Proiect MES-STAD

Universitatea Politehnica din Bucuresti
Proiectarea unui aparat de masura numeric

Proiect MES-STAD
Facultatea ;Transporturi
Departamentul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii
Specializarea: Telecomenzi si Electronica in Transporturi
Indrumator: Student:
S.L. Nemtoi Lacramioara-Mihaela Toma Cristina-Lidia
Grupa 8313
2018
Cuprins
1.INTRODUCERE
2.TEMA PROIECTULUI
A.Schema bloc a instrumentului de masurat
B.Memoriu tehnic
a)Circuit de intrare
 Circuite Trigger Schmit
b)Blocul de numarare si afisare
 Numaratorul
 Registru de memorare
 Decodoare
 Dispozitive de afisare numerica
c)Operatorul SI(AND)
d) Baza de timp
 Oscilatorul cu cuart
C.Breviar de calcul
 Etalon de frecventa
 Limite de masura
 Masurarea frecventei
 Metode de masurare(directa,de rezonanta,numerica,de
comparatie,raportului a doua frecvente,impulsurilor recurente,intervalelor
de timp recurente)
D.Calculul economic al proiectului
E.Schema electrica a aparatului
F.Realizarea cablajului
G.Concluzii
F.Bibliografie
2018
1.INTRODUCERE
a)Clasificarea instrumentelor de masura.

b)Caracteristicile aparatelor de masura electronice.
c)Avantajele/Dezavantajele aparatelor de masura numerice fata de cele analogice.
a) Un instrument de măsură este un sistem de corpuri, cel puțin în parte solide, cu

mobilitate mutuală, folosit la măsurarea sau controlul mărimilor de stare fizico-chimică sau
a mărimilor de stare globale ale unui sistem fizic, deduse din cele de stare, sau corpuri fără
mobilitate mutuală, dar gradate, care servesc pentru măsurători geometrice.
După categoria (felul) mărimilor ale căror valori sunt măsurate cu ele, instrumentele de
măsură se grupează în:
 instrumente de măsură mecanice, care măsoară dimensiuni liniare
( metrul, rigla, calibrul, micrometrul), unghiuri (raportorul), arii (planimetrul),
volume ( biureta, cilindrul gradat), timpul (orologiul, ceasornicul, cronometrul),
viteza (vitezometrul, anemometrul, tubul Pitot), turația (tahometrul), accelerația
(accelerometrul), frecvența (frecvențmetrul), amplitudinea vibrațiilor
(seismometrul), forța (dinamometrul, balanța, cântarul), presiunea
(manometrul, barometrul), densitatea lichidelor (areometrul), nivelul ( nivela),
orizontalitatea (nivela), altitudinea (altimetrul), debitul (apometrul, contorul) .
 instrumente de măsură termice, care măsoară mărimi termice: temperatură
(termometrul), cantitate de căldură (calorimetrul).
 instrumente de măsură electrice, care măsoară mărimi electrice, de
exemplu: ampermetrul, voltmetrul, wattmetrul, fazmetrul,
frecvențmetrul, ohmmetrul etc. De asemeni sunt denumite uzual electrice acele
instrumente cu care se măsoară diferite mărimi (neelectrice) prin conversia lor în
mărimi electrice.
 instrumente de măsură magnetice, care măsoară mărimi magnetice, de exemplu:
intensitatea de câmp magnetic (magnetometrul), tensiometrul magnetic,
permeabilitatea materialelor (permeametrul), sau cele care au ca piesă de lucru
principală un magnet.
2018
 instrumente de măsură optice, care măsoară mărimi optice, de exemplu luxmetrul.

De asemeni sunt denumite uzual optice acele instrumente care au incluse în
construcția lor principială lentile sau oglinzi .
b) Ele se refera la comportarea aparatelor de masurat in raport cu obiectul supus

masurarii, cu mediul ambiant si cu operatorul uman si, cele mai importante, sunt:
Intervalul de masurare (domeniul de masurare) care se exprima prin limitele, minima si
maxima, ale valorilor ce pot fi masurate cu un aparat dat. Domeniul de masurare se imparte
in mai multe subdomenii, numite game (scari) de masurare
Rezolutia reprezinta cea mai mica variatie a rezultatului masurarii care poate fi observata
de operator pe dispozitivul de afisare de la iesirea aparatului de masurat si se exprima ca
diferenta dintre doua numere consecutive ce pot fi percepute la afisaj.
Sensibilitatea (S) este raportul dintre variatia Y a marimii de iesire si variatia
corespunzatoare X a marimii de intrare.
Sensibilitatea relativa (Sr) se defineste numai pentru aparatele cu marimi de iesire electrica
sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la masurari:
y
y
Sr 
x
x
Constanta aparatului (K) se defineste numai pentru aparatele de masurat la care

sensibilitatea nu depinde de marimea de intrare X
1 X
K 
S Y
Prag de sensibilitate (S) prin care se intelege cea mai mica variatie a masurandului ce
poate fi pusa in evidenta cu ajutorul aparatului de masurat, in conditii reale de functionare
a lui. Acest parametru determina: precizia maxima pe care o poate avea un aparat de
masurat si valoarea minima masurabila a masurandului. El depinde, in principal, de:
rezolutia aparatului de masurat, de perturbatiile (proprii si exterioare aparatului) si de
sensibilitatea indicatorului de nul (la aparatele care folosesc la masurare metodele de
zero);
Precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate cat mai apropiate de
valoarea adevarata a masurandului si ea se exprima printr-un numar numit clasa de
2018
precizie a aparatului (sau, pe scurt, clasa aparatului) care se determina in functie de eroare
maxim tolerata.
Supraincarcabilitatea reprezinta capacitatea aparatului de a suporta o valoare de intrare
mai mare decat valoarea maxima de regim permanent, pe o anumita durata (“scurta” sau
“lunga” ce se precizeaza), fara ca parametrii de functionare ai instrumentului sa se
modifice;
Fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) in care aparatul
functioneaza stabil (adica incadrat in limitele parametrilor de performanta, in special clasa
de precizie).
c) Avantaje:
 elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de
paralaxa);
 precizia de masurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numarul cifrelor afisate
(cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare);
 sensibilitatea foarte buna;
 evaluare rapida a valorii marimii masurate;
 comoditate in efectuarea masurarilor;
 viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda);
 comutare automata pe domeniul de masurare;
 posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor;
 posibilitatea automatizarii procesului de masurare;
 posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;
 posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.
Dezavantaje:
 complexitate mare;
 cost ridicat.
Circuite logice fundamentale utilizate în AMN
 AMN au elemente şi blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau circuite simple

numite circuite logice (circuite numerice).
 Denumirea unui sistem de numeraţie se face după baza(B) utilizată.
2018
 Sistemul de numeraţie cu B=2 se numeşte sistem binar şi este generalizat în toate

sistemele numerice de calcul.
 Pe întreg lanţul de măsură al AMN precum şi pentru comunicaţiile cu echipamente
periferice sau calculatoare se utilizează sistemul binar şi numai la ieşire rezultatul
trebuie afişat în sistem zecimal.
 Realizarea fizică a elementelor ce utilizează sistemul binar are soluţii practice foarte
simple.
 Algebra booleană atribuie cifrelor 0 şi 1 semnificaţia de fals respectiv adevărat şi în
1938 Shannon o aplică la studiul circuitelor de comutaţie.
Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:
Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V;Udd(CMOS)=3..15V).
Tensiunile de intrare şi ieşire pentru nivelele 0 şi 1 logic.
Impedanţa de intrare(Zi) şi de ieşire(Zo).
Timpii de propagare(timpi de întârziere). Caracterizează răspunsul circuitului la aplicarea
unui semnal treaptă de intrare.
Puterea disipată=puterea medie consumată în stările 0 şi 1 logic ale unei singure unităţi
logice din capsula respectivă.
Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi basculări false
sub acţiunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare.
FAN-IN=încărcarea produsă de intrările circuitului exprimată în unităţi convenţionale.
FAN-AUT=numărul de intrări pe care le poate comanda ieşirea circuitului.
2018
2.TEMA PROIECTULUI
Frecventmetru numeric care sa masoare pana la 1Ghz cu precizie de la +1Hz la -1Hz.
A.Schema bloc a instrumentului de masura.
Formator de Afisaj
Numarator Registru de Decodor
impulsuri cu P
memorie numeric
Trigger Schmitt (N)
Blocul de numarare si afisare

