Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi

Departamentul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii

Specializarea: Telecomenzi si Electronica in Transporturi

Grupa 8313

Proiect MES

Proiectarea unui instrument numeric de masura

Indrumator: Student:

S. L. Nemtoi Lacramioara-Mihaela Lala Miruna-Mihaela

Radu Nicolae Florian

1
 Cuprins

1. Introducere
2. Tema proiectului
3. Schema bloc
4. Memoriu tehnic
5. Breviar de calcul
6. Calculul economic
7. Schema electrica a aparatului
8. Realizarea cablajului
9. Bibliografie

2
 1.Introducere
Importanta aparatelor de masura numerice

Avantaje si dezavantaje fata de aparatele analogice.

Cea mai importanta trasatura a aparatelor de masurare numerice consta in faptul

ca acestea sunt aparate electronice moderne, care furnizeaza rezultatul masurarii sub
forma numerica. Aceste aparate s-au dezvoltat rapid in ultimele decenii, datorita progreselor
microelectronicii, si in general, prezinta performante superioare aparatelor de tip analogic cu
aceleasi functii la un pret de cost comparabil.

Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat:

Ele se refera la comportarea aparatelor de masurat in raport cu obiectul supus masurarii,

cu mediul ambiant si cu operatorul uman si, cele mai importante, sunt:

- intervalul de masurare (domeniul de masurare) care se exprima prin limitele, minima si

maxima, ale valorilor ce pot fi masurate cu un aparat dat. Domeniul de masurare se imparte in
mai multe subdomenii, numite game (scari) de masurare

- rezolutia reprezinta cea mai mica variatie a rezultatului masurarii care poate fi observata de
operator pe dispozitivul de afisare de la iesirea aparatului de masurat si se exprima ca diferenta
dintre doua numere consecutive ce pot fi percepute la afisaj.

- sensibilitatea (S) este raportul dintre variatia Y a marimii de iesire si variatia corespunzatoare X
a marimii de intrare.

-sensibilitatea relativa (Sr) se defineste numai pentru aparatele cu marimi de iesire electrica sau
la convertoarele (traductoarele) utilizate la masurari:

y
y
Sr
x
x

-constanta aparatului (K) se defineste numai pentru aparatele de masurat la care sensibilitatea nu
depinde de marimea de intrare X

3
 1 X
K
S Y

-prag de sensibilitate (S) prin care se intelege cea mai mica variatie a masurandului ce poate fi
pusa in evidenta cu ajutorul aparatului de masurat, in conditii reale de functionare a lui. Acest
parametru determina: precizia maxima pe care o poate avea un aparat de masurat si valoarea
minima masurabila a masurandului. El depinde, in principal, de: rezolutia aparatului de masurat,
de perturbatiile (proprii si exterioare aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de nul (la
aparatele care folosesc la masurare metodele de zero);

-precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate cat mai apropiate de valoarea
adevarata a masurandului si ea se exprima printr-un numar numit clasa de precizie a aparatului
(sau, pe scurt, clasa aparatului) care se determina in functie de eroare maxim tolerata.

- supraincarcabilitatea reprezinta capacitatea aparatului de a suporta o valoare de intrare mai

mare decat valoarea maxima de regim permanent, pe o anumita durata (scurta sau lunga ce
se precizeaza), fara ca parametrii de functionare ai instrumentului sa se modifice;

- fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) in care aparatul
functioneaza stabil (adica incadrat in limitele parametrilor de performanta, in special clasa de
precizie).

Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este

transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii
este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci
masurarea este discrete (discontinua).

Avantaje:

- elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa);

- precizia de masurare foarte mare (10 -510-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat
afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare);

- sensibilitatea foarte buna;

- evaluare rapida a valorii marimii masurate;

-comoditate in efectuarea masurarilor;

4
- viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda);

- comutare automata pe domeniul de masurare;

- posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor;

- posibilitatea automatizarii procesului de masurare;

-posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;

- posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.

Dezavantaje:

- complexitate mare;

- cost ridicat.

Utilizari

Datorita performantelor sunt utilizate la:

- masurari de precizie in laborator;

- masurari in procesele industrial de automatizare;

- masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta;

- masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial;

- masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator;

- controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial.

5
 2.Tema proiectului

Sa se proiecteze un aparat de masura numeric capabil sa indeplineasca urmatoarele functii:

-Voltmetru de curent continuu cu scarile : (1, 10, 100) V

Cu rezistenta specifica Rs=200Kohm/V si rezistente individuale in circuitul de intrare.

