METc Curs 1

Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Msurri n Electronic i
Telecomunicaii
IONU PIRNOG (cu i nu cu )
Lector.
Departamentul Telecomunicatii.
10 ani de experienta.
Materii pp: METc, IEM, PDS, PSC, APDSV.

Msurri n Electronic i
Telecomunicaii
IONU PIRNOG
Din punctul de vedere al cursului de METc:
Sunt dispus sa explic de cate ori este nevoie.
Nu dau usor nota 5.
Incurajez exprimarea opiniilor pertinente.
Absolvirea facultatii tipuri de absolventi
1. Tipul 1:
Note intre 8 si 10.
Fara restante / posibil bursa .
Termina in 4 ani.
Sanse de angajare in domeniu: FOARTE MARI.
Urmeaza studii de MASTER si posibil DOCTORAT.
2. Tipul 2:
Note intre 6 si 8.
Maxim 2 restante pe an.
Termina in 4-5 ani.
Sanse de angajare in domeniu: MARI.
Posibil studii de MASTER.
3. Tipul 3:
Note intre 5 si 6.
Nu exista sesiune fara restante.
Termina in 4-10 ani.
Sanse de angajare in domeniu: MICI.
Plateste anual bani multi pentru reexaminare.
4. Tipul 4:
Nu termina facultatea dar incearca minim 10 ani.
Se angajeaza intr-un HIPERMARKET.
5. Tipul 5:
Descopera ca facultatea nu e ceea ce isi doreste.
Isi urmeaza visurile si e fericit.

IN CARE DINTRE CELE
5 TIPURI VA VEDETI?
Sfatul meu pentru voi:
Daca aveti o pasiune care poate fi
transformata in meserie faceti orice pentru
a va dezvolta aceasta pasiune!
Daca nu v-ati gasit pana acum pasiunea
continuati sa cautati!
Informatii generale curs METc
1. Primul curs de specialitate FOARTE IMPORTANT.
2. Tot ce reusiti sa acumulati la acest curs va foloseste in
urmatorii ani.
3. Prezenta la curs nu este obligatorie, dar e puternic incurajata.
4. Nota la examen va depinde aproape exclusiv de intelegerea
cursului, si nu de memorarea sa.
5. Toate explicatiile necesare intelegerii se dau la curs.
6. Exemple de probleme similare celor de la examen se fac la
curs.

Contact
Orarul meu pe sem.II 2013-2014:
Luni: 9-12 curs B04
Marti: 10-12 lab B204, 12-16 lab B205
Miercuri: 12-14 curs B206, 14-16 lab B204
Joi: 12-16 lab B205
Vineri: 08-12 lab B205.

Birou: B208.
Email: ionut@comm.pub.ro
Reguli de notare si conditii
Reguli de notare:
40% Laborator
40% Examen final scris/oral
20% Colocviu de laborator
10% Lucrare semestru
(bonus, nu se reface)
Conditii de promovabilitate:
Laborator media >=5
Examen final > 16 din 40
Colocviu de laborator >=5
Lucrare semestru >=5
Cuprins curs
1. Semnale i instrumente pentru generarea lor.
2. Osciloscopul.
3. Msurarea tensiunilor i a curenilor electrici.
4. Msurarea impedanelor.
5. Msurarea frecvenelor i a intervalelor de timp.

Suport curs:
ham.elcom.pub.ro/Metc - Material de curs unificat.
comm.pub.ro/preda/metc
Semnale definiii, tipuri principale
Semnalele reprezint mrimi fizice utilizate
pentru transmiterea sau stocarea mesajelor
pentru testarea sistemelor
Din prin punct de vedere matematic semnalul
caracterizeaz o dependen de timp.
Semnalele utilizate pentru testarea sistemelor
sunt semnale simple reprezentabile prin funcii
de timp.
Care sunt semnalele utilizate in electronica?

Care sunt semnalele utilizate in electronica?

