UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA : TRANSPORTURI CATEDRA : TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI

PROIECT MES
Aparat de masura numeric Volt-ampermetru

Studente : Calin Cosmina Gabriela Gologan Adriana

Indrumator :

S.l.drd.ing. Nemtoi Mihaela

Grupa:8313

-2-

CUPRINS

1. Introducere 2. Tema proiectului 3. Schema bloc 4. Memoriu tehnic 5. Schema electrica a aparatului 6. Realizarea cablajului 7. Breviar de calcul 8. Calculul economic 9. Bibliografie

-3-

1. Introducere Importana aparatelor de msur numerice. Avantaje i dezavantaje fa de aparatele analogice.

Circuitele de intrare ale unui aparat numeric de masura lucreaz cu semnale analogice, dar toate celelalte blocuri lucreaz cu semnale numerice . Semnalele analogice pot fi msurate direct cu aparate relativ simple, ns sunt sensibile la imperfeciunile cilor de transmisie i de prelucrare (pierd din precizie dup fiecare operaie deoarece informaia este grefat pe amplitudine). Semnalele numerice sunt sub form de impulsuri i au informaia grefat pe durat i pe poziia impulsurilor n timp(semnalele numerice ofer o mai mare flexibilitate n utilizare (operaiile de calcul, numrarea, multiplexarea, transmisia se fac mult mai comod dect n analogic, iar n cursul acestor prelucrri precizia mrimii primare se conserv). Circuitele numerice lucreaz pe principiul folosirii unor structuri foarte simple n circuitele de baz. Cu circuitele numerice de baz (pori, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare, bistabile, numrtoare, registre, operatori logico -aritmetici, automate programabile, circuite de conversie a datelor) se pot construi o mare varietate de aparate de masura. Circuitele numerice permit implementarea de funcii din ce n ce mai complexe pe acelai cip (micorarea gabaritului aparatului de masura i costului). Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ 1000MHz(frecven de ceas). Caracteristicile metrologice ale aparatelor de msurat: Ele se refera la comportarea aparatelor de msurat n raport cu obiectul supus msurrii, cu mediul ambiant si cu operatorul uman si, cele mai importante, sunt: - intervalul de msurare (domeniul de msurare) care se exprima prin limitele, minima si maxima, ale valorilor ce pot fi msurate cu un aparat dat. Domeniul de msurare se mparte n mai multe subdomenii, numite game (scri) de msurare - rezoluia reprezint cea mai mica variaie a rezultatului msurrii care poate fi observat de operator pe dispozitivul de afiare de la ieirea aparatului de msurat si se exprima ca diferena dintre dou numere consecutive ce pot fi percepute la afiaj. - sensibilitatea (S) este raportul dintre variaia Y a mrimii de ieire si variaia corespunztoare X a mrimii de intrare. -sensibilitatea relativa (Sr) se definete numai pentru aparatele cu mrimi de ieire electrica sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la msurri:
y y Sr x x

-4-

-constanta aparatului (K) se definete numai pentru aparatele de msurat la care sensibilitatea nu depinde de mrimea de intrare X
K 1 X S Y

-prag de sensibilitate (S) prin care se nelege cea mai mica variaie a msurandului ce poate fi pusa n evidenta cu ajutorul aparatului de msurat, n condiii reale de funcionare a lui. Acest parametru determina: precizia maxima pe care o poate avea un aparat de msurat si valoarea minima msurabil a msurandului. El depinde, n principal, de: rezoluia aparatului de msurat, de perturbaiile (proprii si exterioare aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de nul (la aparatele care folosesc la msurare metodele de zero); -precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate ct mai apropiate de valoarea adevrat a msurandului si ea se exprima printr -un numr numit clasa de precizie a aparatului (sau, pe scurt, clasa aparatului) care se determina n funcie de eroare maxim tolerat. - suprancarcabilitatea reprezint capacitatea aparatului de a suporta o valoare de intrare mai mare dect valoarea maxima de regim permanent, pe o anumita durata (scurta sau lunga ce se precizeaz), fr ca parametrii de funcionare ai instrumentului sa se modifice; - fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) n care aparatul funcioneaz stabil (adic ncadrat n limitele parametrilor de performanta, n special clasa de precizie). Concluzii: Avantaje: aparatele numerice de masura pot atinge viteze mult mai mari dect cele analogice deoarece au rspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poart mrimea de msurat(x). aparatele numerice de masura sunt mai robuste(rezistente la ocuri i vibraii). aparatele numerice de masura pot funciona n orice poziie. aparatele numerice de masura sunt uor integrabile n sistemele de msurarereglare conduse de calculator. Dezavantaje: - aparatele numerice de masura nu permit sesizarea rapid a tendinei de evoluie a mrimii de msurat(x) i nici realizarea de scri neliniare.

-5-

2.Tema proiectului :
Sa se proiecteze un aparat de masura numeric capabil sa indeplineasca urmatoarele functii: 1. Ampermetru de curent alternativ cu scarile 2A , 5A, 10A Cu rezistente universale la intrare, tensiune specifica 0.5V Masurarea deformatiilor in material unde rezistenta marcii tensiometrice de 300 , variatia rezistentei marcii tensiometrice 1% si tensiunea de alimentare 12V. 2. Voltmetru de curent alternativ cu scarile 0.3, 1, 10 V Rezistente universale la intrare, rezistenta specifica de 200 kiloohmi/V 3. Pentru realizare se va folosi un Convertor Analogic Numeric dubla panta.