Validare
Baza de timp Aducere la zero

Transfer
GE BT
fo=10MHz
Bistabilul T P
1MHz,100KHz,10KHz,1KHz…….10Hz,1Hz,0,1Hz
2018
B.Memoriu tehnic
Schema de principiu a unui frecvențmetru numeric are la bază patru module:
 un circuit de intrare(uzual, un formator de impulsuri cu Trigger Schmitt);

 un circuit de poartă(o poarta SI)
 un bloc de numărare zecimală si afișare;
 o bază de timp împreuna cu circuitele de control asociate.
Circuitul de intrare
Se bazează, de regulă pe un trigger Schmitt(TS), care are rolul de a aduce semnalul

analogic U(fx) într-o formă copatibilă cu circuitele folosite în partea numerică a
echipamentului (uzual TTL/CMOS). Formatorul TS este precedat de o serie de circuite de
condiționare fară calitați metrologice: atenuator/amplificator(ce are rolul numai de a aduce
semnalul la nivelul cerut de TS), limitator de tensiune(cu rolul de circuit de protecție),
adaptor de impedanțe și circuit de modificare a nivelului (pentru găsirea intervalului optim
de declanșare); din motive de claritate aceste circuite au fost omise din schemă.
Semnalul format este aplicat porții principale P, care pe a doua intrare (Validare) primește
un impuls de durată precisă controlată (Tm), definind astfel intervalul de masură; cât timp
nivelul de pe intrarea Validare este sus , impulsurile provenite din U(f) trec prin poartă către
blocul de numarare și afisare. De regulă , poarta prevazută cu Trigger Schmitt pe intrarea
Validare, rolul triggerului fiind de a imbunătății frontul de comandă al impulsului Tm în
scopul micșorării erorilor de basculare.
2018
Circuite Trigger Schmitt
Trigger Schmitt este un bistabil particular care basculează numai când semnalul de
intrare depășește anumite praguri, particularitate ce permite evitarea basculării false
datorate zgomotelor. Se utilizează la convertirea semnalelor periodice în semnale
dreptunghiulare sau în impulsuri logice. De asemenea, se utilizează și la refacerea
semnalelor dreptunghiulare lente sau distorsionate.
Caracteristica principală a unui Trigger Schmitt este prezentă fenomenului de histerezis
bascularile au loc la valori diferite ale tensiunii de la intrare (Up1 si Up2) în funcție de sensul
în care această tensiune variază.
Triggerul Schmitt este întâlnit la intrarea frecvenţmetrelor numerice precum şi la intrarea

multor blocuri ce lucrează cu semnale logice; se utilizează atât ca circuit independent, cât şi
ca circuit de intrare pentru o serie de porţi logice, sau la intrarea de tact a unor
numărătoare integrate, etc.
Un Trigger Schmitt cu tranzistoare, cu rol de formator de impulsuri dreptunghiulare

a fost deja întâlnit la o schemă de bază de timp pentru osciloscoape. În cele ce urmează vom
prezenta două tipuri de trigger Schmitt: formator de tensiune dreptunghiulară alternativă,
şi formator de impulsuri (semnale) logice.
1.Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS
2018
În acest caz, ieşirea triggerului Schmitt trebuie să producă semnale compatibile

TTL/CMOS, ceea ce impune ca ambele praguri să fie pozitive; astfel, nivelul în starea JOS
trebuie să fie 0V, iar cel în starea SUS trebuie să fie apropiat de tensiunea de alimentare. O
asemenea particularitate este oferită în mod natural de porţile logice, însă problema poate
fi rezolvată şi cu amplificatoare operaţionale.
2.Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional
Pentru a face ca tensiunea de ieşire(Uo) în starea JOS să fie zero(UoL=0V), este

necesar ca amplificatorul să fie alimentat simetric (Ucc şi 0); în plus, acesta trebuie să fie cu
ieşire pe TEC-MOS, pentru ca starea JOS a ieşirii să fie la 0V( etajele de ieşire cu
tranzistoare bipolare permit obţinerea unui nivel de 1…2V în starea JOS). În sfârşit, pentru
a face ca ambele praguri să fie pozitive, este necesar ca pe intrarea neinversoare să fie
aplicată o tensiune de referinţă(Ur). O schemă de trigger Schmitt cu alimentare asimetrică
folosind montajul inversor este prezentată în figura , unde Ur este tensiunea de referinţă
menţionată.
R2 1k
Ur R1 1k AO
+ Uo
Ud
-
Ui
2018
Fig. 1 Trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu AO în montaj inversor
Din schemă rezultă relaţiile:
 Up1=Ur+(UoH-Ur)*K
 Up2=Ur+(UoL-Ur)*K=Ur*(1-K); UoL=0
 Uh=Up1-Up2=(UoH-UoL)*K=K*UoH
 K=R1/(R1+R2)
 Ur=Up2/(1-K)
3.Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS
Triggerul Schmitt realizat cu inversoare CMOS este una din cele mai simple soluţii
realizabile cu porţi logice. Schema de principiu a unui astfel de trigger Schmitt este ilustrată
în fig. 2, unde R1 şi R2 formează reţeaua de reacţie pozitivă, existentă şi la triggerele
prezentate anterior. În absenţa tensiunii de intrare (Ui), ieşirea inversorului I1 se află în 1
logic, şi ca urmare, ieşirea lui I2 (deci şi a triggerului) se află în 0 logic(Uo=0v). După aplicarea
lui (Ui) tensiunea de intrare a inversorului I1(Ui’) evoluează după ecuaţia:
Ui’=Ui-(Ui-UoL)*K; K=R1/(R1+R2)
care arată că la creşterea lui Ui creşte şi Ui’; la atingerea pragului de basculare(Ud) a

inversorului I1, ieşirea triggerului urcă în 1 logic(Uo=UoH). Valoarea tensiunii Ui la care are
loc bascularea circuitului, constituie pragul superior, calculabil cu relaţia:
2018
Up1=UDD/2*(1-K)
Unde s-a ţinut cont că UoL=0V, Ud=UDD/2. Orice evoluţie a intrării Ui, care face ca Ui’
să se menţină deasupra tensiunii Ud, determină ieşirea să rămână tot în 1
logic(Uo=UoH=UDD), timp în care Ui’ satisface relaţia:
Ui’=Ui-(Ui-UoH)*K
În momentul în care tensiunea Ui’ redevine egală cu Ud, triggerul basculează din nou,
revenind în starea iniţială(Uo=0V). Valoarea lui Ui la care se produce această rebasculare
constituie pragul inferior, ce se calculează cu relaţia:
Up2=UDD*(1-2*K)/2*(1-K)
ţinând cont că:
UoH=UDD şi Ud=UDD/2
În sfârşit, din scăderea celor două praguri, rezultă tensiunea de histerezis:
Uh=K*UDD/(1-K)
Figura 2
2018
Fig. 2 Trigger Schmitt cu inversoare CMOS
Simboluri pentru triggerul Schmitt.
După cum s-a amintit, triggerele Schmitt se construiesc atât ca dispozitive independente cât
mai ales ca etaje de intrare în diverse circuite logice.
Blocul de numarăre și afișare
Frecvențmetrul conține patru componente principale: numaratoul decadic(N),

decodorul(D) si afisajul numeric(AN).Registrul plasat între numarător și decodor are rolul de
a stabiliza indicația aparatului pentru a putea fi citită de către opearator. Pe durata măsurării
(Tm), prescrisă de catre baza de timp legatura cu blocul de afișare este întreruptă, în
registrul M păstrându-se valoarea măsurată anterior. Astfel se realizează o afișare stabilă
2018
fară „clipiri” suparătoare. După terminarea măsurării, baza de timp comandă inchiderea
portii P, transferarea numarului memorat în M către blocul de afișare precum și aducerea în
0 a numărătorului, pregătind astfel aparatul pentru o nouă secvența de măsurare.
Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de

masură
Numărătorul zecimal este realizat cu numărătoare zecimale asincrone(7490). În acest

numărător, bistabilul A este separat de celelalte și de aceea este necesară conexiunea ieșirii
sale Q A cu intrarea B a bistabilului urmator. Cei trei bistabili urmatori (B,C,D) numară de la
0 la 5, posedând o reacţie internă pentru evitarea numărării pană la capacitatea maximă.
Bistabilii A,B,C,D numară pană la 10, cu ceasul pe intrarea A și ieşirile QA,QB,QC,QD (QD
=MSB). Incrementarea se produce pe tranziția negativă a ceasului și ca atare aceste circuite
se pot conecta în cascadă, ieşirea unuia constituind intrare de ceas pentru urmatorul. Iesirea
QD are o tranziţie negativă când numarătorul trece din 9 in 0. Cele 4 numărătoare zecimale
numară pană la 9999.
Ieşirea QD a ultimului numărator constituie ceas pentru un bistabil de tip D din circuitul
7474. La depaşirea capacitaţii maxime de numarare, ieşirea Q D a ultimului numărator are o
tranziție negativă. În bistabilul de tip D se înscrie valoarea logică de la intrarea de date D(1
logic) și LED-ul roşu se aprinde. Ieşirea QD poate avea mai multe tranziţii, intrarea D fiind
legata la 1 logic, LED-ul ramane aprins.
Pe ieşirile B0-B15 este disponibil rezultatul ,cele 4 cifre zecimale fiind codificate BCD. După ce
acestea vor fi memorate, se va activa semnalul de reset R pentru a se șterge conţinutul
numărătoarelor și a bistabilului de memorare a depaşirii(se inscrie 0 peste tot).
În acel moment LED-ul roşu se va stinge.
2018
Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură
Numărătorul binar –zecimal
Numărătorul este un circuit logic secvential care realizează funcția aritmetrică cea mai
simpla: de incrementare sau decrementare. El este alcătuit din bistabili și poate număra
2018
impulsurile aplicate la intrare; el constituie o componentă de bază a oricarui tip de aparat de

masură numeric, și intra în alcatuirea blocurilor funcționale ale multor echipamente
numerice.Din motive legate de operatorul uman, numarătoarele utilizate în aparatele de
masură numerice trebuie să afișeze numere zecimale, intern codificate binary-zecimal(BCD),
adică trebuie să fie decadice. Un asemenea numarator este format din mai multe
număratoare de 4 biti, conectate în serie, pe care le vom numi decade de numarare.
a)Decada de numărare
O decadă de numărare este similară cu numărătorul binar de 4 biţi, cu deosebirea că

ciclul de numărare se opreşte la 10 şi nu la 16, adică este un numărător modulo 10. Schema
unei decade de numărare este prezentata in fig. 3. Limitarea la 10 a numărării se face cu
ajutorul unei reacţii convenabile (prin P) în felul următor:
 după primele 9 impulsuri aplicate la intrare, ieșirile Q1, Q2 si Q0 ajung în starea 1001
(cifra 9 in cod binar);
 la apariţia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010 (cifra 10 în cod binar);
 poarta P, având 1 logic pe intrări, produce la ieşirea Z negat un 0 logic, ceea ce

provoacă ştergerea celor 4 bistabili, pregătind decada pentru un nou ciclu de numărare de
la 0 la 9 (practic starea 1010 durează extrem de puţin , dar suficient pentru ştergere);
 simultan cu aducerea la zero a celor 4 bistabili (la sfârşitul numărării celor 10

impulsuri), tranziţia de la 1 la 0 de la ieşirea porţii P constituie şi semnalul de intrare pentru
decada următoare (transport către rangurile următoare).
Observţii:
- modul de implementare al numărătorului este doar principal; el are câteva neajunsuri care
fac schema inutilizabilă;
- datorită comutării asincrone a bistabilelor, e posibil ca ieşirea porţii P să producă un impuls

negativ foarte scurt (Z negat=0), care să reseteze cel puţin un bistabil;
2018
- durata impulsului Z negat, de readucere a numărătorului în starea 0, este mică şi

necontrolabilă (ea provine din jocul întârzierilor), fiind posibil ca toate bistabilele să poată
fi resetate.
- descrierea schemei poate sugera o regulă simplă de alcătuire a numărătoarelor modulo p

