, 32, 64 de biţi) – pe
distanțe mici (< 16 m):
0x 21 A3 C9 65 8E FD .....
Parametrii fizici de transmisie
 Frecvenţa de lucru: f [Hz]
 Banda de frecvenţe: [f1, f2] [Hz]
 Lăţimea benzii de frecvenţe: B [Hz]
(bandwidth)
 Lungimea de undă:  = c/f [m, nm, m]
 Perioada de bit: T [s, ms, s]
 Frecvenţa de bit: fb = 1/T [Hz]
 Viteza (rata) de bit: vb [b/s, bps] = fb [Hz]
 Nivele de tensiune asociate nivelelor logice [V]
 Puterea transmisă sau emisă [W].
Parametrii de la recepţie ai SC
• Întârzierea de transmisie (end-to-end delay).
• Puterea recepţionată [W].
• Raportul de puteri semnal/zgomot recepţionat
SNR – Signal-to-Noise Ratio.
• Rata (probabilitatea) de eroare:
BER – Bit Error Rate
• Calitatea transmisiei (QoS–Quality-of-Service).
Exemple
• Transmisie telefonică de voce analogică:
[300 … 3400] [Hz] sau B = 4 kHz
• Transmisii audio prin unde radio:
B = 15 kHz
• Transmisii TV: B = 6 MHz
• Videotelefon: B = 1 MHz.

Unităţi de măsură
• bps – bits per second
• Bps – Bytes per second
1 Bps = 8 bps
• Bauds (de la numele lui Baudot) –
numărul de impulsuri sau simboluri
transmise într-o secundă:
1 Baud = n bps
(se transmit simboluri de n biţi).

Viteza de bit
• rată de transmisie
• bps sau b/s – bits per second
• 1 kbps = 1024 bps
• 1 Mbps = 1024 kbps
• 1 Gbps = 1024 Mbps
• exemple:
1 KBps = 8 * 1024 bps = 8192 bps
64 kbps = 64*1024 bps = 65536 bps
10 Mbps = 10*1024*1024 bps = 104.845.760
bps
Exerciţiu
• Să se calculeze durata de transfer a unui

fişier de 64 MB cu viteza medie de 512
kbps.

Rezolvare
 64 MB = 512 Mb = 512*1024 kb = 524288 kb

 t = 524288 kb / 512 kbps = 1024 s = 17’4”
 17 minute = 17*60=1020 secunde

Exerciţiu rezolvat
• Calculaţi raportul semnal/zgomot în dB

pentru o putere de semnal recepţionată de
10 nW şi putere de zgomot de 0,1 pW.
• Cum apreciaţi calitatea recepţiei?

Răspuns
• S = 10 nW = 10*10 ^(-9) W = 10 ^(-8) W
• N = 0,1 pW = 10 ^(-1) * 10 ^(-12) W =
= 10 ^(-13) W
• S/N = 10 ^ 5
• S/N (dB) = 10 lg (10 ^ 5) = 50 dB
• Calitatea recepţiei: excelentă

Exerciţiu propus
• Calculaţi valoarea în dB a raportului S/N
pentru S = 1 mW şi N = 100 nW.
• Cum apreciaţi calitatea recepţiei?

Transmiţătorul (The Transmitter)
Conţine:
• Codoare
• Modulatoare
• Filtre de transmisie
• Amplificatoare

TRANSMIŢĂTOR ANALOGIC

TRANSMIŢĂTOR DIGITAL

TEHNICI DE CODARE
• COMPRESIE
• CRIPTARE
• CORECŢIE DE ERORI
• CODURI DE LINIE

MODULAŢIA SEMNALELOR
• Modificarea parametrilor (amplitudine,
frecvenţă, fază) ai unui semnal purtător de
către semnalul modulator informaţional.
• Uzual purtătoarea este sinusoidală.
• Semnalul modulator poate fi analogic sau
digital.
• Într-un modulator digital, se pot folosi mai
multe purtătoare.
TEHNICI DE MODULAŢIE
• ANALOGICE:
1. modulaţia de amplitudine (MA, AM)
2. modulaţia de frecvenţă (MF, FM)
3. modulaţia de fază (MP, PM)
• DIGITALE:
1. modulaţii de amplitudine (ASK, QAM)
2. modulaţii de frecvenţă (FSK)
3. modulaţii de fază (PSK)
SEMNIFICAȚIA ACRONIMELOR
• AM – Amplitude Modulation
• FM – Frequency Modulation
• PM – Phase Modulation
• ASK – Amplitude Shift Keying
• FSK – Frequency Shift Keying
• PSK – Phase Shift Keying
• QAM – Quadrature Amplitude Modulation
• OFDM – Orthoghonal Frequency Division Multiplexing
• DSSS – Direct-Sequence Spread-Spectrum
• FHSS – Frequency Hopping Spread-Spectrum
Observaţie
• Filtrele de transmisie şi de recepţie au rolul de a

limita interferenţele cauzate de pătrunderea
semnalului în benzile de frecvenţă adiacente.
• Caracteristicile acestor filtre sunt impuse de

organismele de standardizare, prin standarde
specifice.

Organisme de standardizare în
telecomunicaţii
• ISO – International Organization for Standards
• ITU - International Telecommunication Union
 ITU-R - ITU Radio communications Sector
 ITU-T - ITU Telecommunications Sector
• ETSI - European Telecommunications Standards

Institute.
• ANSI – American National Standards Institute.

Receptorul (The Receiver)

RECEPTORUL ANALOGIC

RECEPTORUL DIGITAL

Denumiri echivalente
CODOR+DECODOR
= CODEC
MODULATOR+DEMODULATOR
= MODEM
TRANSMITTER + RECEIVER
= TRANSCEIVER
EGALIZAREA
• Operaţia de corecţie a imperfecţiunilor

caracteristicii de frecvenţă a canalului de
comunicaţii şi de compensare a efectelor
benzii de frecvenţe limitate a canalului (BL –
Band Limited).

Egalizarea unui CT de tip trece-jos

SINCRONIZAREA
• Operaţia de extragere din spectrul
semnalului recepţionat sau de generare
locală în receptor a unui semnal pe
frecvenţa purtătoare dorită, în fază cu cel
folosit pentru transmisie.
• În sistemele digitale, este necesar şi un
semnal de sincronizare pe frecvenţa de
bit, eventual şi pe o frecvenţă de simbol.

CAPITOLUL 2
TEHNICI DE CODARE A
DATELOR

Surse discrete de informaţie
• O sursă de semnal se numeşte discretă

dacă generează simboluri dintr-un alfabet
finit: binar, ternar, hexazecimal,
alfanumeric etc., la momente discrete de

timp.

Notarea nivelelor logice
• 1/0
• H (High) / L (Low)
• M (Mark) / S (Space)
• Polară (Bipolară)
1/+ A, 0/-A , c.c.= 0
• Unipolară: 1/+A, 0/0

Transmisii multinivel
• Codarea informaţiei pe mai mult de 2
nivele:
ex. codare binar – zecimală (BCD)
• Transmisii ternare: +A, 0, -A sau +, 0, -.

Modelarea surselor discrete
• MODEL: Sursa discretă, completă, fără
memorie (SDCFM) generează un set finit de
mesaje (s1, s2,..., sn) independente, asociat cu
un set de probabilităţi (p1,p2,...pn)
independente unele de altele, cu suma 1:

Entropia sursei
• Valoarea medie a informaţiilor furnizate
prin mesajele sursei:

Redundanţa sursei
• max[H(S)] = log2 n
• R = max [H(S)] - H(S)
• It is the amount of wasted "space" used to

transmit certain data.

Compactarea datelor
Este procedeul de reducere a redundanţei
semnalului transmis, fără a micşora
entropia acestuia, astfel încât la recepţie
datele pot fi extrase fără erori, prin
decodarea secvenţei codate.
Denumirea echivalentă: compresie fără

pierderi (lossless compression)
15.01.2021 Luminita Scripcariu 51
Tehnici de compactare
• Codarea Huffman – folosește un model
probabilistic predefinit al sursei.
• Codarea Shannon –Fano – algoritm de
codare bazat pe modelul probabilistic deja
cunoscut al sursei de informaţii.
• Codarea Ziv-Lempel (ZLA) – foloseşte
dicţionare de simboluri ale sursei
informaţionale, construite dinamic, fără a
cunoaşte a priori un model al sursei.
Codarea Huffman
• Foloseşte modelul probabilistic al sursei.
• Se ordonează simbolurile sursei în ordinea
descrescătoare a probabilităţilor
• Se construieşte diagrama-arbore a
codului.
• Este un cod-bloc, de tip prefix, adică nici
un cuvânt de cod nu este prefix pentru alt
cuvânt de cod.

Algoritmul de construcţie a
codului-prefix Huffman
• Se combină două simboluri ale sursei cu cele mai
mici probabilităţi din set şi se sumează cele două
probabilităţi.
• Se repetă operaţia de reunire a simbolurilor până
la epuizarea lor.
• Se codează ramurile din fiecare nod, cu 0 şi 1.
• Cuvintele de cod se citesc din diagrama-arbore,
de la dreapta la stânga, de la nodul-rădăcină spre
nodurile simbolurilor.

Exemplu
• Să se construiască şi să se analizeze
codul Huffman pentru o sursă cu 5
simboluri (A; B; C; D; E) şi cu vectorul de
probabilităţi:
p = (1/2; 1/4; 1/8; 1/16; 1/16).

Analiza codului
• lungimea medie a cuvintelor de cod
• redundanţa după compactare
• eficienţa codului
• rata de compactare sau de compresie

Analiza codului construit
Rata de compresie: r = 1/1.875 = 0,5333 = 53,33 %

Observaţii
• Simbolul de probabilitate maximă este
asociat cuvântului de cod de lungime
minimă.
• Cuvintele de cod cu aceeaşi lungime,
diferă numai ultimii biţi.
• Dacă lungimea medie a cuvintelor de cod
este egală cu entropia sursei, atunci
codul construit este considerat optim.
Proprietăţile codului Huffman
• Cod-prefix
• Autosincronizant
• Lucrează fără memorie
• Foloseşte acelaşi tabel la codare şi la
decodare.
• Decodarea se face fără erori (este un cod de
compresie fără pierderi).
• Creșterea eficienței codului este posibilă prin
schimbarea modelului sursei.
Exemplu
Codare ACE:
01101111
Decodare
10.110.1110.0
B C D A

Algoritmul Shannon-Fano
• Se ordonează crescător vectorul de
probabilităţi al sursei: p.
• Se calculează probabilităţile cumulate:
q(1)=0; q(i)=q(i-1)+p(i-1)
• Se calculează lungimile cuvintelor de cod:
l(i) = - [log2(p(i))]
• Se exprimă în binar (subunitar) valorile
probabilităţilor cumulate q(i).
• Se citesc cuvintele de cod ca fiind primii l(i)
biţi (zecimale) de după virgulă sau punct.
Exemplu
• Aceeaşi sursă cu vectorul de probabilităţi:
p = [0.0625 0.0625 0.125 0.25 0.5]
• Vectorul probabilităţilor cumulate:
q = [0 0.0625 0.125 0.25 0.5]
• Vectorul lungimilor:
l = [4 4 3 2 1]
• Exprimarea lui q(i) în binar:
0.0000;0.0001;0.0010;0.0100;0.1000.
• Cuvintele de cod: 0000; 0001;001;01;1
Observaţii
• Codurile construite prin cele două procedee
(Huffman şi Shannon-Fano) sunt
echivalente.
• Cuvintele de cod au aceeaşi lungime dar pot
avea valorile negate (în acest exemplu).
• Codurile obţinute au aceleaşi performanţe.
• Pentru sursele de mari dimensiuni, se
preferă folosirea algoritmului Shannon-Fano.
Exerciţiu propus
• Să se proiecteze codul Huffman pentru
sursa cu setul de probabilităţi:
(0.1 0.1 0.15 0.2 0.2 0.25)
Analizaţi codul:
lungime medie, redundanţă, eficienţă, rată
de compresie (entropia = 2.5037 biţi/sb).

INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 3

 Blocurile componente ale receptorului
 Modelarea surselor informaţionale

discrete
 Tehnici de compresie fără pierderi:

Huffman, Shannon-Fano, Ziv-Lempel

1. Ce semnifică acronimele?
• ZLA
• BCD
• DCB
• ISI
• WDMA
ÎNTREBAREA 1
componenţa receptorului?
 circuitul de sincronizare
 egalizorul
 modulatorul
 transceiverul

ÎNTREBAREA 1
componenţa receptorului?
 circuitul de sincronizare
 egalizorul
 modulatorul
 transceiverul

ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele moduri de
transmisie sunt realizate prin mediul
wireless?
 Comunicaţii optice
 Comunicaţii în infraroşu
 Radiocomunicaţii
 Transmisii pe cablu TV

ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele moduri de
transmisie sunt realizate prin mediul
wireless?
 Comunicaţii optice
 Comunicaţii în infraroşu
 Radiocomunicaţii
 Transmisii pe cablu TV

ÎNTREBAREA 3
Ce rol are circuitul de sincronizare?
 Corectează caracteristica de frecvenţă a
canalului
 Corectează faza purtătoarei la recepţie
 Extinde spectrul semnalului transmis
 Reduce banda de transmisie

ÎNTREBAREA 3
Ce rol are circuitul de sincronizare?
 Corectează caracteristica de frecvenţă a
canalului
 Corectează faza purtătoarei la recepţie
 Extinde spectrul semnalului transmis
 Reduce banda de transmisie

ÎNTREBAREA 4
Ce tip de cod se foloseşte pentru reducerea
volumului de date transmis şi implicit a
timpului de transmisie a datelor?
 cod de compresie
 cod de criptare
 cod de corecţie a erorilor
 cod de linie

ÎNTREBAREA 4
Ce tip de cod se foloseşte pentru reducerea
volumului de date transmis şi implicit a
timpului de transmisie a datelor?
 cod de compresie
 cod de criptare
 cod de corecţie a erorilor
 cod de linie

ÎNTREBAREA 5
Care afirmaţii despre codul Huffman sunt
adevărate:
 Este un cod de compactare
 Reduce entropia sursei
 Reduce redundanţa informaţională
 Este o tehnică de compresie cu pierderi

ÎNTREBAREA 5
Care afirmaţii despre codul Huffman sunt
adevărate:
 Este un cod de compactare
 Reduce entropia sursei
 Reduce redundanţa informaţională

ÎNTREBAREA 6
Fie setul de combinaţii de biţi: {0, 10, 110}.
Care dintre următoarele secvenţe poate fi
adăugată în set păstrând condiţia de
prefix?
 01
 1
 11
 111
ÎNTREBAREA 6
Fie setul de combinaţii de biţi: {0, 10, 110}.
Care dintre următoarele secvenţe poate fi
adăugată în set păstrând condiţia de
prefix?
 01
 1
 11
 111
Exerciţiu
• Construiți și analizați codul de compactare

a sursei cu vectorul de probabilități:
p = [0.25 0.75]
Folosiți simboluri compuse din două
simboluri ale sursei.
(H(p)=0.8113 b/sb)

Soluție
A 3/4
B 1/4
AA 9/16
AB 3/16
BA 3/16
BB 1/16

Continuare ...
L = 1*9/16+2*3/16+3*3/16+3*1/16 =
= 27/16 = 1.7 b/sb compus =
= 0.85 b/sb
R = 0.0387 b/sb = 4.5 %

Eficiență = 95.5 %

Codul Morse

Exercițiu propus
• Codați prenumele vostru în codul Morse

cu 0 ( _ ) și 1 ( . ).

TEHNICI DE CODARE A
DATELOR
• COMPRESIE
• CRIPTARE
• CODURI DE LINIE

Conversia analog-digitală
• Digitizarea semnalelor analogice se face

prin operaţii succesive de filtrare,
eşantionare, cuantizare şi codare în aşa-
numite sisteme PCM (Pulse Coded
Modulation).
• Este o operaţie de compresie cu pierderi.
1/15/2021 LUMINIŢA SCRIPCARIU 22

Performanţele cuantizorului
Se exprimă prin:
• numărul de nivele de cuantizare (N)
• numărul biţilor de cuantizare (n)
• puterea zgomotului de cuantizare (Nq)
• raportul semnal/zgomot de cuantizare
(S/Nq [dB]).