-6-

Argument
Voltmetrul Voltmetrul electronic este un aparat pentru masurarea tensiunii in domeniul frecventelor audio si radio. Voltmetrele de acest tip sunt alcatuite, in esenta, dintrun dispozitiv electronic, care indeplineste functia de detectare si care este urmat, in general, de un amplificator avind in circuitul sau de iesire un aparat cu un magnet permanent si cu bobina mobila care masoara curentul mediu anodic sau un circuit electronic specializat pentru a transforma o marime de intrare analogica in marime digitala, pentru a o prelucra si a o afisa numite convertoare numeric analogice si analog numerice. Deoarece valoarea curent de intare depinde de amplitudinea tensiunii alternative aplicate la intrare, aparatul poate fi etalonat direct in tensiuni. Exceptie, ca schema fac doar milivoltmetrele electronice, la care amplificarea precede detectia. Voltmetrele electronice pot fi clasificate, in primul rind, dupa modul in care se afiseaza rezultatul, distingindu-se voltmetre analogice si voltmetre digitale. De asemenea voltmetrele electronice pot fi clasificate dupa cum utilizeza tuburi sau dispozitive semiconductoare sau dupa tipul de detectie utilizat. Se disting, astfel, voltmetre cu dioda, voltmetre cu detectie anodica si volmetre cu detectie pe grila. In afara de a aceste tipuri curente de voltmetre electronice exista si tipuri speciale, ca: voltmetre cu retragere, voltmetre in punte, voltmetre cu scara logaritmica si voltmetre cu trioda inversata. In ultimul timp, in tehnica masurarilor electronice se utilizeaza pe o scara cat mai larga instrumentele digitale sau numerice, la care rezultatul masurarii apare direct sub forma numerica. Prin voltmetrul digital se intelege un aparat digital destinat masurarii tensiunilor. Ampermetru Se realizeaza utilizand functia de ampermetru cu care sunt prevazute de regula multimetrele digitale. Acestea au ca principala baza constructiva un voltmetru digital, de obicei de tipul cu CAN tensiune timp in varianta cu integrare cu dubla panta. Functia de ampermetru ( miliampermetru ) se realizeaza prin trecerea curentului continuu sau alternativ de masurat printr-o rezistenta calibrata, de regula cu mai multe trepte (sunt multiplu), corespunzatoare curentilor nominali si masurarea caderii de tensiune produsa de curent cu ajutorul voltmetrului digital. Avantajul utilizarii voltmetrelor digitale pentru masurarea curentilor prin intermediul caderii de tensiune produsa pe rezistente calibrate il constituie simplitatea realizarii si utilizarea de voltmetre digitale simple. Dispozitivul este o completare perfect pentru orice sursa de alimentare, incarcatoare de baterii etc, unde tensiunea i curentul trebuiesc monitorizate.

-7-

3.Schema bloc

Divizorul de frecvente Unele aplicaii au nevoie de un semnal de ceas cu o frecven mai mic dect cea a ceasului principal al unui circuit (n cazul de fa este vorba de oscilatorul de 50MHz de pe placa de dezvoltare cu FPGA). Frecvena i perioada unui semnal sunt invers proporionale (f = 1/T), astfel njumtirea frecvenei implic dublarea perioadei. Un semnal cu frecvena de 50MHz are perioada de 20ms. Interfaa divizorului de frecven conine urmtoarele semnale:

semnalul de ceas i semnalul de reset ca intrri (fiind circuit secvenial); valoarea limit, dat ca intrare (numrul de bii pentru aceast intrare se specific innd cont de valoarea maxim a limitei care se poate da n aplicaia curent); semnalul de ceas divizat, dat ca ieire a circuitului.

-8-

Blocul de numrare/afiare
Afiaj numeric (AN)

Numrtor (N)

Registru de memorare

Decodor (D)

CAN

BC BT

GE

-9-

4.Memoriu tehnic Volt-ampermetru

Blocul de alimentare Schema electrica de alimentare din fig.1 utilizeaza doua circuite stabilizatoare de tensiune CI7805 pentru alimentarea simetrica a circuitului integrat ICL 7107 si a afisajului electronic de 4 digiti necesar afisari valori masurate. Valoarea maxima Vmax aplicata la bornele acestuia poate fi pana la 18 Vcc.

Fig. 1

In cazul in care se doreste alimentarea aparatului de masura in curent alternativ se va utiliza circuitul electronic realizat conform fig.2: -un transformatot adaptor de retea, pentru a cobora tensiunea de 220/230V ca la o tensiune de lucru de 6/9 Vca cu 600mA. -2 condensatori electrolitici cu valori de 220 uF in vederea liniarizari valori tensiuni la frecvente mari (de filtraj si rol de cuplaj); -2 condensatori ceramic cu valori de 100nF in vederea liniarizari tensiuni la frecvente mici(cu rol de filtraj) -2 circuite integrate 7805 montate in punte pentru adaptarea tensiuni la valoare nominal de 5v.

Fig.2

-10-

Filtrarea capacitiv const n conectarea unor condensatori n paralel, pe ieirea redresorului, cu respectarea polaritii n cazul condensatoarelor polarizate. O particularitate important a filtrrii capacitive const n faptul c, n absena consumatorului (cu ieirea n gol), tensiunea de ieire este egal cu valoarea de vrf a pulsurilor, depind astfel de 2 ori valoarea eficace a tensiunii alternative care se redreseaz. De exemplu, dac transformatorul furnizeaz n secundar o tensiune de 6V (valoare eficace), valoarea de vrf a pulsurilor este de 2 * 6 8,5V . Prin filtrare capacitiv, tensiunea n gol la ieirea redresorului va fi de cca. 8V.

Circuitul de intrare

Divizorul de tensiune pentru voltmetru Regula divizorului de tensiune: Divizoarele de tensiune , utilizate la masurarea tensiunilor continue, alternative si de impuls, sunt dispozitive de raport cu doua perechi de borne (tip diport), care stabilesc o relatie de dependenta liniara, pe un anumit interval, ntre marimea de masurat electrica si marimea electrica ce actioneaza asupra circuitului. Divizorul de tensiune rezistiv: este realizat din rezistoare bobinate, sau din rezistente cu pelicula metalica, situatie n care exactitatea este mai scazuta dar suficient de buna pentru instrumentatia analogica si digitala. Se utilizeaza pentru masurarea tensiunilor n curent alternativ sau n joasa frecventa si pentru extinderea limitei superiore de masurare a voltmetrelor, compensatoarelor de tensiune alternativa, etc. In afara de divizoarele de valoare fixa se construiesc divizoare reglabile, utilizate pentru prescrierea gamelor la voltmetrele de c.c. Treptele de divizare se aleg n secventa 1-3-10 (sau o alta) pentru voltmetrele analogice si n secventa 110-100 pentru cele digitale.Exista divizoare de tensiune cu mai multe trepte de divizare, cu particularitatea ca una din componente este de nalta exactitate. Aceasta serveste ca etalon la verificarea prin comparatie a exactitatii celorlalte rezistente ale divizorului. Multe din acestea sunt astfel realizate nct rezistentele componente sau grupuri ale acestora sa aiba valori nominale egale, ceea ce permite compararea directa a lor, pentru determinarea erorii fiecarei trepte de divizare. In acest fel ntregul divizor poate fi autocalibrat. Erorile divizoarelor de tensiune sunt determinate, n primul rnd, de abaterile rezistenelor componente de la valorile nominale precum i de mbtrnirea rezistenelor, de variaia valorii acestora cu temperatura i umiditatea, de autonclzire i de influena rezistenelor de izolaie. Evitarea erorilor provocate de rezistenele de izolaie, mai ales la divizoare cu rezistoare de valori nominale foarte mari, o constituie introducerea ecranelor de gard pentru interceptarea
-11-

