1.

Un traductor este un dispozitiv care converteste un semnal de o anumita natura

fizica in alt semnal de alta natura fizica. Deci semnalul de intrare are energie sau putre
asociata fie implicit, fie bazata pe utilizarea unei surse externe.
Se evidentiaza 6 clase de semnale(mecanic, electric, termic, optic, magnetic si
chimic), de unde rezulta ca un trad. efectueaza conversia dintr-o clasa de semnale in
alta clasa. Informatia de la iesire trebuie sa fie utila si de aceea vom considera trad. un
cu iesire semnal electric. Avantaje: a)orice marime neelectrica poate fi convertita
in semnal electric utilizand o proprietate sau un parametru; b) semnalele electrice pot fi
usor amplificate, eliminandu-se astfel efectul de retroversiune catre marimea fizica
masurata; c)semnalele electrice pot fi memorate si afisate intr-o paleta inversa;
d)transmiterea semnalelor la distante mari este bine pusa la punc.
Priemele automatizari au aparut in petrochimie, ind. alim, textila, unde s-au folosit
cu precadere traductoare hidraulice sau pneumatice. Ulterior dezvoltarea electronici a
dus la aparitia unor traductoare performante cu iesire in semnal electric. Astfel de
traductoare se folosesc in ind. contructoare de masini, calculatoare, telecomunicatii etc.
FIG 1_1.
Asadar traductorul este un element component dintr-o instalatie, care furnizeaza
informatii catre elementele de reglare; este un instrument de masurat dar in acelasi
timp component de baza al instalatiei. Traductorul este un echipamant care stabileste
intre marimea fizica si un semnal electric echilibrat(semnalul de iesire al unui traductor
este semnal echilibrat).
DISPOZITIV DE AUTOMATIZARE:
2. Un senzor este ansamblu de dispozitive sensibile care permite determinarea unui
camp de valori ptr marimea investigata.
Cu ajutorul unui senzor se poate determina o imagine in aceeasi modalitate cum o
realizeaza perceptia de catre om. Ex: camera de luat vederi cu senzori dispusi matricial.
Senzorul arata o similitudime in modalitatea de perceptie a informatiei de catre
organismul uman. Senzorul presupune det. punctuala a marimi investigate de rezulta e
extindere a definitie la o matrice de senzori.
3. Clasificarea senzorilor/traductoarelor:
a) dupa necesitatea alimentarii:ACTIVI, PASIVI;
b) dupa tipul semnalului de iesire:ANALOGICE, NUMERICE;
c) dupa modul intern de operare:IN REGIM DEZECHILIBRAT, CU ECHILIBRARE AUTOMATA;
d) dupa marimea masurata se intalnesc trad ptr fiecare categegorie de marimi.
SENZORI ACTIVI: ei poseda energie proprie ce poate ce poate fi preluata in structura
propriu-zisa, nefiind necesara o sursa auxiliara. Se mai numestc si senzor cu autoreglare.
SENZORI PASIVI: in cazul acestor senzori este necesara sursa auxiliara de
energie(diferita de cea care alimenteaza circuitul) ptr activarea parametrului dependent
de marimea masurata. Dezavantaj:numarul mare de fire. Avantaj:puterea de iesire poate
fi modulata pe baza variatieii marimii de intrare. Se mai numesc si senzori de modulare.
SENZORI ANALOGICI: dependenta intrare-iesire y=f(x) este o functie continua. In
majoritatea situatiilor iesirea unui traductor(senzor) este un semnal cu amplitudine
T
m a r i m e d e i e s i r e
Y
X
m a r i m e d e i n t r a r e
( s . e . c a l i b r a t )
( p a r a m e t r u d e p r o c e s )
proportionala cu masurandul(ex: la un termocuplu semnalul de iesire are amplitudinea
proportionala cu termoelectromotoare obtinuta la capetele libere)
SENZORI NUMERICI: presupun o iesire custari distincte. Se caracterzeaza printr-o
repetabilitate si fiabilitate mare si o precizie de masurare superioara senzorilor analogici.
Sunt insa putine marimi fizice ptr care se evidentiaza metode pur numerice de masurare.
SENZORI IN REGIM DEZECHILIBRAT: se caracterizeaza prin faptul ca partea
sensibila este introdusa intr-o punte cu iesire in tensiune. Puntea e echilibrata in
interiorul domeniului de masurare ptr obtinerea un dezechilibru repartizat uniform care
apoi e amplificat si transformat in semnal electric calibrat.
SENZORI CU ECHILIBRARE AUTOMATA: se caracterizeaza prin faptul ca tendintei de
dezechilibru i se aplica o corectie de echilibrare automata, astfel incat dezechilibrul e
aproape insesizabil. Este cazul principiului utilizat in constructia traductoarelor(balanta
de forte).
4. Locul si rolul traductoarelor in sistemele automate-schema de reglare
monovariabila
FIG 4_1
Y ref=marimea de referinta; = eroarea;
CD=comparator diferential; u = m. de comanda;
R= element de reglare; w= m. de actionare;
EA= element de actionare; P=proces;
T= traductor;
Traductorul este plasat pe calea informationala de la proces catre blocurile de formare a
comenzii, aceasta fiind plasata pe calea de comanda. Traductorul are rolul de a furniza in
permanenta informatii despre marimea fizica investigata.

5.Locul i rolul traductoarelor n sistemele automate: schem de conducere
ierarhizat multiproces.

E A R
w u
x y
T
P
( I A )
y r e f
C D
c a l e a i n f o r m a t i i l o r
M L I
M L A
M C 1
S A 1 S A 2 C P
C N I
N L C 1
I C C 1 I C C n I C C T I C C E A
N L C 2
n i v e l d e a p l i c a t i e
n i v e l d e i n t r e p r i n d e r e
. . .
M C 2
T 1 1 E A 1 1 T 1 n E A 1 n T 2 1 E A 2 1E A 2 n T 2 n . . .
n i v e l d e
i n t e l i g e n t a
d i s t r i b u i t a
P R O C E S 1 P R O C E S 2
Fig 5_1;
T=traductor; EA=element de actionare; ICC=interfata de conversie si comanda;
MC=magistrale de camp;
NLC=noduri locale de control; MLA=magistrala locala de aplicatie; SA1, SA2=servere de
aplicatie;
CA=calculator de proces; MLI=mag locala pe Inteprindere;CNI=calculator pe
Inteprindere
Semnalele tip parametru de proces sunt preluate cu sumatoare analogice, iar prin
intermediul unor interfete de conversie si comanda sunt aplicate nivelului de inteligenta
distribuita unde se gasesc nodurile locale de control (NLC), unde se pot realiza algoritmii
de reglare necesari. Sunt situatii in care nodurile locale de comanda sunt suplinite de
calculatorul de proces CP.
Traductoarele se pozitioneaza pe calea informationala, oferint in permanenta
informatii despre marimea investigata.
6.Stuctura generala a unui traductor analogic
Dipozitiv de automatizare:
FIG 6_1
ES=element sensibil; ELT=element de legatura si transmisie; A=adaptor; SAE=surse aux
de energie.
Elementul sensibil trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:
-SELECTIVITATE: trebuie sa fie sensibil numai la parametrul de proces care se
doreste a fi investiagat si sa elimine celelalte marimi ale mediului in care se face
masuratoarea;
-SA NU EXCITE: efect de retroactiune catre marimea masurata. Daca apare o
influenta a ceasta trebuie sa fie neglijabila;
-SA PERMITA schimbarea doeniului de masurare fara a se produce moduficari
esentiale in structura traductorului.
Semnalul de iesire din ES contine informatii despre x intr-o forma necalibrata si de
cele mai multe ori dependenta este neliniara.
Adaptorul A are rolul de a prelua semnalul de la elementul sensibil transformandu-l
in semnal el echilibrat si de asigura cuplarea la elementele dispozitivului de
E S
E L T A
S A E
x y s 1
y 0
automatizare(pe baza energiei auxiliare de SAE are o putere suficienta in iesire ptr
garantarea cuplarii fara pericolul aparitiei efectului de retroactiune catre ES.
Din conditiile de compatibilitate, semnalul calibrat din iesirea traductorului este un
curent unificat de tensiune continua sau curent cont.
Intrare x:
emp

'

C
C
850 150
200 0

pres

'

ba r
ba r
2 0
40 10

nivel

'

m
m
10 0 1 0
1 0

Iesire y:
I

'

mA
mA
mA
mA
mA
20 4
10 2
5 1
20 0
10 0
U

'

