Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului
Catedra de ştiinţe fizice şi inginereşti

Lucrare de laborator nr. 9

la unitatea de curs „Ingineria reglării automate”
pentru studenţii specialităţii „Inginerie şi management în transportul auto”

Scheme electrice de informare

Titularii de curs:
Prelegeri – dr., conf. univ., Rusnac Vladislav
Laborator – lect. univ., inginer, Ţiganaş Ion

Bălţi, 2017
 Scopul lucrării: Cercetarea diferitor scheme electrice ce ne avertizează despre
schimbarea parametrilor de lucru a instalaţiilor electrice.

Generalităţi
Prezentarea valorii mărimilor măsurate. La măsurarea automată sunt necesare o serie
de elemente de automatizare (de exemplu, un traductor de temperatură, un termocuplu, un
amplificator de tensiune, o sursă de alimentare, ş.a.), de multe conectări dintre aceste elemente,
astfel mărimea de măsurat suferă o serie de transformări intermediare, care în sfîrşit poate fi pusă
la iveală cu ajutorul unui aparat de măsură (de exemplu, ca indicator – miliamperetru).
Măsurarea neautomată asigură numai citirea unei mărimi, iar măsurarea automată permite
transformarea şi transmiterea la distanţă acestei mărimi, folosirea ei cu scopul conducerii
procesului tehnologic fără intervenţia omului. Controlul automat este concretizat fie printr-o
semnalizare, sau comandă (ca exemplu poate servi semnalizarea optică – lampa aprinsă verde –
starea „zero”, lampa aprinsă roşie – starea „unu”, sau semnalizarea acustică cu ajutorul unei
sonerii sau clacson, sună – starea „1”, dacă nu – starea „0”). Elementele cele mai des utilizate
pentru măsurare unor aşa valori sunt releele. Cel mai simplu mod de prezentare a datelor
măsurate este afişarea (indicarea) acestora cu ajutorul aparatului indicator respectiv (R, I, U, C,
L, P, Q, S, etc.). Metodele de afişare sunt următoarele:
- Afişarea continuă sau analogică – cu ajutorul aparatelor cu ac indicator (mA, V);
- Afişarea discontinuă sau numerică - se efectuează în cod numeric zecimal, adică în
cifre de la „0” la „9”;
- Afişarea din elemente combinate – indicatorul din şapre segmente luminoase;
- Afişarea suprapusă – indicatorul electronic cu neon, avînd un anod şi zece catozi.
Catozii sunt realizaţi din sîrmă îndoiată sub formă de cifre. În urma aplicării tensiunii
anod-catod – luminează cifra respectivă.
Sisteme de comandă – semnalizare automată pot fi:
- cu circuit deschis – forma a 2 stări posibile, închis-deschis, oprit-pornit;
- cu circuit închis – comanda după program, care poate fi sub două forme:
a) model fizic analog (şablon) al piesei de prelucrat (maşina automată de copiat);
b) model matematic al piesei de prelucrat imprimat pe careva purtăror de informaţie
– în aşa caz avem de-a face cu comanda numerică a maşinilor-unelte.
În general, operaţiile de comandă sunt însoţite de semnalizarea care ne creează informaţia
despre starea agregatelor, mărimilor din proces. Semnalizarea poate fi de poziţie, prevenire sau
de avarie – este o funcţie de informare cu caracter discontinuu asupra poziţiei sau stării
agregatului.
 Cercetarea schemelor electrice de informare
A. Schema indicatorului de temperatură (vezi fig. 1). Această schemă creează semnal
de iluminare a LED-ului roşu sau verde în cazul schimbării temperaturii în creştere sau
micşorare în careva încăpere. La o rezistenţă mare a traductorului de temperatură (R1)
tranzistorul V1 este închis – luminează LED-ul roşu (V3). Cu creşterea temperaturii se schimbă
şi mărimea rezistenţei traductorului R1 creînd astfel deschiderea tranzistorului V1. Astfel se
creează stingerea LED-ului roşu şi iluminarea celui verde V2. Pentru schimbarea mărimii
pragului de deschidere a tranzistorului se poate de schimbat mărimea tensiunii de polarizare cu
ajutorul tranzistorului R2.

Fig. 1. Schema indicatorului de temperatură

B. Schema indicator a mărimii tensiunii electrice la bornele acumulatorului

automobilului (vezi fig. 2). Schema constă din două stabilizatoare de tensiune parametrice, unul
utilizează dioda stabilizator KC162A, la tensiunea de stabilizare 6,2 V, celălalt construit pe dioda
stabilizatoare KC168B, la tensiunea 6,8 V.