curenilor de izolaie. Ecranul mbrac toate prile conductoare ale divizorului, inclusiv bornele, care sunt meninute la poteniale egale cu ale conductoarelor gardate cu ajutorul unui divizor secundar. Curenii prin izolaie sunt concentrai astfel ctre divizorul secundar ocolind rezistoarele divizorului principal. Regula divizorului de tensiune se poate aplica pentru a determina tensiunea de la iesirea unui circuit ca cel prezentat mai jos, fr sarcin la iesire.Tensiunea de iesire, Uo ce trebuie masuratat si utilizata ca valoare de intrare la bornele A si B se determin aplicnd legea lui Ohm pentru portiunea de circuit format din R2 :

Fig.6

deci

Uo = IR2

Cu ajutorul unui comutator sau utilizand borne exterioare, conexiunea intre divizorul de tensiune si instrumental de masura se poate face in exteriorul aparatului sau integrat in carcasa acestuia. Pentru valori ale tensiuni cuprinse intre 0.3, 1 si 10 V se vor utiliza divizoarele corespunzatoare tensiunilor cuprinse in intervalul maxim de masura al aparatului:

0-2 V .R3 = 200 0-20 V R3 = 5 0-200 V ..R3 = 50

-12-

Divizorul de curent Regula divizorului de curent: Daca la iesirea unui circuit nu este conectat o rezistent de sarcina se poate aplica regula divizorului de curent pentru a determina curentul prin R2 de exemplu. La fel de bine se poate aplica regula divizorului de curent si pentru a afla curentul prin R1.

Fig.9

Presupunnd rezistentele parcurse de curentii I1 si I2, cu legea curentilor lui Kirchhoff se gseste: I=I+ Cderea de tensiune la bornele rezistentelor se determin cu legea lui Ohm: U = I1R1 = R1 U=I2R2=R2 U=I3R3=R3 Combinnd relatiile de mai sus se obtine:
Rs Rs+Ri

-13-

Amplificatorul instrumental Amplificatoarele instrumentale reprezint o categorie aparte de amplificatoare operaionale utilizate n special n msurri, motiv pentru care acest tip de amplificatoare operaionale au mai fost denumite i amplificatoare de msur. Amplificatorul instrumental este un amplificator operaional diferenial cu amplificare finit i foarte bine reglat, reglajul amplificrii fcndu -se fie prin conectarea n exteriorul integratului a unei rezistene sau grup de rezistene, fie prin comanda digital cu ajutorul unui calculator sau microcontroler. Amplificatorul instrumental are performane superioare amplificatoarelor operaionale n ceea ce privete tensiunea de decalaj, deriva termic, liniaritatea, stabilitatea i precizia amplificrii. Amplificatoarele instrumentale pot fi realizate cu componente discrete i amplificatoare operaionale, n tehnologie monolitic sau hibrid. Cele integrate au elementele de reacie incluse n structura circuitului integrat. La aparatura de msur i control amplificarea n tensiune se face, adesea, cu amplificatoare difereniale la care una din intrri este folosit pentru intrarea de semnal, iar cealalt pentru conectarea reelei de reacie. Dac s-ar folosi un singur amplificator operaional reeaua de reacie ar reduce impedana de intrare la valori care sunt prea mici fa de cele necesare n aceste aplicaii. Din acest motiv au fost realizate structuri speciale de amplificatoare difereniale cu dou sau mai multe amplificatoare operaionale. Amplificatoarele instrumentale sunt amplificatoare difereniale cu intrri flotante fa de mas, cu impedan mare att n modul diferenial ct i n modul comun i avnd o rezisten de ieire redus. Amplificatoarele instrumentale trebuie s ndeplineasc mai multe cerine: amplificarea mrimilor preluate de la senzori pn la valori care pot fi prelucrate fr probleme de etajele urmtoare din lanul de prelucrare a semnalului; asigurarea unei impedane de intrare mari, pentru a nu perturba mrimea aplicat la intrare; realizarea unei anumite caracteristici de transfer, liniar sau neliniar, n funcie de natura procesului de msurare; asigurarea unei caracteristici de frecven adecvate procesului de msurare; asigurarea unei rejecii a semnalului de mod comun foarte mare.

Principalii parametri ai unui amplificatorului instrumental sunt: a) ctigul (G). Valoarea acestui parametru reprezint panta caracteristicii de transfer a amplificatorului instrumental. n datele de catalog sunt specificate: eroarea ctigului, neliniaritatea ctigului i stabilitatea ctigului n raport cu temperature.
-14-