Semnalele pot fi clasificate n dou mari categorii
Semnale deterministe, a cror evoluie n timp este
cunoscut, complet determinat i care pot fi de
regul descrise prin funcii de timp.
Semnale aleatoare (ntmpltoare), care pot fi
caracterizate doar prin legi statistice.

Semnalul sinusoidal parametri
A - amplitudinea
semnalului.
- frecvena
unghiular
[radiani/sec.]
T - perioada
semnalului.

+A

0

A
T
t
( ) cos( ) x t A t = e +
2 f e= t
1
f
T
=
este faza iniial.
Cnd se compar dou semnale sinusoidale de
aceeai frecven:

diferena =
1

2
reprezint defazajul
dintre cele dou semnale
( ) ( )
( ) ( )
1 1 1
2 2 2
cos
cos
x t A t
x t A t
= e +
= e +

Valoarea eficace, n cazul semnalului sinusoidal
este dat de

Amplitudinea
vrf-vrf
2
ef
A
A =
2
vv
A A =

T
t
A
VV

A
A
ef
= 0,707 A
Semnalele utilizate n electronic acoper un
domeniu foarte larg de frecvene:
Audiofrecven (AF) - frecvene cuprinse ntre cteva
zeci de Hz i circa 20 kHz.
Radiofrecven (RF) - frecvene mai mari ca 100kHz
Limita superioar este n domeniul zecilor de
gigahertzi.
Microunde - 0,5-1 GHz
Aplicnd un semnal sinusoidal de o anumit
frecven la intrarea unui circuit liniar, se obine
la ieirea acestuia tot un semnal sinusoidal, de
aceeai frecven, dar eventual de alt
amplitudine i de alt faz

CIRCUIT
LINIAR

y(x) = ax + b

Nu la fel stau lucrurile n cazul unui circuit neliniar

CIRCUIT
NELINIAR

- limitare -
Nu la fel stau lucrurile n cazul unui circuit neliniar

CIRCUIT
NELINIAR
2
( ) 1, 2 0,6 0,1 y x x x = +
Semnale periodice
Semnalele periodice sunt semnalele care se
repet dup un interval de timp T numit
perioada semnalului

EXEMPLE:
Semnalul sinusoidal
este periodic cu
perioada T
( ) ( )
, x t kT x t k Z + = e

+A

0

A
T
t
Semnale periodice
Semnal sinusoidal redresat mono-alternan

REDRESOR
MONO-
ALTERNAN

Semnale periodice
Semnal sinusoidal redresat dubl alternan

REDRESOR
DUBL-
ALTERNAN

REDRESOR
DUBL-
ALTERNAN

Semnale periodice
Semnal dreptunghiular
caracterizat prin dou niveluri
reprezentarea n form binar
a semnalelor numerice.
Cele dou niveluri corespund
celor dou valori logice: 0 i 1.
Semnalul dreptunghiular simetric este
caracterizat prin A
+
= A
i durate egale pentru

cele dou stri.

t
Semnale periodice
Semnale triunghiulare i dinte de fierstru

Impulsuri dreptunghiulare periodice

t t

t
Parametrii semnalelor periodice
T perioada de repetiie;
A
+
amplitudinea vrfului pozitiv
valoarea maxim a semnalului raportat la nivelul de
zero;
A
amplitudinea vrfului negativ

valoarea minim a semnalului raportat la nivelul de
zero;
A
vv
amplitudinea vrf-vrf
diferena ntre valoarea maxim i valoarea minim a
semnalului;
vv
A A A
+
=
Valoarea efectiv (RMS root mean square)

Tensiunea efectiv este tensiunea continua care
dezvolt aceeai putere medie printr-o rezisten de
1 ca i semnalul periodic respectiv.
Pentru semnal sinusoidal
( )
2
1
t T
ef
t
A x t dt
T
+
=
}
2
ef
A
A =
Valoarea medie