(prin metoda aducerii la zero) ;
- din relatia p<=2^n se deduce numărul de bistabile necesare (n);
- bistabilele se conectează în schema unui numărător binar direct, şi apoi să lase numărătorul
să evolueze până la starea p-1;
- se decodifică starea p, şi în momentul în care aceasta este atinsă, se aplică un impuls de

ştergere (Z negat) tuturor bistabilelor numărătorului.
Fig 3:Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (a)
b)Numărătorul binar-zecimal Se obţine prin înscrierea mai multor decade (unităţi,

zeci, sute) de tipul celei din fig. 4, asa cum se arata in fig. 4. Se observă că semnalul produs de
bistabilul 3 (bitul cel mai semnificativ) pe ieşirea Q3 a decadei unităţilor, constituie semnalul
de intrare C pentru decada zecilor.
2018
Decada Decada Decada Decada

mii
Sute Zeci Unitati
Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4
Fig 4:Numărătorul binar-zecimal cu patru decade
Concluzii:
Numărătoarele binare asincrone sunt simple, dar au doua neajunsuri:
 nu pot funcţiona la frecvenţă ridicată ;
 prezintă pericolul apariţiei unor impulsuri parazite la decodare, care pot provoca
basculări false(în cazul decadei din fig. 3 (b) , aceste impulsuri parazite pot cauza o aducere
falsă la zero a numărătorului, perturbând secvenţa de numărare normală). Impulsurile
parazite apar datorită faptului ca bistabilele numărătorului comută pe rând (de la rangul cel
mai puţin semnificativ spre cel mai semnificativ) şi, ca urmare, pe durata tranziţiei stărilor,
evoluţia bistabilelor este incertă.De aceea numărătoarele asincrone nu se mai utilizează la
numărare, ci la divizarea frecvenţei.
Observaţie:
Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afişare, cauzate de tranziţiile

parazite, se utilizează decodoare prevăzute cu circuit de validare.Acesta îngustează timpul
de deschidere al porţii ce comandă segmentul respectiv, şi totodată deplasează (intârzie)
acest interval de timp în afara zonei traziţiilor parazite.
2018
Fig. 3 Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (b)
Registru de memorare
Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit, rezultă că n bistabile pot memora un

cuvânt de n biţi. O astfel de structură se numeşte registru (prin analogie cu caietul de scris
de tip contabil).Cu alte cuvinte, un registru permite stocarea şi regăsirea unei informaţii
binare reprezentată pe n biţi. Există mai multe criterii de clasificare a registrelor (destinaţie,
structură, etc). Astfel:
 după scopul utilizării (destinaţie) se disting: registru de memorare şi registru de

deplasare (decalare).
 după structura internă, există registre paralele, registre serial/paralele

(deserializare), registre paralel/seriale (serializare) şi registre universale.
Registrele de memorare se utilizează, de regulă, ca interfaţă intre două subansambluri(fig.

5).Un astfel de registru permite stocarea temporară a informaţiei elaborate în subansmablul
A, pentru a fi ulterior folosită în subansamblul B, primul devenind apoi liber să-şi reia
2018
activitatea.Evident, pentru ca ansamblul A-RM-B să funcţioneze corect, e necesar ca aceste

trei blocuri să lucreze sincron, condiţie asigurată de către un bloc de comandă, care
furnizează semnale de coordonare adecvate (între care semnalul de încărcare a registrului –
Load).Datorită faptului că RM este plasat între două blocuri, se mai utilizează şi denumirea
de registru tampon(buffer).
Registrul de memorare se poate realiza atât cu bistabile D-latch, sau comandate pe front, cât
şi cu bistabile JK-Master-Slave.În cazul utilizării bistabilelor D-latch, registrul se mai numeşte
şi transparent, deoarece pe palierul activ al semnalului de încărcare, datele de la intrare trec
imediat la ieşire; ca urmare, comanda registrului se va face printr-un impuls cât mai scurt.În
cazul utilizării bistabilelor comandate pe front, registrul izolează practic subansamblurile
între care este conectat, oferindu-le o relativă autonomie.Structura unui registru de
memorare este paralelă: atât intrările de tact, cât şi cele de forţare asincronă, se conectează
în paralel, pe o lungime a cuvântului de n biţi ( de regulă, 4 sau 8).În acest caz , registrul se
mai numeşte şi registru paralel.
Prezenţa registrului de memorare permite ameliorarea performanţelor sistemului A-

B; de exemplu, la un aparat de măsură numeric, intercalarea unui registru de memorare între
numărător, şi blocul de afişare aduce următoarele îmbunătăţiri:
 stabilizarea cifrelor afişate: numărul Nx, care reprezintă rezultatul măsurării este
afişat o singură dată într-un ciclu de măsurare, şi deci, afişajul nu va pâlpâi în ritmul
numărătoarelor (fără RM ultimele cifre pâlpâie, dând senzaţia de instabilitate care
deranjează, iar secvenţierea ciclurilor de afişare este vizibilă şi deci obositoare);
 creşterea vitezei de lucru: în timp ce blocul final afişează informaţia Nx conţinută în

registru, blocul de prelucrare (numărătorul) poate efectua o nouă secvenţă de măsurare;
principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operaţiilor şi este mult folosit în
echipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de aşteptare.
2018
Fig. 5 Utilizarea registrelor de memorare
a) Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri)
Un registru cu comandă memorării pe palier este alcătuit cu bistabile D-latch, motiv

pentru care se mai numeşte şi tampon latch.Schema de principiu şi tabelul de adevăr al unui
asemenea registru sunt prezentate în fig. 6 a, c. Tabelul de adevăr indică două moduri de
funcţionare:
 Memorare, când intrarea de comandă STB este în 0 logic.În acest caz registrul
conservă starea sa anterioară şi este insensibil la datele prezente pe intrările D.
 Transferare, când STB=1.În acest caz ieşirile registrului Qi capată valorile datelor
prezente la intrările D.Dacă în timp cât STB=1, datele de la intrările (Di) se modifică, datele
de ieşire (Qi) se vor modifica şi ele în acelaşi mod (adică ieşirea copiază intrarea, cunoscută
proprietate a bistabilelor D-latch).În această situaţie se spune că registrul este transparent.
Proiectanţii de sisteme logice utilizează frecvent această proprietate pentru a exploata rapid
o informaţie(în timp ce STB=1), care apoi va fi memorată când STB revine la 0.
2018
3
D0
2
D Q
1 2 1 Q0
3
CLK
3
D1
2
D Q
1 2 1 Q1
3
CLK
3
D2
2
D Q
1 2 1 Q2
3
CLK
3
D3
2
D Q
1 2 1 Q3
3
CLK
STB
OEnon a.
OE non STB Di Qi
1 X X Z∞ U4
3 2
4 D0 Q0 5
D1 Q1
0 1 0 0 7
8 D2 Q2
6
9
13 D3 Q3 12
14 D4 Q4 15
0 1 1 1 17 D5
D6
Q5
Q6
16
18 19
11 D7 Q7
CP
MR
0 0 X Qm
b. 74AC273
c.
1
Qm stare memorată
Z∞ impedanţă ridicată
Registru paralel de tip transparent latch cu trei ieşiri-3 state (a, b,c)
b) Registre cu comanda pe front
Schema de principiu corespunzătoare unui registru de memorare cu comandă pe

frontul pozitiv al impulsului de ceas sunt în fig. de mai jos. Informaţia de la intrările D0-7 este
încărcată numai în timpul tranziţiei pozitive a impulsului de ceas, şi rămâne neschimbată
(memorată) atât pe nivelul JOS, cât şi pe nivelul SUS, al impulsului de ceas; deci acest registru
2018
nu prezintă transparenţa. Evident, bistabilele componente trebuie să fie declanşate pe front;