Formule utile
Valoarea cuantei:
BA
q n
2
[A, B] - intervalul de valori pentru semnalul util.
Puterea zgomotului de cuantizare, pentru

cuantizarea uniformă:
Nq= q2/12 (W)

Exerciţiu rezolvat
Pentru semnalul din figură,
calculaţi:
• Valoarea cuantei
• puterea zgomotului de
cuantizare Nq(W)
• valoarea în dB a raportului
de puteri semnal/zgomot de
cuantizare S/Nq(dB), Se
consideră puterea de semnal
de 1W şi 4 biţi de cuantizare.
Soluţie
• q = 2/16 = 0.125 V = 125 mV
• Nq = 0.125^2/12=0.001302W= 1.3mW
• S = 1W
• S/Nq = 1/0.001302= 768.049
• S/Nq (dB) = 10 lg (768.049) = 28.85 dB

Exerciţiu propus
Pentru semnalul din exemplul anterior,
recalculaţi valoarea cuantei, puterea
zgomotului de cuantizare Nq(W) şi valoarea
în dB a raportului de puteri semnal/zgomot
de cuantizare S/Nq(dB), considerând
puterea de semnal 2 W şi 3 biţi de
cuantizare.
Observaţie
• Creşterea cu 1 a numărului de biţi de

cuantizare determină creşterea cu 6 dB a
raportului semnal-zgomot de cuantizare.

Exemplu
• SNR1= 28.85 dB ................. 4 biți/eș.
• Calitate excelentă: minim 45 dB
• 45-28.85=16.15 dB
• 16.15/6 = 2.69 => 3 biți în plus
• Sunt necesari:4+3=7 biți/eșantion

Calculul debitului binar
• Viteza de transmisie la ieşirea sistemului
PCM se calculează cu formula:
vb = feşantionare * numărul biţilor de cuantizare
vb > 2*B*n

Exemplu
• Calculaţi debitul la ieşirea unui cuantizor
pe 8 biţi la intrarea căruia se aplică semnal
vocal eşantionat cu 8 kHz.
8biţi * 8kHz = 64000 bps ~ 64 kbps
64000/1024 = 62.5 kbps

Observaţii
Raportul semnal/zgomot este variabil în
cazul folosirii unei cuante constante
(cuantizare uniformă).
Este de dorit ca raportul semnal/zgomot
să fie constant ceea ce impune folosirea
unei cuante variabile (cuantizare
adaptivă):
 cuantă mică – la nivele mici de semnal;
cuantă mare – la nivele mari de semnal.
DPCM
• Differential PCM
• Codarea diferenţei eşantioanelor şi nu a
valorii lor.
• Se reduce gama dinamică a valorilor
transmise şi numărul de biţi de cuantizare.
• Este o metodă de compresie (se reduce
redundanţa semnalului) cu pierderi
(zgomotul sau eroarea de cuantizare
reprezintă pierderile de semnal).
Alte metode de cuantizare
• ADPCM – Adaptive DPCM – foloseşte o
cuantă variabilă pentru a obţine SNR
constant.
• Tehnica DPCM cu codare pe 1 bit se
numeşte modulaţie delta.
• Modulaţia delta adaptivă este o tehnică
ADPCM, pe 1 bit.

TEHNICI DIGITALE DE
COMPRESIE CU PIERDERI

Proprietăţi
• Reducerea redundanţei şi a entropiei

sursei
• Rate de compresie mari (10:1, 50:1)
• Utilizate în sisteme multimedia (compresie

audio, video)

DCT
Discrete Cosine Transform
• 1-D DCT
• 2-D DCT
• X - matrice de imagine cu NxN pixeli - se

descompune în submatrici de nxn pixeli
(tipic, n este 8).
X   X uv
u ,v
 
X uv  X iuv, j , i, j  0, n  1; u, v  0, N  1

2D-DCT
• Transformata directă:
 2i  1k   2 j  1l 
n 1
4 (k ) (l )
Qkluv 
nn 
i, j 0
uv
X ij cos 
 2 n 

cos 
 2 n 

1 / 2 , k  0
 (k )  
1 in rest

Scanarea în zig-zag
• Algoritmul de compresie cu DCT citeşte
imaginea în zig-zag şi codează coeficienţii
DCT semnificativi, de joasă-frecvenţă.

Compresie VLTC
• Variable Length Transform Coding
• Se cuantizează valorile coeficienţilor DCT
şi se elimină nulurile
• Se aplică un cod de compactare
(Huffman) pentru transmisia binară a
coeficienţilor
• Compresie cu pierderi
• Rate de compresie mari
Exemplul 1
1 1 1 1 2 0 0 0
1 0 0 0 0
1 1 1 Q
X  0 0 0 0
1 1 1 1
   
1 1 1 1 0 0 0 0
Sir de coeficienţi: 2,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0

Codat: (c.c., număr de coeficienţi de ÎF nenuli, valorile lor
binare)
00000010.0000
Rata de compresie:
16*8:12 = 10:1 adică 10 %.
Exemplul 2
0 0 0 8
0 0 8 8
X 
0 8 8 4
 
8 8 4 4
 68,00  23,07  4,00  3,43 

 23,07  28,49 16,95 2 ,83 
1 
Q
8   4,00 16,95 20,00  11,35
 
  3, 43 2,83  11,35  11 ,51

Exemplu numeric
• Sir de coeficienţi DCT:
68;  23,07;  23,07;  4,00;  28,49;  4,00;  3,43;
16,95;16,95;  3,43; 2,83; 20; 2,83;  11,35;  11,35;11,51
• Cuantizarea coeficienţilor:
 4  1 0 0
 1  2 1 0
round (8 * Q / 17)   
0 1 1 0
 
0 0 0 0

continuare ...
• 4, -1, -1, 0, -2, 0, 0, 1, 1, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0
Codarea Huffman a coeficienţilor:
• 0 / 0, 1/ 10, -1/110, -2/111
• 0000 0100.1011.110.110.0.111.0.0.10.10.0.0.10
• 32 biţi în loc de 128 => rata de compresie 4:1.

2D-IDCT
• Transformata inversă:
n 1
 2i  1k   2 j  1l 
X uv
ij    (k ) (l )Q cos 
uv
kl  cos  
k l 0  2 n   2 n 

Exemplu Matlab
>> x=[-4 -1 0 0; -1 -2 1 0; 0 1 1 0; 0 0 0 0]
x=
-4 -1 0 0
-1 -2 1 0
0 1 1 0
0 0 0 0
>> t=dct2(x)
t=
-1.2500 -2.1744 -1.2500 0.6301
-2.1744 -2.2803 -0.7093 0.1768
-1.2500 -0.7093 -0.2500 -1.0592
0.6301 0.1768 -1.0592 -1.2197
>> d=idct2(t)
d=
-4.0000 -1.0000 0.0000 0.0000
-1.0000 -2.0000 1.0000 0.0000
0.0000 1.0000 1.0000 -0.0000
0.0000 0.0000 -0.0000 -0.0000
Performanţele de compresie
• Rata de compresie
• Eroarea pătratică medie normalizată
NMSE (Normalised Mean Square Error):
2
 ^ 
  X ij  X ij 
i, j  
NMSE
2
 i, j
X
i, j
• Raportul semnal-zgomot SNR (Signal-to-
Noise Ratio):
 1 
SNR  10 lg  [dB ]
 NMSE 
JPEG
Joint Photographic Expert Group
• Standard de compresie a imaginilor fixe de
tip VLCT (Variable Length Coding
Transform)
• Rate de compresie mari: 10:1 ... 100:1.
• Se aplică pe matrici de imagine.

Schema de principiu JPEG

MPEG
Moving Picture Experts Group

MPEG-1
• MPEG-1 grup pentru standarde de codare
şi compresie a semnalelor audio-video.
• Standardul MPEG-1 (1990) - utilizat pentru
stocarea datelor pe VCD (Video Compact
Disk) la aceeaşi calitate cu cea a casetelor
VHS (Video Home System).
• Bazat pe transformata DCT (Discrete
Cosine Transform).

en.wikipedia.org
• The MPEG I-frames stored on DVD discs

were based on JPEG, which carries DCT
information that can be exploited to
improve interpolation for higher
resolutions.

Componentele standardului
MPEG-1
• Part 1 (ISO/IEC 11172-1): sincronizare şi multiplexare
audio-video
• Part 2 (ISO/IEC 11172-2): compresie pentru semnale
video, cu rezoluţii de până la 4095x4095.
• Part 3 (ISO/IEC 11172-3): Codec de compresie
perceptuală audio, cu 3 nivele:
– MP1 or MPEG-1 Part 3 Layer 1 (MPEG-1 Audio Layer I)
– MP2 or MPEG-1 Part 3 Layer 2 (MPEG-1 Audio Layer II)
– MP3 or MPEG-1 Part 3 Layer 3 (MPEG-1 Audio Layer III)
• Part 4 (ISO/IEC 11172-4): testare a conformităţii.
• Part 5 (ISO/IEC 11172-5): programe software de
simulare.
Alte tehnici de compresie audio
• opţiuni multi-canal (surround sound) în sistem

“homecinema” sau “home theater”
• format Dolby Digital cu Audio Codec (AC-3),

Advanced Audio Codec (AAC) sau Digital
Theater System (DTS).

MPEG-2
Standard de stocare/transport, video/audio:
• DVB (Digital Video Broadcasting)
• Servicii TV cu retransmisie terestră (DVB-T)
• servicii de TV digitală prin satelit (DVB-S)
• sisteme digitale de televiziune prin cablu
(DVB-C)
• Permite stocarea fişierelor de imagine VOB
(Video OBject) DVD
• HDTV (High Definition TV): 1920x1080.
MPEG-3
• MPEG-3 – standard dezvoltat pentru HDTV
(High Definition Television), cu rate de
transmisie de 20-40 Mbps
• abandonat în favoarea MPEG-2.
• MPEG-3 nu trebuie confundat cu MPEG-1
Part 3 Layer 3, care este standardul audio
MP3.

MPEG-4
• Se bazează pe MPEG-1, MPEG-2
• Compresie AV (standard ISO/IEC 14496)
• Aplicaţii AV web, videotelefon, TV digital
• Stocare pe CD, DVD, sisteme Android etc.
• Suport pentru imagini 3D
• Folosit în codecuri mixte audio, video,
voce, de eficienţă ridicată.
• UltraHD TV (UHDTV) 4K 3840x2160, 5K
5120x2180, 6K 5760x3240, 8K 7680x4320.

Particularităţi MPEG-4
• MPEG-4 part 2 - folosit de codecuri DivX, Xvid,
Nero Digital, 3ivx, Quicktime 6.
• MPEG-4 part 3 – set de codecuri de compresie
audio perceptuale derivate din codecuri AAC
(Advanced Audio Coding).
• MPEG-4 part 10 (AVC - H.264) - folosit de HD-
DVD (High Density DVD, 15 GB single layer,
30 GB dual layer) şi Blu-ray Disc (50 GB).
• MPEG-4 part 14 – format mp4 pentru
containere multimedia, acceptat în Internet.
MPEG-2, MPEG-4
• MPEG-2 şi MPEG-4 sunt standarde de
compresie audio cu performanţe superioare
faţă de MPEG-1, cu eficienţă de codare şi
raport calitate-rată de bit mai bune.
• MPEG-4 Part 14 se notează cu extensia
.mp4
• High Efficiency Video Coding (HEVC)
(H.265) - succesorul lui AVC (H.264) –
definit de MPEG-H Part 2 – pentru rezoluții
de 8192×4320.
MPEG - 7
• “Digital library: Image/video catalogue,
musical dictionary.
• Multimedia directory services, editing
• Broadcasting
• Security services: Traffic control,
production chains, multimedia signature
• E-business, Cultural services, Educational
applications, Biomedical applications.”

OBSERVAŢIE
• JPEG, MPEG sunt tehnici de compresie

cu pierderi dar cu rate de compresie foarte
mari (10:1, 50:1, 100:1).

INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 4

 PCM, DPCM, APCM
 DCT
 JPEG, MPEG
Observație: DPCM pe 1 bit se numește

modulație DELTA.
* Ce semnificaţii au acronimele de mai sus?

ÎNTREBAREA 1
DCT se foloseşte în algoritmi de:
 compresie fără pierderi
 compresie cu pierderi
 corecţie de erori
 egalizare

ÎNTREBAREA 1
DCT se foloseşte în algoritmi de:
 compresie fără pierderi
 compresie cu pierderi
 egalizare

ÎNTREBAREA 2
Pentru compresie audio, se poate folosi?
 AAC
 JPEG
 MPEG-1
 MPEG-3

ÎNTREBAREA 2
Pentru compresie audio, se poate folosi?
 AAC
 JPEG
 MPEG-1
 MPEG-3

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următorii algoritmi se folosesc
pentru HDTV?
 JPEG
 MPEG-1
 MPEG-2
 MPEG-4

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următorii algoritmi se folosesc
pentru HDTV?
 JPEG
 MPEG-1
 MPEG-2
 MPEG-4

ÎNTREBAREA 4
Care dintre următorii algoritmi poate
compresa imagini 3D?
 MPEG-1
 MPEG-2
 MPEG-4
 MPEG-7

ÎNTREBAREA 4
Care dintre următorii algoritmi poate
compresa imagini 3D?
 MPEG-1
 MPEG-2
 MPEG-4
 MPEG-7

ÎNTREBAREA 5
Care dintre următorii algoritmi permite
“semnarea” digitală a fişierelor
multimedia?
 MPEG-1
 MPEG-2
 MPEG-4
 MPEG-7

ÎNTREBAREA 5
Care dintre următorii algoritmi permite
“semnarea” digitală a fişierelor
multimedia?
 MPEG-1
 MPEG-2
 MPEG-4
 MPEG-7

TEHNICI DE CODARE
• COMPRESIE
• CRIPTARE
• CODURI DE LINIE

CONCEPTE DE BAZĂ
• Criptare (encryption) - Decriptare (decryption)
• Algoritm criptografic
• Text clar (plain text)
• Text cifrat (cipher text)
• Cheie sau variabilă de criptare (key)
• Criptanaliza (cryptanalysis)
• Atacuri criptografice
Clasificarea algoritmilor de criptare
• Simetrici – cu cheie secretă
 DES, TDES, IDEA, AES, RC4
 tehnici de substituţie
 tehnici de transpoziţie (permutare)
• Asimetrici – cu cheie de criptare publică şi cheie

de decriptare secretă
RSA, El Gamal, Algoritmul “rucsacul secret”

Semnificaţiile abrevierilor
• DES – Data Encryption Standard
• TDES = 3DES – Triple DES
• AES – Advanced Encryption Standard
• IDEA – International Data Encryption
Algorithm
• RC - Rivest Cipher 4
• RSA – Rivest, Shamir, Adleman

Criptare cu cheie publică

RSA
• Rivest, Shamir, Adleman
• Algoritm de criptare cu cheie publică
• Utilizat pentru semnături digitale
• Se aplică în zecimal, pe codurile
caracterelor
• Are diferite vulnerabilităţi fiind necesare
precauţii în generarea cheilor
• Dificultăţi de calcul cu numere foarte mari
(300 de digiţi)

Principii RSA
• Se aleg 2 numere prime, p şi q, şi se

calculează o componentă a cheii publice n:
n  pq
• Se calculează a doua componentă a cheii
publice, exponentul e prim faţă de
indicatorul Euler:
 ( n )  ( p  1)( q  1)
cmmdc[e,  (n)]  1, 2  e   (n)
Algoritmul RSA
• Mesajul M (fragmentat) se criptează cu
relaţia:
C  M mod n
e
• Decriptarea se face cu relaţia:

D  C mod n
d
• Cheia secretă (privată) d se deduce ca:

d  e mod  (n)  1

Observaţii
• Valoarea zecimală M a mesajului nu
trebuie să depăşească n-1, pentru a nu
avea erori de trunchiere prin operaţia de
reducere modulo-n.
• Mesajele mai mari se divid în blocuri şi

codarea se face bloc-cu-bloc.

Exemplu:
p=5
q=11
n=?
(n)=?
e=?
d=?
n = p*q = 5*11=55
fi(n) = (p-1)*(q-1)=4*10=40
Alegem e din șirul: 3,7,11,13,17,19,23 .... 37
e=3 (3; 55) cheie publică
M=5 00101 2^b <= n b=5 biți IN
C=5^3 mod-55 = 125 mod-55=15 001111
e*d=k*fi(n)+1 d=(k*40+1)/3 întreg
k =1 => d=41/3 X
k = 2 => d=81/3 = 27
(27; 55) cheia de decriptare
Exerciţiu rezolvat
• Se criptează prin algoritmul RSA secvenţa

0000.0111, folosind cheia publică (3; 391).
• Care este secvenţa binară transmisă?