Vcc
Vcc
Vcc
10 10
5 5
10 0
Iesirea in c.c. este cea mai folosita deorece permite transmiterea usoara la distntanta
fara pericolul de s.c.
ELT realizeaza o serie de conexiuni simple de natura mecanica, electrica, termica,
optica. Acestea pot avea o structura mai complexa atunci cand se pune preb transmiterii
la distanta a semnalului de la ES la A.
SAE alimenteaza blocurile interne ale adaptorului.
7.Structura general a unui traductor numeric ca extensie a unuia analogic.
Ptr cupalrea unui tracuctor analogic la schema de conducere numerica se
foloseste urmatoare interfata:
E S
E L T A
S A E
x
y s 1
y 0
I C C
C A N
I C
Y
FIG 7_1.
CAN=convertor analog numeric; IC=interfata de comunicatie; si restul ca in 6)
Anliza elementelor costituente- ca la 6)
8.Caracteristi statice, indicatori de calitate in regim
static(selectivitatea,domeniul de mas,liniaritatea.
Caracteristi statice: functionarea traductorului in regim static(intrarea si iesirea
subt invariante in timp). Matematic toate derivatele intrarii respectiv iesirii sunt nule in
raport cu timpul. Regimul static e imposibil de realizat pe durate mari de timp. Se poate
insa considera conditia indeplinita pe intervalere reduse de timp, astfel incat dependenta
y=f(x) sa reprezinte caracteristica statica a traductorului in cond. Ideale.
Asupra traductorului actioneaza, pe langa marimea de intrare x si marimi de
influenta externa
1

n,
dar si marimi de influenta interna
1

n
astfel ca: y=f(x;
1

n
;
1

n
).
SELECTIVITATEA presupune luarea in consid de catre ES numai a componentei
utile; astfel daca se procedeaza la dezv in serie Taylor a rel de dependenta:
R
f
n
n
f f
x
x
f
y ..... 1
1
..... 1
1
+

+ +

Un traductor cu o buna sensibilitate

asigura conditiile:
i
f
x
f

>>

i[1..n] si
i
f
x
f

>>

, i[1..p]
LINIARITATEA: o cerinta impusa traductoarelelor e de avea o caracteristica statica
liniara.
FIG 8_1;
y = k (x-x
min
) + y
min+
;
Aceasta coditie e valabila pe domenii relativ reduse de variatie a marimii x. Pe
domenii mari de variatie, caracteristica statica a traductorului e neliniara, aproximarea
prin una liniara facandu-se in limitele unei e rori de neliniaritate (fig 8):
FIG 8_2;

n
[%]=
100 *
min max
max ) (
y y
y

; ymax=max{ | y
1
| ; | y
2
| };
Daca
n
<
ad
se considera ca traductorul are o caracteristica iniara.
DOMENIUL DE MASURARE este intervalul x
min
x
max
de variatie al marimi de
intrarein care se asigura masurareain conformotitate cu caracteristica statica a
traductorului.
E S
E L T A
S A E
x
y s 1
y 0
I C C
C A N
I C
Y
x
min
x
max
=>[ y
min
y
max
]
9.Caracteristi statice, indicatori de calitate in regim static(sensibilitatea, clasa
de precizie)
SENSIBILITATEA: este derivata iesirii in raport cu intrarea,cand traductorul are o
buna selectivitate.
x
y
dx
dy
S

Ptr traductor cu caracteristica statica liniara => S=K=
min max
min max
x x
y y

.
Sensibilitatea este o marime dimensionala, si de aceea se mai numeste si
sensibilitate absoluta.
In anumite situatii se poate folosi sensibilitatea relativa ca fiind: S
r
=
x
x
y
y

; S
r
este
adimensionala si se foloseste ptr comparatie traductoarelor cand ele au domenii de
masurare diferite.
Ptr traductoare cu caract. statica liniara sensibilitatea totala poate fi dedusa pe
baza sensibilitatii elementare din structura traductorului in functie de modul lor de
conectare.
Situatii tipice:
FIG 9_1; S
T
=S
1
*S
2
;
FIG 9_2 S
T
=S
1
+S
2
;
FIG 9_3 ;S
r
=S
1
/(1+S
1
S
2
)=1/S
2
;
Y
X
Y m a x
Y m i n
X m a x X m i n
Y o
Y 2
B
B
A
A
S 2 S 1
X Y
S 1
S 2
X Y
S 1
S 2
X
Y
CLASA DE PRECIZIE este eroare admisibila de baza data sub forma normata prin
raportare la domeniu: C= 100
min max
| |
X X
Xad

=>|Xad|
(baza)
=(C/100)* (Xmax-Xmin).

| Xad |
(baza)
este garantata de constructor in cond. de referinta ale marimilor de influenta.
Cand mediul in care se face masurarea isi schimba parametrii in afara intervalelor de
referinta, apare o eroare admisibila suplimentara.
| Xad |
(total)
= | Xad |
(baza)
+ | Xad |
(suplim)
.
14.Caracteristici energetice
Orice msurare pp un consum energetic, n consecin puterea care prin integrare d
energia e preluat total (n cazul mrimilor active) sau parial (in cazul marimilor pasive)
de la mrimea de proces. Dac unei mrimi de msurat x I se asociaz o alt mrime y,
a produsul lor sa fie o putere : P=xy iar raportul lor sa fie o impedan Z
m
=x/y, acasta
numindu-se impedana metrologic (generalizat) care caracterizeaz traductorul. Pt ca
influena asupra mrimii de proces sa fie cat mai mic trebuie ca Z
m
s fie ct mai mare;
de altfel condiia se exprim prin puterea preluat de la msurand s nu depeasc o
valoare denumit putere disponibil. Problemele care se pun n cazul traductorului dpdv
energetic sunt :
la elementele sensibile generatoare se impune adaptarea in nivel i n putere, lucru
ce se realizeaz de amplificatoare de msurare adecvate(de f mare impedan); se
realizeaz condiia Z
m
>>Z
s
unde Z
s
este impedana intern[ a sursei care genereaz
semnalul activ. Se realizeaz n final adaptarea n impedan
la elementele sensibile parametrice, unde se folosesc surse auxiliare de energie tb
avute in vedere 2 codiii: sursa sa fie folosit pt conversia mrimii parametrice(de
proces) n semnal electric; sa nu apar modificri n valoarea mrimii msurate.
Un alt aspect e legat de consumul general al traductorului ce poate deveni important in
instalaiile cu f multe puncte de msurare.
Actualele tehnologii electronice au condus la structuri integrate de traductoare cu
consumuri f reduse astfel c aceast condiie e ndeplinit chiar i n instalaiile cu zeci
de mii de puncte de msurare
15.Caracteristici constructive
Forma constructiv asigur integritatea funcional a traductorului n conformitate cu
parametrii de performan garantai de constructor.
Indicatori constructivi :
capacitatea de suprancrcare este proprietatea traductorului de a suporta valori ale
intrrii ce depesc limita maxim a domeniului nominal de funcionare. Se definete pe
termen lung, denumindu-se suprasarcin sau scurt.
protecia climatic este o proprietate important legat de ncadrarea n normativele
CEI (Comitetul Electrotehnic Internaional) privind mediile climatice : rece, temperat,
tropical-umed, tropical-uscat, f rece.
protecia anticorosiva este proprietate ape care tb sa o ndeplineasc fie elementul
sensibil fie tot traductorul atunci cnd lucreaz n medii puternic corosive.
protecia antiexploziv este important pt traductoarele electronice puse s lucreze n
medii cu pericol mare de explozie.
Caracteristici de fiabilitate
Fiabilitatea este proprietatea unui traductor de a funciona la parametrii de performan
garantai cu timpul sau mai ndelungat. Dac traductorul respect anumite condiii de
ntreinere atunci spunem ca sa bucur de proprieti de mentenabilitate. Defeciunile
care apar la traductor pot fi ntmpltoare sau sistematice, n consecin metodele
folosite n fiabilitate sunt probabilistice sau statistice.
Probabilistic se definete funcia de defectare =probabilitatea ca t<=T
f
=timpul