acestea sunt mai ales bistabile D, sau JK Master-Slave, registrele realizate cu bistabile D fiind
cele mai răspândite.
Observaţie : Pentru a fi cât mai uşor integrate în diverse scheme (mai ales în cele cu
microprocesor), multe registre sunt prevăzute şi cu tampoane cu trei stări, aşa cum s-a putut
vedea în schemele analizate.
3
D0
2
D Q
1 2 1 Q0
3
CLK 3
D1
2
D Q
1 2 1 Q1
3
CLK
3
D2
2
D Q
1 2 1 Q2
3
CLK
3
D3
2
D Q
1 2 1 Q3
3
CLK
CLK
OEnon a.
OE non CLK Di Qi U4
3 2
4 D0 Q0 5
D1 Q1
1 X X Z∞ 7
8 D2 Q2
6
9
13 D3 Q3 12
14 D4 Q4 15
0 0 0 17
18
D5
D6
Q5
Q6
16
19
11 D7 Q7
CP
MR
0 1 1
74AC273
b.
1
0 0 X Qm
c.
Qm stare memorată
Z∞ impedanţă ridicată
2018
Registru paralel cu comandă pe frontul pozitiv cu ieşiri 3-State
Circuitele de memorare
Pt memorare se pot folosi orice circuite integrare care poseda registri de memorie cu
posibilitatea de inscriere şi citire a datelor in mod paralel.Astfel convin oricare din
circuitele TTL:
- 7475 pentru bistabile de tip D
- 7495 registru de deplasare serie/paralel si paralel/paralel
- 74193;74192: numerator sincron reversibil presetabil binar/zecimal
In schema s-au folosit 3 circuite 7475 care conţin cate 4 bistabile de tip D,
asigurându-se astfel memorarea a 12 biţi. Al patrulea circuit este 74193 folosit ca
registru paralel/paralel de 4 biţi.
Incarcarea se face pe perioada cât LD este in 0 logic. Când LD este dezactivat(1 logic)
in celulele de memorie se gasesc valorile de pe intrarile B0 ..B15 din ultimul moment in
care LD mai era active.Un LED semnalizeaza valoarea logica a acestui semnal- se
aprinde cât timp acesta este active(0 logic).
+5
U14A
B8 2
D1 Q1
16 Q8
U12A R1 3 15
D2 Q2
330 13 1
1 2 EN Q1 14
Q2
7475
7404 D4
LED U17A
B9 B8
2 16 Q9
3 D1 Q1 15
D2 Q2
13 1
EN Q1 14
Q2
LD
+5
U15 7475
6
1 MODE
9 SER U18A
CLK1
8
CLK2 B10
B3 2
A QA
13 2
D1 Q1
16 Q10
3 12 3 15
4 B QB 11 D2 Q2
C QC
B2 5 10 13 1
1
D QD EN Q1 14
Q2
B1 U13A
7495A
7404
B0 7475
B8
U24A
Q4
2
2 16 U19A
D1 Q1
3
D2 Q2
15 B11
2
D1 Q1
16 Q11
13 1 3 15
EN Q1 14 D2 Q2
Q2 13 1
EN Q1 14
7475 Q2
7475
U25A
Q5
2 16
3 D1 Q1 15 U20A
D2 Q2
B12
B4 13
EN Q1
1 2
D1 Q1
16 Q12
14 3 15
Q2 D2 Q2
B5 13
EN Q1
1
7475 14
Q2
7475
U26A B8
B6 Q6
2 16 U21A
D1 Q1
3
D2 Q2
15 B13
2
D1 Q1
16 Q13
13 1 3 15
EN Q1 14 D2 Q2
Q2 13 1
EN Q1 14
7475 Q2
7475
U22A
U27A Q14
B7 Q7 B14 2
D1 Q1
16
2 16 3 15
3 D1 Q1 15 D2 Q2
D2 Q2 13 1
13 1 EN Q1 14
EN Q1 14 Q2
Q2
7475
7475
U23A
B15 Q15
2 16
3 D1 Q1 15
D2 Q2
13 1
EN Q1 14
Q2
7475
2018
Decodoare
Decodoarele sunt CLC(circuite logice combinaţionale ) care permit transformarea unei

anumite combinaţii de cod într-un semnal de comandă corespunzător, ce poate fi utilizat în
operaţii de selecţie, sau conversia numerelor dintr-un sistem de numeraţie în altul.În
principiu, un decodificator prezintă n intrări şi m ieşiri, şi se caracterizează prin proprietatea
de a obţine un semnal activ numai la o singură ieşire, pentru fiecare combinaţie a variabilelor
de intrare.Corespunzător tipului de cod aplicat la intrare, se realizează decodificatoare
binare, pentru care m=2n, sau decodificatoare BCD, pentru care n este, de regulă, 4, iar m este
10.Un caz special, il reprezintă decodoarele special concepute pentru afişaj (de exemplu, cele
cu LED-uri, sau cristale lichide, cu 7 segmente); aceste decodoare primesc la intrare un cod
binar, sau BCD, şi produc semnalele de comandă pentru segmentele afişajului.
a)Decodorul binar
Decodorul binar este destinat operaţiilor de generare a semnalelor de selecţie, sau de

implementare a funcţiilor logice mai complicate.Acest tip de decoder are n intrări de cod, un
număr de intrări de validare şi 2n ieşiri; intrările de validare permit activarea/dezactivarea
funcţionării decodorului prin trecerea ieşirilor în starea inactivă.
Un exemplu de decoder binar este SN74138 (decoder binar 1 din 8, în tehnologie

TTL);în seria CMOS standard nu există decodor binar (ci numai BCD).
b)Decodorul BCD-zecimal
Acest decodor are 4 intrări şi 10 ieşiri, corespunzătoare numerelor zecimale 0…9;

codurile 10….15 sunt invalide, şi nu produc activarea nici unui semnal de ieşire.Decodorul
BCD-zecimal este folosit mult la comanda afişajelor cu tuburi indicatoare (unde fiecare cifră
are comandă separată), sau la comanda unor afişaje de tip bargraf.În multe situaţii,
decodoarele menţionate pot fi utilizate şi ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 ieşiri,
corespunzătoare codurilor 0…7.
2018
Exemple de decodoare BCD-zecimal: SN7432,SN74141
c)Decodorul BCD-7 segmente
Acest decodor, are ca şi precedentul, 4 intrări, dar ieşirile sunt destinate comenzii
directe a afişajelor cu 7 segmente (fie cu becuri, fie cu LED-uri, fie cu cristale
lichide).Combinaţiile de intrare reprezintă cifrele 0…9, dar unele decodoare sunt capabile să
interpreteze şi codurile 10…15, pentru care afişează cifrele hexazecimale A, B ,…,F.
Câteva exemple de decodoare BCD - 7 segmente sunt SN7446/7 (decodor cu ieşire

directă de atac a afişajelor cu LED-uri, în tehnologie TTL) sau 4055/6.
Fig. 8 Utilizarea decodorului la comanda afişajului cu 7 segmente/LED
2018
Dispozitive de afişare numerică
Cifrele codificate BCD sunt transcodate in cod specific de 7 segmente de circuitele

specializate 7447.Ieşirile circuitului 7447 sunt cu colector in gol .Când apare 0 logic intr-o
astfel de ieşire(tranzistorul intern este saturat) LED-ul al carui catod este legat la aceasta
ieşire se aprinde.Prin trecerea judicioasa a ieşirilor in 0(tabelul de mai jos) LED-urile
aprinse construiesc cifrele de la 0 la 9.In acest mod se afişeza permanent prin 4 cifre arabe
ceea ce se afla in circuitele de memorare.Toţi anozii diodelor dintr-un afişor sunt legaţi
impreuna la terminalul “anod comun”.Acesta este legat la alimentare prin trei diode cu Si
de 1 A care limiteaza curentul prin LED-uri la o valoare sub 20mA.
Cifra B0 B1 B2 B3 a b c d e f g
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1
2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0
3 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0
4 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0
5 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0
6 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0
7 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1
8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0
Daca exista zerouri nesemnificative acestea se blancheaza(nu se afişeaza).Acest

lucru se face prin conectarea in lanţ a ieşirii RBO de la circuitul driver 7447 al unei cifre
la intrarea RB1 a circuitului driver al cifrei mai putin semnificative vecine.Intrarea RB1
a circuitului cifrei celei mai semnificative se leaga la masa,iar cea a circuitului cifrei celei
mai putin semnificative se leaga la 15V.Daca RB1=0 si A=B=C=D=0 atunci si numai
atunci afişorul se blancheaza.Orice valoare ar avea RB1 la un circuit driver,daca exista
cel putin un 1 logic pe intrarile A,B,C sau D,atunci acel circuit pune RBO pe 1 logic.
2018
Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente
După tuburile cu filament incandescent, tubul Nixie este cel mai vechi afişaj utilizat în
aparatură numerică de măsurare.Este ergonomic şi are schema de comandă relativ simplă,
însă necesită tensiuni de lucru relative mari şi de aceea nu se mai utilizează în prezent (decât
foarte rar).Totuşi el va fi prezentat pe scurt, deoarece multe din aparatele numerice de
laborator mai vechi utilizează acest tip de afişaj.
Tubul Nixie este alcătuit dintr-un tub de sticlă umplut cu gaz inert (tipic neon) la joasă
presiune, în interiorul căruia se află 10 catozi în formă de cifre (0,1…9), dispuşi în planuri
2018
paralele în faţa unui anod comun; variantele moderne utilizează 7 catozi dispuşi în acelaşi
plan, din combinare se pot reprezenta cifrele.
Fig. 9 Principiul de afişare cu tuburi Nixie
Catozii sunt acoperiţi cu o peliculă de oxizi ce poate emite electroni.Aplicând o

tensiune de 150…170 de V între anod şi unul din catozi apare o descărcare de gaz, care face
ca cifra respectivă să devină luminoasă (roşu-portocaliu).Consumul este în jur de 2mA, dar
poate fi diminuat prin multiplexare în timp a comenzii de selecţie a anozilor.Comanda
catozilor se face cu ajutorul unor tranzistoare plasate la ieşirile unui decodor binar-zecimal,
care primeşte informaţia de la blocul de prelucrare numerică a sistemului de măsură
respectiv (în mod normal, un numărător); tranzistoarele trebuie să fie capabile să lucreze la
tensiuni de colector ridicate, puterea disipată fiind în jurul a 350mW/cifră afişată.Datorită
acestui dezavantaj, afişajul cu tuburi Nixie a fost practic înlocuit cu alte tipuri de afişaje.
Un alt tip de afişaj, destul de răspândit în trecut, utilizează tuburile fluorescente