Răspuns
In: 0000.0111
m=7, e=3, n=391
c=m^e modulo-n=7^3 mod-391 = 343
Out: 1.0101.0111

Observaţii
• Numărul de biţi (b), pe care se exprimă
valoarea de intrare în algoritmul RSA, este
dat de condiţia:
2^b <= n.
• Numărul de biţi, pe care se exprimă
valoarea de ieşire din algoritmul RSA, este
(b+1), conform condiţiei:
2^(b+1)>n.
Ex. n=55 32<=55<64 b=5
EXERCIŢIU PROPUS
Pentru algoritmul RSA, cu p=5, q=7 se cer:
1. Calculaţi: n, indicatorul Euler și exponentul de
criptare (e).
2. Codaţi prin RSA valoarea zecimală M = 3.
Exprimați pe 6 biți valoarea zecimală obţinută.
3. Calculați exponentul de decriptare (d).
Indicații: n=p*q, fi =(p-1)*(q-1), d=(k*fi+1)/e intreg`

Cât de robust este RSA?
• Robusteţea RSA este asigurată de

“imposibilitatea” de factorizare a
componentei n din cheia publică atunci
când se folosesc numere prime foarte mari
(cu peste 150 de digiți).

CRIPTAREA CU CHEIE SECRETĂ
C=EKe (M) şi M=DKd (C)=E-1 (C)

Ke=Kd

Algoritmi de criptare
cu cheie secretă
• DES – binar, cheie 64 biţi
• TDES – binar, cheie 128 biţi
• AES – pe octeţi, cheie 128, 192,

256 biţi
DES
DATA ENCRYPTION STANDARD
Algoritm binar, aplicat pe blocuri de 64 de biţi.
Paşi:
• Permutarea iniţială
• Generarea subcheilor
• Nucleul algoritmului:16 runde de codificare
• Permutarea finală
1. Permutarea iniţială

2. GENERAREA SUBCHEILOR

Exemplu
10101101
1010
0101
1011
0110
1101
1011
0110
1101
3. Criptarea propriu-zisă

O RUNDĂ DE
CRIPTARE
Li 1  Ri Ri 1  Li  f ( Ri , K i )

Expandarea
32 biți -> 48 biți
Repetarea unor biți
Ex. 10011100 -> 100011111000

Compresia Feistel
• 48 biți -> 32 biți
• 8x6 biți -> 8x4 biți
• 8 S-box (4x16)
6 biți IN -> 4 biți OUT

4. PERMUTAREA FINALĂ

Exemplu
[a b c d e]
[1 2 3 4 5]
Vector de permutare: [2 4 1 5 3]
Vector permutat: [b d a e c]
Permutare inversă: [3 1 5 2 4]
[a b c d e]

Exerciţiu propus
• Aplicaţi funcţia de permutare [3 1 2 4] pe
secvenţa de caractere [e t t i].
• Aplicaţi apoi permutarea inversă şi

verificaţi dacă aceasta este corectă.

CRIPTARE TEXT CU DES
• Textul clar: Mihaela
• Textul în clar în cod ASCII:
77 105 104 97 101 108 97
• Textul criptat în cod ASCII:
48 162 42 254 11 11 117 127
• Textul criptat rezultat: 0¢*þ u

Observaţie
• Permutarea reprezintă o funcţie de

criptare prin transpoziţie (schimbarea
poziţiilor caracterelor, fără modificarea
valorilor).

Rezolvare
• [3 1 2 4] = [c3, c1, c2, c4]
• [e t t i] = [c1, c2, c3, c4] devine [t e t i]
• [2 3 1 4] = [c2, c3, c1, c4]

• [t e t i] redevine [e t t i].

EXERCIŢIU PROPUS
• Permutaţi secvenţa de caractere:
[t e l e c o m]
cu vectorul de permutare [3 5 1 2 6 7 4].
• Care este permutarea inversă?

Rezolvare
[t e l e c o m]
[3 5 1 2 6 7 4] => C = [l c t e o m e]
Invers:
[C(3) C(4) C(1) C(7) C(2) C(5) C(6)]

Exemplu de substituție
0 3
1 7
2 4
3 9
4 0 IN 351829 OUT 967142
5 6
6 8
7 5
8 1
9 2
Optimizare DES
• 3DES
• Triple DES - cheie de 128 de biţi.
• Se aplică de trei ori algoritmii DES, de

criptare (E) si de decriptare (D): E-E-E
sau E – D – E, cu cheile k1 – k2 – k1.

INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 5

ALGORITMI DE CRIPTARE
RSA
DES, TDES

ÎNTREBAREA 1
Care dintre următorii algoritmi de codare
folosesc chei de criptare secrete?
 AES
 DES
 IDEA
 RSA

ÎNTREBAREA 1
Care dintre următorii algoritmi de codare
folosesc chei de criptare secrete?
 AES
 DES
 IDEA
 RSA

ÎNTREBAREA 2
Câte runde are algoritmul DES?
 1
 4
 10
 16

ÎNTREBAREA 2
Câte runde are algoritmul DES?
 1
 4
 10
 16

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele afirmaţii
referitoare la RSA este adevărată?
 Foloseşte chei de criptare publice
 Se aplică pe simboluri zecimale
 Se foloseşte în algoritmul JPEG

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele afirmaţii
referitoare la RSA este adevărată?
 Foloseşte chei de criptare publice
 Se aplică pe simboluri zecimale
 Se foloseşte în algoritmul JPEG

ÎNTREBAREA 4
Care dintre următoarele coduri se aplică
pe secvenţe binare?
 ASCII
 AES
 DES
 RSA

ÎNTREBAREA 4
 ASCII
 AES
 DES
 RSA

ÎNTREBAREA 5
Ce valoare poate fi aleasă pentru
exponentul e de criptare RSA dacă p=7
şi q=11?
 3
 5
 7
 11

ÎNTREBAREA 5
Ce valoare poate fi aleasă pentru
exponentul e de criptare RSA dacă p=7
şi q=11?
 3
 5
 7
 11

EXERCIŢIU PROPUS
• Calculaţi exponentul de decriptare pentru

codul RSA cu cheia publică (3, 33).
Indicație: fi(n)=(p-1)*(q-1); e*d=k*fi(n)+1

Performanţele
algoritmilor de criptare
Se apreciază prin:
• Lungimea cheii de criptare
• Timpii de criptare şi de decriptare (high

speed)
• Rezistenţa la atacuri (robustness)

AES

AES
• Advanced Encryption Standard
• Lucrează pe octeţi
• Realizează operaţii în câmpul algebric finit

de tip Galois cu elemente exprimate pe 8
biţi, notat GF(28).

Câmpuri Galois (Galois Field)
• Câmpuri algebrice finite cu elemente

exprimabile pe un anumit număr de biţi
(m)
• 2m elemente => GF(2m)

• Operaţii interne de adunare şi înmulţire.

Aplicaţii ale câmpurilor Galois
• proiectarea codurilor binare în GF(2)

• proiectarea unor coduri de criptografiere
pe simboluri multibit (AES)
• proiectarea codurilor pentru corecţia
erorilor în câmpuri Galois de mari
dimensiuni.

CÂMPURI GALOIS
• Elementele pot fi exprimate în binar, în
zecimal, sub formă polinomială sau
exponenţială.
• Diferă de câmpurile algebrice de tip Zn,

exemplu Z15 , cu operaţii modulo-15 în
care nu toate elementele admit invers!

Operaţii în câmp Galois
• Adunarea: modulo-2 bit cu bit
• Multiplicarea: produsul polinoamelor
asociate redus modulo-p(x)
• p(x) – polinom primitiv, ireductibil în binar,
de grad m
Exemplu: GF(4), m = 2, p(x) = x^2+x+1
GF(4) = {0,1,2,3} = {00,01,10,11} =
= {0, 1, x, x+1} = {0, 1 , 2, 2^2}
Exemplu
GF(4)
3+2  11+10=013+2=1
3  [1;1]  p3(x) = x+1
3*3
(x+1)*(x+1)=x^2+1*x+1*x+1=(x^2+1)mod-p(x)
x^2+x+1
rest = x 102
3*3=2
2^2=2*2(x*x)mod-p(x)=x+1113
GF(8)
• GF(8) = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}
• p(x)=x3 +x +1
• m=3 (simbolurile se exprimă pe 3 biţi)

Elementele câmpului GF(8) în
cele 4 reprezentări
zecimală binară polinominală Exponenţială
(întregi) (vectorială)
0 000 0 0
1 001 1 1
2 010 x α
3 011 x+1 α3
4 100 x2 α2
5 101 x2+1 α6
6 110 x2+x α4
7 111 x2+x+1 α5

Exemplu
GF(8) p(x)=x^3+x+1 =2  010  x
2^2=2*2x*x=x^2  100  4
2^3x^3 mod-p(x)=x+1  011  3
x^3+x+1
2^4=2*2^3x*(x+1)=x^2+x  110  6
2^5=2*2^4x*(x^2+x)=(x^3+x^2)mod-p(x) =
x^3+x+1
=x^2+x+1  111 7
2^6 =2*2^5(x^3+x^2+x)mod-p(x) = x^2+11015
x^3+x+1
2^7(x^3+x)mod-p(x)=10011=2^0 grup ciclic
Exemplu
2^4  x^4 mod-p(x)
x^4 |x^3+x+1
x^4+x^2+x |x
/ x^2+x = rest

Proprietate
• Orice simbol nenul din câmpul GF(2^m),
ridicat la puterea 2^m-1, dă valoarea 1!
• Exemple: Pentru orice element nenul ”a”

din câmp: a^7 = 1 în GF(8), a nenul
a^15 = 1 în GF(16), a nenul
GF(8) 2^25=2^(25mod-7)=2^4=6
Observaţii
• Produsul, divizarea şi ridicarea la putere se
efectuează mai uşor dacă se cunoaşte
exprimarea exponenţială a elementelor!
• Multiplicarea în câmp Galois GF(N), se

poate efectua prin adunarea exponenţilor şi
reducerea modulo-N (N=2^m-1) a sumei lor.

Exemple
GF(8)
3*5 =2^3*2^6 = 2^(3+6)=2^(9mod7)=2^2=4
3/5 =2^3/2^6 = 2^(3-6)=2^((-3)mod7)=2^4=6
3^5 =(2^3)^5=2^(3*5)=2^(15mod7)=2^1=2

Elementul invers
• b*b-1=1 a/b = a*b-1
Tabel cu valorile produsului în GF(8):
PGF8 = [ 0 0 0 0 0 0 0 0;
0 1 2 3 4 5 6 7;
0 2 4 6 3 1 7 5;
0 3 6 5 7 4 1 2;
0 4 3 7 6 2 5 1;
0 5 1 4 2 7 3 6;
0 6 7 1 5 3 2 4;
0 7 5 2 1 6 4 3];

Exercițiu rezolvat
• Calculaţi în GF(8):
E=(3+7*5+4^4)/6
Rezolvare:
7*5 = 6; 4^4 =(2^2)^4=2^(8mod7)=2^1=2
E=(3+6+2)/6=7/6=7*6^(-1)=7*3=2
011+110+010 = 1117
E=2

EXERCIŢIU PROPUS
E=(1+4*5+6^3)/2

Alte operaţii, funcţii şi transformate
definite în GF
• Scăderea: a-b = a+(-b) (-b = opusul lui b=b)
• Împărţirea: a/b = a*b-1
• Funcţia radical: a1/k = aq
• (q,k) valori complementare
• qk mod-N=1 există pentru m şi N numere prime.
• determinantul unei matrici.
• n-DFT, n-IDFT există doar dacă n divide N.

DFT, IDFT

7-DFT
C  7  DFT (c)  Omega7  c

Observaţii
• Se lucrează cu rădăcina de ordin n a unității
(n) din GF.
• Toate operaţiile de adunare şi multiplicare

între elementele matricii şi ale vectorului se
efectuează în câmp Galois, nu în zecimal!

Exerciţiu rezolvat
• Calculul transformatei 7-DFT, în GF(8),

a vectorului [0,1,2,3,4,5,6] (cu rădăcina
de ordinul 7 a unităţii = 2) .

Matricea de calcul pentru 7-DFT cu 7=2
Omega7 = [1 1 1 1 1 1 1;
1 2 4 3 6 7 5;
1 4 6 5 2 3 7;
1 3 5 4 7 2 6;
1 6 2 7 4 5 3;
1 7 3 2 5 6 4;
1 5 7 6 3 4 2];

Rezolvare
C  7  DFT (c)  Omega7  c

C = [0 1 2 3 4 5 6]’
C = [7 4 4 7 0 3 3]’

[1 1 1 1 1 1 1]*[0 = 1*0+1*1+1*2+1*3+1*4+1*5+1*6 =
1 = 0+1+2+3+4+5+6=7
2 000+001+010+011+100+101+110 =111
3
4
5
6]
[1 2 4 3 6 7 5]*[0 = 1*0+2*1+4*2+3*3+6*4+7*5+5*6 =
1 = 0 +2 +3 +5 +5 +6 +3
2
3 = 2+6 = 010+110=100 = 4
4
5
6]
EXERCIŢIU PROPUS
• Calculaţi, în câmpul GF(8), produsul
vectorilor:
[0,1,0,3,0,0,1] și [1 6 2 7 4 5 3]T.
Indicație: Se folosesc puterile lui 2 în GF(8):
[1 2 4 3 6 7 5 1 ].
INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 6

• OPERARE ÎN CÂMPURI GALOIS
• DFT, IDFT IN CÂMP GALOIS
• AES

ÎNTREBAREA 1
Care dintre următoarele afirmaţii despre
AES sunt adevărate?
 AES este un algoritm cu chei de criptare
publice
secrete
 AES este un algoritm de criptare simetric
 AES este un algoritm de compresie
ÎNTREBAREA 1
Care dintre următoarele afirmaţii despre
AES sunt adevărate?
publice
 AES este un algoritm cu chei de criptare
secrete
 AES este un algoritm de criptare simetric
 AES este un algoritm de compresie
ÎNTREBAREA 2
Câți biți poate să aibă cheia de criptare
folosită în algoritmul AES?
 64
 128
 192
 256

ÎNTREBAREA 2
Câți biți poate să aibă cheia de criptare
folosită în algoritmul AES?
 64
128
192
256

ÎNTREBAREA 3
Pe câți biți se exprimă elementele din
GF(8)?
 3
 4
 5
 8

ÎNTREBAREA 3
Pe câți biți se exprimă elementele din
GF(8)?
 3
 4
 5
 8

ÎNTREBAREA 4
Cum se exprimă elementele din GF?
 binar
 exponential
 ca octeți
 polinomial

ÎNTREBAREA 4
Cum se exprimă elementele din GF?
 binar
 exponential
 ca octeți
 polinomial

ÎNTREBAREA 5
In GF(16), pe ce lungimi de vector se poate
aplica DFT?
 3
 5
 7
 15

ÎNTREBAREA 5
In GF(16), pe ce lungimi de vector se poate
aplica DFT?
 3
 5
 7
 15

ÎNTREBAREA 6
Multiplicarea elementelor dintr-un câmp
Galois, cu elemente de m biţi, se face:
 modulo-2 bit-cu-bit
 modulo-p(x) (cu p - polinom primitiv)
 modulo-m
 folosind forma exponenţială a elementelor

ÎNTREBAREA 6
Multiplicarea elementelor dintr-un câmp
Galois, cu elemente de m biţi, se face:
 modulo-2 bit-cu-bit
 modulo-p(x) (cu p - polinom primitiv)
 modulo-m
 folosind forma exponenţială a elementelor

ÎNTREBAREA 7
Care este, în GF(8), valoarea sumei 5+6:
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 7
Care este, în GF(8), valoarea sumei 5+6:
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 8
Care este, în GF(8), valoarea produsului 4*6?
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 8
Care este, în GF(8), valoarea produsului 4*6?
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 9
Care este, în GF(8), valoarea expresiei 6/4:
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 9
Care este, în GF(8), valoarea expresiei 6/4:
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 10
Care este, în GF(8), valoarea expresiei 2+3*5:
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
ÎNTREBAREA 10
Care este, în GF(8), valoarea expresiei 2+3*5:
 0
 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
GF(16)
• GF(16) = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
12, 13, 14, 15}
• Polinom de multiplicare: p19(x)=x4 +x +1
• m=4 (simbolurile se exprimă pe 4 biţi)
• Orice element ridicat la puterea a 15-a
este 1.
• Admite transformatele:
3-DFT, 5-DFT şi 15-DFT.
Exprimarea elementelor în
forma exponenţială în GF(16)
• Se face pe baza calculului puterilor lui 2 în

GF(16):
[1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1]

EXERCIŢIU REZOLVAT
• Să calculăm în GF(16), valoarea expresiei:
(15+4*6+2^4)/9
Indicație: Puterile lui 2 în GF(16) sunt:

1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1

Soluție
2^4 = 3
4*6 = 2^2 * 2^5 = 2^7 = 11
15 + 11 + 3 = 1111+1011+0011 = 0111 = 7
7/9 =2^10 / 2^14= 2^(-4) = 2^(15-4)=2^11=14

EXERCIŢIU PROPUS
(9+3*5+10^2)/15
Indicație: Puterile lui 2 sunt:

1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1.