de bun
funcionare

) > (
<
t P R ( t ) e f i a b i l i t a t d e f u n c t i a s i
T f ) P ( t F ( t )
=>R(t)=1-F(t)
Fiabilitatea poate fi previzionala (obinut prin calcule), experimantal(obinut prin
ncercri accelerate), opraional(n fc real)
ELEMENTE COMPONENTE TIPICE ALE TRADUCTORULUI
Elemente sensibile pt traductoare electronice
ES preia mrimea de msurat printr-o modalitate activ sau folosind o SAE n cazul
mrimilor pasive.
Diversitatea (nr mare da mrimi fizice) conduce la diversitate evident a elementelor
sensibile. De aceea, cea mai riguroas clasificare a traductoarelor se face n funcie de
elementul sensibil.
Clasificarea ES poate fi fcut :
1. Dup principiul conversiei parametrului de proces n semnal electric se disting: ES
parametrice(1) i ES generatoare(2)
2. Dupa natura mrimii fizice msurate sunt categorii pe domeniu de aplicaie (de ex ES
mecanice, termice, electrice,chimice, etc.)
Prima clasificare pp cunoaterea naturii procesului fizic de conversie, ceea ce se reflect
n alegerea corespunztoare a circuitului de intrare sau chiar a ntregii structuri a
adaptorului.
Cea de+a doua casificare tine seama de aplicatie, n ea se reflect alegerea elementului
sensibil care sa corespunda unor performane impuse de aplicaia respectiva.
(1) pp modificarea unui parametru de circuit electric (R, L, C) sub aciunea mrimii de
msurat, deci x se reflect n modificarea R, L sau C.
x>R, L,C
(x)> (R), (L), (C)
aceast variaie de parametru electric pp fol unei SAE
(2) au proprietatea ca pe baza energiei preluate de la msurand, genereaz un curent U,
Q care teoretic ar putea fi folosit direct ca semnal de ieire al traductorului. n
realitate, semnalele obinute sunt de valori absolute f mici i n multe situaii provin
de la surse cu impedane interne mari.
Cond ele necesit amplificri active n circuite de ieire pt ntrirea semnalului
x> I, U, Q
(x)> (I), (U), (Q)
Exemplificri (1):
n cazul unui conductor omogen R=(l/S), unde = rezistitivitatea, l=lungimea
conductorului, S=seciunea acestuia. n consecin, sub aciunea lui x se poate modifica
una din cele 3 mrimi sau toate. Deci,
(x)
l (x)

R (x)
S (x)
Exemple la un trad. rezistiv de deplasare liniar sau unghiular se modific lungimea
conductorului cu deplasarea. Cele mai multe aplicaii de ntlnesc cu modificarea lui
0
att la conductoare ct i la materiale semicond. , de ex. msurarea temperaturii cu o
termorezisten pp. relaia:
R

=R
0
[
1+(-
0
)+(-
0
)
2
+(-
0
)
3 ]
la o diod semiconductoare, curentul prin diod are expresia :
I
D
=I
0
(e
qUD/mKT
-1), unde I
0
=crt. de saturaie, q=m
e
-
, k=ct.lui Boltzmann, T=temp.
absolut, m=coef. (1,2) fc. de concentr. purttorilor.
Pp. c folosim dioda la I
D
=ct. => e
qUD/mKT
=(I
D
+I
0
)/I
0
=> U
D
=(mKT/q)ln
[
(I
D
+I
0
)/I
0
]
=>
U
D
~T => se obine un sensor de temp. cu o diod semicond.
n cazul unei inductiviti aceasta e dat de L=N
2
/

n
k
k
l
1
/
k
s
k
=N
2
/

n
k
l
1
k
/
0

rk
s
k
, unde
N= nr. de spire al bobinei
E
k
= lung. Liniei de cmp magnetic a mediului
k, mediu avnd permeabilitatea magnetic relativ
rk
i seciunea S
k
.
Pentru o bobin cu un numr dat de spire N=ct. => variaia de inductivitate poate fi ob.
prin l
k
(x),
rk
(x), S
k
(x)

L(x).
Cele dou variante se regsesc n formele constructive ale traductoarelor inductive cu
ntrefier variabil sau cu miez mobil.
n cazul unei capaciti C aceasta este dat de relaia C=S/d=
0

r
S/d, unde =
permitivitatea (
0
a aerului,
r
a dielectricului, relativ), S= suprafaa comun a
armturilor condens. i d= dist. dintre ele .
Se gsesc variante constructive bazate pe :

r
(x)
S(x)

C(x).
d(x)
Exemplu: trad. de deplasare capacitive baz. pe variaia dist. dintre armturi,
a supraf. (depl. ) i chiar a dielectricului.
n situaia n care e.s. nu poate fi conectat direct la param. de proces x se folosesc circ.
de cuplare (corpuri de prob) cu exemplificri:
1) la msurarea turaiei cu ajutorul unui fotoelement se fol. urm. dispozitiv modular:
SL= sursa luminoas este o radiaie n spectrul acceptat de fotoelementul FE care o
percepe atunci cnd orificiul trece prin dreptul celor 2 . Pe o rotaie complet a discului
sunt k orificii => k impulsuri la FE, n consecin turaia n(rot/min)=60f(H
z
/k), unde f=
frecvena impulsurilor ob. pe circuitul FE.
2) corp de prob.
Marca tensiometric e ob. prin bobinarea n plan pe un suport izolant de hrtie a unui fir
rezistiv. Ea se lipete cu o rin special pe CP. Sub aciunea forei F (de compresiune
sau ntindere) are loc var. rez. electrice a MT.
18.Elemente sensibile generatoare i bazeaz funcionarea pe o serie de legi fizice
sau efecte fizice care sub aciunea parametrului de proces produc fie un I, U sau sarcin
Q preluat de adaptor. Cele mai semnificative legi (efecte fizice) sunt:
legea induciei electromagnetice: e=-N(d/dt) (generarea unei tensiuni electrice sub
aciunea unui flux variabil la o bobin)

este fol. de trad. electromagnetic de debit.

e=Blv, v=Qv/S, unde l=dist. dintre electrzi=diametrul conductei,Qv=debit volumetric,
S=sect. de curgere, v=vect. De curgere a fluidului conductibil.
efectul termoelectric (Seebeck) const n apariia unei tensiuni termoelectromotoare
la punctul de contact dintre dou conductoare metalice diferite.
efectul piroelectric const n apariia unei sarcini spontane atunci cnd unele
materiale artificiale sunt supuse la variaii le temp.
efectul piezoelectric este prop. unor materiale anizotroape (cristalul de cuar) care
supuse la ocuri mecanice produc instantaneu sarcini electrice.
efectul electrochimic se manifest prin apariia unei diferene de potenial ntre doi
electrozi plasai n soluii cu concentraii diferite.
efectul Hall se manifest la anumite materiale semicond. Care plasate ntr-un cmp
de inducie B conduc la apariia unei tensiuni ~cu inducia.
Toate aceste legi/efecte fizice produc semnale de amplitudine absolut sczut , iar
sursele care le genereaz sunt de impedane interne mari, chiar foarte mari. n
consecin, circ. de intrare n adaptor folosesc amplificatoare instrumentale de foarte
mare impedan, nsi conectarea e.s. pp. Cablaj orientat ctre minimizarea efectelor
parazite.