-Ampermetru de curent continuu cu scarile : (1, 3, 5) A

Cu rezistente individuale in circuitul de intrare.

-Pentru realizare se va folosi un Convertor Analog-Numeric(CAN).

Descriere :

-Voltmetrul este un aparat electric de masura folosit pentru masurarea tensiunilor in circuitele
electrice. O alta definire valabila spune ca, voltmetrul este un aparat de masura care masoara
diferenta de potential electric dintre doua puncte. Voltmetrele clasice sunt compuse din
dispozitive de masura propriu-zise, alaturi de care pentru extinderea domeniului de masura sau/si
divizarea in game de masura sunt incluse in constructie rezistente aditionale si divizoare de
tensiune.

In present voltmetrele electronice analogice (cu ac indicator) nu se mai fabrica, locul lor fiind
luat aproape intotalitate de catre voltmetrele digitale (numerice), cele analogice gasindu-se inca
in numar mare atat in tehnica de laborator cat si in instrumentatia industriala mai veche.

Caracteristici de baza ale voltmetrelor electronice

Voltmetrele electronice au sensibilitate mult mai mare decat voltmetrele electromecanice datorita
rezistentelor electrice de intrare mult mai mari, dar sunt mai complicate si (uneori) mai
vulnerabile la perturbatii electromagnetice. In literatura tehnica de prezentare (prospecte)
caracteristicile voltmetrelor sunt clasificate in:

caracteristici de intrare

6
 caracteristici de transfer

caracteristici de iesire

characteristici generale

Caracteristici de intrare
a) Rejectiasemnalelorparazite.
b) Tipuri de intrari la VE alimentate la retea.
c) Tensiuninominale (game)
d) Impedanta de intrare

Caracteristici de transfer
a) Sensibilitatea
b) Rezolutia
c) Precizia

Caracteristici de iesire
a) Tipuri de afisareanalogica
-afisarea cu ac indicator
-afisareaanalogica cu LED-uri
b) Iesirea de semnal, (IS).

Scurt istoric

Voltmetrele electronice de current continuu (VEC) construite pana in anii 1970, sunt de
tipul: cu punte de triode sau cu tranzistoare cu efect de camp. Ambele variante constructive,
ofera o rezistenta de intrare suficient de buna, dar necesita reglaj de zero electric si au
sensibilitate redusa; de aceea aceste tipuri de fabricare au fost parasite complet in favoarea celor
cu amplificatoare operationale integrate. Acestea asigura o rezistenta la fel de buna si in plus au o
sensibilitate mult mai mare cum si o precizie mai buna.

Ampermetrul este un aparat de masurare a intensitatii curentului electric ce trece printr-

un conductor sau un circuit electric. Exista ampermetre folosite pentru curent continuu (c.c.) si
ampermetre pentru curentalternativ (c.a.).Unitatea de masura pentru intensitatea curentului
electric este, in SI Amperul. Pentru a masura curentul ce trece printr-un element (componenta) de
circuit, ampermetrul se monteaza in serie cu acesta. Dat fiindca in timpul operatiei de masurare,
prin ampermetru trece curentul de masurat, rezistenta lui electric interna (constructiva) trebuie sa
fie cat mai mica posibil (putand ajunge pana la 10 -3 ), pentru o buna precizie si pentru limitarea
pierderilor de energie nejustificate.

7
 La aparatele analogice indicatoare, deviatia sistemului mobil care este legat rigid cu acul
indicator al instrumentului, este cu atat mai mare cu cat valoarea intensitatii curentului de masura
teste mai mare. Aceasta deviatie este determinata de un cuplu de forte de natura electromagnetica
(la ampermetrele electromagnetice si magnetoelectrice) sau de natura electrodinamica
(la ampermetrele electrodinamice).

Clasificare

-Dupa natura curentului masurat, ampermetrele pot fi:

ampermetre de curent continuu;

ampermetre de curent alternativ;

ampermetre de current continuu si alternativ.

-Dupa principiul de masurare, ampermetrele pot fi:

magnetoelectrice: cu magnet permanent si bobina mobila;

electromagnetice: cu fier mobil;

electrodinamice

aparate de inductie: bazat pe actiunea campului invartitor al curentului asupra unui disc
de cupru sau aluminiu parcurs de curenti turbionari indusi;

termice: bazat pe efectul dilatarii sau deformarii unui bimetal.

-Dupa gradul de precizie, ampermetrele pot avea urmatoarele clase de precizie: 0,001;
0,002; 0,005; 0,01; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5.

In functie de valoarea intensitatii curentului masurat, exista: microampermetre, miliampermetre,

ampermetre si kiloampermetre.