Exercițiu rezolvat
• Calculaţi 3-DFT și 3-IDFT pentru vectorul
[0 1 2] (rădăcina de ordin 3 a unităţii = 6) în
GF(16), cu polinomul p(x)=x4+x+1.
Indicaţii: Se scrie matricile Omega 3 și Omega-3 în

câmpul GF(16) şi se efectuează produsul ei cu
vectorul dat.
Se folosesc puterile lui 2 în GF(16):
1 2 4 8 3 6 12 11 5 10 7 14 15 13 9 1

Soluție
a= [0 1 2] GF(16)
A=3-DFT(a)= Omega3*a` w3=6
Omega3=[w3ij] = [6^0 6^0 6^0; = [1 1 1;
6^0 6^1 6^2; 1 6 7;
6^0 6^2 6^4] 1 7 6]
6=2^5=> 6^2=(2^5)^2=2^(5*2)=2^10=7
6^4=(2^5)^4= 2^20=2^(20mod-15)=2^5=6
[1 1 1; * [0; = [1*0+1*1+1*2; = [1+2; = [3; = A
1 6 7; 1; 1*0+6*1+7*2; 6+14; 8;
1 7 6] 2] 1*0+7*1+6*2] 7+12] 11]
7*2=2^10*2^1=2^11=14; 6^2=2^5*2^1=2^6=12
0001+0010=0011; 0110+1110=1000; 0111+1100=1011=11;
Hint: [1 2 4 8 3 6 12 11 5 10 7 14 15 13 9]
(continuare)
a= [0 1 2] GF(16) n=3
A=3-IDFT(a)= Omega-3*a` w3=6 (-i*j)mod3
Omega-3=[w3-ij] = [6^0 6^0 6^0; = [1 1 1; =[1 1 1;
6^0 6^(-1) 6^(-2); 1 6^2 6^1; 1 7 6;
6^0 6^(-2) 6^(-4)] 1 6^1 6^2] 1 6 7]
6=2^5=> 6^2=(2^5)^2=2^(5*2)=2^10=7
6^4=(2^5)^4= 2^20=2^(20mod-15)=2^5=6
[1 1 1; * [0; = [1*0+1*1+1*2; = [1+2; = [3; =A
1 7 6; 1; 1*0+7*1+6*2; 7+12; 11;
1 6 7] 2] 1*0+6*1+7*2] 6+14] 8]
7*2=2^10*2^1=2^11=14; 6*2=2^5*2^1=2^6=12
0001+0010=0011; 0111+1100=1011; 0110+1110=1000
Hint: [1 2 4 8 3 6 12 11 5 10 7 14 15 13 9]
AES

Despre AES
• AES - Advanced Encryption Standard
• Definit în GF(256), operare pe octeţi
• ALGORITMUL RIJNDAEL cu chei secrete de
128, 192, 256 de biţi
• Robusteţe (rezistenţa la atacuri criptanalitice)
• Costuri mici (eficienţa computaţională,
complexitatea redusă, licenţiere liberă)
• Alte avantaje: flexibilitate, simplitate, uşurinţa
implementărilor atât software, cât şi hardware.

Operare
• Datele se scriu ca octeţi, pe coloane, în
matricea de stare (state), cu 4 linii.
Se parcurg paşii de codare:
• Substituţia octeţilor
• Rotire pe linie
• Codare polinomială sau matricială
• Aplicarea cheii

AES - 128

Pasul 1. Substituţia valorilor
(SubBytes)

Precizări
• bi este bitul corespunzător poziţiei i din
octetul de date a.
• ci este bitul corespunzător poziţiei i din
octetul 01100011=0x63.
• Substituţia este neliniară.

Pasul 2. Rotirea elementelor pe
linii (ShiftRows)

Coduri ASCII hexazecimale
Exercițiu rezolvat
Să se efectueze pasul 2
al AES, pe secvența de
coduri ASCII
corespunzătoare
secvenței de caractere:
ABCDEFGHIJKLMNOP,
folosind tabelul alăturat.
(MSB – pe coloană
LSB – pe linie).
Soluție
[41 42 43 44; [41 42 43 44;
45 46 47 48; => 46 47 48 45;
49 4A 4B 4C; 4B 4C 49 4A;
4D 4E 4F 50] 50 4D 4E 4F]

Pasul 3. Codarea pe coloane
(MixColumns)

Codarea pe coloane

Pasul 4. Adăugarea cheii
(AddRoundKey)
• Include planificarea
cheilor(Key Schedule).
Securitatea AES
• AES are 10 iteraţii la o cheie de 128 de biţi,
12 la chei de 192 de biţi şi 14 la chei de 256
de biţi.
• Cele mai cunoscute atacuri sunt accesibile la
7, 8, respectiv 9 iteraţii pentru cele trei
lungimi ale cheii.
• Este considerat ca fiind cel mai robust
algoritm de criptare folosit în prezent deşi au
fost propuşi si alţi algoritmi (ex. SAFER+).
Exerciţiu propus
• Calculaţi valoarea de substituţie a octetului
157 în algoritmul AES.
Indicaţie:
a. Exprimaţi octetul în binar.
b. Notaţi valorile biţilor b0 (MSB), b1, ...b7 (LSB).
c. Recalculaţi valorile biţilor aplicând formula:
ci = 0110.0011

TEHNICI DE CODARE
• COMPRESIE
• CRIPTARE
• CODURI DE LINIE

ALGORITMI DE
CODARE/DECODARE
PENTRU CORECŢIA
ERORILOR DE TRANSMISIE

AVANTAJE
Un cod corector de erori:
• atenuează efectele zgomotelor aditive şi
ale fenomenului de fading
• compensează efectele interferenţelor şi
ale distorsiunilor de pe canal
• permite reducerea puterii de emisie şi a
dimensiunilor echipamentelor cu
menţinerea calităţii transmisiei (corelată cu
BER).
FUNCŢIILE DECODORULUI
CORECTOR DE ERORI
1. Detecţia unor erori de transmisie.
2. Localizarea erorilor în limita capacităţii
de detecţie a codului.
3. Corecţia valorii simbolurilor eronate.
4. Extragerea datelor (decodarea).

CODURI-BLOC BINARE
CORECTOARE DE ERORI
• Coduri Hamming
• Coduri Turbo-ASCII
• Coduri Turbo-Hamming

Definiţie
• Distanţa Hamming dintre două secvenţe
binare este egală cu numărul de biţi prin
care acestea diferă.
• Exemplu:
1010 şi 1100 diferă pe 2 poziţii: dH = 2

EXERCIŢIU PROPUS
• Care este distanţa Hamming dintre octeţii

192 şi 80, exprimaţi în binar?

Coduri Hamming H(n;k)
• Introduc biţi de paritate pentru a creşte
distanţa Hamming minimă dintre cuvintele
de cod făcând posibilă detecţia şi corecţia
erorilor de transmisie.
• Sunt coduri liniare binare (cu operaţii de
sumare modulo-2), descrise prin tabele de
codare.

Codarea sistematică
• Cod sistematic: cuvântul de intrare este
parte componentă a cuvântului de cod, la
începutul sau la sfârşitul lui.
• Codurile sistematice - cuvântul de intrare
este parte componentă a cuvântului de
cod, fie la începutul, fie la sfârşitul
acestuia.
• Codurile sistematice nu necesită un circuit
de decodare după blocul de corecţie a
erorilor.
Coduri Hamming H(n,k)
• n-k=m reprezintă distanţa Hamming
minimă dintre oricare 2 cuvinte de cod.
• Dacă n-k este număr impar (2t+1) atunci

codul poate detecta şi corecta t erori.
• Dacă n-k este număr par (2t) atunci codul

poate detecta t erori şi corecta t-1 erori.
Corecția unei erori prin cod
H(7,4)

Depăşirea capacităţii de
corecţie de erori la H(7,4)

Dimensiuni de cod H(n,k)
• Oricare ar fi m un număr natural mai mare
decât 2, există un cod Hamming
H(2m-1, 2m-1-m).
• m este distanţa Hamming minimă a
codului.
• Exemple: H(7,4), H(15,11), H(31,26)

Matricea de control H
• Se scriu pe coloane toate combinaţiile de

m biţi nenule.
• Dacă H conţine matricea identitate H=[P,I],

atunci codul este sistematic iar matricea
generatoare este de forma G=[I, PT].

Detecţia erorilor
• Semnalul recepţionat este divizat în blocuri
de lungime n urmând ca fiecare dintre
acestea să fie corectat folosind vectorul
sindrom calculat cu relaţia:
s  Hr  H (c  e )  HG a  He  He
T T T T T T T
r – vectorul recepţionat
e – vectorul de eroare).

Algoritmul de decodare H(7,4)
1. Se calculează vectorul sindrom: s
2. Se testează dacă s = [0 0 … 0] Da/Nu?
3. Da =>Nu există erori! Se trece la pasul 5.
4. Nu =>Se localizează şi se corectează
eroarea.
5. Se extrag datele.

Codul H(7,4) sistematic
• Matricea H = ?
• Matricea G = ?
• Vector de date: a = [ 1 1 0 0]
• Vector codat: c = ?
• Vector recepţionat cu al treilea bit eronat.
• Vector sindrom: s = ?
• Cum se localizează eroarea?

H(7,4)
H=[0 1 1 1 1 0 0;
1 0 1 1 0 1 0;
1 1 0 1 0 0 1] H=[P I]
3 5 6 7 4 2 1
G=[1 0 0 00 1 1;
0 1 0 01 0 1; G=[I P’]
0 0 1 01 1 0;
0 0 0 11 1 1]
a = [ 1 1 0 0]
c=a*G=[a p] = [1 1 0 0 1 1 0]
G=[1 0 0 0 0 1 1 ;
0 1 0 01 0 1;
0 0 1 01 1 0;
0 0 0 11 1 1]
r=[ 1 1 1 0 1 1 0]
s=Hr’=[1 1 0] diferit de [0 0 0] => detectate erori!
H=[0 1 1 1 1 0 0;
1 0 1 1 0 1 0;
1 1 0 1 0 0 1]
s j=3 localizare eroare
rc=[1 1 0 0 1 1 0] corecție eroare
d =[1 1 0 0] = a extragere biți de date
INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 7

• AES
• distanța Hamming
• coduri Hamming

ÎNTREBAREA 1
 ASCII
 HAMMING
 TURBO-HAMMING
 RSA

ÎNTREBAREA 1
 ASCII
 HAMMING
 TURBO-HAMMING
 RSA

ÎNTREBAREA 2
Detecţia erorilor de transmisie de către un
codec corector de erori se face folosind:
 Matricii generatoare (G)
 Matricii de control (H)
 Vectorului de eroare (e)
 Vectorului sindrom (s)

ÎNTREBAREA 2
Detecţia erorilor de transmisie de către un
codec corector de erori se face folosind :
 Matricii generatoare (G)
 Matricii de control (H)
 Vectorului de eroare (e)
 Vectorului sindrom (s)

ÎNTREBAREA 3
Câte erori poate corecta codul H(31,26)?
 1
 2
 3
 5

ÎNTREBAREA 3
Câte erori poate corecta codul H(31,26)?
 1
 2
 3
 5

ÎNTREBAREA 4
Care este distanţa Hamming minimă dintre
cuvintele de cod H(15, 11)?
 1
 3
 4
 11

ÎNTREBAREA 4
Care este distanţa Hamming minimă dintre
cuvintele de cod H(15, 11)?
 1
 3
 4
 11

ÎNTREBAREA 5
Referitor la codurile sistematice, care din
afirmațiile următoare este adevărată?
 Nu necesită o structură distinctă pentru
extragerea datelor
 Durata de decodare este mai mică decât
la codurile nesistematice
 Cresc capacitatea de corecție a erorilor
prin acel cod
 Se folosesc pentru sincronizare
ÎNTREBAREA 5
 Nu necesită o structură distinctă pentru
extragerea datelor
 Durata de decodare este mai mică decât
prin acel cod
Codare sistematică H(15, 11)
• Matricea de control a codului sistematic
H(15,11) conține matricea identitate pe
ultimele 4 coloane: H=[P:I] (4x15)
• Matricea generatoare are dimensiunile
11x15: G=[I:PT].
• Biții de paritate se calculează cu relația:
p = a*PT.
• La fiecare 11 biți de date se adaugă 4 biți de
paritate: c=[a p].

• H=[P I] a=1200 = 1024+128+32+16
• G=[I P’] a=[1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0]
P’=[0 0 1 1; p=[0 1 0 1]
0 1 0 1; c=[a p]
0 1 1 0; c=[1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1]
0 1 1 1; k=11
1 0 0 1; n=15
1 0 1 0; m=4=2t => t=2 =>t-1=1 eroare
1 0 1 1; corectabilă
1 1 0 0;
1 1 0 1;
1 1 1 0;
1 1 1 1]

H(7,4) vs. H(15,11)
H(7,4) H(15,11)
Redundanță 100*3/4=75% 100*4/11=36%*
Nr.erori c. 1 1
Complexitate min. * -
Rata de corecție 1/7 1/15
Capacitate de 100*1/7=14% 100*1/15=6.6%
corecție BER<10^(-2)=1% ex.10^(-4)=0.01%
Tabel de codare 16x2 2048x2

Exemplu
Codare H(7,4) a secvenţei:
0101100001100010
Folosim tabelul din curs și

codăm blocurile de câte 4 biți!
01010101000011
01100110010110

TEHNICI DE CODARE
• COMPRESIE
• CRIPTARE
• CODURI DE LINIE

Principiul codării Turbo
Datele sunt intercalate
(interleaver) și codate pe
fiecare linie și pe fiecare
coloană folosind codul de
bază.
Decodarea Turbo-ASCII
se face iterativ, până nu
mai apar modificări sau
până la epuizarea
numărului maxim de
iterații specificat.
EXEMPLU
Codați Turbo-ASCII, cu paritate impară,
cuvântul siemens.
[1 1 1 0 0 1 1 0
1 1 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 1 1 0 1 0
1 1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 1 1 1 0 0
1 1 1 0 0 1 1 0
0 0 1 0 1 0 1 0]
Coduri ASCII
hexazecimale
(MSB – pe coloană
LSB – pe linie)

EXEMPLU
Localizați eroarea în secvența codată Turbo-
ASCII cu paritate impară de mai jos.
[1 1 1 0 0 1 1 0
1 1 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 1 0 0 1 0
1 1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 1 1 1 0 0
1 1 1 0 0 1 1 0
0 0 1 0 1 0 1 0]
EXERCIŢIU PROPUS
1. Codaţi-vă prenumele prin codul
Turbo-ASCII, cu paritate pară.
2. Câte erori poate corecta codul?
3. Care este rata de codare?
4. Care este rata de corecţie de erori?

CODUL TURBO-HAMMING(7;4)
• Se scriu datele într-o matrice de date 4x4.

• Se codează H(7,4) pe linii şi pe coloane,
rezultând o matrice 7x7.
• Rata de codare TH(7,4) este 16:49~ 1:3
• Prin codare TH(7,4) se triplează numărul
de biţi transmişi.
• Decodarea Turbo se face iterativ, pe linii şi
pe coloane, până nu mai apar modificări.
EXEMPLU
1. Codaţi TH74 secvenţa:
1000 1010 1100 0100
2. Eronaţi primii 7 biţi şi
decodaţi iterativ.

Codare TH74:
In a=[1000 1010 1100 0100]
[ 1 0 0 0 0 1 1;
1 0 1 0 1 0 1;
1 1 0 0 1 1 0;
0 1 0 0 1 0 1;
0 0 1 0 1 1 0;
0 0 0 0 0 0 0;
0 1 1 0 0 1 1]

La recepție:
[ 0 1 1 1 1 0 0; 1 0 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 1;
1 1 0 0 1 1 0;
0 1 0 0 1 0 1;
0 0 1 0 1 1 0;
0 0 0 0 0 0 0;
0 1 1 0 0 1 1]
x x x x x x x detecție erori!
localizare și corecție erori prin decodor H74
PERFORMANŢELE CODULUI
TH(7;4)
• poate corecta grupuri de erori (7 biţi
consecutivi eronaţi) produse pe un canal
de comunicaţii afectat de fading.