Reprezint componenta continu a semnalului
( )
0
1
t T
t
A x t dt
T
+
=
}

A
0
valoarea medie
t
A
+

A

0
Pentru impulsuri dreptunghiulare:
- factorul de umplere
t
c
- timpul de cretere

t
c
timp de cretere
t
c

A
0.9A

0.1A
0

t
T

A
T
t
q =
Semnale modulate
Pentru a putea fi transmis prin mijloace radio,
un semnal de frecvene relativ joase va modifica
unul din parametrii unui semnal sinusoidal de
frecven mult mai mare, numit purttoare.
Procesul respectiv se numete modulaie.
Semnalul modulat astfel obinut este de
frecven mare si poart i informaia semnalului
util, pe care l vom numi semnal modulator.
Semnale modulate
Tipuri de modulaii:
Modulaie de amplitudine (MA);
Modulaie de frecven (MF);
Modulaie de faz (MP).

Semnal modulat n frecven

Semnal modulat n amplitudine

Semnal modulator
Purttoarea
Generarea semnalelor
Dou categorii sunt frecvent ntlnite:
Generatoare de semnal sinusoidal
Generatoare de funcii
Generatoare de
audio-frecven
Semnal sinusoidal
Frecvena 0,1 Hz -
1MHz (10MHz).
Reglajul n trepte
decadice i continuu a
frecvenei, amplitudinii
mai dispun i de un
formator de impulsuri
dreptunghiulare
Generatoare de radio-
frecven
Semnal sinusoidal
Frecvena 100kHz -
100MHz
Reglaj al frecvenei,
amplitudinii
Modulaie n
amplitudine i n
frecvena

Principalii parametri de calitate ai unui asemenea
generator sunt:
Factorul de distorsiuni,
Precizia i rezoluia gradrii scrii de frecven,
Stabilitatea frecvenei generate,
Posibilitatea controlului amplitudinii generate,
Impedana de ieire, care n mod uzual este de
ordinul zecilor sau sutelor de ohmi
Generatorul de funcii este un aparat capabil s
furnizeze o varietate de semnale periodice:
Semnal triunghiular simetric;
Semnal sinusoidal;
Impulsuri dreptunghiulare, cu factor de umplere
reglabil;
Semnal triunghiular nesimetric (dinte de fierstru) cu
ajutorul reglajului de simetrie.
Domeniul de frecvene ntre 0,1 Hz i civa
MHz, eventual cteva zeci de MHz.

La aceste funciuni de baz se adaug n mod
frecvent:
posibilitatea de modulaie n amplitudine sau n
frecven cu semnal modulator extern sau (uneori)
intern, produs de un al doilea generator;
controlul frecvenei cu ajutorul unei tensiuni aplicate
din exterior (oscilator cu frecven comandat n
englez voltage controlled oscillator VCF);
posibilitatea reglrii nivelului, dar i a tensiunii
continue suprapuse peste semnal.
Eventual, frecvenmetru numeric ncorporat.
Observaie: Un semnal sinusoidal de frecven
audio poate fi generat att cu un generator de
semnal sinusoidal, ct i cu un generator de
funcii.
Semnalul sinusoidal produs de generatorul de
funcii are factorul de distorsiuni mai mare dect
n cazul unui generator de semnal sinusoidal.
Vizualizarea semnalelor pe osciloscop
Semnal sinusoidal de amplitudine 1V
Cy = 0.1V/div 10 diviziuni (iese din graticul)

Cy = 0.2V/div 5 diviziuni (iese din graticul)

Cy = 0.5V/div 2 diviziuni

A=2div
=1V
Msurarea frecvenei semnalului
Se rotete Cx pn cnd se vede o perioad




T=5,6 div
.
Cx
f=1/T

METc Curs 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METc Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

i durate egale pentru

amplitudinea vrfului negativ

S-ar putea să vă placă și