19 Adaptoare electronice: schema de principiu..
CI circuite de intrare
CI= blocul la care se conecteaza elementulsensibil in cosecinta , dat fiind
diversitatea elementelor sensibile , aceasta se transmite in structutile CI . Rezulta o
constructie diferita pentru CI corespunzator elementelor sensibile parametrice fata de
elementele generatoare
Semnalul de iesire CI (notat SI) contine pe langa componenta utila (dep. de x) si o
serie de componente parasite provenite de la insasi metoda de masurare ca si zgomote
inerente de pe actul de masurare . SI este nestandardizat si de cele mai multe ori
neliniar cu parametrul de process x
CPI- circuitul de prelucrare intermediara
CPI asigura impreuna cu converotul de iesire CE si blocul de reactie local/global
BRL/BRG liniarizarea caracteristicii statice ,eliminarea componentelor parazite si filtrarea
zgomotelor . Iesirea din CPI (care este notata cu SP) este o tensiune prop. Cu x variind in
limite convenabile impuse de functionalitatea circ. electronice
0-1V; 0-5V;0-10V;
CE- Convertorul de iesire
CE asigura semnalul electric calibrat cu variatie in limite unificate , avand o putere
asociata suficienta pentru garantarea performantelor traductorului.
Ex. : traductor cu iesire pe current unificat 4-20A , c=0,2 ; R
s
=0-600 ;
r
<=0,02% (de
neliniaritate);
reprod
<=0,02% (de reproductivitate).
Cele doua blocuri de reactie BRL respective BRG sunt punctat punctat desenate
deoarece in structura adaptoarelor poate fi intalnit doar unul dintre ele , existand situatia
cand ambele coexista.
Liniarizarea caract. statice (y=f(x)) poate fi realizata atat pe calea directa adica in cadrul
CPI dar cel mai frecvent pe calea de reactie in unul din blocurile de reactie specificat .
In cadrul CPI pot fi incluse anumite blocuri multiplicatoare , ridicare la patrat , de medieri
, de filtrare etc. cu scopul asigurarii cerintelor de baza ale traductorului.
Semnalul Y
0
de CE asigura iesirea diferita de 0 atunci cand marimea de intrare are
valoarea minima.
SAE- surse auxiliare de energie
SAE folosesc pentru alimentarea tuturor componentelor electronice ale adaptorului,
inclusive a circuitului de intrare in care se afla conectat elem. sensibil. Evident , sursele
de energie auxiliara trebuiesc alimentate din exterior cu energie primara . In functie de
modul de conectare a surselor SAE si a iesirii traductorului se disting 3 variante de
conexiuni: Conexiunea pe 4 fire ; ; -Conexiunea pe 3 fire
T
I e ( U e )
U a l i m
T
I e ( U e )
U a l i m
; -Conexiunea pe 2 fire (specifice traductoarelor cu iesire in current ridicat);
T
S A
I e
U a l i m
R s
Cele doua fire sunt folosite atat pentru alimentare cat si pentru culegerea semnalului de
iesire .
In principiu , un adaptor al unui traductor conectat pe 2 fire contine doua gen. de current
, unul la iesire constanta I
0
si celalalt a carei iesire I
v
este comandata de circuitul de
intrare CI astfel incat pentru x[x
min
,x
max
] un current intre 0-16 mA
S A C T
I c = 4 - 2 0 m A -
+
TIPURI representative de elemente componente ale adaptoarelor electr.
Vor fi exemplificate cele mai des intalnite structuri de circuite pentru conectarea
elementelor sensibile dar si convertoare de iesire si locuri de liniarizare aferente partii
finale sau terminale a adaptorului.
1. Circuite de intrare din structura adaptorului
Datorita divers. elementelor sensibile , circuitele de intrare au cea mai mare varietate
constructive in structura adaptorului. Ele sunt distincte pentru cele 2 categorii mari de
elmente sensibile .
1.1 Circ de intrare pentru ES paramentric
Un circuit de intrare pentru astfel de elem. sensibil are urmatoarele cerinte:
- necesita sursa aux. de energy.
- trebuiesc sa asigure o serie de performante: o liniaritate acceptabila in
conformitate cu o eroare impusa , sa asigure o buna sensibilitate , sa permita o
buna rjectie a zgomotelor.
Principal se disting 2 mari categorii de CI:
- cu modulare in amplitudine foloseste ptr. toate cele 3 tipuri de elemente
parametrice (R,L,C)
- cu modulare de frecventa (faza) specifice numai pentru L si C.
20 CI tip punte Wheastone
CI cu modulare in amplitudine
Cea mai folosita modalitate de prelucrare a variatiilor de intrare cu marimea de
intrare x este foosirea unei punti Wheastone de curent continu in regim dezechilibrat
cu iesirea in tensiune.
E
R 2
+
-
A D
U e
A B
R 0 + R
I 1
I 2
R 4
D
R 3
I 2
I 1
E
AB- diag. de limentare a puntii; CD- diag. de masurare ; AC- bratul activ in care se
conecteaza elem. sensibil; AD- amplif. diferential. U
e
=U
ad
U
d
.
Analiza semnalului de iesire U
e
poate fi redusa la analiza tensiunii de dezechilibru U
d
.
x

R(x) ; x=0
0 R si puntea echilibrata R
0
R
4
=R
2
R
3

x
0
R 0 si se pune in evidenta U
d
0
;
U
d
=V
c
-V
d
=E
( ) ( ) ( )( ) ... ...
4
4 2 3 0
4 0 4 3 2
4 2
4
3 0
3
E RR
R R R R R
R R R R R R
E
R R
R
R R R
R

+ + +

,
_

+ +
Ud este neliniara cu var. de rezistenta R . Referitor la liniaritatea puntii vom
considera R<<R
0
+R
3
astfel incat
( ) ( )
E
R R
R
R R R R
RR
U
d

,
_

+ + +


3 0
4 2 3 0
4
1
. Se procedeaza
la o dezvoltare in serie Taylor a elementului

,
_

+
3 0
1
1
R R
R
retinundu-se doar primul
termen al dezvoltarii
( )( )
E
R R
R
R R R R
RR
U
d

,
_

+ +

3 0
4 2 3 0
4
1
;
( ) ( )
+
+ +

E
R R R R
RR
U
d
4 2 3 0
4
( ) ( )
E
R R R R
R R
4 2
2
3 0
4
2
) (
+ +

; U
dl
=
( ) ( )
E
R R R R
RR
4 2 3 0
4
+ +

; U
dr
=
( ) ( )
E
R R R R
R R
4 2
2
3 0
4
2
) (
+ +

;
Se defineste eroarea
r
=
3 0
R R
R
U
U
dl
dr
+

. Daca
r
nu depaseste o valoare admisibila
(
r max

r a
) atunci spunem ca puntea are o variatie a tensiunii de dezechil. liniara cu
variatia de rezistenta . Liniaritatea poate fi rezolvata in 2 moduri :
a) daca R
0
- impus ;
ra
impus
( )
ra
R R R
3 0
max
+
.
b) daca se impune
max
R
atunci R
0
+R
3
ra
R

max

si cu R
0
impus R
3
0
max
R
R
ra

si se
alege R
3
si R
4
astfel incat sa se indeplineasca conditia de eroare si de echilibru
puntii.
Considerand variatii mici pentru R <<R
0
, sensibilitatea se analizeaza numai pe
componenta liniara a tensiunii de dezechilibru.
U
d
( ) ( )
E
R R R R
RR
4 2 3 0
4
+ +

; R
0
R
4
=R
2
R
3

R
R
R
R
R

0
3
2
4
. Definim sensibilitatea. puntii ca fiind
Sw=
,
_

E
U
d
Sw=
( )
2
0
0
4
0
3
2
4
0
1
! 1
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
+

,
_

,
_

, S
w
absoluta
S
wr
= ( )
2
0
1 R
R
R
R
S
w
+

- S
w
relativa
( )
( )
1 0
) 1 ( 2 1
2

+ +
K
k k k
dR
dS
wr
cond se sensib. maxima
R
2
=R
4
si R
0
=R
3
U
d
=
4
0
E
R
R

; S
wr
=
4
1
;
Sa presupunem ca pe langa factorul util pe care il notam cu
n
R
, in bratele AC si AD
apare un termen perturbator , p
R
;
AC: R
AC
=R
0
+R
n
+R
p
; AD: R
AD
=R
20
+R
p
U
d
=E

,
_

+ +

+ + +
4 20
4
3 0
3
R R R
R
R R R R
R
p p n
( )
( )
4 20 3 0
4 3 4
) ( R R R R R R R
R R R R R
p p n
p u
+ + + + +
+

Ptr. ca sa se obtina o buna rejectie a perturbatiilor R
3
=R
4
si tinand seama si de conditia
de sensibilitate maxima cea mai buna configuratie de puncte = cea cu toate bratele
egale de echilibru .
Puntea cu 2 brate active in montaj diferential :
D
R 4
R 2
C
+
-
A D
U e
A B
R 0 + R
U d
La echilibru : R
0
R
4
=R
0
R
2
R
4
=R
2
=(R
0
de cele mai multe ori) ;
U
d
=E

,
_

4 2
4 0
2 R R
R
R
R R
=E
( )

,
_

+
+
4 2
4 4 2 4 0 2 0
2
2
R R R
RR RR RR R R R R
=
E
R
R
0
2

;
Concluzie : Tensiunea liniara de dezechilibru cu var. lui R , sensibilitatea se dubleaza .
(=
2
1
)
Puntea dezechilibrata cu 4 brate active
Tensiunea este liniara cu R si sensibilitatea este 1. (dublu fata de cea precedenta).
Montaj de punte cu un brat activ si AO care asigura tensiunea de dezechilibru liniara .
A ;I
+
=0 ; I
-
=0 ; U
e
=(U
e
-U
D
)A U
e
=U
d
; I
r
+I
1
=0
0
0

+

R R
U U
RR
U U
e d A d

U
D
=U
e
=
1
0 0
0
+

+ R
E
E
R RR
R
U
e
=
1
0
+

R
E
R
R

E
K R 0
+
-
A D
U e
A B
R 0 + R
I 1
I 2
R 0
K R 0
I r
D
23 Circuite de intrare pt. elemente sensibile inuctive si capacitive
Pt. aceste tipuri de elemente sensibile impedanta este la cele inductive Z=R
ES
+j

L
ES
(x) ,
iar pt. capacitive Z
ES
=
) ( C j
1
ES
x
.
Ca modalitati de realizare a circuitelor de intrare se disting :
1) punti de c.a. lucrand in reg. dezechilibrat cu modulare in amplitudine
2) circuite ascilante tip RC, LC, RLC la care frecventa de oscilatie e dependenta de
intrarea x.
1) exemplu: traductorul inductiv diferential pt. deplasari liniare .
+
-
U 0
R 0
+
-
A D
U e
A B
R p
D
I 1
E
R 0
R p
Principalul element sensibil este realizat din 2 bobine B
1
si B
2
cilindrice in intervalul
carora poate culisa miezul din material magnetic MM actionat de marimea de intrare
x . Cand x=x
0
(miez magnetic centrat pe cele doua bobine) L=0 .
Pt. x x
0
(x=x
0
+x) L 0 .
Tens. de dezechilibru : U
d
=U
a
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) L L L j R R R R
L R Fj U
L L j R R
R
L L j R R
R
p p
p a
p
P
p
p
+ + +