Fig. 2. Indicatorul mărimii tensiunii electrice

 Odată cu creşterea tensiunii de alimentare mai mare de 3 V începe iluminarea LED-ului
din stînga (de culoare roşie) căpătînd iluminarea maximă la tensiunea 11-12 V. Cu mărirea
tensiunii iluminarea acestui LED se micşorează şi la tensiunea de 13 V se stinge, dar în schim
începe să ilumineze LED-ul din mijloc (de culoare verde) şi va continua iluminarea proporţional
cu creşterea tensiunii de alimentare pînă la 14-14,5 V (astfel ne arată starea normală de lucru a
generatorului de curent care este alimentat la acumulator), apoi cu creşterea de mai departe a
tensiunii va începe iluminarea LED-ului din dreaptă (roşu). Fiecare din LED-uri la iluminarea lor
ne informează despre mărimea tensiunii bateriei automobilului – mică, normală sau mărită.
C. Schema indicatorului oscilaţiilor electromagnetice. Cu ajutorul acestui indicator
(fig. 3) se poate de depistat surse a oscilaţiilor electromagnetice (microfonul ascuns conectat la
schema electrică de iradiere a cîmpului electromagnetic, iradierea undelor cuptorului cu
microunde, telefonului mobil, precum şi existenţa undelor electromagnetice în apartament, ca
exemplu, de la antena serviciilor taxi sau reţelei telefoniei mobile, televiziunea prin cablu, ş.a.).

Fig. 3. Indicatorul oscilaţiilor electromagnetice

Schema (fig. 4) prezintă un detector de bandă largă a oscilaţiilor electromagnetice 1...200

MHz. În dependenţă de mărimea semnalului recepţionat cu ajutorul antenei şi aranjarea corectă a
pragului de acţiune a etajelor amplificatoare construite pe circuitul integrat K1401УД2А va
lumina LED-urile de la ieşirea amplificatoarelor circuitului integrat. Iluminarea unui LED –
semnalul slab, iluminarea a două LED-uri – semnalul mai puternic şi în cazul iluminării a trei
LED-uri – semnalul foarte puternic. Astfel se poate de găsit poziţia în încăpere a sursei
oscilaţiilor electromagnetice. Iluminarea depinde mult şi de distanţa dintre sursă şi antenă. La o
distanţă nu prea mare se poate de depistat şi poziţia unui careva cablu din perete. Construcţia are
alimentarea independenţă de la reţea (se alimentează de la bateria „Krona-9V”), este foarte
mobilă, uşor în exploatare.
Fig. 4. Schema electrică de principiu a indicatorului oscilaţiilor electromagnetice

D. Schema indicatorului de consum a curentului sau puterii electrice (fig. 5).

Fig. 5. Indicatorul de consum a curentului sau puterii electrice

 Construcţia prezentată în fig. 5 este destinată pentru indicarea optică a mărimii curentului
(şi respectiv, a puterii electrice) în sarcină fiind alimentată la circuitul reţelei 220 V (schema
poate fi conectată şi la o altă mărime a tensiunii, principalul este sursa să fie de curent alternativ,
deoarece în schemă elementul de bază este transformatorul de curent alternativ). Ea se introduce
în circuitul serie a sursei de alimentare. Particularităţile deosebite este lipsa unei careva surse
adăugătoare de alimentare şi respectiv a legăturii galvanice cu reţeaua.

Fig. 6. Schema electrică de principiu a indicatorului de consum a curentului sau puterii electrice

În componenţa schemei intră (fig. 6): transformatorul de curent T1, două diode redresoare
monoalternanţă VD1, VD2 cu condensatorul de fitru C1 şi C2. La primul redresor sunt conectate
în serie LED-urile HL1 şi HL4, la al doilea redresor – HL2 şi HL3. Paralel la LED-urile HL2,
HL3 şi HL4 sunt incluse rezistenţele semivariabile R1, R2 şi R3. Cu ajutorul acestor rezistenţe se
poate de fixat mărimea de iluminare a LED-urilor, respectiv mărimea curentului redresorului la
care LED-urile respectiv va lumina. Cînd curentul de sarcinătrece prin bobina primară a
transformatorului în bobina secundară apare t.e.m. care este redresată de către diodele Vd1,
VD2. Indicatorul este ajustat astfel că la curentul ≈2 A iluminarea are loc a primului LED, la 4 A
– iluminează şi al doilea LED, la 6 A – 3 LED-uri şi la curent 8 A şi mai mare – toate 4 LED-uri.
În condiţiile de casă acest diapazon este satisfăcător, curentul prin LED-uri nu este mai mare de
15 mA. Elementele de indicaţie în afară de transformatorul de curent sunt fixate pe o plăcuţă
mică cu cablaj imprimat (fig. 7).
 Fig. 7. Elementele de indicaţie