vidate, caracterizate de o eficienţă luminoasă, având emisia în verde, sau verde-albastru;
tubul este format dintr-un filament de wolfram acoperit cu oxizi, o grilă şi un grup de anozi-
segmente (care pot sintetiza caracterul de afişat).Catodul încălzit (la circa 700 grade Celsius)
emite electroni care sunt acceleraţi de grilă şi sunt dirijaţi spre segmentele selectate ale
anodului; cum acestea sunt acoperite cu un material fosforescent, ca urmare a bombardării
cu electroni, are loc emisia de radiaţie luminoasă.
2018
Afisaje cu diode electroluminiscente
a) Particularităţi
Într-un sens mai larg, afişajul cu diode electroluminiscente presupune atât circuitele
de afişare propiu-zise, cât şi circuitele de comandă, necesare formării caracterelor.Acest tip
de afişaj prezintă o serie de avantaje în comparaţie cu cele realizate cu tuburi Nixie sau
fluorecente: are gabarit mai mic, permite obţinerea unor culori diferite (roşu, verde, galben,
etc) pot fi comandate de circuite lucrând la tensiuni joase şi sunt mai fiabile.
Afişajele cu LED-uri folosesc, în exclusivitate, generarea caracterelor prin sinteză din

segmente sau puncte luminoase constituite din LED-uri individuale (şi nu prin selecţie, ca în
cazul primelor tuburi Nixie).În funcţie de tipul caracterelor de afişat, aceste dispozitive pot
fi: afişaje alfanumerice (servesc la sinteza cifrelor şi literelor alfabetului), sau afişaje
numerice (servesc numai la sinteza cifrelor).În aparatura numerică de măsură s-a impus
afişajul numeric cu 7 segmente, datorită simplităţii sale.
În momentul de faţă, există o mare diversitate de afişaje cu LED-uri, afişajul cu puncte

prezintă cel mai mare număr de posibilităţi, dar necesită o logică de decodificare şi comandă
mai sofisticată.Varianta cu segmente poate reprezenta un compromis între numărul de
caractere diferite afişabile şi complexitatea circuitelor de comandă.În aparatura numerică de
măsură s-au impus afişajele cu segmente, mai simple de comandat.
Din punct de vedere electric, afişajele cu LED-uri se contruiesc cu anod comun, sau cu
catod comun; după cum vom vedea, acest lucru determină natura interfaţării lor cu partea
de comandă a echipamentului numeric.
b) Dioda electroluminiscenta
Se ştie că orice joncţiune p-n, polarizată directă, emite o radiaţie luminoasă datorită
energiei de recombinare gol-electron.Lungimea de undă a acestei radiaţii (deci şi culoarea)
depinde de materialul joncţiunii, aşa cum rezultă din tabelul urmator.
2018
Materialul joncţiunii Lungimea de Culoare

undă
Germaniu(Ge) 1,88 μm Infraroşu
Galiu-Aluminiu-Arseniu(Ga-Al- 0,68 μm Roşu

As)
Galiu-Fosfor(Ga-P) 0,54 μm Verde
În privinţa culorilor se constată ca pentru cifre mici culoarea cea mai folosită este
roşul, ce se observă bine pe fondul întunecat al afişajului numeric (cu toate că lungimea de
undă a roşului, 0.68um, este relativ îndepărtată de sensibilitatea maximă a ochiului, 0.55
um).
2018
Pentru cifre mari (peste 10...15 mm), şi mai ales pentru masurări de lungă durată
(control în producţie, aparate de tablou), o culoare mai confortabilă este cea verde (cu
lungimea de undă λ=0,525 μm, fig.10 a).
În ultimul timp au apărut LED-uri cu nitrură de galiu (GaN), care au particularitatea

ca la Ud=2,4V au culoarea portocalie, iar la 4V au culoarea violetă.Ca formă, LED-urile pot fi
cilindrice, pătrate, drepunghiulare (pentru afişări de puncte luminoase, virgule, etc), sau
barete (segmente luminoase).
Alimentarea în curent continuu LED-ul are o caracteristică ID(UD) de forma celei din
fig.10 b (pentru dioda electroluminiscentă CQX51), ceea ce impune inserierea unei rezistenţe
(R) de limitare a curentului la valoarea nominală (ID=10…15mA, ca în fig. 10 c).De exemplu,
pentru ID=10mA, corespunde UD=2,1V, de unde considerând U=+5V, se obţine R=290Ω.Există
şi LED-uri care au rezistenţa R încorporate în aceeaşi montură cu joncţiunea luminiscentă,
cum sunt, de exemplu, 5082-4468(HEWLETT-PACKARD).
Alimentarea în curent continuu este simplă, însă prezintă neajunsul unui consum
suplimentar de putere pe rezistenţa R: de exemplu, pentru R=300Ω şi ID=10mA rezultă un
consum de 210mW/7 LED-uri.Acest dezavantaj poate fi evitat dacă alimentarea se face prin
impulsuri.
c)Comanda afişoarelor cu 7 segmente
Modulele de afişare cu 7 segmente sunt formate din câte 7 LED-uri rectilinii şi permit
afişarea cifrelor de la 0 la 9.Pentru semnalizarea polarităţii (±) şi a depăşirii (cifra 1 şi două
virgule) se utilizează module de tipul ilustrat în fig. 11 d) .Comanda (alimentarea) afişoarelor
cu 7 segmente se poate face direct sau multipelxat.
2018
Fig. 11 d)
 Comanda directă
În acest caz segmentele (diodele) cifrelor ce trebuie afişate se alimentează

simultan.Comanda directă este economică numai la afişaje cu număr mic de cifre (maxim 4
sau 5 cifre); la un număr mai mare se recurge la comanda multiplexată.Un circuit de comandă
directă pentru un afişor de 3 ½ cifre (1999) este ilustrat fig. 11 c), unde se prezintă
conexiunile pentru modulul de polaritate şi depăşire (±1) precum şi pentru modulul de
afişare a cifrelor de la 0 la 9.Există şi circuite integrate specializate care pot comanda direct
afişajele cu 7 segmente cu LED-uri.Dacă decodorul dispune de o intrare de validare
(“blanking”), se poate recurge la reducerea consumului prin alimentarea LED-urilor în
impulsuri, (cu o tensiune dreptunghiulară).
2018
 Comanda multiplexată
Circuitele din figurile (fig. 10 şi fig. 11) de mai devreme fac parte celor cu comandă
directă (sau simultană).Acest tip de circuit este simplu ca schemă, dar costisitor ca număr de
componente şi devine neeconomic dacă numărul de cifre este mare (peste 4…5, ca în cazul
frecvenţmetrelor şi calculatoarelor de buzunar).În asemenea situaţii se recurge la comanda
multiplexată (serializată) a afişajelor, în care cifrele se alimentează succesiv.În acest scop,
segmentele cu acelaşi nume ale tuturor cifrelor sunt conectate împreună la ieşirile unui
singur decodificator (D1), ca şi cum ar fi vorba de o singură cifră; anozii (sau catozii) comuni
ai cifrelor respective sunt comandaţi separat printr-un al doilea decodor (D2), secvenţiat de
un registru de deplasare (sau numărător), întreg sistemul de afişare fiind pilotat de către un
generator de tact cu frecvenţa de 100…1000Hz .
Să presupunem că e vorba de un afişaj cu 8 cifre pe care trebuie înscris numărul

5671,8324.La primul tact se afişează cifra 5 (celelalte fiind stinse); la al doilea, cifra 6 şi tot
aşa până la cifra a 8-a (4).Dacă frecvenţa de tact este 400 Hz, fiecare cifră va fi aprinsă şi
stinsă de 400/8=50 ori pe secundă.La o asemenea frecvenţă ochiul percepe cele 8 cifre ca şi
2018
cum ar fi aprinse simultan.Pe această cale (multiplexare), consumul se reduce considerabil

deoarece, indiferent de numărul de cifre afişate, consumul este egal cu cel al unui singur
modul, ceea ce înseamnă cel mult 7 x 10mA x 2, 1V=150mW.Însă circuitul de comandă este
mai complicat decât la comanda directă, şi de aceea, comanda multiplexată devine
economică numai la afişajele cu număr mare de cifre (peste 5…6).
La ora actuală, există module de afişare cu LED-uri, realizate compact, împreună cu

circuitele de comandă; în cazul cel mai frecvent se includ decodoarele, logica de multiplexare
(dacă e cazul) şi decadele de numărare, sau interfaţa cu sistemul numeric în care vor fi
folosite.
Operatorul ŞI(AND)
Funcţia realizată de o poartă AND cu două intrări este numită uneori multiplicare
logică sau produs logic şi este simbolizată algebric printr-un punct de multiplicare. Deci
semnalul de ieşire al unei porţi AND cu intrările X şi Y are valoarea X • Y, cum arată fig.12a).
2018
Ucc
R2
1k
D1 Y=A*B
A
P
D2
B
0V 0V
0
b)
A B Y Fig. 12 (a, b, c)
0 0 0 c)
0 1 0
1 0 0
1 1 1
Schema electrică de principiu a acestuia (implementarea cu diode) este prezentată

în fig. 12 b).Se observă că ieţirea (Y) urcă în 1 logic, numai dacă, pe ambele intrări A şi B se
aplică simultan 1 logic (în acest caz, diodele D1 şi D2 sunt blocate).Aplicarea unui 0 logic pe
una din intrări, deschide dioda corespunzătoare, producând 0 logic la ieşire (potenţialul
punctuşui P cade la o valoare apropiată de 0V).În fig. 12 c) este prezentat tabelul de adevăr
pentru acest tip de operator.
Baza de timp (BT)