Extinderea domeniului de masurare:

Pentru extinderea scalei de citire, in paralel cu instrumentul se monteaza un sunt (in

cazul curentului continuu) sau legarea acestuia se face prin intermediul unui transformator (in
cazul curentului alternativ).

8
Rezistenta suntului se stabileste cu relatia:

unde n este raportul dintre curentul de masurat si cel maxim de pe scala aparatului.

3.Schema bloc-multimetru

9
 4.Memoriul tehnic
a)Alimentarea

Contine un amplificator cu rezistenta de intrare , divizor de tensiune pentru gamele de

masurare si dispositive suplimentare(filtre, comutatore automate de gama s.a.)

10
b)Divizor de tensiune

Regula divizorului de tensiune:

Divizoarele de tensiune , utilizate la masurarea tensiunilor continue, alternative si de

impuls, sunt dispozitive de raport cu doua perechi de borne (tip diport), care stabilesc o relatie de
dependenta liniara, pe un anumit interval, intre marimea de masurat electrica si marimea
electrica ce actioneaza asupra circuitului.

Divizorul de tensiune rezistiv: este realizat din rezistoare bobinate, sau din rezistente cu
pelicula metalica, situatie in care exactitatea este mai scazuta dar suficient de buna pentru
instrumentatia analogica si digitala. Se utilizeaza pentru masurarea tensiunilor in curent
alternativ sau in joasa frecventa si pentru extinderea limitei superiore de masurare a voltmetrelor,
compensatoarelor de tensiune alternativa, etc.

Este un circuit format din doua sau mai multe rezistoare conectate in serie si in alimentate
cu o sursa de tesniune continua. Pe fiecare rezistor cade o fractiune din valoarea tensiunii de
alimentare in functie de valoarea rezistorului respectiv.

11
c)Amplificator instrumental

Amplificatoarele instrumentale reprezinta o categorie aparte de amplificatoare

operationale utilizate in special in masurari, motiv pentru care acest tip de amplificatoare
operationale au mai fost denumite si amplificatoare de masura. Amplificatorul instrumental este
un amplificator operational diferential cu amplificare finita si foarte bine reglata, reglajul
amplificarii facandu-se fie prin conectarea in exteriorul integratului a unei rezistente sau grup de
rezistente, fie prin comanda digitala cu ajutorul unui calculator sau microcontroler.
Amplificatorul instrumental are performante superioare amplificatoarelor operationale in ceea ce
priveste tensiunea de decalaj, deriva termica, liniaritatea, stabilitatea si precizia amplificarii.

Amplificatoarele instrumentale pot fi realizate cu componente discrete si amplificatoare

operationale, in tehnologie monolitica sau hibrida. Cele integrate au elementele de reactie incluse
in structura circuitului integrat. La aparatura de masura si control amplificarea in tensiune se
face, adesea, cu amplificatoare diferentiale la care una din intrari este folosita pentru intrarea de
semnal, iar cealalta pentru conectarea retelei de reactie. Daca s-ar folosi un singur amplificator
operational reteaua de reactie ar reduce impedanta de intrare la valori care sunt prea mici fata de
cele necesare in aceste aplicatii. Din acest motiv au fost realizate structuri speciale de
amplificatoare diferentiale cu doua sau mai multe amplificatoare operationale. Amplificatoarele
instrumentale sunt amplificatoare diferentiale cu intrari flotante fata de masa, cu impedanta mare
atat in modul diferential cat si in modul comun si avand o rezistenta de iesire redusa.

Amplificatoarele instrumentale trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte:

amplificarea marimilor preluate de la senzori pana la valori care pot fi prelucrate fara probleme
de etajele urmatoare din lantul de prelucrare a semnalului;

asigurarea unei impedante de intrare mari, pentru a nu perturba marimea aplicata la intrare;

realizarea unei anumite caracteristici de transfer, liniara sau neliniara, in functie de natura
procesului de masurare;

asigurarea unei caracteristici de frecventa adecvate procesului de masurare;

12
 asigurarea unei rejectii a semnalului de mod comun foarte mare.

d)Blocul de esantionare-memorare

Un circuit de esantionare si memorare (CEM) realizeaza extragerea (prelevarea), la un

moment dat a valorii unui semnal analogic (tensiune electrica) de intrare ui, memorarea acestei
valori ue si mentinerea constanta a acesteia pe toata durata efectuarii prelucrarii.