EXERCIŢIU PROPUS
Codaţi TH74 secvenţa:
1111 0111 0001 0011

Concluzii
Codurile Hamming şi Turbo-Hamming sunt:
• coduri-bloc (codează datele bloc cu bloc)
• binare (lucrează pe secvenţe de biţi)
• fără memorie (codează fiecare bloc de biţi
în mod unic, prin acelaşi cuvânt de cod,
independent de ce biţi sunt înainte sau
după acesta).
Acelaşi tabel se poate folosi şi la codarea, şi
la decodarea Hamming.
Exemplu
t=1 ms fading
T=1/vb Ne=t/T
1. 100 kbps T=10^(-5)s Ne=100 biți
2. 10 Mbps T=10^(-7)s Ne=10000 biți
3. 1Gbps T=10^(-9)s Ne=1000000 biți

Coduri Reed-Solomon
• Coduri-bloc definite în câmp GALOIS GF(2m)
• Notaţie: RS(n,n-2t) = cod corector de t erori
• DEFINIŢIE: Transformata Fourier a

cuvântului de cod, n-DFT(c), are 2t zerouri.
• n-DFT există doar dacă n divide N = 2m-1.

Exemple
GF(8): m=3 biți N=7 n=7 RS(7,7-2t)
t=1 simbol RS(7,5); t=2 RS(7,3)
GF(16): m=4biți N=15 n=3,5,15
n=5 t=1 simbol RS(5,3)
n=15 t=1 RS(15,13)
t=2 RS(15,11)
t=3 RS(15,9)
GF(256) m=8 t=60sb RS(255, 135)
Metoda de codare în domeniul
timp RS(n, n-2t)
Se înmulţeşte polinomul datelor a(x) cu
polinomul generator g(x):
c(x)=a(x)*g(x).

Polinomul generator RS
g(x) = (x+n-2t) (x+n-2t+1)…(x+n-1)
• = rădăcină de ordin n a unităţii, în câmpul

GF(2m) de definiţie a codului.
• n divide N = 2m-1.
• Are 2t factori de ordin 1, de forma: (x+i)
• Gradul polinomului este 2t.

Exemplu
• Calculul polinomului generator al codului
RS(5,3), definit în GF(16).
• Codați secvenţa [1, 2, 3] în cod RS(5,3) prin

metoda de codare în domeniul timp.
Indicaţie: Se cunosc puterile lui 2 în GF(16):
[1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1].
Rezolvare
• RS(5,3) n=5 n-2t=3 t=1 (dH=3)
• w5=8=2^3 8^5=2^15=1 GF(16)
g(x)=(x+8^3)(x+8^4)=(x+10)(x+15)=
=x^2+10x+15x+10*15=x^2+5x+12
• 8^3=(2^3)^3=2^9=10
• 8^4=(2^3)^4=2^12=15
• 10+15=1010+1111=0101=5
• 10*15=2^9*2^12=2^(21mod-15)=2^6=12

(continuare)
g(x)=x^2+5x+12 GF(16)!!! RS(5,3)
a=[1 2 3] a(x)=1*x^2+2x+3
c(x)=a(x)*g(x)=x^4+ = 1*x^4+
+x^3*(1*2+1*5)+ +7*x^3+
+x^2*(1*3+2*5+1*12)+ +5*x^2+
+x * (3*5+12*2)+ +4*x+
+12*3 +7
2+5=0010+0101=0111=7
3+10+12=0011+1010+1100=0101=5
15+11=1111+1011=0100=4
a=[1 2 3] c=[1 7 5 4 Luminita
1/15/2021
7] Scripcariu 37
EXERCIŢIU PROPUS
Codați secvenţa [1, 5, 2] în cod RS(5,3)
prin metoda de codare în domeniul timp
(rădăcina de ordin 5: w=8).
[1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1].

Observație
Codurile de corecție erori se folosesc pentru:
• Reducerea BER
• Compensarea efectelor zgomotului și
fading-ului
• Creșterea calității la recepție
• Reducerea puterii de transmisie
• Reducerea dimensiunilor echipamentelor
• Reducerea consumului de putere
• Creșterea vitezei datelor
INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 8

• coduri Hamming
• Turbo-Hamming
• Reed-Solomon

ÎNTREBAREA 1
În cazul comunicațiilor afectate de fading, ce
coduri se pot folosi pentru corecția
grupurilor de erori?
 Hamming
 Reed-Solomon
 Turbo-Hamming
 Turbo-RS

ÎNTREBAREA 1
 Hamming
 Reed-Solomon
 Turbo-Hamming
 Turbo-RS

ÎNTREBAREA 2
Pentru creșterea vitezei de transmisie a
datelor, ce coduri se folosesc ?
 ASCII
 Huffman
 Reed-Solomon
 RSA

ÎNTREBAREA 2
 ASCII
 Huffman
 Reed-Solomon
 RSA

ÎNTREBAREA 3
extragerea datelor
prin acel cod
ÎNTREBAREA 3
extragerea datelor
prin acel cod
Coduri Reed-Solomon

Metoda de codare în domeniul
frecvenţă RS(n, n-2t)
Se completează secvenţa de intrare a cu 2t
zerouri: d = [a1 … an‐2t 0 …0] şi se calculează
cuvântul de cod cu relaţia: c = n‐IDFT(d).

Exemplu
• Codați secvenţa [1, 2, 3] în cod RS(5,3) prin
metoda de codare în domeniul frecvență
(folosiți 8 ca rădăcină de ordin 5 a unității).
[1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1].

>> a=[1 2 3]
a=
1 2 3
>> ap=[1 2 3 0 0]
ap =
1 2 3 0 0
>> w=8;

>> w2=powergf(8,2,4)
w2 =
12
w3 =
10
w4 =
15

>> omega_5=[1 1 1 1 1; 1 w4 w3 w2 w; 1 w3 w w4 w2; 1
w2 w4 w w3; 1 w w2 w3 w4]
omega_5 =
1 1 1 1 1
1 15 10 12 8
1 10 8 15 12
1 12 15 8 10
1 8 12 10 15
>> c=prodm4(omega_5,ap'); c’
ans =
0 1 13 8 5
Metoda sistematică de codare
RS(n, n-2t)
Se calculează restul împărţirii polinomului
d(x)=x2ta(x) la g(x) în GF.
Coeficienţii restului sunt simbolurile de
paritate.
Cuvântul de cod este format din secvența de
date completată cu simbolurile de paritate.
Exemplu
Codați sistematic secvenţa [1, 2, 3] în cod
RS(5,3) în GF(16) folosind 8 ca rădăcină a unității
de ordin 5.
Indicaţii: Polinomul generator este: g(x)=x^2+5x+12.
Se cunosc puterile lui 2 în GF(16):

[1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1].
n=5, n-2t=3, 2t=2, a(x)=x^2+2x+3, GF(16)
d(x)=x^2*a(x)=x^4+2x^3+3x^2 | x^2+5x+12
x^4+5x^3+12x^2 x^2+7x+7
7x^3+15x^2
7x^3+5*7x^2+7*12x
7x^2+2x
7x^2+8x+2
10x+2 = rest
c=[a p] = [1 2 3 10 2]
Exercițiu propus
Codați sistematic secvenţa [6, 12, 9] în cod
RS(5,3) în GF(16) folosind 8 ca rădăcină a unității
de ordin 5.
Indicaţii: Polinomul generator este: g(x)=x^2+5x+12.
Se cunosc puterile lui 2 în GF(16):

[1 2 4 8 3 6 12 11
5 10 7 14 15 13 9 1].
Concluzii despre RS
• Codurile RS sunt coduri bloc definite în GF.
• Se pot folosi trei metode de codare RS: în
domeniul timp, în domeniul frecvență sau
metoda sistematică.
• Detecția erorilor se face pe baza secvenței
de 2t zerouri din vectorul DFT al fiecărui
bloc de simboluri recepționate.

Performanţele codurilor
corectoare de erori
• Redundanţa (ponderea biţilor de paritate)

• Numărul de erori detectabile / Capacitatea
de detecţie
• Numărul de erori corectabile / Capacitatea
de corecţie

Comparaţie a codurilor Hamming

Graficul probabilităţii de eroare

Interpretare
IN OUT
H(7,4) 10^(-4) 10^(-7)
1000:10000000 1:10000000

Comparaţie a codurilor Reed-Solomon

Probabilitatea de eroare de bit
Câştigul de codare exprimă reducerea raportului SNR

recepţionat şi a puterii transmise, prin folosirea
codului corector de erori. Se calculează cu relaţia:
G=Rc*(2t+1) şi se exprimă în dB.
Exercițiu
H(7,4) RS(15,11)
• Rc=4/7
• t=1
• Gc=3*4/7=12/7=1.71
• Gc(dB)=10*lg(1.71) ~ 2.4 dB

Observaţie
• Codurile Reed-Solomon pot fi folosite în
codoarele Turbo.
• Un cod RS(n, k) va crea un cod simetric Turbo-
RS cu dimensiuni (n2,k2)
• Când codul RS de bază corectează t erori, codul
Turbo-RS asociat poate corecta grupuri de n*t
simboluri eronate.
• Exemplu: codul Turbo-RS(255, 135), definit în
GF(256), poate corecta grupuri de maximum
255*60=15300 octeţi sau 122400 biţi.
Exerciţiu
• Să se determine codul Turbo-RS necesar
pentru o transmisie afectată de fading-uri de
durată maximă 1 ms, la viteze de 100 Mbps.
• Nr. erori de bit = 10^(-3)*10^8=100000 biţi
• Nr. max. de octeţi eronaţi =
100000/8+2=12502 octeţi
• Cod Turbo-RS:
nt>12502, n = 255, t=[12502/255]+1=50
=> cod de bază RS(255, 155).
TEHNICI DE CODARE
• COMPRESIE
• CRIPTARE
• CODURI DE LINIE

Codurile de linie
 Facilitează sincronizarea receptorului.
 Permit creşterea densităţii datelor stocate
pe suport magnetic.
 Echilibrează regimul de funcţionare al
transmiţătoarelor digitale.
 Permit creşterea vitezei de transmisie.

Clasificarea codurilor de linie
după numărul de nivele de cod
 Binare
 Ternare
 Multinivel (Semnale cu răspuns parţial
sau codate corelativ)

Coduri de linie binare
• NRZ-M (Non-Return to Zero – Mark)
• RZ (Return to Zero)
• BIF-L (MANCHESTER)
• BIF-M (Biphase – Mark)
• MILLER

Reguli de codare
• Codarea prin nivel (L – Level) se face prin
asocierea datelor cu nivelele de semnal de
ieşire.
Exemple: RZ, BIF-L
• Codarea prin tranziţii asociază datele cu

schimbarea nivelului din semnalul codat.
Exemple: NRZ-M, BIF-M, Miller
NRZ-M
• M = Mark (1)
• ‘1’ este bitul activ care schimbă bitul de ieșire.
• ‘0’ este bitulpasiv care păstrează bitul de
ieșire neschimbat.
Exemplu :
In 0111010001001
Out 0101100001110
Notă: NRZ-S este opusul lui NRZ-M, ‘0’ fiind bitul activ.Rata de
codare este 1:1.
RZ
1/10
0 / 0 0.
Exemplu:
In 0 1 1 1 0 1 0 0
Out 0010101000100000

Coduri bifazice
• BIF-M
• ‘1’ schimbă bitul de ieșire la începutul și la
mijlocul intervalului de bit.
• ‘0’ schimbă bitul de iesșire doar la începutul
intervalului.
• Exemplu:
In 0 1 1 0 0 1 0 1 0
Out 001010110010110100
Notă: BIF-S este opusul lui BIP-M. Rata de codare = 1:2.

BIF-L
• Cod Manchester
• 1 / 10, 0 / 01.
Exemplu:
In 0 1 1 0 0 1 0 1 0
Out 011010010110011001

MILLER
‘1’ schimbă bitul de ieșire la mijlocul
intervalului de bit.
‘0’ schimbă bitul de ieșire la început dacă
bitul anterior de intrare a fost tot ‘0’.
Exemplu:
In 0 1 0 1 0 0* 0* 1 1 0 1 0
Out 000111100011000110000111

Ce frecvență de sincronizare se
formează?
date 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
NRZ-M 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
RZ 101010101010000000000000
BIP-L 101010101010010101010101
BIP-M 101010101010110011001100
MILLER 011001100110001100110011

Coduri de linie ternare
• AMI (Alternative Mark Inversion) = BIPOLAR 1
1 este codat alternativ +/- (regula B)
0 binar este codat prin 0 ternar.
• BIPOLAR nr.2:
1 codat alternativ +/+/-/-; 0 / 0
• HDB3 (High Density Bipolar no. 3)
codare AMI (B) cu constrângeri:
c.c.=0 şi maxim 3 zerouri consecutive:
000V/B00V
regula V – păstrează polaritatea!
* Două V-uri consecutive au semne contrare!
Exemplu
Date: 111100001000000001
AMI +-+ -0000+00000000–
BIP. 2 ++- -0000+00000000+
HDB3 +-+ -000 - + 0 0 0 +- 0 0 - +
Observaţie: Codurile ternare lucrează cu
memorie (se memorează polaritatea).

EXERCIŢIU PROPUS
• Codaţi prin codurile NRZ-M, RZ, MILLER,
AMI, BIP2, HDB3 următoarea secvenţă:
1100001111000001

Concluzii
referitoare la codarea datelor
• Codurile de compresie şi criptare realizează
codarea sursei de semnal, la nivel aplicaţie,
pentru reducerea redundanței și securizarea
informației.
• Codurile de corecţie a erorilor şi cele de linie
sunt denumite coduri de canal și sunt
aplicate în vederea transmisiei pe canalul de
comunicaţii, pentru compensarea efectelor
zgomotului aditiv, fading-ului și a altor
perturbații specifice.
COMUNICAŢII CU
MODULAŢIE LINIARĂ

Modulaţia de amplitudine
• MA
• AM – amplitude modulation

Tehnici analogice de modulaţie de
amplitudine
• MA AM
• MA-BLD DSB-AM
• MA-PS DSB-SC-AM
• MA-BLU SSB-AM
• MA-RBL VSB-AM

ABREVIERI
• BB Base Band
• DSB Double Side Band
• SSB Single Side Band
• VSB Vestigial Side Band
• LSB Left Side Band
• RSB Right Side Band
• SC Supressed Carrier

• Semnalul de frecvenţă
mai joasă, x(t), este numit
semnal modulator.
• Semnalul purtător are
frecvenţa mai mare decât
semnalul modulator,
aleasă din banda
canalului de comunicaţii.
• Observaţi anvelopa
semnalului modulat.
• Dacă semnalul modulator
nu are c.c., adică are
valoare medie 0, atunci
modulaţia este cu
purtătoare suprimată (MA-
PS, DSB-SC supressed
carrier).
• Anvelopa MA - PS se
anulează şi faza se
inversează.
• Nu se poate folosi detecţia
de anvelopă!
• Anvelopa semnalului
modulat nu coincide
cu semnalul
modulator dacă
modulaţia este cu
purtătoare suprimată
sau dacă apare
supramodulaţia.

Expresia semnalului MA

Densitatea spectrală de putere
(p.s.d - power spectral density)
La recepţie, din spectrul semnalului MA - BLD se

poate extrage purtătoarea prin filtrare.
Spectrul semnalului MA-PS

Semnale BLU
Se poate păstra oricare din benzile laterale.

Tehnica BLU se foloseşte pentru reducerea benzii
necesare de transmisie.
MA-BLU se folosește pentru multiplexarea canalelor.

Exemplu:
Multiplexarea canalelor telefonice

Semnale VSB
Se foloseşte un filtru TS sau TJ pentru reducerea
nivelului benzii inferioare sau superioare a unui
semnal MA-PS. Se poate reface purtătoarea la
recepție.

OBSERVAŢIE
• Modulaţia de amplitudine este considerată
liniară deoarece nu schimbă forma
spectrului semnalului modulator, ci doar îl
translează în banda canalului de
comunicaţii.

Demodulatoare de amplitudine
1. Demodulatorul sincron (coerent)
2. Demodulatorul necoerent (detector de

anvelopă)

Detecţia de
anvelopă
• Nu se aplică semnalelor MA
cu purtătoare suprimată sau
cu supramodulaţie (m>1).
• Nu necesită sincronizare de
purtătoare.
Demodulatorul sincron sau
coerent
• Constă în remodulare cu purtătoarea şi
filtrare trece-jos.
• Necesită sincronizarea purtătoarei în
receptor.