,
_

+ +

t + +
2
0
2
0 0
2
0 0 0 0 0
2
2

Concluzie : Tens. de dezechilibru este proport. cu L iar daca se asigura o
proportionalitate intre L si x atunci putem afirma ca iesirea din punte este
propor. cu mar. de masurat x.
arg U
d
= arg U
a
+arg
( ) L R j
p
2
-arg( )
2
0 0
L j R R
p
+ + =
2

arctg
( )
( )
2
0
2 2
0
0 0
2
L R R
i R L
p

+
+
..
Daca se alege rezistenta R
p
din conditia ( ) 0
2
0
2 2
0
+ L R R
p
0 0
R L R
p

arg U
d
=
2 2

. Printr-o discriminare simpla a fazei de tensiunii de dezechilibru se cunoaste
si sensul in care se realizeaza deplasare.
24 Circuite de intrare pentru ES generatoare
Marimile active au proprietatea ca o parte mica din valoarea lor (puterea disponibila)
o pot ceda in procesul de masurare .ES generatoare preiau aceasta energie si produc
o tensiune , un curent sau o sarcina electrica , care contine informatie despre
marimea de proces .
Concluzie :Fiind semnale slabe obtinute pe surse echivalente cu rezistente interne
importante rezulta ca circuitele de intrare pentru aceasta categorie de ES(generat)
circu. de intraresunt componente active bazate in principal pe amplificatoare
operationale (electronice ) de mare impedanta de intrare.
In principal se disting 3 categorii de probleme :
1- adaptoare in impedanta ;
2- adaptoare in nivel
3- conversie de tensiune a semnalelor de curent/sarcina electica
1) Schema :
U i
e E S
R E S
I E S
R i
C i

+
-
+
-
A O
U E S
u e = e E S
I
ES
=
i ES
ES
R R
e
+
; U
i
=I
ES
R
i
=
ES
i
ES
ES
i ES
i
e
R
R
e
R R
R
+

+
1
1
; Pt. U
i

e
ES
tb. ca
i
ES
R
R
<<1 deci
R
i
>>R
ES
conditie de mare importanta (se foloseste un circuit repetor).
2) In cazul adaptarii in nivel tinanad seama si de aspectul ca semnalele generate sunt
de nivel scazut cele mai utilizate scheme sunt de amplif. neinversoare .
+
-
+
-
A O
u e = ( 1 +
R 1
e E S
R 2
R 2
R 1
) e E S
+
-
+
-
+
-
R C T
e E S
u e = ( 1 +
2 R
R C T
) eE S
Obs. : Rejectie slaba a mdului comun. In cazul in care rejectia pe mod comun este
suficienta se utilizeaza structuri de amplificatoare instrumenale cum ar fi amplif. 1-
1000 rejectie buna pe mod comun RMC>= 120dB. Sunt situatii cum ar fi cazul
electrozilor de PH unde rezist. interna a sursei e f.mare (>10 M) la care se folosesc
amplif. speciale de tip : - cu modulare demodula..? cu izolare galvanica cu amleaza
(partea inferioara a placutei de siliciu) termostata.
s-a obtinut un convertor curent tensiune .
25. Conversia sarcina - tensiune
Sarcina : Sunt anumite categorii de convertoare de ex. la cele piezoel. pt. masurarea
fortelor dinamice la care apar acumulari de sarcini dinamice dependente de forata
dinamica aplicata.
i E S
C i
C E S
z i
i i

i E S
C E S
i i
+
-
C r
Z
i
<<Z
es
;
ES i
C C
1 1
<<
C
i
>>C
ES
conditie ce se poate realiza cu circuitul :
i
1
+1
c
=0 ; i
1
=i
ES
; i
c
=c
r
dt
dU
e

0 +
dt
dU
C
dt
dQ
e
r

U
e
=
Q
C
r
1

s-a obtinut un convertor

sarcina tensiune (sau se numeste amplificator de sarcina).
Categorii de CPI (circuite de prelucrare intermediara ) intalnite in structura
traductoarelor
Circ. de prelucrare intermediar CPI preia semnalul de tens. obtinut la iesirea CI si
efectuaza operatiile necesare in vederea ameliorarii informatiei despre marimea de
proces.
C P I C I E S
x
U c i U p
Deoarece U
CI
este neliniara in plus poate contine componente parazite sau zgomot pt.
obtinerea unui semnal U
p
de forma U
p
=Kx sau U
p
=Kx+U
0
(cand am iesirea in curent
unificat cu lim inf 0) tb. efect. op. de liniarizare , de filtrare, de redresare si mediere
de valoare efectiva, respectiv de compensare a componentelor parazite atasate
semnalului util. Cele mai intalnite situatii sunt CPI :
1) tip liniarizare 2) tip redresare si mediere
C L
C P I - L

C R + C M
C P I - R M
u p =u c i
3) tip mediere valoare efectiva U
p
=U
Cief
=

+T t
t
ci
dt t u
T
0
0
) (
1
2
exemple pt. CPI liniarizare
.
C P I - V e
u p = U c i e f
U
2
+ C M +
OBS. Indiferent de tipul ES pe domeniile nominale de functionare a acestor caracteristice
statice arata ca eroarea de neliniaritate a elementului sensibil depaseste eroarea impusa
pt. traductor .
In plus elementele sensibile sunt introd. in circuite de intrarecre porin insusi principiul
lor de functionare introduc neliniaritati suplimentare.
In consecinta se impune liniarizarea car. statice a traductorului pe ansamblu care se
reduce la liniarizarea tensiunii de iesire din CI dependenta de parametri de proces x..
Constructorii precizeaza la un ES dependenta semnalului de iesire functie de intrare
pe domeniul lui de utilizare sub forma tabulara sau relationala cu precizarea tuturor
coeficientilor.
In consecinta se poate gasi functie de tipul circ. de intrare dependenta U
ci
=f(x).
ST CURS 7
26) CPI Liniarzarea
Avem o caracteristica nerliniara
II) c)

b)

x 1 x 2
x 3
U c 1
U c 2
U c i m a x
U c i
x
m 1
m 2
m 3
m 1 '
m 2 '
m 3 '
f ( x )
U c p i m a x
U l 2
U l 1
U c 1
U c 2 U c i m a x U c i
m 1
m 2
m 3
U l
U c p i m a x
U l 2
U l 1
X 1 X 2 X m a x X
Cum se realizeaza fizic:
I) x [0,x
1
) U
CI
=m
1
x
U
l
=m
1
U
CI
=m
1
m
1
x

II) x [x
1
,x
2
) U
CI
=U
C1
+m
2
(x-x
1
)
U
C2
=U
C1
+m
2
(U
CI
-U
C1
)=m
1
m
C1
+m
2
m
2
(x-x
1
)

O astfel de situatie poate fi gemnerata folosind diode, semiconductori, diode Zener sau
tranzistoare, atat pe calea directa cat si pe reactie. Exemplificam realizarea pe cale
directa cu diode Zenner
Schema:
Atata timp cat tensiunea de intrare este mai mica decat U
DZ1
nici o dioda Zener nu e in
conductie, iar iesirea din AO este
U
e
=-(R
r
/R
0
)U
I
, U
c
=U
I
(R
r
/R
0
) (o U
I
<U
DZ1
)
In momentul in care tensiunea de intrare U
I
este mai mare decat U
DZ2

U
DZ2
U
I
<(U
DZ1
+U
DZ2
):
U
e
=(R
r
/R
0
)U
I
+(R
r
/R
0
)(U
I
-U
DZ1
) (scadem si adaugam (R
r
/R
0
)U
DZ1
)
Avem U
e
= (R
r
/R
0
)(U
I
-U
DZ1
)+ (R
r
/R
1
)(U
I
-U
DZ1
)+ (R
r
/R
0
)U
DZ1
U
e
= (R
r
/R
0
+ R
r
/R
1
)(U
I
-U
DZ1
)+( R
r
/R
1
)U
DZ1
unde R
r
/R
0
+ R
r
/R
1
=R
r
/(R
0
1 1 R
1
)
Se noteaza m
1
=R
r
/R
0
, m
2
=R
r
/(R
0
1 1 R
1
)
Pentru a avea identitate :
U
DZ1
=U
C1
U
DZ1
+ U
DZ2
= U
C2

Si alegerea rezistentelor R
r
,R
0
,R
1
se face in asa fel incat sa obtinem coeficienti
nesingulari m
1
,m
2
,
Pentru a evita necesitatea gasirii unor valori impuse pentru diodele ZENNER, se
folosesc in schemele practice potentiometre prin care se plimba tensiunea de
deschidere a diodelor ZENNER.
Se observa ca m
1
<m
2
<..
27) Convertoare de iesire :tensiune tensiune
U i = U c i
R n R n - 1 R 1 R o
R r
A O
+
-
U e ' U e
- 1
D z n D z 1 D z 2
U e
U e 2
U e 1
U d z 1 U d z 2 + U d z 1
U i
m 1
Aceste circuite sunt plasate in prelungirea circuitelor de prelucrere interna (CPI) si au
rolul de a asigura semnalul calibrat de iesire.