In starea de esantionare impusa prin nivelul 1 logic al semnalului de comanda S/H, CEM
functioneaza ca repetor, semnalul la iesire u e urmarind semnalul de la intrare u i. Frontul de
coborare al semnalului de comanda S/H determina memorarea valorii tensiunii de la intrare u i de
la momentul corespunzator frontului. Aceasta valoare a tensiunii de intrare este mentinuta la
iesirea CEM pe intervalul corespunzator starii de memorare impus prin nivelul 0 logic al
semnalului de comanda S/H. Aceste circuite de esantionare si memorare se utilizeaza atat in
sistemele de achizitie a datelor cat si in sistemele de distributie de date.

In mod obisnuit circuitele de esantionare si memorare au amplificare unitara. Ele pot fi

considerate pe buna dreptate memorii analogice a caror functionare este asemanatoare cu cea a

13
memoriilor dinamice - un condensator este ancarcat la valoarea semnalului de intrare
(esantionare) si apoi este utilizat pentru a pastra valoarea pe durate de timp finite (memorare)

e)Circuit de redresare

Redresarea este procesul de transformare a curentului alternativ in curent continuu.

Redresarea este necesara pentru multi consumatori electrici la care curentul trebuie sa aiba mereu
acelasi sens: instalatii electrochimice, instalatii de tratament in atmosfera controlata, motoare de
curent continuu, acumulatoare si bineinteles aparatura electronica.Circuitele care executa aceasta
transformare se numesc circuite de redresare sau prescurtat redresoare. Circuitele redresoare pot
lucra cu tensiune monofazata de 220V curent alternativ a retelei obisnuite sau cu tensiunea
trifazata de 3x380V curent alternativ a retelelor de forta.
In urma redresarii se obtine o variatie mare a curentului prin
sarcina iar in cazul retelei monofazate exista momente in care curentul devine zero. Multi
consumatori electrici nu suporta un asemenea regim pulsat de curent si necesita o filtrare care sa
niveleleze formaacestuia.
Parametrii care definesc un redresor sunt:
tensiunea medie redresata obtinuta in sarcina: Us
curentul mediu redresat care strabate sarcina: Is
Up
factorul de ondulatie = U s

Pu
Randamentul de redresare n= Pc

f)Convertor analog-numeric

CAN sau Convertor analogic-numeric (convertor analogic-digital) reprezinta un bloc sau

un circuit care poate accepta o marime analogica (curent, tensiune) la intrare, furnizand la iesire

14
un numar care constituie o aproximare (mai mult sau mai putin exacta) a valorii analogice a
semnalului de la intrare.

Spre deosebire de o marime analogica ale carei valori se pot gasi in orice punct din
domeniul sau de variatie, marimea numerica (sau digitala) poseda numai o variatie in trepte.
Astfel, intreg domeniul de variatie este divizat intr-un numar finit de cuante (trepte elementare)
de marime determinata de rezolutia sistemului, in acest mod, diferenta intre cele mai apropiate
valori numerice nu poate fi facuta mai mica decat aceasta treapta elementara, ceea ce face ca,
principial, reprezentarea informatiei sub forma numerica sa fie legata de introducerea unei erori,
numita eroare de cuantificare.

Cu toate ca un sistem pur analogic este capabil (cel putin in mod teoretic) de o acuratete
mai buna decat un sistem hibrid (analog/numeric) aceasta acuratete este rar folosita in mod
complet. Acest lucru se datoreaza formei analogice a semnalului care nu permite o citire,
inregistrare sau interpretare de mare exactitate. Pe de-alta parte, datele sub forma numerica
reprezinta deja o forma in care se face manipularea, prelucrarea sau memorarea lor, teoretic fara
nici o eroare sau practic, cu erori extrem de mici. Odata transformate in forma numerica, datele
pot fi prelucrate matematic, sortate, analizate sau folosite pentru diverse functii de control mult
mai precis, rapid si flexibil decat sub forma analogica, in plus, daca dupa achizitia lor este nevoie
de un volum mare de prelucrare, forma numerica prezinta din nou avantaj deoarece posibilitatea
de acumulare a unor erori prin manipulari succesive este extrem de mica. De asemenea, forma
numerica prezinta un avantaj considerabil in cazul pastrarii datelor pentru durate mari, prin
posibilitatea stocarii lor in memorii nevolatile de mare capacitate.

15
g)Circuit de poarta

Cele mai simple dispzitive digitale se numesc porti.Ele au fost denumite asa datorita
functiei pe care o indeplinesc, de a permite sau a intarsia transmiterea informatiei digitale. In
general, o poarta are una sau mai multe intrari si furnizeaza la iesire un semnal care este functie
de valorile curente ale intrarilor. Intrarile si iesirile pot fi diverse marimi fizica ca de exemplu
tensiunea, intensitatea curentului, etc., insa reprezentarea acestora poate lua doua valori discrete,
0 sau 1.