Parametrii MA
• Amplitudinea semnalului modulator: Am
• Amplitudinea semnalului purtător: Ap
• Indicele de modulaţie: m = Am / Ap
• Frecvenţa maximă modulatoare: fm
• Frecvenţa purtătoare: fp
• Lăţimea benzii semnalului modulat: B
• Puterea utilă: Pu ( = puterea în benzile laterale)
• Puterea totală:Pt
• Eficienţa de modulaţie:  = Pu / Pt
• Factorul de supradimensionare: k =
Problemă
Fie semnalul modulat în amplitudine:
s ( t )   2  cos(10000 t ) cos( 204000 t ) V 
I. Calculaţi:
a. Indicele de modulaţie în amplitudine
b. Puterea utilă a semnalului MA
c. Puterea în purtătoare
d. Puterea totală
e. Eficienţa de modulaţie
f. Factorul de supradimensionare.
II. Reprezentaţi spectrul de amplitudine al semnalului
modulat.
s(t)=A[1+m*cos(2*pi*fm*t)]cos(2*pi*fp*t)
Ap=2V, fm=5 kHz, fp = 102 kHz
m=0.5
s(t)=2cos(2*pi*102k*t)+0.5cos(2*pi*97k*t)+0.5cos(2*pi*107k*t)
P BLI BLS
Pu=PBLI+PBLS=0.5^2/2+0.5^2/2=0.25 W
P0=2^2/2=2W
Pt=Pu+P0= 2.25W
Efic=Pu/Pt*100 [%]=25/2.25=11%
k=(1+0.5)^2/(1+0.5^2/2)=2.25/1.125=2

INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 9

1. Ce semnifică?
• BER
• SER
• FER
• PER
• BIF-M
• NRZ-S
• AMI

ÎNTREBAREA 2
Care dintre următoarele coduri de linie
asociază biţii din intrare cu nivele ale
semnalului codat (codare prin nivel)?
 NRZ-M
 RZ
 Manchester
 MILLER

ÎNTREBAREA 2
asociază biţii din intrare cu nivele ale
semnalului codat (codare prin nivel)?
 NRZ-M
 RZ
 Manchester
 MILLER

ÎNTREBAREA 3
sunt ternare?
 AMI
 BIF-M
 HDB3
 MILLER

ÎNTREBAREA 3
sunt ternare?
 AMI
 BIF-M
 HDB3
 MILLER

ÎNTREBAREA 4
are rata de codare 1:1?
 AMI
 BIF-M
 MILLER
 NRZ-M

ÎNTREBAREA 4
are rata de codare 1:1?
 AMI
 BIF-M
 MILLER
 NRZ-M

ÎNTREBAREA 5
Secvenţa: 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1este
codată: + 0 0 0 0 0 - + 0 0 0 0 0 -
Despre ce cod de linie este vorba?
 AMI
 BIPOLAR 2
 HDB3
 HDB4

ÎNTREBAREA 5
Secvenţa: 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1este
codată: + 0 0 0 0 0 - + 0 0 0 0 0 -
Despre ce cod de linie este vorba?
 AMI
 BIPOLAR 2
 HDB3
 HDB4

ÎNTREBAREA 6
Codurile de linie se folosesc pentru:
 compresie
 criptare
 sincronizare

ÎNTREBAREA 6
Codurile de linie se folosesc pentru:
 compresie
 criptare
 sincronizare

ÎNTREBAREA 8
 Hamming
 Reed-Solomon
 Turbo-Hamming
 Turbo-RS

ÎNTREBAREA 8
 Hamming
 Reed-Solomon
 Turbo-Hamming
 Turbo-RS

ÎNTREBAREA 9
 ASCII
 Huffman
 Reed-Solomon
 AMI

ÎNTREBAREA 9
 ASCII
 Huffman
 Reed-Solomon
 AMI

ÎNTREBAREA 10
extragerea datelor
prin acel cod
ÎNTREBAREA 10
extragerea datelor
prin acel cod
• performanțele codurilor corectoare de erori
• modulația de amplitudine

Parametrii MA
• Amplitudinea semnalului modulator: Am
• Amplitudinea semnalului purtător: Ap
• Indicele de modulaţie: m = Am / Ap
• Frecvenţa maximă modulatoare: fm
• Frecvenţa purtătoare: fp
• Lăţimea benzii semnalului modulat: B
• Puterea utilă: Pu ( = puterea în benzile laterale)
• Puterea totală:Pt
• Eficienţa de modulaţie:  = Pu / Pt
• Factorul de supradimensionare: k =
Problemă
s ( t )   2  cos(10000 t ) cos( 204000 t ) V 
I. Calculaţi:
d. Puterea totală
f. Factorul de supradimensionare.
modulat.
s(t)=A[1+m*cos(2*pi*fm*t)]cos(2*pi*fp*t)
Ap=2V, fm=5 kHz, fp = 102 kHz
m=0.5
s(t)=2cos(2*pi*102k*t)+0.5cos(2*pi*97k*t)+0.5cos(2*pi*107k*t)
P BLI BLS
Pu=PBLI+PBLS=0.5^2/2+0.5^2/2=0.25 W
P0=2^2/2=2W
Pt=Pu+P0= 2.25W
Efic=Pu/Pt*100 [%]=25/2.25=11%
k=(1+0.5)^2/(1+0.5^2/2)=2.25/1.125=2

Problemă propusă
s ( t )   5  cos( 20000t ) cos( 180000 t )  V 
I. Calculaţi:
d. Puterea totală
f. Factorul de supradimensionare
modulat.
Tehnici digitale de modulaţie

Modulaţii digitale
• Semnalul modulator este digital.
• Se pot folosi una sau mai multe purtătoare

analogice.
• Se clasifică după parametrul modulat:

amplitudine, fază sau frecvenţă.

Modulaţii digitale binare
Pentru care dintre aceste semnale, se poate folosi detecţia de

anvelopă ca metodă de demodulare?
Exerciţiu de analiză spectrală

Modulaţii digitale de amplitudine
• ASK – Amplitude Shift Keying
• BASK – Binary ASK
• M-ASK (ex. 8-ASK, 16-ASK, 32-ASK)
• QAM (ex. 16-QAM, 64-QAM, 256-QAM)
• Quadrature Amplitude Modulation
• MSK – Minimum Shift Keying
• GMSK – Gaussian MSK
• SFSK – Sinusoidal Frequency Shift Keying
Tipuri de impuls folosite pentru
formatarea datelor
• Rectangular – pentru QAM
• Half-Sine – MSK
• Gaussian – GMSK
• Cosinus ridicat – SFSK
Obs. Modificarea formei impulsului permite

reducerea puterii necesare de transmisie,
respectiv a energiei de bit consumate.
ASK State Diagram
Energia medie necesară de transmisie crește

comparativ cu BASK la creșterea numărului de stări.
Exemplu
BASK BPSK
1 A*cos(2*pi*f0*t) A^2/2*0.5
0 -A*cos(2*pi*f0*t) A^2/2*0.5
Pref=A^2/2=Eb/T
4-ASK
11 s3 +3A*cos(.) 9A^2/2*0.25
10 s2 +A*cos(.) A^2/2*0.25 Pm=5^A^2/2
01 s1 -A*cos(.) A^2/2*0.25 Pm=5*Pref
00 s0 -3A*cos(.) 9A^2/2*0.25
Demodulatoare ASK

Modulaţia digitală QAM
• Quadrature Amplitude Modulation
• Două semnale MA-BLD-PS
• Purtătoare defazate în cuadratură
• Folosire eficientă a benzii
• Dublarea vitezei de transmisie

QAM

Constelaţii de stări

Constelaţii de stări

Simulare 4-QAM fără offset

Demodulator QAM

TEHNICI ANALOGICE
NELINIARE DE MODULAŢIE

Modulaţii analogice neliniare
(exponenţiale)
• De frecvenţă (MF, FM)
• De fază: (MP, PM)

Forme de undă

Observaţie
Pentru semnale modulator şi purtător de
tip sinusoidal, MF şi MP sunt echivalente
deoarece:
derivata fazei = 2** frecvenţa instantanee

Echivalenta fază-frecvență
p(t)=Acos(2*pi*f0*t+Theta)
Faza(t)=2*pi*f0*t+Theta
d/dt 2*pi*f0 +0

Echivalenţa MF-MP

Parametrii MF
f0 –frecvenţa purtătoare (frecvenţa liberă de oscilaţie a OCT)

f – deviaţia de frecvenţă
kOCT – factorul de conversie tensiune – frecvenţă al OCT(Hz/V)

– indicele de modulaţie de fază

Alţi parametri ai MF
• Indicele de performanţă este raportul dintre
rapoartele semnal-zgomot de la intrarea şi
de la ieşirea modulatorului:
3 2
k 
2
• Puterea totală a semnalului MF este egală cu
puterea purtătoarei nemodulate:
Ap2
PT 
2
Banda semnalului MF
1. Intervalul de frecvenţe în care se găseşte 90 % din
puterea totală a semnalului MF.
2. Domeniul de frecvenţe în care sunt incluse
componentele spectrale semnificative ale
semnalului MF (peste 1% din Ap).
3. Bazat pe regula lui Carson, intervalul de frecvenţe
centrat pe frecvenţa purtătoare, cu lăţimea de
bandă:
 <3
 > 10

Exerciţiu propus
• Calculaţi indicele de modulaţie de fază ()

şi lăţimea de bandă a unui semnal MF (B)
cu frecvenţa maximă modulatoare fm de 15
kHz şi deviaţia de frecvenţă f de 75 kHz
(conform Rec. ITU-R SM.1268-1).

INTRODUCERE ÎN
COMUNICAŢII
CURS 10

 TEHNICI DIGITALE DE MODULAŢIE
ASK, QAM, PSK, FSK
 FORME DE UNDĂ. SPECTRE
 CONSTELAŢII DE STĂRI
 MODULAȚIA DE FRECVENȚĂ (FM)

ÎNTREBAREA 1
Pe câţi biţi se defineşte starea unui
modulator 16-QAM?
 2
 4
 8
 16

ÎNTREBAREA 1
Pe câţi biţi se defineşte starea unui
modulator 16-QAM?
 2
 4
 8
 16

ÎNTREBAREA 2
De ce se foloseşte codarea Gray la maparea
stărilor modulatoarelor digitale?
 Pentru reducerea ratei de eroare
 Pentru creşterea vitezei de transmisie
 Pentru a menţine distanţa Hamming egală
cu 1 între secvenţele care identifică stări
învecinate
 Pentru a creşte distanţa Hamming dintre
secvenţele care identifică stări învecinate
ÎNTREBAREA 2
De ce se foloseşte codarea Gray la maparea
stărilor modulatoarelor digitale?
 Pentru reducerea ratei de eroare
 Pentru creşterea vitezei de transmisie
 Pentru a menţine distanţa Hamming egală
cu 1 între secvenţele care identifică stări
învecinate
 Pentru a creşte distanţa Hamming dintre
secvenţele care identifică stări învecinate
ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele sunt tehnici
digitale de modulaţie de amplitudine?
 AM
 BFSK
 16-QAM
 SFSK

ÎNTREBAREA 3
Care dintre următoarele sunt tehnici
digitale de modulaţie de amplitudine?
 AM
 BFSK
 16-QAM
 SFSK

ÎNTREBAREA 4
Care dintre următoarele tehnici de modulaţie
produce un spectru ca cel din figură?
 DSB-AM
 ASK unipolar
 BPSK
 BFSK

ÎNTREBAREA 4
Care dintre următoarele tehnici de modulaţie
produce un spectru ca cel din figură?
 DSB-AM
 ASK unipolar
 BPSK
 BFSK

ÎNTREBAREA 5
Care dintre următoarele tehnici de
modulaţie necesită cea mai largă bandă
de transmisie?
 BFSK
 4-ASK
 16-QAM
 32-PSK

ÎNTREBAREA 5
modulaţie necesită cea mai largă bandă
de transmisie?
 BFSK
 4-ASK
 16-QAM
 32-PSK

ÎNTREBAREA 6
modulaţie oferă cea mai mare viteză de
transmisie?
 4-ASK
 8-FSK
 16-QAM
 32-PSK

ÎNTREBAREA 6
modulaţie oferă cea mai mare viteză de
transmisie?
 4-ASK
 8-FSK
 16-QAM
 32-PSK

ÎNTREBAREA 7
modulaţie are anvelopa constantă?
 4-ASK
 8-FSK
 16-QAM
 32-PSK

ÎNTREBAREA 7
modulaţie are anvelopa constantă?
 4-ASK
 8-FSK
 16-QAM
 32-PSK

ÎNTREBAREA 8
modulaţie admit demodularea cu
detector de anvelopă?
 DSB-AM m<1
 BFSK
 8-ASK
 16-QAM

ÎNTREBAREA 8
modulaţie admit demodularea cu
detector de anvelopă?
 DSB-AM m<1
 BFSK
 8-ASK
 16-QAM

ÎNTREBAREA 9
Pentru care dintre următoarele secvențe
este necesară cea mai mare putere de
transmisie cu modulație 16-QAM?
 0011
 0101
 1000
 1001

ÎNTREBAREA 9
Pentru care dintre următoarele secvențe
este necesară cea mai mare putere de
transmisie cu modulație 16-QAM?
 0011
 0101
 1000
 1001

10. EXERCIŢIU PROPUS
Pe baza graficului BER, estimaţi valoarea
necesară a raportului semnal/zgomot recepționat
pentru a avea o probabilitate de eroare de 10^(-6).

TEHNICI ANALOGICE
NELINIARE DE MODULAŢIE

Analiza spectrală a semnalelor MF
Spectrul semnalului MF se descompune în componente:

Deviaţia maximă de fază
• Unghiul format de rezultanta tuturor
componentelor spectrale ale semnalului
FM cu referinţa de fază (semiaxa OY
pozitivă în sistem XOY):

Distorsiuni neliniare
• Definiţie: Distorsiunile neliniare constau în
apariţia unor componente spectrale noi, pe
frecvenţe diferite de cele iniţiale.
• MF este o tehnică neliniară.
• Un dispozitiv cu caracteristică neliniară
creează componente spectrale pe frecvenţe
din afara benzii utile.

Exerciţiu
Un OCT are factorul de conversie 80 kHz/V şi
generează în regim liber un ton sinusoidal de
0.5 V şi 100 MHz. La intrarea OCT se aplică
semnal sinusoidal de 5V şi 100 kHz. Se cer:
a. Calculaţi deviaţia de frecvenţă, indicele de
modulaţie de fază, indicele de performanţă,
lăţimea benzii, deviaţia maximă de fază,
puterea totală şi puterea în bandă.
b. Reprezentaţi spectrul de amplitudine al
semnalului MF.
k OCT= 80 kHz / V , Ap=0.5V, fp=100MHz
Am=5V fm=100 kHz = 0.1 MHz
f = Am* k OCT= 400 kHz

 = f / fm = 4
k=3 2/2 = 24

B = 2*fm*(kHz = 1.2 MHz (Carson)

fi_max= 
Pt = Ap2/2=0.125 W = 125 mW
PB= 90% Pt = 0.1125W=112.5 mW

fp =100 MHz A0 = Ap*|J0(4)|=0.4*0.5=0.2V
fp+fm 99.9 MHz, 100.1 MHz
A1=Ap*|J1(4)|=0.066*0.5=0.033V =33 mV
fp+2fm 99.8MHz,100.2 MHz
A2=Ap*|J2(4)|=0.5*0.364=0.182V=182 mV
A3=Ap*|J3(4)|=0.5*0.43=0.215V=215 mV
A4=Ap*|J4(4)|=0.5*0.28=0.14V=140 mV
A5=Ap*|J5(4)|=0.5*0.13=0.065V=65 mV
fp+6fm 99.4MHz,100.6 MHz B=1.2 MHz
A6=Ap*|J6(4)|=0.5*0.049=0.024V=24 mV
Obs. besselj(n,x) Matlab
Exerciţiu propus
Un OCT are factorul de conversie 10 kHz/V şi
generează în regim liber un ton sinusoidal de
5 V şi 90 MHz. La intrarea OCT se aplică
semnal sinusoidal de 4V şi 20 kHz. Se cer:
a. Calculaţi deviaţia de frecvenţă, indicele de
modulaţie de fază, indicele de performanţă,
lăţimea benzii, deviaţia maximă de fază,
puterea totală şi puterea în bandă.
b. Reprezentaţi spectrul de amplitudine al
semnalului MF.
Modulaţii cu spectru extins
• DSSS – Direct Sequence Spread Spectrum
• FHSS – Frequency Hopping Spread Spectrum
• THSS – Time Hopping Spread Spectrum
(PPM – Pulse Position Modulation)
• Factorul de extensie de spectru: k = W/B
• Câştigul de extensie: Gss = 10 lg (k) (dB)
exprimă creşterea SNR la recepţie după
compresia spectrului.
Extensie de spectru cu secvenţă
directă - DSSS
• Secvenţa binară pseudoaleatoare SBPA se
generează cu un RDR cu reacţie optimă.
• Secvenţa de date se sumează mod-2 cu SBPA.
• Perioada bitului de datepoate fi >, = sau <
perioada bitului din SBPA.
Exemplu:
DATE: 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0
SBPA: 1 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0
DSSS: 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0
Extensia spectrului
cu salturi de frecvenţă (FHSS)