Semnalul de intrare in CE este o tensiune proportionala cu marimea de proces x, deci CE
asigura conversia tensiunii U
p
in semnal unificat.La traductoarele analogice semnalul
unificat y este fie de tensiune continua, fie de curent continuu, cu putere asociata
suficientei pentru a actiona componentele elementelor de automatizare ale schemei in
care lucreaza traductorul.
La traductoarele numerice (si pseudonumerice) exista 2 categorii de semnal de
iesire: fie echivalent numeric aferent unui cod precizat, fie frecventa de impulsuri
proportionala cu intrarea.
Convertoare : _tensiune-tensiune
_tensiune-curent
Convertorul tensiune-tensiune
Tensiunea U
a
e o referinta prin care se asigura linia inferioara a tensiunii unificate
din iesire, in timp ce U
p
(x) e tensiunea din iesirea CPI variind liniar cu marimea de proces
x.
U
e
= (R
2
/R
1
)U
p
(x)+(R
2
/R
0
)U
0
Exemplificare:se presupune ca dorim iesire intre 0v-10v cu U
p
(x)=0.4v-2v
(R
2
/R
1
)0.4+(R
2
/R
0
)U
0
=0
(R
2
/R
1
)2+(R
2
/R
0
)U
0
=10
Se impune U
0
a.i. sa obtinem direct la iesire 0v-10v
Exemplu: U
0
=-1v
Se impune o rezistenta de unde rezulta cealalta
Iesirea in semnal unificat de tensiune propune indeplinirea conditiilor R
s
>>R
eAO
. Nu
se admite scurt-circuit iesirii, in consecinta pentru protectie de obicei se folosesc circuite
auxliliare
28)convertor de iesire tens-curent
Demonstratia se face cu urm. Ipoteze:
-amplificatorul operational ideal (I
-
I
+
=0), A => U
a
=U
b
-presupunem ca se aleg astfel R
3
si R
4
incat curentul I
4
<<I
e
, astfel ca tensiunea U
b
rezuta ca valoare din divizorul rezistiv R
3
-R
4.

E S C I C P I C E
y
x
U c i U p ( x )
R 1
R 2
R o
+
-
U o
U p ( x )
U e
R s
U p ( x )
R 1
R 2
R 3 = R 1
R 4 = R 2
R 0
R s
A O
+
-
U a
U e U s
e s
I
R R
R R
U
R R
R
U
4 3
1 3
4 3
3
3
+

Din I
1
+I
2
=0 =>
0
2 4

R
U U
R
U U
e a
p a

U
e
=(R
0
+R
1
)I
e

Avem:
2
0
4 3
1 3
1
4 3
1 3
) (
R
I R R I
R R
R R
R
U I
R R
R R
e s e p e
+
+

+

) ) ( ( ) (
0
4 3
! 3
1
4 3
1 3
2 e s e p e
I R R I
R R
R R
R U I
R R
R R
R +
+

+

Daca R
3
=R
1
si R
4
=R
2
=>
] ) ( [ ) (
0
2 1
1
1
2 1
1
2 e s e
s
p e
s
I R R I
R R
R R
R U I
R R
R R
R +
+

+
R
1
R
2
R
s
I
s
-R
s
(R
1
+R
2
)U
p
=-R
1
2
R
s
I
e
+R
1
(R
1
+R
2
)(R
0
+R
s
)I
e
Sau -R
2
U
p
=R
1
R
0
I
e

0 1
2
) (
R
x U
R
R
I
p
e

(nu depinde de R
s
)
De obicei cele mai utilizate iesiri in cc unificat au limita inferioara 0, astfel ca,
pentru a asigura aceasta conditie se recurge la folosirea unei referinte similar ca la
convertorul tensiune_tensiune.
)
) (
(
0
0
0 1
2
R
U
R
x U
R
R
I
p
e
+
Dimensionarea schemei respecta aceleasi reguli ca la cele anterioare. (impunandu-
se variatia lui U
p
)
U
p
=0v-o.2v, I
e
=4mA-20mA => legatura dintre R
0
si U
0
Se impune U
0
in asa fel incat R
0
sa rezulte de ordinul OHMILOR.
Consecinta:
Rezistenta de balast R
0
, care permite convertorului sa lucreze in scurtcircuit,
nu trebuie sa ia valori foarte mari.
Rezistenta de sarcina R
1
nu poate depasi ordinul sutelor de ohmi, deoarece AO
are o putere limitata in iesire
Pentru asigurarea unui curent de iesire independent de rezistenta de sarcina
pe variati mari ale acesteia, schemele practic folosesc tranzistoare montate in
iesire (pe post de surse de curent) cu alimentare independenta de cea a
convertorului.
Posibilitati de achizitie / distributie
a datelor de la / catre proces
R 1
R 2
R o
+
-
U o
U p ( x )
S-a vazut ca la sistemele de conducere ierarhizate traductoarele analogice,
respectiv elemente de actionare analogica erau cuplate care zonele in care se
realiza elaborarea comenzii prin intermediul unor interfete de comanda si control.
In consecinta, putem avea urmatoarea configuratie de principiu:
ICC=interferenta de conversie si comanda
Interferenta de comanda si conversie ICC trebuie sa contina un convertor analogic-
numeric (CAN) prin care semnalul calibrat al traductorului analogic este transformat in
echivalent numeric si un convertor numeric-analogic, prin care comanda numerica
elaborata este transmisa analogic elementului de actionare corespunzator. Acest schimb
informational numeric e asigurat prin interfata de conumeratie IC.
A folosi un singur CAN pentru fiecare TA, si un CAN pentru fiecare EA este in primul
rand ne-economic si poate deveni agabaritic.
De aceea se procedeaza in felul urmator:
Mux A multiplicator analogic pentru cuplarea succesiva
Aceasta idee sta la baza realizarii sistemelor de achizitie / distributie a datelorde la
/ catre proces.