Are rolul de a crea intervalul de măsură (Tm), plecând de la un oscilator foarte stabil, urmat de
un divizor de frecvență . De regulă se asociază bazei de timp și circuitele secvențatorului care
generează semnalele de control necesare coordonării operațiilor dintr-un ciclu de măsură.
2018
Oscilatorul cu cuarţ
Etaloanele de frecvență derivă din etalonul de timp, secunda, care în SI este definită
pe baza rezonatorului atomic cu cesiu(v=9.192631770GHz) și care definește timpul atomic.
Etaloanele de frecvența ating precizii mult mai mari decât cele de curent, tensiune sau R, L,
C iar frecvențele generate pot fi utilizate ‚loco” sau trasmise la distanță. Sunt cele mai
precise etaloane cunoscute pană în prezent și se utilizează pe scară largă în metrologia de
laborator cat și în telecomunicații.
Semnalul de la ieșire la aceste dispozitive de referință este, de regulă o tensiune

sinusoidală de 1 V, iar perioada semnalului – un submultiplu întreg al secundei pentru a
putea servi și ca etalon de timp.
Etaloanele de frecvență au la bază un oscilator de înaltă stabilitate(cuarț sau atomic)

și pot da o singură frecvență, etaloane propriu-zise, mai multe frecvențe fixe-etaloane în
trepte sau o frecvență reglabilă într-o bandă largă-sintetizatoare de frecvență.
2018
C.Breviar de calcul
Etalonul de frecvență este un oscilator cu cuarț, termostatat cu frcvența f0 între

1...10MHz, și care are o precizie cel puțin egală cu 0.0000001...0.0000000001. Cu ajutorul
acesteia prin intermediul unui divizor de frecvența decadic(DF), se prescrie (manual)
timpul de măsură (T=0.1, 1 si 10 sec). Bistabilul T plasat după K, are rolul de a transforma
perioada semnalului cules la divizorul de frecvență al bazei de timp, într-un impuls de
durată egala cu a perioadei respective (Tm). De cele mai multe ori, oscilatorul furnizează
semnal de tact și pentru celelalte module(secvențiator,circuite de afișare,etc), în funcție de
necesități.
Obs: Precizia de bază a etalonului de frecventă, înscrisă în prospectul frevențmetrului este

valabilă numai pentru cazurile în care măsurarea se face în condiții de referință. În aceste
cazuri, la eroarea intiala se mai adaugă o eroare suplimentară în care indicele I se referă la
eroarea de îmbatrinire, iar indicii T și Ua se referă la erorile cauzate de abaterile
temperaturii și respectiv a tensiunii de alimentare față de valorile de referință; modul de
calcul al acestor erori este precizat in prospectul aparatului.
Ecuația de funcționare . În intervalul de timp 𝑇𝑚 , cât timp poarta P este deschisă, trec
spre numărător N impulsuri de perioadă 𝑇𝑥 ,adică :
𝑇𝑚 = N * 𝑇𝑥 → N= 𝑇𝑚 * 𝑓𝑥
Ultima reprezentând ecuația de funcționare a frecvențmetrului numeric. Dacă se selectează
𝑇𝑚 =1s, rezultă N=𝑓𝑥 ,adică numărul afișat reprezintă frecvența în Hz.
Limite de masura
Limita inferioara(fxmin) este de ordinal zecilor de Hz si este impusa de catre eroarea de

numarator εN .
2018
Limita superioara(fxmax) este de ordinal zecilor de MHz si este hotarata,in principal,de

viteza de lucru a triggerului formator (TS),care nu depaseste 30…50MHz.Pentru
cresterea limitei fxmax se poate alege una din solutiile urmatoare:
1.Utilizarea unui divizor de frecventa(tipic 1/10) pe intrare,situatie in care fxmax poate
atinge 100…500MHz.
2.Utilizarea unui bloc de heterodinare,caz in care fxmax poate atinge ordinal zecilor de
GHz.
Măsurarea frecvenţelor mari
Realizarea frecvenţmetrelor în forma arătată până aici este posibilă pentru

frecvenţe până la câteva sute de MHz. Principalul element limitativ este numărătorul.
Pentru frecvenţe mai mari se pot utiliza tehnicile:
 divizarea frecvenţei cu un circuit de prescalare, până la circa 1,5 GHz;
 convertor heterodină, până la circa 20 GHz;
 oscilator de transfer, până la circa 20 GHz;
 convertor heterodină armonic, până la circa 40 GHz.
Divizarea de frecvenţă- După CI se introduce un divizor de frecvenţă cu N. Pentru a

nu afecta rezoluţia instrumentului se poate mări simultan de N ori durata deschiderii porţii
principale.
Exemplu: numărătorul E0204 are pe intrarea A f max=40 MHz, iar pe intrarea B, semnalul
este divizat cu 10 cu un divizor ECL, frecvenţa maximă fiind ridicată la 300 MHz. Deoarece
nu se divizează în acelaşi timp şi fQ, frecvenţmetrul indică fx/10, iar rezoluţia este mai
proastă dacă se utilizează intrarea B, decât în cazul utilizării intrării A.
Convertorul heterodină
Principiul blocului convertor heterodină constă în scăderea din frecvenţa de măsurat fx a
unei frecvenţe cunoscute, aşa încât frecvenţa diferenţă să se încadreze în gama de lucru a
unui frecvenţmetru obişnuit. Frecvenţa cunoscută se obţine, de regulă, tot de la baza de
timp a frecvenţmetrului, prin multiplicare cu un factor variabil N. Fie aceasta fh, aşa încât
frecvenţmetrul va trebui să măsoare:
2018
unde fmax este frecvenţa maxima până la care poate lucra frecvenţmetrul fără convertor.
Cunoscând N şi fo rezultă fx .
Pentru exemplificare vom considera convertorul heterodină al numărătorului Philips
PM6634 (figura de mai jos).
Prin multiplicarea frecvenţei cuarţului, din baza de timp a numărătorului, se obţine

fh=20fq=200 MHz. Generatorul de armonici generează un spectru larg de armonici, prin
formarea din semnalul de frecvenţă fh a unor impulsuri de durată foarte scurtă, deci cu
spectru foarte larg. La ieşirea sa se vor găsi componentele spectrale de la fh până la circa
65fh=13GHz.
Filtrul trece bandă este cu frecvenţa reglabilă, putând fi acordat pe oricare din aceste
componente. Acordul poate fi realizat manual sau automat, prin intermediul unei tensiuni
de comandă (filtru YIG). După mixare, rezultă frecvenţa fx-kfh. Mărind frecvenţa kfh , fi= fx-
kfh scade până când, la un moment dat, se va încadra în banda FTJ (fi< 210MHz).
Indicatorul de nivel va sesiza acest lucru prin indicarea unui maxim. Dacă instrumentul
este cu acord automat, acest maxim este sesizat de procesorul de control ce comandă şi
frecvenţa centrală a FTB prin intermediul unei tensiuni în scară. După realizarea acordului
se măsoară fi şi cunoscând kfh se deduce fx . Dacă se măreşte în continuare k se va obţine
un alt maxim, deoarece:
0 ≤ f x − k200 ≤ 200 ⇒ 0 ≤ (k +1)200 − f x ≤ 200
Aceasta poate să conducă la erori. De exemplu să considerăm fx=4,35 GHz
2018
Se obţine un maxim pentru kfh=4,2 GHz şi fx-kfh este măsurat de frecvenţmetru. Se

obţine fx adunând fx=4,20+0,15=4,35 GHz. Pentru următorul k se obţine, de asemenea,
nivel la ieşirea filtrului deoarece kfh=4,4 GHz şi kfh- fx=0,05 GHz<200 MHz(figura de mai
sus) .Am fi inclinati sa calculam frecventa dupa aceeasi regula si ar rezulta valoarea eronata
de 4,45GHz.
În concluzie, pornind de la valori mici ale lui k, trebuie luat în considerare primul
maxim care apare. Ca verificare, trecând la următorul k trebuie să rezulte o frecvenţă cu fh
/2 mai mare.
Masurarea frecventei
Un semnal sinusoidal s(t) este periodic, dacă se repetă după un interval de timp T numit
perioadă. Semnalul electric periodic care variază în timp, ajunge la aceaşi valoare a
amplitudinii după o perioadă, ceea ce matematic se poate scrie: s(t)=s(t+T).
Inversul perioadei unui semnal electric se numeşte frecvenţă. Relaţia matematică dintre
cele două mărimi este: f = 1/T.
Frecvenţa unui semnal electric periodic, care variază în timp, ne arată de câte ori se
repetă semnalul într-o perioadă dată de timp, de obicei 1sec.
Unitatea de măsură a frecvenţei în sistemul internaţional este hertz-ul, având ca simbol
notaţia Hz. Un semnal electric care are frecvenţa de 1Hz, este un semnal care se repetă în
fiecare secundă.
Aparatul de măsură utilizat pentru măsurarea frecvenţei, se numeşte frecvenţmetru.
După modul de realizare frecvenţmetrele se clasifică în:
 analogice, la care valoarea măsurată este indicată continuu pe o scară gradată, cu
ajutorul unui ac indicator
2018
 numerice, la care valoarea măsurată este indicată prin valori numerice discrete, cu
ajutorul unui afişaj electronic
Metode de masurare
Metode de măsură
Metodele de măsură se pot clasifica astfel :
1. metodele directe, sunt cele în care se foloseşte proprietatea fizică a unui element de
circuit (condensator sau bobină), de-aşi modifica reactanţa, când se modifică
frecvenţa. Aceste proprietăţi constituie principiu fizic care stă la baza funcţionării
frecvenţmetrelor analogice.
2. metodele de rezonanţă, se bazează pe proprietăţile selective ale circuitelor LC
formate dintr-o bobină şi un condensator. Aceste metode sunt şi ele folosite pentru
realizarea de frecvenţmetre analogice.
3. metodele numerice, sunt folosite pentru realizarea de frecvenţmetre numerice.
4. metodele de comparaţie, sunt cele în care valoarea frecvenţei necunoscute se
determină, prin compararea acesteia cu o frecvenţă cunoscută.
5. metodele de zero, sunt acele metode care folosesc pentru măsurarea frecvenţelor,
punţile de curent alternativ.
Metoda directă
Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii, să fie citit direct pe aparatul de