b) tensiunile de decalaj la intrare i la ieire. Tensiunea de decalaj la intrare, Uosi [V] i tensiunea de decalaj la ieire, Uoso [V] sunt independente una fa de cealalt i, prin urmare, trebuie considerate separat. Pentru un ctig dat, tensiunea total de decalaj Uos este definit pe baza a dou erori: - eroarea total raportat la intrare (Total Referred to the Input Error Total RTI Error) prin: Uos(RTI) = Uosi + Uoso/G; - eroarea total raportat la ieire ( Total RTO Error) prin: Uos(RTO) = GUosi + Uoso. c) curentul de decalaj la intrare (n [nA]), valoarea acestuia n funcie de temperatur (n [nA]), precum i coeficientul mediu de temperatur al curentului de decalaj la intrare (n [pA/0C]). d) curentul de polarizare la intrare (n [nA]), valoarea acestuia n funcie de temperatur (n [nA]), precum i coeficientul mediu de temperatur al curentului de polarizare la intrare (n [pA/0C]). d) impedanele de intrare diferenial i de mod comun . Sunt alctuite dintr-o rezisten n paralel cu o capacitate. Se exprim n G||pF. e) impedana de ieire. Este foarte mic, de ordinul 10-2 . f) tensiunea i curentul de zgomot ale amplificatorului . Aceti parametri pot fi raportai fa de borna de intrare a amplificatorului, fiind specificai ca i valori vrf la vrf sau efective ntr-un anumit interval de frecvene (se exprim n [nV], respectiv n [pA]). g) raportul de rejecie a modului comun, CMMR. Este specificat pentru o anumit nesimetrie a sursei de semnal de intrare, de obicei 1 k, pentru diferite valori ale ctigului i ale tensiunii de mod comun UCM. CMRR crete odat cu creterea ctigului i scade odat cu creterea frecvenei. h) parametri referitori la regimul dinamic: - banda de frecvene la -3 dB la semnal mic. Este specificat pentru diferite valori ale ctigului. Cu ct ctigul este mai mare cu att banda de frecvene este mai mic. - viteza de urmrire (Slew Rate, SR [V/s]). - timpul de stabilizare. Este specificat n funcie de valoarea ctigului pentru o variaie dat a tensiunii de intrare.

-15-

n aplicaiile care au n vedere prelucrarea de informaie, pentru msurarea tensiunilor alternative, sau n nenumrate alte aplicaii de semnal mic, este inacceptabil distorsionarea semnalului.Pentru nlturarea inconvenientelor prezentate mai sus se folosesc scheme compuse din A.O. i diode semiconductoare, numite redresoare de precizie.

-16-

Convertor Analog Numeric (CAN)

CAN sau Convertor Analogic Numeric reprezint un bloc sau un circuit care poate accepta o mrime analogic (curent, tensiune) la intrare, furniznd la iesire un numr care constituie o aproximare (mai mult sau mai putin exact) a valorii analogice a semnalului de la intrare. Dupa cum rezulta din aceasta definitie legatura dintre intrare si iesire este o functie definita pe o multime discreta - multimea numerelor aplicate la intrare - cu valori ntr-un anumit interval de tensiuni sau curenti de iesire. Pentru un CNA ideal se poate scrie: v0=n.V sau i0=n.I corespunzator unei iesiri n tensiune si respectiv n curent. Variabila n reprezinta numarul aplicat la intrare iar V si I treptele de tensiune respectiv de curent corespunzatoare unei unitati aplicate la intrare (pentru n=1 v0=V). Pentru definirea parametrilor CNA si CAN este necesar sa definim urmatoarele notiuni: - Cuantizare = mpartirea intervalului de variatie a unei marimi analogice ntr-un numar determinat de trepte (cuante). - MSB = (Most Significant Bit), bitul cel mai semnificativ, este bitul avnd ponderea cea mai mare la scrierea binara a numerelor. - LSB = (Least Significant Bit), bitul cel mai putin semnificativ, cu ponderea cea mai mica la scrierea binara a numerelor.

Pentru exemplificare consideram reprezentarea binara a numarului N: N b b b b bnnk110 unde bk{0,1} si k{0,1,...,n}. n aceasta scriere bn=MSB, b0=LSB, bk=BIT. Parametrii CAN: Gama de variatie a semnalului de iesire: reprezinta domeniul maxim de variatie pe care l poate avea marimea analogica de la iesirea convertorului D/A. Rezolutie: reprezinta treapta minima ce poate fi sesizata la iesirea unui convertor numeric - analogic; trebuie precizat ca specificarea rezolutiei se poate face prin valoarea absoluta a treptei minime de la iesirea convertorului, fie prin numarul maxim de trepte distincte de la iesire. Eroare de gama: este o eroare de factor de transfer reprezentnd abaterea pantei caracteristicii de transfer reale fata de panta caracteristicii de transfer ideale; se masoara n %. Eroare de offset: reprezinta deplasarea caracteristicii de transfer fata de origine; se masoara n LSB. Eroare de neliniaritate: exprima abaterea caracteristicii reale de la caracteristica ideala-linia dreapta a convertorului D/A; se masoara n LSB.
-17-

Timpul de conversie: reprezinta intervalul de timp necesar pentru a se executa o conversie; conversia se considera ncheiata cnd marimea de iesire se stabileste la valoarea finala 1,2 LSB Bit de semnificaie maxim (BSMax, MSB) n sistemul de numeratie binar, bitul de semnificatie maxim este cifra pozitionat (deobicei) la scriere n partea de extrem stng si care are ponderea maxim n numr.

Bit de semnificaie minim(BSMin, LSB) n sistemul de numeratie binar, cifra cea mai puin semnificativ este bitul de semnificaie minim, amplasat de regul n extrema dreapt a numrului. Acest bit poart ntr-un sistem numeric cea mai mic informatie care are sens, reprezentnd deci rezoluia sistemului respectiv.Din aceast cauz toate erorile analogice trebuie s reprezinte fractiuni din valoarea (curent sau tensiune) asociat acestui bit. Codificator n conversia de date un circuit de codificare (ENCODER) reprezint un convertor analog/numeric. El mai este denumit digitizor sau cuantificator. Cuantificare Divizarea intervalului de variatie (tensiune, curent) al unei mrimi analogice ntrun numr determinat de trepte (cuante") de amplitudine egal, n scopul exprimrii valorii analogice sub form de numr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic.Mrimea treptelor rezultate n urma cuantificrii este egal cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variatie si numrul lor, fiecare astfel de cuant" fiind delimitat de dou nivele de cuantificare succesive. Caracteristica de transfer Dependenta dintre mrimea de iesire a unui convertor si mrimea sa de intrare reprezint caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele dou mrimi are ntotdeauna o variatie analogic iar cealalt o variatie numeric, caracteristica de transfer att a unui CAN ctsi a unul CNA are o variatie n trepte.