St curs 8
29) Sisteme de achizitie de date (SAD): performante, clasificare, categorii
Pentru stocarea, transmiterea, si prelucrarea datelorde proces din categoria analogica se
utilizeaza SAD care au in compunere ca element de baza in CAN (convertor analog-
numeric). Functia de posibilitati pe care le prezinta in conversia semnalului analogic de
proces, in SAD se caracterizeaza prin urmatoarele performante:
Rezolutia si precizia conversie analog-numerice
Nr. De canale analogice investigate
Frecventa de esantionare aferenta fiecarui canal investigat
Rata de transfer prin SAD =nr. maxim de de echivalente numerice ce pot fi
transferate in unitatea de timp indiferent de canalul de la care provin
C A N
C N A
I C
E A n
E A 1
T A n
T A 1 M
U
X
A
D
M
U
X
A
T A
C A N
E A C N A
I C
I C C
Facilitatile oferite pt. conditionarea semnalelor analogice
Costul SAD-ului
Clasificarea SAD-ului
Criterii de clasificare
a)
Dupa mediul in care lucreaza un SAD
Pentru medii favorabile de laborator
SAD pentru medii grele (aplicatii militare, transmisii la mare distanta,
procese industriale)
B)
Dupa numarul de canale investigate
SAD cu un singur canal(monocanal)
SAD cu mai multe canale
La randul lor cele cu mai multe canale pot fi:
Cu multiplexare numerica la iesirea di CAN, cate un CAN existand pe
fiecare canal
Cu multiplexare analogica la iesirea din dispozitivul de esantionare si
retinere (DER) si si un singur CAN
Cu multiplexare analogica si un singur DER plus un singur CAN pentru
semnale de nivel ridicat
Cu multiplexare analogica, amplificator cu factor de amplificare
programabila (AFAB) sau (AFAV) variabila si un singur DER plus un singur
CAN
c)
In functie de posibilitatile locale ale procesului care urmeaza a fi condus de la un
post dispecer, se disting :
SAD-uri de tip concentrator de date sau dispozitiv secundar compact in care
se stocheaza datele de proces de pe o anumita zona. Intre concentrator si postul
dispecer, comunicatia se face pe magistrala de camp care standardizata fiind din
categoria magistralelor multipunct.
SAD-uri de tip placa multifunctionala de I/O analogice /numerice compatibila
cu bus-ul de pc. Conditie: toata organizarea informationala a placii se realizeaza
prin soft la nivelul pc-ului.
SAD-uri de tip placa multifunctionala de I/O analogica /numerica organizata
in jurul unui microcontroler cu alimentare proprie si legatura cu postul dispecer
prin magistrala multipunct.
SAD-uri de tip terminal inteligent (traductor sau element de comanda
inteligent care sunt destinate unei singure marimi analogice de intrare respectiv
unei singure marimi de comandade iesire iar comunicatia cu postul dispecer se
asigura prin magistrale standardizate multipunct.)
SAD-uri de tip aparate sau instrumente programabile interfatate prin
interfata standard paralela, care e gestionata de un controler de sistem. S-au
impus 2 standarde : IEEE488.2 si VXI (extensia mag. VME la instrumente-tip )
30)SAD cu un singur canal
Structura de principiu:
CC = circuit de reconditionare
RT = registru tampon(ttemporar)
CE = comanda esantionare
Cc=comanda conversie
EOC = sfarsit conversie
Inscriere
IC = interfata de comunicatii
Functie de cerintele semnalului de intrare x ,oricare ar fi cc asigura una sau mai multe
din urmatoarele functii:
Amplificare
Compresie
Axare
Separare galvanica
Liniarizare
Filtrare pentru zgomote industriale
In conditiile acestea putem spune ca CC este similar partial cu circuitul de intrare (U)
+CPI din structura unui adaptor aferent unui traductor analogic. Semnalul din iesirea din
CC este deci o denumire cu limitele de variatie din domeniul de lucru al CAN ului. In
continuare DER la comanda de esantionare CE, asigura mentinerea constanta a tensiunii
de intrare in CAN atata timp cat dureaza conversia. Sfarsitul conversiei semnalate de
CAN prin semnalul eoc, face ca blocul de comenzi (BC) sa memoreze rez. in RT si astfel,
SAD-ul e pregatit pentru o noua achizitie a semnalului. Asadar, succesiunea operatiilor
din structura SAD-ului e realizata de BC in urmatoarea ordine temporala:
1. Se asigura factorul de amplificare necesar semnalului x(t)
2. Se da comanda de esantionare
3. Se da comanda de cc
4. Se asteapta EOC
5. Se da comanda de transfer a informatiei numerice in RT
Daca SAD-ul e de tip plug-in compatibil 100% cu bus-ul de PC, functiile ABC si chiar
RT sunt prelucrate de PC. Mai mult, chiar anumite componente ale CAN-ului sunt
facute prin software (ex. registrul de aproximari succesive )
Daca interfata de comunicatie IC e de tip serial, atunci evident se face conversia
paralel-serial si BC primeste si da comenzi tot sub forma seriala.
CONDITIE: realizarile fizice pentru aceasta situatie sunt sub forma unei structuri cu
microprocesor sau microcontroler care asigura toate functiile
BC-ului inclusiv cele de comunicatie.
31) SAD-uri multicanal cu multiplexare numerica:
Structura:
x ( t )
C C D E R
C A N
R T
D a t e
B l o c d e
c o m e n z i
c o m e n z i
C F
c c
E O C
i n s c r .
I C
Pentru situatia in care frecventa semnalelor achizitionate ala limita timpului de
conversie analog-numerica se folosesc SAD-uri multicanal cu configuratia de mai sus
ce se bucura de urmatoarele avantaje:
Pot folosi CAN-uri mai ieftine pe fiecare canal avand in vedere ca acesta e
aferent unui singur semnal
Prezenta unui procesor local pe fiecare canal(PL
1
.PL
n
) permite efectoarea
unor calcule simple dar rapide ca: verificarea incadrarii in limite, astfel ca
ocuparea canalului de transmisie a datelor poate fi facuta dupa o logica de
prioritati riguros stabilite. Acest aspect e foarte important in aplicatii ca
aeronautica si in anumite procese industriale cu fenomene de avalansa :ex
centralele nucleare.
32) SAD-uri multicanal cu multiplexare
analogica si un singur CAN
Un ciclu global de achizitii presupune conversia tuturor celor n semnale de
intrare in echivalente numerice. In consecinta, dupa primirea unui semnal de
conversie din prin IC, BC-ul initializeaza si realizeaza conversia in urmatoarea
succesiune
Se selecteaza canalul x
1
Se da comanda esantionare urmata de com. conversie si la EOC se
transfera informatia intr-o locatie a lui RT dupa care se repeta aceeasi
succesiune pe canalele 2,3,n. Atunci cand s-a realizat conversia pe toate cele
n canale, prin IC se transmite postului dispecer acest lucru , iar postuldispecer
citeste locatie cu locatie informatia momentana in RT.
1. Daca aceasta structura este realizata sub forma unei placi multifinctionale
compatibila cu bus-ul PC-ului, locul BC-ului e preluat de instructiunile program
din PC si schema se simplifica in sensul ca memorarea se face direct in RAM-ul
PC-ului, dupa fiecare canal investigat (RT dispare ).
x 1 ( t )
C C 1 D E R 1 C A N 1
P L 1
R T 1
x 2 ( t )
C C 2 D E R 2 C A N 2
P L 2
R T 2
x n ( t )
C C n D E R n C A N n
P L n
R T n
M
U
X
N
B L O C D E C O M E N Z I
D a t e
I C
c o m e n z i
x 1 ( t )
x 2 ( t )
x n ( t )
C C 1
C C 2
C C n
D E R C A N
R T
d a t e
I C
M
U
X
A
B L O C D E C O M E N Z I
c o m e n z i
2. Daca BC este realizat in jurul unui sistem cu microprocesor si alimentare
proprie, locul BC e luat de structura respectiva care, de asemenea are si
interfata compatibila de comunicatie cu magistrala de camp. Aceasta structura
este tipica semnalelor de intrare cu valori ridcate .
Pentru notatiile in care semnalele de intrare sunt slabe si provin de la surse cu
impedante interne mari se folosesc pe intrarea multiplexare speciale
cu gardare urmate de amplificatroare cu factor de amplificare prprogramabila(AFAP). De
exemplu:
Deoarece semnalele de intrare x
1
,x
2
,x
n
si cu zgomote, fie perturbatii, fie de inalta
frecventa, acestea sunt aduse ca multiplexare analogica prin cablu ecranat iar
selectarea unui canall presupune pe langa selectarea celor doua borne active si a
ecranului respectiv, ecran legat la garda AFAP. Factorul de amplificare a AFAP-ului se
alege in asa fel incat iesirea lui sa fie apropiata domeniului de lucru al CAN-ului. Prin
aceasta modalitate pot fi conectati direct senzori de tip generator fara sa mai fie
necesara existenta circuitului de conditionare.
33.SDD- performante, clasificare, prezentarea celor doua variante
Dupa prelucrarea numerica a datelorachizitionate si elaborarea comenzilor,
acestea trebuie transmise catre elemente de actionare sub forma analogica si
numerica.Probleme deosebite apar la SDD sub forma analogica, acestea actionand in
structura lor un CNA(DAC).
Performante caracteristice la SDD:
-rezolutia si preazia converisei DA;
-numar de canale analogice deservite;
-frecventa de improspatare a informatiei pe fiecare canal analogic;
-facilitatile oferite in iesire analogica(filtrare, separare galvanica cu octocuplare,
repetoare cu tranzistoare);
-pretul SDD-ului;
SDD-urile sunt mai putin expuse la perturbatii comparativ cu SAD, dar, avand in
vedere ca se afla in aceeasi placa cu acestea, apar zgomotele de cuantizare si
esantionare care se reflecta asupra SDD.
Clasificare in functie de numarul de CNA (DAC):
a) SDD cu CNA(DAC) pe fiecare canal analogic
x 1 ( t )
x 2 ( t )
D E RC A N
+
-
A F A P
B L O C D E C O M E N Z I
M U X A
b) Datele sosesc pe magistrale de date fie paralele, fie serial, si sunt incarcate rand
pe rand in
i
RT
, astfel ca iesirile ana;pgoce obtinute la iesirea CNA sunt disponibile
la momente de tip diferit.Sunt situatii in care e necesara prezenta iesirilor
analogice la acelasi moment de tip
k
t
. In consecinta, se prevad registre
suplimentare
i
RT
care sunt incarcate simultan dupa ce toate cele n registre din
fata au fost improspatate;
SDD cu un singur CNA si memorie analogica pe fiecare canal
Datele aferente fiecarui canal de iesire sunt aduse secvential si memorate in RT, astfel
ca dupa stabilirea acestora, semnalul din iesirea CNA-uluireprezinta echivalentul
analogic al canalului respectiv care e memorat anlogic in blocul de esantionare si
memorare analogica EM la comanda corespunzatoare, date prin tactul de esantionare
i
TE
. Pentru ca alterarea memorarii sa nu fie esentiala este nevoie de reimprospatarea
informatiei chiar daca aceasta nu s-a schimbat in esenta. Astfel de scheme merg pentru
rezolutii modeste de 8 biti.
34.CAN-uri; operatiile de cuantizare si codeficare
CAN-urile sunt structuri monolitice (de sine statatoare) care primesc la intrare o
tensiune standardizata si ofera la iesire echivalentul numeric al acestuia, corespunzator
unui cod precizat. Caracteristica CAN-urilor sunt 2 operatii esentiale: cuantizarea
(cuantificarea) si codarea (codificarea).
Cuantizarea sau discretizarea in valoare e operatia prin care intervalul maxim de
variatie a tensiunii din intrare este impartit in intervale egale elementare denumite
cuante, fiecarui interval atribuindu-se un numar in ordinea crescatoare a numerelor
naturale. (fig C9.3)
+ < < ) 1 (k U k
i
atribuirea numarului pentru marimea cuantizata se face in raport cu mijlocul
intervalului de clasa in care se afla
i
U
c