În cazul lipsei unui aşa transformator de curent la crearea indicatorului el poate fi

construit avînd la dispoziţie un transformator electric de coborîre de putere mică (de exemplu, de
tipul ТП-121, ТП-112). Pentru gradarea scării indicatorului se utilizează ampermetrul de curent
alternativ, transformatorul de coborîre (5-6 V), cu un curent în secundar pînă la cîţiva A (fig. 5).
La această bobină în serie conectăm ampermetrul şi sarcina (un reostat care permite trecerea
curentului de cîţiva A). Schimbînd rezistenţa creăm mărimea necesară a curentului şi apoi cu
ajutorul resistenţelor semivariabile ajustăm iluminarea a LED-ului respectiv.

Mersul lucrării
1. Desenaţi schemele de principiu şi studiaţi părţile componente, destinaţia lor folosind
descrierea de mai sus a principiului de funcţionare.
2. Folosind literatura de specialitate (chestionare, Internet) aflaţi informaţia suplimentară
despre circuitul integrat K1401УД2А şi prezentaţi caracteristica lui.
3. Prezentaţi şi explicaţi caracteristica volt-amperică a diodei Zeiner (pe baza KC162
sau KC168).
4. Pentru indicatorul de temperatură (fig. 1), folosiţi ciocanul electric încălzit, creaţi
schimbarea temperaturii termorezistorului şi observaţi schimbarea indicaţiilor LED-
urilor. Explicaţi observaţiile.
5. Pentru schema din fig. 2 observaţi schimbările de iluminare a LED-urilor odată cu
aplicarea tensiunii de alimentare în creştere de la 3 pînă la 16 V.
6. Includeţi tumblorul de alimentare a indicatorului de oscilaţii electromagnetice (fig. 3),
creaţi iluminarea slabă a unuia din LED-uri, apoi apropiaţi antena aparatului mai
 aproape de careva sursă de oscilaţii (conductorul cu curent, telefonul mobil,
calculatorul personal, ş.a.) şi observaţi schimbarea puterii de iluminare a LED-urilor.
7. Conectaţi circuitul electric (fig. 5) în serie cu bobina secundară a transformatorului de
putere (6,5 V) sarcina (reostatul) şi ampermetrul. Variind mărimea rezistenţei
reostatului, observaţi apariţia curentului ce ne arată ampermetrul şi totodată
iluminarea LED-urilor.
8. Variind mărimea rezistenţelor creaţi iluminarea consecutivă a LED-urilor odată cu
creşterea curentului (2 A – iluminează numai primul LED; 4 A – iluminează primul şi
al doilea LED; 6 A – iluminează primul, al doilea şi al treilea LED şi 8 A şi mai mare
– iluminează toate LED-urile).

Întrebări de control
1. Lămuriţi ce se va întîmpla cu regimul de lucru a tranzistorului V1 din fig. 1, dacă se
va schimba mărimea rezistenţei R2 (la mărire sau micşorare). În cazul acesta cum se
va schimba diapazonul de temperatură măsurat.
2. Lămuriţi destinaţia rezistoarelor conectate în serie la circuitul LED-ului (fig. 2). Cum
credeţi care este cauza alegerii culorii de iluminare a LED-urilor (roşu-verde-roşu),
poate era rentabil de le pus în schemă de aceeaşi culoare de iluminare?
3. Pentru schema indicatorului oscilaţiilor electromagnetice lămuriţi destinaţia antenei
(fig. 4). Explicaţi de ce se va obţine semnalul cel mai puternic în cazul cînd antena se
aranjează paralel la conductorul de curent? Care este destinaţia rezistenţei
semivariabile R9?
4. Lămuriţi construcţia transformatorului de curent (fig. 6).
5. Ce se va întîmpla cu lucrul transformatorului dacă bobina primară ar avea o secţiune
mai mică, din ce considerente se alege mărimea secţiunii bobinei primare?
6. Care este rolul diodelor şi condensatoarelor din circuitul secundar (fig. 6)?
7. Lămuriţi destinaţia rezistenţelor semivariabile din circuitul secundar.
8. Cum s-ar putea de mărit diapazonul de cercetare a curentului?