-18-

Convertorul analog-digital folosit este circuitul integrat C520D. Circuitul C520D este un circuit monolitic CAD 3 digiti construit pe baza tehnologiei I2L. Functiile sunt realizate pe un cip ce contine peste 1200 elemente functionale n sistem LSI cu cca. 75% partea digitala i 25% partea analogica. Are o singur tensiune de functionare cu un consum de energie redus. El prezinta toate avantajele si dezavantajele procedeului DUAL-SLOP cum sunt: Suprimarea tensiunii perturbatoare in dependenta cu timpul de integrare; Insensibilitate reletiva la oscilaiile frecventei de tact; Numai la cote (rate) de transformare conversia este lenta. Eroarea maxim este 0,1% la valoarea masurata 1 digit. Caracteristicile circuitului ICL7107 sunt: 1. masoar tensiuni si cureni pe un domeniu larg; 2. afiseaz valoarea masurata in mai multe moduri de functionare; 3.prezinta avantajul de a mentine valoarea masurata atat cat e nevoie; 4. se poate folosi si la microcalculatoare electronice pentru inmagazinarea datelor; 5. alimentare intermediara; Dispune de o sursa de referinta pentru curent si teniune, polaritate automata si un generator de tact (oscilator intern) care toate contribuie la functionarea convertorului (conversiei) n trei moduri: 1) funcionare lenta; 2) hold (functionare n asteptare); 3) functionare rapida (n viteza).

-19-

El culege la intrare o tensiune situata n domeniul Ui = 99mV 9999mV. Aceasta este preluata in interior, iar la iesire semnalele sunt demultiplexate cu ajutorul unui circuit BCD. Valoarea masurata este afisat de acesta direct pe trei afisoare. C520D are posibilitatea afisarii depairii negative sau pozitive. Tensiunea de alimentare (de lucru) Us = 5V 10% si circuitul este compatibil cu sistemul TTL care se alimenteaza la +5V 5%.
10 L
14 12 8 9 6 13 7 Us Cs Ps1 Ps2 Hold . GND C520D QA QB QC QD

11

U1

H
LSD NSD MSD 5 3 4 2 1 15 16

Configuratia pinilor: 1) BCD iesire date QB 2) BCD iesire date QA 3) Iesire digitala NSD (101) 4) Iesire digitala MSD (102) 5) Iesire digitala LSD (100) 6) Mod de functionare ales (viteza de comutare) 7) Alimentare negativa masa 8) Potentiometru de zero (NP) 9) Potentiometru de zero (NP) 10) Intrare L 11) Intrare H 12) Condensator de integrare Ci 13) Potentiometru valoare final 14) Tensiune de lucru Us = 5V 15) BCD iesire date QC 16) BCD iesire date QD Valorile limita caracteristice sunt: - tensiunea de functionare Us = 0 7V; - tensiunea de intrare la pini 10, 11 fata de masa U0L = 15 15V; - tensiunea la pinul 6 U6 = 0 7V; - tensiunea in cod BCD si la iesirile digitale U0H = 0 7V. Conditiile de functionare sunt:
-20-

- tensiunea de lucru Us = 4,5 5,5V 10%; - temperatura mediului ambiant Ta = 0 70 C; -tensiunea de intrare intre pini 10 si 11 U10-11 = 99 999 mV; - tensiunea pentru viteza de comutare la pinul de comanda 6: - functionare normala U6 = 0 0,4V; - hold U6 = 0,8 1,6V; - functionare rapida U6 = 3,2 5,5V. - reglarea punctului zero Ui = 0V; - reglarea valorii finale Ui = 999mV Schema bloc a convertorului C520D este:

In schema standard pentru afisarea cu anod comun rezistentele R3 R6 garanteaza pragul de intrare conform TTL pentru decodorul D147C. Rezistentele R7 R9 sunt pentru limitarea curentului la iesirile digitale si trebuie s fie de 2 k. Tranzistoarele sunt cu siliciu de tip PNP. Limitarea curentului prin rezistentele R10 R16 sunt corespunzatoare folosirii la alegere a elementelor de afisare. Pentru a citi mai bine valoarea masurat e nevoie de o rata de conversie lenta. In acest sens se pune la masa pinul 6. Valoarea masurata si afisata ramane atat timp cat pinul 6 e la masa. Daca se revine la pozitia anterioara indicatia este alta ntrucat circuitul lucreaza in interior. Se foloseste un sistem de afisaj cu LED cu catodul comun. Se folosesc tranzistoare PNP pentru comanda segmentelor. Limitarea curentului in baza

-21-

tranzistoarelor se face cu rezistene de 5k. Stralucirea (aprinderea) afisajului se face intr-un scurt timp de 2 3 ms.

Tabelul urmtor arat modul de funcionare compatibil cu TTL:

E H a) L deschis H b) L deschis

U6 0,4V 1,2V 1,2V 1,2V US UCEsat 1,2V

viteza lent ateptare ateptare ateptare rapid ateptare

Generatorul etalon (Ge) Generatorul de tact etalon (GE) este constituit dintr-un simplu oscilator RC, frecvena acestui putnd fi reglat la 40 kHz (timpul de integrare este T 1=100 ms) sau 50 kHz (T1=40 ms); pentru realizarea intervalului T1, frecvena generatorului este divizat intern la valori corespunztoare. Tensiunea de referin (U0) este preluat de la dioda Zener intern de 2,8 V (coeficient termic 0,01%/C) prin intermediul unui poteniometru cu ajutorul cruia poate fi reglat la 100 mV (pentru gama de 200 mV) sau la 1 V (pentru gama de 2 V). Dac se renun la referin, voltmetrul poate fi utilizat ca logometru (raiometru), cea de-a doua tensiune fiind introdus n locul lui U0 (adic pe cursorul poteniometrului).

-22-

Divizorul de frecventa Divizoarele de frecven sunt circuite speciale la care informaia de intrare este considerat n general frecvena semnalului de tact, iar informaia de ieire este frecvena unui semnal generat. mprind frecvena de intrare la frecvena de ieire se obine raportul de divizare. Ca i observaie, factorul de umplere a semnalului de ieire nu neaprat este egal cu 0,5. Este important faptul c numrul de stri distincte prin care trece circuitul trebuie s fie egal cu raportul de divizare.