=eroare de cuantizare=
] ) 2 / 1 ( , [ ; + k k U U k
i i
=
] ) 1 ( , ) 2 / 1 [( ; ) 1 ( + + k k U U k
i i
c

e o functie periodica cu amplitudinea maxima 2 / .

c

e inerenta oricarei CAN

si cu cat e mai mica, cu atat de precizie si conversie mai buna.
Pe langa
c

, apar o serie de erori suplimentare, dintre care, cele mai importante

sunt: erori de offset sau de nul care consta in translatia , in sus sau in jos a caracteristicii
statice cu o cantitate constanta; erori de proportionalitate sau de amplificare unitara
care se manifesta sub forma unei reactii a caracteristicii statice in raport cu originea cu
un factor diferit de 1. Aceste erori pot fi compensate la CAN-urile de mare rezolutie (>12
biti) constructorul prevede borne suplimentare a erorii de offset si de gain si recomanda
circuitele externe folosite pt compensare.
Codarea consta in alocarea de simboluri conventional alese marimii discretizate in
valoare

1
0
n
i
i
i
b a N
unde b=baza sistemului de numeratie;
i
a
=simbolurile
alocate;n=numar de ranguri. In cazul CAN se foloseste baza 2 -> b=2 ->
i
a
={0,1}.
Trecerea de la un cod binar la altul se face pe baza de relatii riguros stabilite.
Clasificarea CAN-urilor : Se disting doua mari categorii, in functie de principalul
functional:
a)CAN functionand in circuit inchis la care tensiunea de comparatie
k U
c
se realizeaza
in procesul de conversie. Tipuri: in rampa, in urmarire, cu aproximari succesive;
b)CAN functionand in circuit deschis, la care tensiunea de comparatie
k U
c
se
realizeaza pe baza unei referinte riguroase. Tipuri: paralel,paralel-serie, cu conversie
intens-mediara(conversie tensiune-durata; conversie tensiune-frecventa);
a) Functionarea acestor CAN e descrisa de urmatoarea schema generala(pt toate cele 3
tipuri)
unde CT=comparator de tensiune;BCN=bloc de conversie numerica;CC=comanda
conversie;EOC=sfarsitul conversiei;
La comanda CC se produce initializarea in 0 a BCN-ului, astfel ca tensiunea de iesire
c
U

din CNA este nula. In consecinta, pentru ca
" 1 " > >
c c x
S U U
si pe baza unui ceas intern,
informatia in BCN e incrementata pas cu pas. Cand
x
U
devine<=
" 0 " ,
c c
S U
si blocheaza
procesul de incrementare -> procesul s-a incheiat, iar informatia
x
N
din iesirea BCN
reprezinta echivalentul numeric al tensiunii
x
U
in conformitate cu codul binar cu care
lucreaza BCN-ul
35. CAN in rampa cu compensare in trepte egale
t
t
t
t
t
t
t
t
Uc
Rt
CC
SC
S
BC
S
stg
S
ins
EOC
CT comparator de tensiune;
P poarta logica;
NB numarator binar;
RT regiune tampon;
CNA convertor num-analog.
BC bloc de comenzi.
La comanda de conversie se produce initializarea in 0 a NB sub actiunea semnalului
de stergere Sstg. In acest moment , CNA da 0 in iesirea sa si Sc de la iesirea lui CT
devine 1. Dupa un timp foarte scurt cerut de eliminarea hazardului static intern, BC
actioneaza semnalul S
BC
astfel ca impulsurile cu frecventa f
T
trec prin poarta logica P si
sunt numarate de NB => tens. din iesirea CNA-ului creste in trepte elementare de
valoare , proces care continua pana cand x C
U U
. In acest moment, Sc devine 0 si
are 2 efecte: blocheaza poarta P si comanda BC-ul care duce in 0 S
BC
, genereaza
semnalul de inscriere S
ins
a inf din NB in RT si activeaza semnalul EOC. Un nou ciclu de
conversie incepe cu cc.
Procesul de conversie poate fi automatizat at. cand o astfel de structura e folosita in
montaje particulare. Pe durata conversiei, tens U
x
trebuie sa fir constanta. Tp de
conversie depinde de frecventa de tact f
T
si de n.
Cand
P C
n
t t N , 1 2
max
de conversie
T
n
T
f
N T
1
) 1 2 (
max


36. CAN-uri cu aproximari succesive
Principiul de functionare a acestor CAN-uri consta in comparatia bit cu bit incepand
de la cel ma semnificativ MSB si terminand cu cel mai putin semnificativ LBB astfel ca
prin acest procedeu se reduce semnificativ t
c
comparativ cu schema CAN in rampa.
In prezent este cel mai utilizat si construit tip de CAN intr-uncat imbina
performantele de dinamica cu o complexitate medie.
Schema de principiu:
RD-registru de deplasare dreapta care realizeaza deplasarea informatiei initial
incarcate spre dr. dupa fiecare impuls de tact f
T
SLC-schema logica de control care tinand seama de starea logica a iesirii din
comparatorul de tens CT (semnalul SC) realizeaza inscrierea coresponzatoare a inf.
numerice in RT dupa algoritmul aproximarii succesive.
Blocurile RD, SLC, RT alcatuiesc RAS registrul de aproximari succesive.
Exemplificare: (figura C10.2)
Atunci cand comanda de conversie(cc) devine activa, dupa un timp de comanda t
cd
,
pe frontul crescator al primului impuls de tact se inscrie simultan in RD si RT valoarea
100...0
In consecinta, iesirea din CNA va deveni U
m
/2. Prin comparatia cu U
x
exista 2
posibilitati: fie U
x
>U
m
, caz in care Sc=1, fie U
x
<U
m
caz in care Sc=0. in functie de
rezultatul comparatiei schema logica de comanda SLC, pe frontul cazator al impulsului
de tact, procedeaza in felul urmator: daca Sc=1, bistabilul 1 din RT ramane cu starea
neschimbata, daca Sc=0 se reseteaza bistabilul 1 (devine 0).
Pe frontul crescator al celui de-al 2-lea impuls de tact, se deplaseaza unitatea din
RD cu un pas spre dreapta (inf devine 010...0) si fara a tine seama d valoarea lui Sc,
bistabilul 2 este initializat cu 1. Al doilea bit, ca pondere, va avea in iesirea CNA-ului
valoarea U
m
/4. Aceasta pondere se adauga la cea anterioara, astfel ca exista 2 situatii:
m
m m
C
U
U U
U
4
3
4 2
+ sau
4 4
0
m m
C
U U
U + (pt
2
m
x
U
U < ). Daca Sc=1 bistabilul 2 ramane 1
pe frontul cazator al celui de-al 2-lea impuls de tact. Daca Sc=0, bist. 2 se reseteaza in 0.
Acest proces se continua pana la epuizarea celor n impulsuri de tact, unde
n=rezolutia conversiei.
T T
cd c
f
n
f
n t t +
1
s s t n Mhz f
c T
12 10 12 12 , 1
6


OBS: 1. Indiferent de valoarea tens. de intrarea U
x
, conversia se realizeaza in acelasi nr.
de pasi n, unde n=rez. conversiei.
2. Sunt categorii de CAN-uri functionand pe acest principiu, care, simultan cer
efectuarea conversiei, ofera pe o iesire seriala informatia convertita, bit dupa bit,
incepand cu MSB si sfarsind cu LSB, sincronizate cu ceasul de converie f
T
.
3. Timpul de conversie poate fi imbunatatit prin cresterea frecventei ceasului f
T
, dar
simultan cu cresterea performantelor dinamice ale comparatorului de tensiune.
4. In structurile cu microprocesoare sau microcontrollere, rolul lui RAS poate fi
preluat partial sau in totalitate de catre microproc. Sau microcontroller, iar ca f
T
se
foloseste frecventa procesorului.
Singura componenta distincta ramane comp. De tens. CT si CNA.