In figura este reprezentat simbolul pentru poarta AND. Aceasta poarta (si) cu doua intrari
are iesirea 1 cand ambele in strari sunt 1; in toate celelalte cazuri, iesirea este 0.

h)Divizorul de curent

Regula divizorului de curent:

Daca la iesirea unui circuit nu este conectata o rezistenta de sarcina se poate

aplica regula divizorului de curent pentru a determina curentul prin R2 de exemplu. La
fel de bine se poate aplica regula divizorului de curent si pentru a afla curentul prin R1.

16
 Presupunand rezistentele parcurse de curentii I1 si I2, cu legea curentilor lui Kirchhoff se
gaseste:Rs

I = I + Rs+Ri

Caderea de tensiune la bornele rezistentelor se determina cu legea lui Ohm:

U = I1R1 = R1 U=I2R2=R2 U=I3R3=R3

Combinand relatiile de mai sus se obtine:

5.Breviar de calcul
Voltmetru

17
U = R1 * I1 => R1=1V/0.018A=55.5

U = R2 * I2 => R2=10V/0.018A=555.5=0.5k

U = R3 * I3=> R3=100V/0/018A=5.5k

Rs*I = U => I = U/Rs

(Rs+ R1)*I = U1

(Rs+ R2)*I = U2

Rt = R0 + Ri

18
 Ampermetru

U0
= 5V
I max=5 A

U0
I max= R1=5 V /5 A=1
R1

U 5V
U 0=I 2 ( R 1+ R 2 ) R2= R1= 1 =0.66
I2 3A

R
( 1+ R2 )=5 V /1 A1.66=3.34
U
U 0=I 3 ( R 1+ R 2+ R 3 ) R3=
I3

19
 6. Calculul economic

Piesa Numar de piese Pret piesa Total

ICL7660 1 5 5

ICL7107 2 15 30

LCD 4 2.5 10

SWITCH 3 3 9

R 100K 2 0.1 0.2

R 47K 2 0.1 0.2

R 24K 1 0.1 0.1

R1 1 0.1 0.1

R 0.66 1 0.1 0.1

R 3.34 1 0.1 0.1

R 55.5 1 0.1 0.1

R 555.5 1 0.1 0.1

R 5.5k 1 0.1 0.1

C 100pF 2 0.2 0.4

C 0.1uF 2 0.2 0.4

C 0.47uF 2 0.2 0.4

C 0.22uF 2 0.2 0.4

C 0.02uF 1 0.2 0.2

C 10uF 2 0.2 0.4

P 1K 1 1.5 1.5

Placa test 1 20 20

total 78

7.Schema electrica a aparatului

20
8.Realizarea cablajului

21
 Pentru realizarea montajului electric ce necesita componente externe se va folosi o placa de
testare numita breadboard.

Breadboard(solderless breadboard) este o placa pe care se pot pune elemente de circuit.

Aceasta placa se foloseste in fazele incipiente ale proiectelor, pentru teste. Pe aceasta nu se
lipeste nimic ceea ce permite modificarea facila a circuitului sau remedierea erorilor. In imaginea
alaturata, este un breadboard: pentru o alimentare usoara de obicei se alimenteaza cele 2 perechi
de randuri + si -. Se poate observa o linie care imparte toate coloanele in doua parti. Cele cinci
puncte(pozitionate simetric fata de linia mediana) care formeaza coloana sunt conectate intre ele;
astfel A1=B1=C1=D1=E1, dar sunt diferite de F1=G1=H1=I1=J1. Punctele de pe liniile de
tensiune sunt conectate toate conform liniilor albastra si rosie.

Fire de legatura

Cel mai des vor fi folosite pe breadboard. Exista pe piata fire create cu acest scop care au
conectori la capete. Desigur, se pot folosi orice fire. Ideal ar fi sa fie fire monolitate pentru a face
contact cand este introdus in breadboard. Pe placa perforata nu conteaza tipul de fire, deoarece
acestea fiind lipite sigur fac contact cum trebuie. In imagine un exemplu de fire de legatura;
relativ ieftine si care isi fac treaba. Ofera o bogata paleta de culori ceea ce face posibila
diferentierea usoara a diferitelor fire din schema electrica.

22
Cablajul imprimat

23
 9.Bibliografie

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/APARATE-DE-MASURARE-
NUMERICE49.php

http://thearduinoblog.blogspot.ro/2011/10/trusa-electronistului-partea-i.html

http://www.alldatasheet.com/
http://www.elforum.ro/
http://ro.wikipedia.org
ICL7017 Datasheet

24