Numaratorul zecimal este des intalnit in aplicatiile practice,se bazeaza pe structura numaratorului asincron binar,la care se adauga un circuit de decodificare a stari,format dintr-o poarta SI-NU.Cand numaratorul ajunge in starea 1,iesirea portii SI-NU,trece in 0 logic,determinand trecerea numaratorului in starea 0 dupa care ciclul de functionare se repeta.Numaratoarele sunt elemente care stau la baza sistemelor numerice utilizate in tehnica de calcul .Numaratoarele sunt circuite care evolueaza periodic (ciclic) ntre anumite stari. Numarul starilor distincte dintr-un ciclu se numeste modulul numaratorului si se noteaza cu m .

Numarator

-23-

Decodoare Decodorul este un circuit logic cu mai multe intrri i mai multe ieiri care convertete semnalele de intrare codate n semnale de ieire codate, codurile de intrare i de ieire fiind diferite. n general, codul de intrare este construit pe mai puini bii dect codul de ieire, iar ntre cuvintele de cod de intrare i cuvintele de cod de ieire exist o coresponden biunivoc. Structura general a unui circuit de decodare este cea din figur. Intrrile de activare, dac exist, trebuie s fie confirmate pentru ca decodorul s realizeze corespondena intrare-ieire n mod normal. n caz contrar, decodorul asociaz tuturor cuvintelor de intrare un singur cuvnt de cod de ieire - disabled (neactivat). Pentru semnalul de intrare, cel mai frecvent se utilizeaz un cod binar de n bii, n care un cuvnt de n bii reprezint una dintre cele 2n valori codate diferite, n mod normal numerele ntregi de la 0 la 2n-1. Uneori, codurile binare de n bii se trunchiaz, reprezentndu-se astfel mai puin de 2n valori. De exemplu, n codul BCD, combinaiile de 4 bii de la 0000 la 1001 reprezint cifrele zecimale 1...9, iar combinaiile de la 1010 la 1111 nu sunt utilizate. Pentru semnalul de ieire, cel mai frecvent se utilizeaz un cod 1 din m, care conine m bii, n orice moment fiind confirmat unul dintre bii. Astfel, pentru un cod 1 din 4 cu valorile de ieire active n HIGH, cuvintele de cod sunt: 0001, 0010, 0100 i 1000. Dac valorile de ieire sunt active n LOW, cuvintele de cod sunt: 1110, 1101, 1011 i 0111.

Decodorul binar

-24-

Decodorul binar este destinat operaiilor de generare a semnalelor de selecie sau de implementare a funciilor logice mai complicate. Acest tip de d ecodor are n intrri de cod, un numr de intrri de validare i 2n ieiri; intrrile de validare permit activarea/dezactivarea funcionrii decodorului prin trecerea ieirilor n starea inactiv. Un exemplu de decodor binar este SN74138 (decodor binar 1 din 8, n tehnologie TTL); n seria CMOS standard nu exist un decodor binar. Decodorul BCD-zecimal Acest decodor are 4 intrri i 10 ieiri, corespunztoare numerelor zecimale 0...9; codurile 10...15 sunt invalide i nu produc activarea niciunui semnal de ieire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afiajelor cu tuburi indicatoare (unde fiecare cifr are comand separat) sau la comanda unor afiaje de tip bargraf. Exemple de decodoare BCD-zecimal: SN7442 (decodor 1 din 10, de uz general, n tehnologie TTL), SN74141 (decodor 1 din 10 pentru atacul tuburilor indicatoare, n tehnologie TTL), 4028 (decodor 1 din 10, de uz general, n tehnologie CMOS). Decodoare de comand a afiajului Pentru extragerea datelor binar-zecimal din numrtoarele binare i afiarea lor n form zecimal, se utilizeaz un decodor de comand. n funcie de forma caracterelor afiate, rezult trei tipuri principale de decodoare, i anume: decodoare pentru comanda iluminrii directe a caracterelor zecimale, prin codul 1 din 10: decodoare pentru comanda iluminrii unor segmente, din combinarea crora rezult caractere zecimale; decodoare pentru comanda iluminrii unor puncte, n czul reprezentrii prin matrice alfanumerice. Tipul decodoarelor este determinat i de valorile tensiunilor i curenilor pentru comanda diferitelor sisteme de afiaj. Astfel: pentru comanda sistemelor de afiaj cu LED-uri condiia principal impus decodorului este asigurarea curentului de ieire pentru polarizarea segmentelor, valorile uzuale fiind de 2-20 mA. n cazul circuitelor TTL, aceasta nu constituie o problem. Deoarece valorile tensiunii directe pe un segment electrolumniscent este de 1,6-3,4 V, se impune conectarea unei rezistene serie la decodoarele cu circuit de ieire colector deschis, pentru compatibilitatea cu tensiunea de alimentare de 5V a circuitelor TTL. Decodoarele CMOS pot comanda sisteme de afiare cu LED-uri: direct, n cazul celor cu un curent de lucru de 5 mA sau prin intermediul unor amplificatoare de curent, n cazul unui curent mai ridicat. n prezent, se

-25-

realizeaz circuite integrate monolitice care includ att sistemul de afiare LED, ct i celelalte blocuri: circuite de numrare, memoria, decodorul etc. pentru comanda sistemelor de afiaj cu cristale lichide se folosesc decodoarele cu circuite CMOS, care asigur minimizarea consumului de putere. Comanda cristalelor lichide impune un artificiu de schem n vederea activrii segmentelor cu o tensiune alternativ (de la o surs auxiliar) i a producerii unei tensiuni nule pe segmentele ce formeaz caracterul. Sistemul de afiare cu cristale lichide nu se preteaz la comanda prin multiplexare, din cauza faptului c nu exist un prag bine definit de blocare i c la aceste sisteme timpul de rspuns are o valoare relativ mare.