CDMA
User1
User2
User3
User4

Aplicaţiile extensiei de spectru
• Minimizarea puterii zgomotului din banda
semnalului.
• Reducerea efectelor bruiajului total, cu
zgomot alb.
• Creşterea raportului de puteri semnal-
zgomot recepţionat cu valoarea câştigului
de extensie de spectru (G=10*lg k, k=W/B).
• Acces multiplu cu divizare în cod (CDMA)
• Criptare cu cheie secretă
Exerciţiu
O SBPA este generată folosind un RDR cu 3 celule
şi reacţie 3+1.
• Deduceţi SBPA pe o perioadă.
• Deduceţi o perioadă a SPA cu 2 biţi/simbol.
• Reprezentaţi diagrama frecvenţă timp pentru un
semnal FHSS care foloseşte SPA generată
anterior şi efectuează 2 salturi de frecvenţă pentru
fiecare bit de date. Se consideră octetul 0x.D9
modulat BPSK.
• Calculaţi factorul şi câştigul de extensie (dB).
Exerciţiu propus
O SBPA este generată folosind un RDR cu 4 celule
şi reacţie 4+1.
• Deduceţi SBPA pe o perioadă.
• Deduceţi o perioadă a SPA cu 3 biţi/simbol.
• Reprezentaţi diagrama frecvenţă timp pentru un
semnal FHSS care foloseşte SPA generată
anterior şi efectuează 2 salturi de frecvenţă pentru
fiecare bit de date. Se consideră octetul 0x.5C
modulat BPSK.
• Calculaţi factorul şi câştigul de extensie (dB).
CURS 11
Luminita Scripcariu 1/15/2021 1

 Modulația de frecvență
 Tehnici de extensie de spectru

Câţi biţi de SBPA generează într-o perioadă
un RDR cu reacţie 5+2?
 7
 15
 31
 63

Câţi biţi de SBPA generează într-o perioadă
un RDR cu reacţie 5+2?
 7
 15
 31
 63

Ce tip de modulator se foloseşte pentru
tehnica FHSS?
 de amplitudine
 de fază
 de frecvenţă
 de poziţie

Ce tip de modulator se foloseşte pentru
tehnica FHSS?
 de amplitudine
 de fază
 de frecvenţă
 de poziţie

Ce valoare are câştigul de extensie al unui
modulator FHSS dacă se extinde banda de
16 ori?
 4 dB
 12 dB
 16 dB
 32 dB

Ce valoare are câştigul de extensie al unui
modulator FHSS dacă se extinde banda de
16 ori?
 4 dB
 12 dB
 16 dB
 32 dB

Ce secvenţă generează la ieşire modulatorul
DSSS cu SBPA 1110010 dacă la intrare se
aplică secvenţa 1010 şi unui bit de date îi
corespunde un bit din SBPA?
 0100
 0101
 1010
 1110

Ce secvenţă generează la ieşire modulatorul
DSSS cu SBPA 1110010 dacă la intrare se
aplică secvenţa 1010 şi unui bit de date îi
corespunde un bit din SBPA?
 0100
 0101
 1010
 1110

Ce avantaje au modulaţiile cu spectru extins?
 Folosesc o bandă mai mare de transmisie.
 Minimizează efectele bruiajului aditiv.
 Permit accesul multiplu pe canal.
 Simplifică structura receptorului.

Ce avantaje au modulaţiile cu spectru extins?
 Folosesc o bandă mai mare de transmisie.
 Minimizează efectele bruiajului aditiv.
 Permit accesul multiplu pe canal.
 Simplifică structura receptorului.

TRANSMISII “CU FIR” (wired)
 Cablu cu conductor metalic (coaxial, torsadat)
– semnale electrice
 Cablu optic (cu una sau mai multe fibre
optice) – unde luminoase
TRANSMISII “FĂRĂ FIR” (wireless)
 Mediul liber – transmisii prin unde radio sau
în infraroşu (IR - infrared).

 cu perechi torsadate:
UTP (Unshielded Twisted Pair)
STP (Shielded Twisted Pair)
FTP (Foiled Twisted Pair)
 coaxial
subţire
gros

 bandă largă de frecvenţe
 atenuare şi întârziere de transmisie constante
şi de valori mici
 caracteristici mecanice şi chimice bune:
 flexibilitate
 rezistenţă mecanică
 rezistenţă la temperatură, la coroziune, la
factori chimici etc.

 Orice pereche de conductoare metalice dintr-un cablu de
telecomunicații se modelează ca o linie de transmisie, cu
parametri electrici distribuiți pe lungime, exprimați valoric pe
unitatea de lungime:
 Primari : R(ohm/m), L(H/m), G(S/m), C(F/m)
 Secundari: impedanța caracteristică, constanta de
propagare, respectiv atenuare și fază.

  R  jLG  jC    j ZC 
R  jL
G  jC
  - constanta de propagare a liniei

  - constanta de atenuare a liniei: =Re ;
  - constanta de fază a liniei: =Im .
 ZC - impedanţa caracteristică a liniei.

 C
  R  constanta (nu mai depinde de frecvenţă)
 L

    LC  liniară
 1
Vf    constanta
 LC
 R 
L  j
R  jL  L   L  rezistivă  R
ZC   C
G  jC  G  C
C   j
 C 

În tensiune şi în curent:
Pe linia în gol sau în s.c. apar reflexii totale!
19
Luminita Scripcariu 1/15/2021
1. Impedanţa de sarcină este egală cu impedanţa
caracteristică.
2. În regim caracteristic nu apar unde reflectate de tensiune
şi curent.
3. Coeficienţii de reflexie sunt zero.

 Se construiesc pe toată lungimea liniei, de la
generator la punctele terminale, ţinând cont de
parametrii fiecărui segment de linie:
 atenuarea proprie a liniei (dB/km)
 lungimile diferitelor tronsoane de linie
 câştigurile amplificatoarele terminale şi de
amplificatoarele de linie (din repetoare).

Să se traseze diagrama de nivel pentru o LT cu
3 tronsoane identice:
l = 10 km;
 = 1 dB/km;
Gin = 6 dB;
GR = 8 dB;
Gt = 8dB;
a = 2 dB.
Luminita Scripcariu 1/15/2021

22
1 - conductorul central;
2 - material izolator;
3 - ecran;
4 - manta;
5* - armătură.

 asigură reducerea efectelor interferenţelor de
semnal care apar între firele din acelaşi cablu,
din cauza cuplajelor capacitive şi inductive
existente între acestea.

 Impedanţa caracteristică a perechii de cablu
UTP: 100 Ohmi.
 Diametrul exterior al cablului UTP - 0,43 cm
 Cablul UTP cu 2 sau 3 perechi de fire este
folosit în sistemele telefonice fixe.
 Cablul UTP cu 4 perechi este folosit în reţelele
de calculatoare.
 Cablul UTP necesită folosirea repetoarelor de
semnal la maximum 100 m.

 RJ-45 (Registered Jack - 45), modular, cu 8
pini
 RJ-11: 4 pini
 RJ-12: 6 pini
 Cu sau fără ecran

 conductorul central - monofilar, perfect
centrat faţă de ecran ("firul cald")
 izolator - plastic sau aer.
 ecran
 manta
 armătură*

 Pentru cablurile coaxiale se utilizează
conectori de tip BNC (Bayonet Nut
Connector).

 Impedanţa cablului depinde de raportul D/d:
 D - diametrul interior al ecranului
 d - diametrul conductorului central
D
Z  60 ln
d

 RG-n (Radio Guide) - ghid de undă pentru
frecvenţele radio (n – reprezintă seria
cablului).
 cabluri coaxiale subţiri (thinnet),
RG – 58 5 mm, 50 Ohmi
RG – 59 6,15 mm, 75 Ohmi
RG – 62 6,15 mm, 92 ohmi.
 cabluri coaxiale groase (thicknet)
RG-6 8,5 mm, 75 de Ohmi
RG-8 10,287 mm, 50 Ohmi

 Segmentele de cablu coaxial pot fi de
maximum 200 m (cabluri coaxiale subţiri) sau
500 m (cabluri coaxiale groase).
 După fiecare segment de cablu, pentru
retransmisie pe alt segment, este necesară
amplificarea semnalului într-un repetor.

 Miez transparent (1) cu înveliş transparent
(2).
 Cu indice de refracţie constant sau gradat.
 Unimod (subţiri) sau multimod (groase)

 În cazul fibrelor optice cu diametru mic
(<10m) şi sursă luminoasă foarte directivă
se obţine propagarea unimod (SMF – Single
Mode Fiber).
 cei mai buni timpi de transmisie;
 nu apar reflexii (atenuări minime);
 cost mare;
 sursă pretenţioasă (diodă LASER).

 La creşterea diametrului miezului apare propagarea
multimod (MMF – MultiMode Fiber).
 cresc timpii de propagare şi atenuările
 cost mai redus;
 sursă mai puţin pretenţioasă (LED)
 Dimensiuni 62,5/125 m, 50/100 m.

 OC - Optical Cable
 alcătuit din una sau mai multe fibre optice
 material de umplere (Kevlar Reinforcing
Material)
 eventual un fir de inox pentru creşterea
rezistenţei mecanice
 manta exterioară (Outer Jacket) din plastic.

 Sursa luminoasă:
 LED – Light Emitting Diode
 diodă LASER – Light Amplification by Stimulated
Emissions of Radiations
 Mediul de transmisie transparent: FO
 Fotodetectorul: fotodiodă sau
fototranzistor.

Pe ce frecvenţă lucrează un sistem de comunicaţii
optice cu lungimea de undă de 2 m? Exprimaţi
valoarea într-un multiplu adecvat! (K, M, G, T).
Cât este lățimea benzii de frecvențe pentru o
transmisie optică cu lungimi de undă de 1.5 – 2 m?
f=c/
f1=3*10^8/(2*10^(-6))=1.5*10^14= 150*10^12 Hz
f1 = 150 THz
f2=3*10^8/(1.5*10^(-6))=200*10^12 Hz = 200 THz
B=f2-f1=50 THz = 50000 GHz.

 Bandă de transmisie foarte largă
 Fără interferenţe EM
 Securitate maximă a transmisiei
 Atenuări mici: 0,1 - 0,004dB/km;
 Număr redus de repetoare.
 Cost de instalare semnificativ
 Fenomenul de îmbătrânire a fibrelor din
material plastic.

 Dacă există în apropiere surse de interferenţă
electromagnetică (EMI - ElectroMagnetic
Interference), se recomandă utilizarea
cablurilor metalice ecranate și a celor optice.

 Mediul wireless (WM – wireless medium)
CLASIFICARE:
 Comunicaţii prin unde radio
 Transmisii în infraroşu (IR – infrared)
 Comunicaţii terestre (ex. T-DVB – Terrestrial Digital

Video Broadcasting)
 Comunicaţii prin satelit (ex. S-DVB - Satellite - DVB)

 nu necesită instalarea unor cabluri, fiind
necesare numai echipamente de emisie şi
recepţie.
 Instalare rapidă
 Mobilitate, portabilitate, scalabilitate
 Flexibilitate
 Comunicaţii la distanţe mari
 În zone greu accesibile (relief, poluare
chimică)
 În zone cu risc (conflicte militare)

 Probleme de securitate
 Perturbaţii specifice
 Bandă de transmisie limitată
 Interferenţe între sursele care emit în aceeaşi
zonă.

 Radiodifuziune şi televiziune
 Servicii wireless de Internet
 Sisteme de navigaţie (GPS – Global Positioning
System)
 Telefonie mobilă:
GSM – Global System for Mobile
Communications
CDMA – Code Division Multiple Access
UMTS – Universal Mobile Telecommunications
System
LTE - Long-Term Evolution
2G, 2.5G, 3G, 4G, 5G

 Prin undă directă (în troposferă, max. 12 km)
 Prin undă spaţială (indirectă), reflectată de
ionosferă (în stratosferă 20 – 60 km, fără
vapori de apă)

Luminiţa Scripcariu 1/15/2021 49
 Celule de dimensiuni diferite (urban, extraurban)
 Retransmisie terestră sau prin satelit
 Numeroase staţii de bază (SB, BS – Base Station)
pentru retransmisie.

 Un conductor parcurs de curent electric devine
un dispozitiv radiant.
 Antena de emisie (AE) radiază o undă
electromagnetic (u.e.m.)
 Antena de recepţie (AR) captează undele e.m.

 Componenta electrică a c.e.m. radiat de
antenă defineşte polarizarea antenei:
 liniară/plană (H - orizontală, V - verticală)

 eliptică
 circulară

 Dacă unghiul dintre planurile de polarizare
ale antenelor de E şi R liniar polarizate este
nenul ), atunci apar pierderi de putere,
exprimate prin factorul de pierderi (PLF –
Polarization Loss Factor):
2
PLF  sin ()
 30 o PLF = 1/4 = 25 %.
 90 o PLF = 1= 100%.
ANTENNAS 1/15/2021 54
Componenta E a c.e.m. are două componente egale
şi ortogonale:
◦ Right Hand Circularly Polarized (RHCP) ex. Dispozitive de
GPS.
◦ Left Hand Circularly Polarized (LHCP)
OBS: Pierderile de polarizare sunt nule la

polarizarea circulară, dacă se aplică acelaşi sens
de rotaţie a componentei E a c.e.m.
ANTENNAS 1/15/2021 55
 omnidirecţionale
 directive
E  , H  , P  E  H 
Vectorul Poynting = densitatea de energie radiată (W/m2)

 Antena biconică
 Antena “umbrelă”
 Antena monopol ş.a.
ANTENNAS 1/15/2021 58
 Parabolică
 Cassegrain
 Dipol
 Microstrip
 Patch
 Şiruri de antene
ANTENNAS 1/15/2021 59
dP( , )radiatedby the directional antenna
D( , ) 
dPi radiatedby the isotropicantennain solid angleunit

Orice AE îşi păstrează caracteristicile
atunci când lucrează ca AR şi reciproc.
LUMINITA SCRIPCARIU 1/15/2021 63

Se exprimă, prin logaritmare, în dB.

2
S ef   G  (1  a )
4
a = factorul de dezadaptare de impedanţă =
= factorul de reflexie (ideal este zero).
OBS. În relaţie, se foloseşte valoarea lui G

adimensională.

 Caracteristica de directivitate
 Coeficientul de directivitate (D)
 Randamentul 
 Câştigul (G)
 Lungimea fizică (L)
 Lungimea electrică (L/)
 Suprafaţa efectivă (apertura) (Sef)
 Impedanţa
 Banda de frecvenţe. Lăţimea benzii (B)

 Raportul dintre tensiunea şi intensitatea
curentului din intrarea antenei.
Exemplu:
 Fie o antenă alimentată printr-un cablu coaxial
de 50 Ohm, cu o putere de intrare de 100 mW.
Cât sunt tensiunea, intensitatea curentului şi
impedanţa de intrare a antenei?
 Rezistenţa de intrare trebuie să fie 50 Ohm.
Aplicăm legea lui Ohm:
U =sqrt(Pin*Rin) = sqrt(0.1*50)=2.23V
IA=U/Rin=2.23V/50 Ohm = 44.72mA.
ANTENNAS 1/15/2021 67
 Două conductoare
alimentate în c.a.
 Lungime 2l
 Intensitatea curentului
electric este distribuită
sinusoidal pe lungimea
antenei.
 scurt L<< , lung L > 3 

l / = lungimea electrică

O antenă dipol cu lungimea de 2*1.5 m
transmite pe frecvenţa purtătoare de 100
MHz cu randamentul de 80 %. Calculaţi:
1. lungimea electrică a antenei
2. Directivitatea și câştigul antenei (în dB)
3. Rezistența de radiație
4. apertura (în cazul adaptării de impedanţă cu
cablul de legătură).

2l=3m => l=1.5m
f0=100 MHz => c/f0 = 3*10^8/10^8 =3m
n=l/ 1.5/3=0.5
Din grafic:
D=2.4, R =200 ohms
D(dB)=10*log10(2.4)=3.80 dBi
G=*D=0.8*2.4 = 1.92
G(dB)=10*log10(1.92)=2.83 dBi
Sef= G  =9*1.92/  = 1.375 m2

 Distribuţie aproape uniformă de curent
 Caracteristică de directivitate 3D de tip “tor”.
 Omnidirecţională în plan orizontal.