Afiajul Dei utilizate pe scara larg in aparatura de laborator, afiajele cu LED-uri tind s fie nlocuite de cele cu cristale lichide, deoarece acestea din urma prezint unele avantaje importante , mai ales n construcia aparatelor de msur portabile: consum mult mai sczut (zeci de W, fa de zeci de mW); tehnologie mai simpl i mai ieftin; unghi mare de vizibilitate n toate direciile. Acestea le-au impus, n ultimul timp, att n aparatele de buzunar (multimetre, calculatoare), ct i n construcia altor aparate de msur portabile (cleti ampermetrici, termometre, cronometre). La baza acestei familii de afiaje stau o serie de substane organice (de exemplu clorhidratul de colesterol) cu proprietti speciale, numite cristale lichide. Cristalele lichide reprezint o stare intermediar ntre starea lichid i cea solid a materiei. Au mobilitate ridicat, asemntoare lichidelor, precum i un anumit grad de ordonare a moleculelor, datorit cruia se manifest proprietile optice (anizotropie) specifice moleculelor cristaline. Ca textur, cristalele lichide pot fi: nematice, smetice i colesterice. Toate aceste trei tipuri de cristale sunt alctuite din molecule alungite, paralele ntre ele, deosebirea constnd n gr uparea i mobilitatea relativ a moleculelor. Forme constructive de baz. Spre deosebire de afiajele cu LED-uri, care sunt alctuite din module individuale, la cele cu cristale lichide ntregul afiaj se face pe o singur plachet, ceea ce simplific tehnologia, reduce gabaritul i micoreaz costul. Structura de baz a unei plachete afioare cu cristale lichide este similar cu cea a unui condensator plan-paralel cu armturi transparente, avnd ca dielectric cristalul respectiv.

-26-

Principiul de funcionare. n stare normal, neexcitat, moleculele cristalului nematic sunt paralele ntre ele, iar cristalul este transparent. Aceast stare ordonat poate fi modificat cu ajutorul unui cmp sau curent electric, situaie n care cristalul devine opac. Apare astfel posibilitatea de a comanda electric trecerea sau oprirea luminii, posibilitate ce st la baza afisajelor cu cristale lichide. Dup felul semnalului de comand utilizat (curent, tensiune), exist dou tipuri de afiaje cu cristale lichide, cu structur similar: afiaje ce funcioneaz pe principiul difuziei dinamice; afiaje cu efect de cmp. Afiaje cu cristale lichide cu difuzie dinamic. Utilizeaz un cristal nematic de puritate redus, iar modificarea transparenei se produce prin turbulena moleculelor provocat de curentul ce strbate perpendicular cristalul, curent ce este vehiculat prin ionii (impuriti) prezeni n structura cristalului respectiv. Acest tip de afiaj are vitez de rspuns acceptabil (2050 ms), ns necesit tensiune de lucru (c.c. sau c.c de 50 Hz) relativ mare (1015 V) i de aceea nu se mai utilizeaz n domeniul aparatelor numerice portabile. Afiaje utiliznd cristale lichide cu efect de cmp. Acesta folosete un cristal de nalt puritate (fr ioni), cu rezistivitate mare, iar efectul de modificare a transparenei se obine prin rotirea, ordonat, a moleculelor sub influena unui cmp aplicat, de unde i denumirea de cristale lichide cu efect de cmp. Acest tip de afiaj prezint avantajul c poate funciona la tensiuni mai sczute: 25 V (c.c. sau impulsuri), ns are i vitez de lucru mai sczut (0,10,2 s). Cu toate acestea, n prezent, este singurul tip de afiaj cu cristale lichide adoptat de ctre constructorii de aparate de msur cu afiare numeric. Dup sursa de lumin folosit, ambele tipuri de afiaje pot fi cu surs proprie de lumin (utilizeaz o lamp tip baghet miniatural, plasat n spatele plachetei) sau cu lumin ambiant (folosesc numai lumina ambiant, iar cifrele apar ntunecate, pe fondul alb-cenuiu, fiind mult mai economice). Activarea LCD se face cu tensiune dreptunghiular (cca. 50 Hz) furnizat din interiorul circuitului 7107 prin pinul 21 (firma INTERSIL atrage atenia ca aplicarea unei tensiuni continue peste 50 mV, pe o durat de cteva minut e , poate distruge cristalul lichid al afiajului, drept care se recurge la alimentarea n impulsuri).

-27-

-28-

5.Schema electrica pentru volt-ampermetru

Schema electrica de alimentare din fig.1 utilizeaza doua circuite stabilizatoare de tensiune CI7805 pentru alimentarea simetrica a circuitului.

Fig. 1 In cazul in care se doreste alimentarea aparatului de masura in curent alternativ se va utiliza circuitul electronic realizat conform fig.2: -un transformatot adaptor de retea, pentrau a cobora tensiunea de 220/230V ca la o tensiune de lucru de 6/9 Vca cu 600mA. -o punte redresoare in vederea redresari curentului alternativ in curent continuu alcatuita din 4 dione cu Ge de tipul 1N4007; -2 condensatori electrolitici cu valori de 220 uF in vederea liniarizari valori tensiuni la frecvente mari (de filtraj si rol de cuplaj); -2 condensatori ceramic cu valori de 100nF in vederea liniarizari tensiuni la frecvente mici(cu rol de filtraj) -2 circuite integrate 7805 montate in punte pentru adaptarea tensiuni la valoare nominal de 5v.

Fig.2

Filtrarea capacitiv const n conectarea unor condensatori n paralel, pe ieirea redresorului, cu respectarea polaritii n cazul condensatoarelor polarizate. O particularitate important a filtrrii capacitive const n faptul c, n absena consumatorului (cu ieirea n gol), tensiunea de ieire este egal cu valoarea de
-29-

vrf a pulsurilor, depind astfel de 2 ori valoarea eficace a tensiunii alternative care se redreseaz. De exemplu, dac transformatorul furnizeaz n secundar o tensiune de 6V (valoare eficace), valoarea de vrf a pulsurilor este de 2 * 6 8,5V , neglijndu-se cderile pe diode. Prin filtrare capacitiv, tensiunea n gol la ieirea redresorului va fi de cca. 8V.