D( , )  1.5  sin 2 ( ) D = 1.5 =>
D(dB) = 1.76dBi.
90 1.5
120 60
150 30
0.5
180 0
210 330
240 300
270
ANTENNAS 1/15/2021 74
 f = 3 MHz, = 100 m
 L =50 m.
 ‘mast radiator’ sau
'radiating tower'
ANTENNAS 1/15/2021 75
Pentru antena monopol:

Un monopol de 3 cm, lucrează pe frecvenţa
de 2 GHz, cu un randament de 80%, cu un
cablu coaxial de 75 ohmi şi o putere de
intrare de 0.5 W. Calculaţi pentru această
antenă:
 Lungimea electrică
 Rezistenţa de radiaţie
 Intensitatea curentului in antenă
 Coeficientul de directivitate în dB
 Câştigul antenei în dBi
 Apertura.

l=3 cm =0.03 m
f0=2 GHz =>
c/f0 = 3*10^8/(2*10^9) =0.15 m = 15 cm
n=l/ 3/15=0.2
R =80(l/ )2 = 31.58 ohms
IA = sqrt(P/Rc) = sqrt(0.5/75) = 0.0816 A = 81.6 mA
D=1.5
D(dB)=1.76 dBi
G=*D=0.8*1.5 = 1.2
G(dB)=10*log10(1.2)=0.79 dBi
Sef= G  =0.152*1.2/  = 0.0021m2 = 21 cm2

 Reflectorul parabolic
transformă frontul
de undă circular în
front de undă plan.

AP cu iluminare directă sau indirectă.

PR (dB) PE (dB)  GE (dB)  GR (dB)  Ltotal(dB)
 PE – puterea de emisie
 GE – câştigul AE
 GR – câştigul AR
 Ltotal – pierderile totale de semnal

Ltotal ( dB )  32.5  20 lg d ( km )  20 lg f ( MHz )  L p ( dB )  L ( dB )
 d – distanţa dintre AE şi AR
 f – frecvenţa de lucru medie
 L – pierderile de semnal în spaţiul liber
 Lp – pierderi prin polarizare
 L – pierderi prin rotaţie

Un sistem de radiocomunicaţii lucrează cu AE şi AR
identice de tip monopol, pe frecvenţa de 1.8 GHz,
lăţime de bandă de 200 KHz, la distanţă de 4 km,
cu PE de 100 mW şi 1 dB pierderi prin polarizare şi
rotaţie.
Calculaţi:
 Pierderile de semnal în spaţiul liber.
 Nivelul de putere recepţionat (în dB).
 Raportul semnal-zgomot la recepţie (în dB).

L = 32.5+20log10(d(km))+20log10(f(MHz)) (dB)
L = 32.5+20log10(4)+20log10(1800)=109.64 dB
Lp+Lr=1 dB
Ltotal=109.64+1=110.64 dB
Pr(dB)=Pe(dB)+Ge(dB)+Gr(dB)-Ltotal(dB)
Pe=100 mW=0.1W => Pe(dB)=-10dB
D=1.5 , 100%, Ge=Gr=D=1.76 dB
Pr(dB)=-10+1.76+1.76-110.64 =-117.12 dB
N=N0*B = 4*10^(-21)*200*1000=8*10^(-16) W
N(dB)=10log10(N(W))=9-160=-151dB
SNR(dB)=S(dB)-N(dB)=Pr(dB)-N(dB)=
=-117.12+151=33.88 dB

 Liniare
 Grid

 Circulare
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d1/
VOR_principle.gif/200px-VOR_principle.gif

 Modulează caracteristica de
directivitate a antenei
primare prin multiplicarea
acesteia cu factorul de şir
(AF – Array Factor)
 AF depinde de tipul şirului
de antene.
Luminiţa Scripcariu 1/15/2021 88

n=2n/N.
LUMINITA SCRIPCARIU
1/15/2021 90
 steering angle (30o)
Array factor Array Radiation Pattern
90 90
1 1
120 60 120 60
0.8 0.8
0.6 0.6
150 30 150 30
0.4 0.4
0.2 0.2
180 0 180 0
210 330 210 330
240 300 240 300

270 270
ANTENNAS 1/15/2021 91
N j[ ka sin  cos(  )   ]
n n
AF   e
i 1
în care fazele curenţilor de excitaţie pentru
elementele şirului de antene se calculează ca:
 n  2q  ka sin  max cos(max  2n / N )

n  1,2,..., N , q  0,1,2...,  n  [0,2 )
ANTENNAS 1/15/2021 92
 Fie un şir circular uniform cu N = 6 antene,
cu raza a = /2 şi direcţia de radiaţie la
theta=45o, phi=30o.
 Care sunt fazele curenţilor de excitaţie pentru
elementele şirului de antene?
ANTENNAS 1/15/2021 93
2     2 
1  2q   sin cos  , q  1,  n  [0,2 )  1  4.3594  1.3876
 2 4 6 6 
2     4 
 2  2q   sin cos  , q  0,  n  [0,2 )   2  0
 2 4 6 6 
2     6 
 3  2q   sin cos  , q  0 ,  n  [0,2 )   3  1.9238  0.61
 2 4 6 6 
2     8 
 4  2q   sin cos  , q  0 ,  n  [0,2 )   4  1.9238  0.61
 2 4 6 6 
2     10 
 5  2q   sin cos  , q  0 ,  n  [0,2 )   5  0
 2 4 6 6 
2     12 
6  2q   sin cos  , q  1, n [0,2 )  6  4.3594  1.3876
 2 4 6 6 
ANTENNAS 1/15/2021 94
 Zgomotul termic modelat ca zgomot aditiv, alb, gaussian
(AWGN – Additive White Gaussian Noise )
 Alte interferenţe (bruiaj, EMI, RFI)
 Fading
 Interferenţa intersimboluri (ISI)
 Distorsiuni liniare de amplitudine şi fază
 Distorsiuni neliniare
 Jitter

 D.s.p. constantă într-o bandă infinită de
frecvenţe (putere N infinită)
 Eşantioanele de zgomot independente

 D.s.p. constantă într-o bandă finită de
frecvenţe (N0)
 Funcţie de autocorelaţie periodică are un
maxim pronunţat în origine şi maxime
periodice.
 Puterea de zgomot finită:
N= N0*B (W)

 DEFINIŢIE: Lăţimea benzii de frecvenţe a filtrului
ideal care recepţionează aceeaşi putere de zgomot
alb ca în circuitul real, cu f.d.t. H(f).

CURS 12

 Cabluri
 Medii fizice de transmisie
 Antene. Șiruri de antene
 Perturbații specifice canalelor de comunicații

 DEFINIŢIE: Lăţimea benzii de frecvenţe a filtrului
ideal care recepţionează aceeaşi putere de zgomot
alb ca în circuitul real, cu f.d.t. H(f).

Se consideră filtrul cu funcţia de transfer:
1
H ( f )  sinfT , pentru f  , cu T  1 s.
T
La intrarea acestuia se recepţionează un semnal sinusoidal
cu amplitudinea de 1V, afectat de zgomot alb, cu
densitatea spectrală de putere .
N0  4 1018W / Hz
1. Care este banda echivalentă de zgomot a filtrului?
2. Ce putere de zgomot recepţionează filtrul?
3. Care este valoarea în dB a raportului semnal/zgomot
recepţionat de filtru?

Se consideră filtrul cu funcţia de transfer:
H(f)=cos(pi*f*T), f=[0 … 1/2T], T=1us
La intrarea acestuia se recepţionează un semnal sinusoidal

cu amplitudinea de 1V, afectat de zgomot alb, cu
densitatea spectrală de putere .
N0 =4*10^(-20) W/Hz
1. Care este banda echivalentă de zgomot a filtrului?

2. Ce putere de zgomot recepţionează filtrul?
3. Care este valoarea în dB a raportului semnal/zgomot
recepţionat de filtru?

 Temperatura echivalentă de
zgomot
 T.e.z. se defineşte prin raportul:
 N – puterea zgomotului termic
produs de un circuit electric
 B – lăţimea benzii de zgomot a N  kTe. z B
circuitului
 k – constanta lui Boltzman =
=1.38*10^(-23) (W/sK)
Obs. Raportul semnal-zgomot scade de la intrare
la ieşirea unui circuit din cauza zgomotului
propriu circuitului, descris prin t.e.z.
• Se defineşte ca raportul rapoartelor
S/N de la intrarea şi de la ieşirea
circuitului:
S / N in
F F (dB)  10 lg( F )
S / N out
 S/N exprimat în dB scade de la intrare la
ieşirea circuitului cu F decibeli!

 Pentru determinarea t.e.z. şi a factorului de
zgomot echivalent pentru circuite puse în
cascadă:

 INTERSYMBOL INTERFERENCE (ISI)
 alungirea impulsului rectangular prin filtrare
trece-jos pe alte intervale de simbol
 este cauzată de banda limitată a canalului de
comunicaţii
 este mai puternică la creşterea vitezei de
transmisie
 depinde de valoarea eficienţei spectrale (b/s/Hz)
 Canalul afectat de IIS se numeşte canal dispersiv.

 semnalul recepţionat este eşantionat cu
frecvenţa de bit, la mijlocul fiecărui interval de
bit, iar valoarea fiecărui eşantion este
transformată în binar (cuantizată) prin
comparare cu o tensiune de prag, pentru a
reface secvenţa de biţi transmisă:

 Interfenţa intersimboluri creşte odată cu
creşterea vitezei de transmisie şi cu reducerea
lăţimii benzii canalului.
 Interferenţa intersimboluri creşte numărul de
erori de bit de la recepţie.
 Scăderea puterii de semnal sau creşterea
nivelului zgomotului determină mai multe erori
de bit la recepţie.

 Operaţia de corecţie a imperfecţiunilor
caracteristicii de frecvenţă a canalului de
comunicaţii şi de compensare a efectelor
benzii de frecvenţe limitate a canalului (BL –
Band Limited).

 Urmăreşte obţinerea la recepţie a aceloraşi
eşantioane ca cele transmise.
 Egalizorul este incorporat în modemul de transmisie
 În variantă digitală, se numeşte şi filtru transversal.
 Filtrul transversal poate fi un filtru adaptiv, cu
coeficienţi variabili, cu sau fără reacţie.
 Minimizează distorsiunea de vârf sau pe cea medie
pătratică.

• Fără reacţie (nerecursiv), FIR
• Ordinul filtrului este egal cu numărul
celulelor de memorie (N)
• Coeficienţii filtrului se calculează printr-un
algoritm de minimizare a distoriunilor.

 Criteriul distorsiunii de vârf minime
 Converge numai dacă distorsiunea iniţială < 100 %

Aplicaţi algoritmul ZF pentru a calcula
coeficienţii filtrului de egalizare pentru un
canal cu IIS de ordin 2, descris de coeficienţii
de interferenţă:
g1 = 0,3 şi g2 = 0,1.
Calculați valorile distorsiunii de vârf la
intrarea și ieșirea filtrului de egalizare.

Aplicaţi algoritmul ZF pentru a calcula
coeficienţii filtrului de egalizare de ordin 2,
pentru un canal cu IIS de ordin 1, descris de
coeficientul: g1 = 0,25.
Calculați valorile distorsiunii de vârf la
intrarea și ieșirea filtrului de egalizare.

 Operaţia de extragere din spectrul semnalului
recepţionat sau de generare locală în receptor a
unui semnal pe frecvenţa purtătoare dorită, în
fază cu cel folosit pentru transmisie.
 În sistemele digitale, este necesară şi
sincronizarea de bit şi de simbol.
 În sistemele cu spectru extins este necesară şi
sincronizarea SBPA generate în receptor cu cea
folosită în semnalul cu spectru extins.

 De purtătoare
 De bit
 De cuvânt, bloc sau simbol
 De secvenţă pseudoaleatoare

 Se extrage purtătoarea din spectrul semnalului
recepţionat (dacă există) şi i se corectează frecvenţa şi
faza cu circuite de calare pe fază (PLL – Phase Locked
Loop)
 Pentru sisteme MAPS, purtătoarea se generează local cu
circuite neliniare de tip PLL (bucla Costas, bucla
pătratică)
 Se poate transmite purtătoarea pe un canal separat sau
în intervale de timp distincte numite intervale de
sincronizare.

Parametri:
 Frecvenţa liberă de oscilaţie (f.l.o.)
 Factorul de conversie tensiune – frecvenţă
 Sensibilitatea (nivelul minim al semnalului de
intrare sesizat de OCT)

 Banda de captură
 Banda de urmărire
 Pragul de sensibilitate
 Frecvenţa liberă de oscilaţie a OCT
 Factorul de conversie al OCT
 Câştigul buclei (k) = Produsul amplificărilor
circuitelor componente ale buclei
 Ordinul buclei = 1 + ordinul filtrului buclei

 PLL de ordinul 1 achiziţionează rapid, în mai
puţin de o perioadă a semnalului de intrare.
 Buclele de ordin superior achiziţionează mai
lent dar au eroarea absolută de fază de regim
permanent mai mică.

 Sincronizarea de purtătoare
 Sincronizarea de bit
 Demodularea de frecvenţă
 Multiplicarea de frecvenţă cu factori impari
 În varianta digitală, se foloseşte pentru
sincronizarea secvenţelor pseudoaleatoare
(Delay Locked Loop - DLL).

Într-un circuit PLL se
foloseşte filtrul din figură.
Calculaţi:
 F.d.t. a filtrului F(s)
 F.d.t. PLL
 Eroare de fază de regim
permanent dacă la intrare
se aplică un semnal
modulat în frecvență cu
frecvența purtătoare egală
cu f.l.o.

 În săptămâna a 14-a, conform
programării.
 Urmăriţi informaţiile de pe pagina
disciplinei, în aplicaţia Moodle!

Cursuri IC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri IC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE ÎN

Conf. Luminiţa SCRIPCARIU

1/15/2021 Luminita Scripcariu 1

1. Alexandru N.D., “Introducere în telecomunicaţii”, Ed.

1/15/2021 Luminita Scripcariu 2

 TEST SCRIS DE PROBLEME

 EVALUARE ORALĂ (OPŢIONALĂ)

1/15/2021 Luminita Scripcariu 4

1/15/2021 Luminita Scripcariu 5

1/15/2021 Luminita Scripcariu 6

Exemple de semnale transmise uzual:

1/15/2021 Luminita Scripcariu 8

1/15/2021 Luminita Scripcariu 10

1/15/2021 Luminita Scripcariu 11

Codarea ASCII a şirului de caractere:

1/15/2021 Luminita Scripcariu 12

1000001 1010101 1000010

• Cum se poate verifica integritatea secvenţei

1/15/2021 Luminita Scripcariu 14

• Coduri ciclice de verificare a parității

Să se determine secvenţa de control a

0100 0010 1100 0011

1/15/2021 Luminita Scripcariu 16

1/15/2021 Luminita Scripcariu 17

Să se determine secvenţa de control a erorilor

1001 0100 1100 0011

1/15/2021 Luminita Scripcariu 20

2. caracteristici subiective (depind de individ,

3. caracteristici tehnice: caracteristica de frecvență,

1/15/2021 Luminita Scripcariu 21

1/15/2021 Luminita Scripcariu 22

1/15/2021 Luminita Scripcariu 23

2. inteligibilitatea - pentru o transmisie fidelă a vorbirii

Logatomii sunt silabe fără înţeles care conţin o

În banda 3003400Hz se obţine o inteligibilitate

1/15/2021 Luminita Scripcariu 26

SPL = Sound Pressure Level

1/15/2021 Luminita Scripcariu 28

• De presiune sau sensibil la diferenţa

1/15/2021 Luminita Scripcariu 29

1/15/2021 Luminita Scripcariu 31

1/15/2021 Luminita Scripcariu 32

• cuarţ, polimeri, materiale ceramice cu efect

1/15/2021 Luminita Scripcariu 34

• Sensibilitatea microfonului se poate

1/15/2021 Luminita Scripcariu 35

1/15/2021 Luminita Scripcariu 36

1/15/2021 Luminita Scripcariu 38

1/15/2021 Luminita Scripcariu 39

Duplexarea este operaţia de separare a sensurilor

Conf. Luminiţa SCRIPCARIU

1/15/2021 Luminita Scripcariu 1

CODUL ASCII. CRC.VERIFICAREA PARITĂŢII

1/15/2021 Luminita Scripcariu 2

1/15/2021 Luminita Scripcariu 3

1/15/2021 Luminita Scripcariu 4

1/15/2021 Luminita Scripcariu 5

1/15/2021 Luminita Scripcariu 6

1/15/2021 Luminita Scripcariu 7

1/15/2021 Luminita Scripcariu 8

1/15/2021 Luminita Scripcariu 9

1/15/2021 Luminita Scripcariu 10

1/15/2021 Luminita Scripcariu 11