-30-

6.Realizarea cablajului
Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple.Dintre acestea, cele mai utilizate sunt: metoda cu radiaii UV (utilizat n cazul cablajelor fotorezistive) i metoda foliei de transfer de tip PnP. Realizarea cablajelor imprimate de serie mic sau unicat poate fi realizat prin diferite metode, una dintre acestea fiind i utilizarea foliei de transfer de tip PNP (PRESS and PEEL=apas i dezlipete). Aceast tehnologie de realizare a cablajelor se bazeaz pe o folie de tip special. Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt: se realizeaz desenul cablajului imprimat, fie manual, fie prin intermediul unor programe specializare (ORCAD, PROTEL, CIRCUIT MAKER,Ped2Ped); acest desen, considerat pozitiv se copiaz cu ajutorul unui copiator pe folia de tip PnP.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP, realiznd pe aceasta desenul negativ (n oglind) al desenul de cablaj; se pregatete plcua de cablaj imprimat, tindu-se la dimensiunea necesar lefuindu-se cu un glasspapier foarte fin; se degreseaz placa de cablaj imprimat, n vederea curairii de oxizi i grsimi prin scufundarea acesteia ntr-o soluie slab de acid:HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2; dup 30 de secunde se scoate, se spal sub un jet de ap iar apoi se usuc.Fr s se ating cu mna cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer de tip PnP; cu ajutorul unui fier de clcat, reglat la temperatura de 200 pana la 225 de grade Celsius, se nclzete suprafaa foliei avndu-se grij s existe un contact permanent ntre fierul de clcat i folie; se are n vedere faptul c toat suprafaa foliei s fie uniform nclzit, aceasta realizndu-se prin micri circulare ale fierului de clcat.De regul, timpul necesar transferrii tonerului de pe folie pe placa de cablaj imprimat este ntre 60 i 120 de secunde.n mod normal acest timp este dependent de mrimea suprafeei de transferat. Operaiunea se consider ncheiat cnd prin folia transparent se observ perfect traseul desenat: se las s se rceasc cablajul i folia dup care, cu mare atenie se dezlipete ncepnd de la coluri.Se vizualizeaz desenul transferat pe cablaj, se compar cu originalul i dac este nevoie se corecteaz cu ajutorul unui marker traseele ntrerupte; se introduce placa de cablaj imprimat ntr-o soluie de clorur feric de o concetraie adecvat.n urma reaciei chimice care are loc:

-31-

2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele neacoperite sunt corodate, obinndu-se n final copia fidel n cupru a traseului desenat.Timpul de corodare depinde de concentraia soluiei de clorur feric, de temperatur i de gradul de agitaie a acestuia; dup terminarea corodrii se scoate placa de cablaj imprimat din soluie, se spal sub jet de ap, se usuc, se ndeprteaz cu ajutorul unui praf abraziv tonerul depus, se acoper suprafaa de cupru cu o soluie de colofoniu dizolvat n alcool; dup aceast operaie placa de cablaj imprimat poate fi utilizat n vederea guririi ei i a montrii pieselor electronice; Aceast tehnologie este ideal pentru cablaje unicat sau de serie mic de complexitate medie.Traseele de cablaj realizate nu pot avea dimensiuni mai mici de 0,8 mm.Traseele mai fine se pot realiza doar prin alte metode.

Cablajul imprimat

-32-

Componentele utilizate: R1 = 180k R2 = 22k R3 = 12k R4 = 1M R5 = 470k R6 = 560 R7=200 R8=5 R9=50 R10=1.6 R11=0.06 R12=0.1 C1 = 100pF C2 = 100nF C3 = 47nF C4 = 10nF C5 = 220nF P1 = 20k (semireglabil)
-33-

U1 = ICL 7107 LD1,2,3,4 = Display 7 segmente cu anod comun. IC1=CA3161E IC2=CA3162E Intersil-Harris IC3=CA3161E Intersil-Harris IC4=CA3162E Intersil-Harris Q1,2,3=BC557 ceramica Q4,5,6=BC557 ceramica LD1,2,3 = MAN 6960 LD4,5,6= MAN 6960 1N4001 (4 diode) 1C5=LM7805

-34-

7.Breviar de calcul
Divizorul de tensiune Avem scara de 0.3, 1, 10 V Rsp=200k/V U0=0,3V I= U
Rsp

I=0.0015mA R1=U0/I=0,3/0.015 =200 U0=1V I=0.005mA R2=U0/I=1/ 0.005=5 U0=10V I=0.5mA R3=U0/I=10/0.5 =50 Divizorul de curent Avem scara de0.3, 3, 5A Usp= 0.5V R=U/I I1=0.3A R1=1.6 I2=3A R2=0.16 I3=5A R3=0.1

-35-

8.Calculul economic
Componenta Pret (RON)

Circuit integrat ICL7107 4 digiti 7 segmente Condensatori 100pF 100nF 47nF 10nF 220nF Rezistente 180k 22k 12k 470k 1M 560k Semireglabil 20k Total

12RON 12RON 0,1RON 0,1RON 0,1RON 0,1RON 0,1RON 0.5RON 0.5RON 0.5RON 0.5RON 0.5RON 0.5RON 2RON 41.75RON

-36-

9.Bibliografie

1. Masurri electronice (aparate i sisteme de msur numerice): Mihai Antoniu, tefan Poli, Eduard Antoniu 2. Nicolau, Edmond; Beli, Mariana Msuri electronice generale; Editura Tehnic , Bucuresti, 1964 3. Manualul electricianului : Editura de stat si pedagogica- Bucuresti 1961 4. Winikipedia libraria online internet 5. George D Oprescu , Caleidoscop Audio , Editura Albatros, Bucuresti, 1982. 6. http://www.ici.ro/RRIA/ria1998_1/art02.html. 7. Gheorghe Cartianu, Analiza si sinteza circuitelor electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972. 8. Grup de autori, Revista Stiinta si Tehnica, NR 4,Editura Tehnica, Bucuresti, 1974. 9. http://www.electronica.ro/ 10.Dan Sachelarie, Bazele dispozitivelor semiconductoare, Editura Matrixrom, Bucuresti ,2008. 11.http://datasheetcatalog.com/

-37-