măsură. Metoda directă, stă la baza realizării frecvenţmetrelor analogice.
Frecvenţmetrele cu citire directă sunt aparate indicatoare cu scara gradată în herţi şi care nu
necesită reglaje sau operaţii suplimentare în timpul masurării.
Principiul de funcţionare al acestor frecvenţmetre, se bazează pe modificarea reactanţei
unui condensator, atunci când se modifică frecvenţa tensiunii care se aplică circuitului.
Frecvenţmetre cu condensator serie, au:

 domeniul de măsură între 10 Hz...100 KHz
 precizia de până la 2%
Frecvenţmetre cu condensator paralel, au:
 domeniul de măsură între 10 KHz...500 KHz
2018
Metoda de rezonanţă
Metoda de rezonanţă permite măsurarea frevcvenţei, utilizându-se proprietăţile selective

ale circuitelor LC, serie sau pararel. Aceste circuite au proprietatea, ca pentru o frecvenţă
care depinde de valorile pe care le au capacitatea C şi inductanţa L, să aibă un maxim al
curentului în cazul circuitului LC serie, sau un maxim al tensiunii în cazul circuitului LC
paralel.
Această metodă este utilizată la construirea frecvenţmetrelor analogice de
rezonanţă. Un frecvenţmetru de rezonanţă are un circuit oscilant LC serie sau paralel, în
care inductanţa este fixă, iar condensatorul este variabil. Un astfel de circuit are
frecvenţa de rezonanţă:
Domeniul de utilizare ale acestor frecvenţmetre este cuprins între 100 kHz şi 10 GHz.
Precizia de măsurare este de ordinul 0,1…1 %.
Metoda numerică
Măsurarea numerică a frecvenţei, este o metodă care constă în, numărarea a N perioade ale
semnalului periodic a cărui frecvenţă dorim să-l cunoaştem, într-un interval de timp t
cunoscut.
Cunoscând relaţia care este între timp şi frecvenţă f = 1/T, se determină frecvenţa din
relaţia: f =N/T
Dacă t = 1 s, frecvenţa este numeric egală cu numărul de perioade N.
Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii, să fie citit direct pe aparatul de măsură.
Metoda stă la baza realizării frecvenţmetrelor numerice.
2018
Frecvenţmetrele numerice prezintă unele avantaje faţă de cele analogice:

 precizie mai mare
 domeniu de măsură mai mare
 permit măsurarea perioadei unui semnal, a duratei de timp a unui impuls
măsurarea numărului de impulsuri şi raportul a două frecvenţe.
Pentru a măsura frecvența unui semnal cu circuite digitale este necesar a se construi
un semnal dreptunghiular a cărui frecvență să coincidă cu cea a semnalului ce se măsoară.
Acest lucru se realizează cu un amplificator limitator cu amplificare mare. La ieșirea
1
amplificatorului se obține: u(t) , tЄR,u(t) periodic , u(t+kT)=u(t) , kЄZ ; ν=𝑇
u1(t)=a*u(t) Є (𝑉 − ,𝑉 + )
Dacă „a” este mare, semnalul u1(t) poate fi privit ca un semnal logic :
𝑢1(𝑡) = 𝑉 + = 1 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐
{
𝑢1(𝑡) = 𝑉 − = 0 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐
De obicei se utilizează amplificatoare diferențiale. În caz general:
𝑢1(𝑡) = 𝑈0 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡
{
𝑈0 Є (𝑉 − , 𝑉 + )
Măsurarea frecvenței semnalului u(t) se face prin măsurarea tranzițiilor din 0 în 1 sau din 1
în 0 ale semnalului numeric u1(t), timp de o secunda.
Pentru un semnal u(t) perturbat, semnalul u1(t) va prezenta niște tranziții suplimentare
alternând rezultatul numărării. Fenomenul se poate elimina dacă comparația semnalului
u(t) nu se face cu o singură tensiune U0 ci cu două, în funcție de valoarea lui u(t) la momentul
anterior.
1 𝑢(𝑡) < 𝑈2
u1(t)= { 0 𝑢(𝑡) > 𝑈2
𝑢(𝑡 − 𝜀), 𝑢(𝑡) ∈ (𝑈1 , 𝑈2 ); 𝜀 > 0
Dacă u(t) ∈ (𝑈1 , 𝑈2 ), 𝑢1(𝑡) iși păstrează valoarea logică.
Pentru:
u(t) < U1 , u1(t) = 1 logic
{ =>u1(t)=1 logic
u(t) > U1 , u(t) ∈ (U1 , U2 )
2018
Când u(t) atinge valoarea U2 u1(t)=0 logic și chiar dacă u(t) scade astfel încat U1<u(t)<U2 ,
u1(t) ramâne în 0 logic .Când u(t) atinge valoarea U1, u1(t) devine 1 logic. Fenomenul se
numeste HISTEREZIS iar intervalul (U1,U2) se numește zona de histerezis. Acest
comportament se obține printr-o reacție pozitivă aplicată amplificatorului diferential.
Dacă: u1(t)= “1”
𝑅2 𝑅1
u1(t)= 𝑉 + 𝑅 +𝑈0 𝑅 =𝑈2
1 +𝑅2 1 +𝑅2
Dacă: u1(t)= “0”

𝑅2 𝑅1
u1(t)= 𝑉 − 𝑅 +𝑈0 𝑅 =𝑈1
1 +𝑅2 1 +𝑅2
Cum 𝑉 + > 𝑉 − rezultă că și 𝑈2 > 𝑈1

De regulă 𝑈0 este egal cu 0, deoarece rezistența 𝑅2 se leagă la masă ,iar tensiunile de
comparare sunt:
𝑅2
𝑈2 = 𝑉 +
𝑅1 + 𝑅2
𝑅2
𝑈1 = 𝑉 −
𝑅1 + 𝑅2
Cu cat reacția este mai mare, datorită rezistenței 𝑅1 foarte mică, cu atât diferența celor două
tensiuni este mai mare ceea ce rezultă că histerezisul este mai mare iar imunitatea la zgomot
crește.
Metoda de comparaţie
Măsurarea frecvenţei prin metoda de comparaţie, constă în compararea frecvenţei de

măsurat cu o frecvenţă cunoscută. Una ditre metodele cele mai utilizate este cea în care se
foloseşte osciloscopul, motiv pentru care se numeşte metoda osciloscopică sau metoda
figurilor Lissajous. Principiul metodei este:
1. se deconectează baza de timp proprie a osciloscopului
2. se aplica tensiunea de frecventa cunoscuta fe, obţinută de la un generator
etalon, la plăcile de deflexie pe verticală
2018
3. se aplică semnalul de frecvenţă necunoscută fx, la intrarea X a osciloscopului

4. dacă valorile celor două frecvenţe se află într-un raport exprimat printr-un
număr raţional, figura formată pe ecranul tubului catodic este o curbă închisă
- figura Lissajous, a cărei formă depinde de raportul frecvenţelor.
Frecvenţa necunoscută fx, se obţine utilizând releţia:
unde:
ny este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă verticală
nx este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă orizontală
În figura de mai jos se prezinta schema electrică de principiu, în partea stângă şi o figură
Lissajous în partea dreaptă.
Când raportul celor două frecvenţe aplicate osciloscopului: fx şi fe un număr raţional, pe

ecranul osciloscopului se obţine o figură stabilă, ca cea din figură. Practic, se caută să se
obţină o figură Lissajous stabilă prin modificarea frecvenţei etalon fe. După acesta, se
numără punctele de intersecţie ale figurii cu o dreptă orizontală şi se notează cu nx şi apoi
se numără punctele de intersecţie ale figurii cu o dreptă verticală şi se notează cu nz.
Raportul numerelor de puncte de intersecţie ale figurii cu cele două drepte, este egal cu
raportul frecvenţelor tensiunilor aplicate pe plăcile de deflexie.
Metoda se aplică atunci când raportul dintre nx şi ny este mai mic ca 10.
2018
Masurarea raportului a doua frecvente
La masurarea raportului a doua frecvente ,aparatul functioneaza,de regula in schema

periodmetru.Dupa formare,semnalul de frecventa mai mare U(f1),se aplica direct portii
P,iar semnalul de frecventa mai mica U(f2) se utilizeaza ca baza de timp,asa cum sugereaza
figura.
Din schema se deduc relatiile:

N.T1=n.T2 ; N=n .f1/f2
Care arata ca numarul afisat N,este proportional cu raportul f1/f2.Ca si in cazul
periodmetrului ,n se alege astfel incat eroarea de numarare sa fie cat mai mica,la un timp
de masura rezonabil.Este evident ca n va fi cu atat mai mare cu cat frecventele f 1 si f 2 sunt
mai apropiate.
Masurarea impulsurilor recurente
Masurarea impulsurilor recurente cere pe langa frecventa ,sau perioada,si determinarea

latimii impulsurilor,sau a distantei dintre ele.
2018
Frecventa de recurenta a impulsurilor se masoara la fel ca si la semnalele sinusoidale

direct sau prin intermediul perioadei.Circuitul de intrare are aici rolul de regenerare a
fronturilor si de eliminare a zgomotelor.
a)Masurarea duratei impulsurilor recurente
Masurarea duratei impulsurilor sau a distantei dintre acestea se poate face cu aparatul
functionand intr-o schema similara cu cea de periodmetru.
Definirea duraei impulsurilor: se stie ca durata unui impuls( θ) reprezinta intervalul de
timp dintre frontal ascedent (pozitiv) si cel descendent(negative),luate la 50% din
amplitudinea acestuia.
Principiul masurarii:
Trecerea impulsului de masurat din punctele A si B este sesizata de catre triggerul TS,care
are rolul de formator.Acesta are atat iesire normala cat si iesire inversata,pentru a permite
comutatorului K alegerea functiei: masurarea duratei sau masurarea distantei intre
impulsuri(deoarece nivelul de declansare de 50% este valabil atat pentru evaluarea duratei
cat si a distantei).Circuitele TS1( cu declansare pe front pozitiv)si TS2(cu declansare pe
front negativ) sunt monostabile cu trigger Schmitt pe intrare care emit cate un impuls
scurt,distanta dintre acestea reprezentant tocmai durata θ.Cu aceste impulsuri se
actioneaza un bistabil RS(TF) ce da la iesire un semnal de latime θ ,care comanda poarta
principala(P).Pe durata cat poarta P este deschisa,spre numerator trec N impulsuri de
perioada cunoscuta To,deci N.
To=θ ,relatie din care decurge ecuatia de functionare: N=K θ, unde K=1/To.
2018
Observatie: Pe acelasi principiu se masoara si durata impulsurilor singulare,insa in acest

caz trebuie ca blocul de afisare sa fie dotat cu registru de memorare pentru a evita erorile
cauzate de o afisare anterioara,acest registru poate fi sters printr-o comanda manuala de
pe panoul frontal
Erori la masurarea impulsurilor.Ca si in cazul masurarii frecventei sau perioadei, resulta ca

si masurarea duratei impulsurilor este afectata de erori dupa cum urmeaza :
εo =ε o +εN+εtg=ΔTo/To+1/N + εtg
in care prin ε o a fost notat Δθ/θ.
Eroarea de basculare(εtg) provine de la triggerul formator(TS) de la intrarea

aparatului.Daca acesta are fereastra F prea mare,latimea impulsului produs la iesire(θ’)
difera de cea a impulsului de masurat(θ),deoarece pantele frontului ascendent si
descendent difera intre ele.Pentru reducerea lui εtg se micsoreaza cat mai mult fereastra
triggerului formator.
2018
In absenta compensarii automate a ferestrei triggerului pentru masurarea impulsurilor

repetitive,o anumita micsorare a lui εtg se poate obtine cu ajutorul selectorului de
perioade,intocmai ca la masurarea lui Tx,operatia permite si micsorarea erorii εN=1/N
b)Masurarea intervalului dintre impulsuri
Masurarea intervalului dintre doua impulsuri consecutive(L) se face cu aceeasi schema ca

si la masurarea duratei (θ),cu deosebirea ca se schimba pozitia comutatorului K.In noua
situatie,triggerul TS declanseaza tot pe nivelul 50%,al semnalului de intrare,dar TSI
declanseaza pe frontul descendent al primului impuls,iar TS2 pe frontul ascendent al
urmatorului impuls si ca urmare,distanta dintre impulsurile emise de catre TS1 si TS2
devine egala cu L.Bistabilul TF converteste aceste doua impulsuri scurte intr-un semnal
unic de latime L ,ce serveste la comanda portii principale P.
Ecuatia de functionare se deduce pe baza faptului ca in intervalul de timp (L) cat poarta P a
fost deschisa ,spre numarator au trecut N impulsuri de perioada To adica L=N To si deci
N=K L, unde K=1/To.
Eroarea de masurare εL=ΔL/L
Observatii:
- pentru a nu introduce o eroare suplimentara in timpul de deschidere al portii

P,bistabilul TF trebuie sa aibe timpi de comutare identici atat la comanda S(cu
semnificatia Start) ,cat si la comanda R(cu semnificatia Stop)
- distanta dintre doua impulsuri consecutive(L) se poate masura si indirect prin
intermediul relatie L=T-θ.Insa,in acest caz ,eroarea(ΔL/L)este mai mare decat la
masurarea directa,atat din cauza ca intervin doua erori(ΔT/T si Δ θ/ θ) cat si mai
ales,din faptul ca L rezulta dintr-o diferenta a doua marimi,situatie in care ΔL/L
devine exagerat de mare daca θ se apropie de T,cum este cazul impulsurilor lungi.
- Exista frecventmetre/cronometre,care permit masurarea si a factorului de
umplere( γ=θ/T) al impulsurilor recurente
- Facilitatea de a permite masurarea duratei si distantei (θ si L) impulsurilor
recurente determina utilizarea,uneori,a denumirii de intervolometru pentru
aparatul care o poate realiza.
2018
Masurarea intervalelor de timp singulare
Pentru astfel de masurari aparatul functioneaza in schema de cronometru,de unde si

denumirea de frecventmetru/cronometru.
a)Masurarea unui interval de timp oarecare
In acest caz poarta P este comandata extern cu ajutorul a doua semnale:Star si

Stop.Acestea sunt formate din circuitele TS1 si TS2 ca impulsuri scurte,care sa delimiteze
timpul de masurat( τx), aceste impulsuri actioneaza un bistabil(TF), care formeaza
semnalul de durata τx , cu ajutorul caruia se comanda deschiderea si inchiderea portii
principale P.In intervalul τx ,cat poarta este deschisa ,spre numarator trec N impulsuri de
perioada m .To, adica τx =N.m.To si deci: N=K. τx, K=1/(m.To), m=1,10,100
Eroarea de masurare ετ este de aceeasi forma cu observatia ca aici eroare de trigger εtg este
datorata si circuitelor externe de generare a comenzilor Star si Stop;daca acestea sunt
produse manual (de exemplu,cu doua butoane),atunci eroarea εtg,care se datoreaza
incertitudinii operatorului la comanda butoanelor Start/Stop,este sensibil mai
mare.Eroarea de numarator εN ,poate fi minimizata prin alegerea bazei de
timp(comutatorul K) ,astfel incat numaratorul sa totalizeze cat mai multe impulsuri ,pentru
intrevalul , τx, ce trebuie masurat.
2018
b) Masurarea duratei de inchidere a unui releu
Timpul de inchidere la un releu reprezinta intervalul de timp tx ,cuprins intre momentul t1

al inchiderii contactului de comanda(K1) si momentul t2, al inchiderii contactului
K2.Momentele t1 si t2 sunt traduse prin semnalele electrice treapta cu ajutorul carora se
obtine( prin circuite de formare adecvate si un bistabil de comanda a portii) semnalul de
durata tx,ce poate fi masurat.
Descrierea dispozitivului.
Oscilatorul cu cuarț este un oscilator la care stabilitatea oscilațiilor este asigurată de un
rezonator electromecanic cu cuarț .
Rezonatorul cu cuarț este realizat sub forma unei placuțe din cuarț (P), rotundă sau patrată
prevăzută cu electrozi de argint (EA) pe ambele fețe. Frecvența de rezonanță (fr) a placuței
este dependentă de grosimea (g) precum și de unghiul de tăiere al acesteia în raport cu axul
optic al cristalului primar.
1,6+2,8
Fr=𝑔(𝑚𝑚)MHz
2018
Schema de oscilator cu cuarț pentru frecvența etalon f0=1 MHz:

Rezistența R1 servește la polarizarea automată a grilei TEC-ului, C1 împiedică apariția unor
oscilații parazite, iar R2 produce o reacție negativă necesară îmbunatațirii formei de undă a
tensiunii de ieșire. Consumul de curent în drenă este foarte redus: 30µA. Stabilitatea
frecvenței acestui oscilator este în jur de 10-4 insuficientă pentru un etalon de frecvență;
dar poate fi crescută la 10-8 prin termostatare.
Prin termostatare, oscilatorul este introdus într-o cutiuța paralelipipedică sau cilindrică
(C) din aluminiu sau alamă peste care este înfășurat un fir încalzitor (F) alimentat de la un
traductor de temperatură, prin intermediul a două amplificatoare: A1 (amplificator de
eroare) și A2 (amplificator de putere). Traductorul de temperatură este format dintr-un
senzor termorezistiv (T) (fir de platină, termistor) în contact termic cu incinta C și careia
este conectat în punte Wheatstone, alimentată în curent continu (E); la temperatura de
700C, puntea este în echilibru.
Dacă temperatura lui C scade față de această valoare, puntea se dezechilibrează, iar
tensiunea de dezechilibru (semnalul de eroare) comandă prin intermediul
amplificatoarelor creșterea sau scăderea curentului din firul F pană când temperatura
cilindrului revine la valoarea prescrisă (+700C). Incinta C este plasată într-o altă incintă C,
termoizolantă, formând împreună un fel de vas Dewar. Precizia de reglare a temperaturii
este foarte bună, iar stabilitatea frecvenței cu temperatura oscilatorului respectiv (eroarea
de fidelitate) devine mai buna ca 10-8 -10-9.
Sistemul de reglare a temperaturii este de tipul cu acțiune continuă, spre a feri cuarțul de
șocuri termice, iar firul încalzitor (F) este alimentat în c.c spre a evita vehicularea de
tensiuni parazite în vecinatatea rezonatorului cu cuarț. Consumul termostatului : 0,5-5W,
în funcție de calitatea izolației termice.
2018
Oscilatorul cu cuarţ dă un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de 1Hz. Acesta constituie

tact pentru numărătorul binar. Ieşirea sa este aplicată unui decodificator care işi activează
succesiv ieşirile, pe masură ce numărătorul incrementează. Primul semnal ce se activează
este cel de reset (R ) care şterge conţinutul numărătorul zecimal şi al bistabilului ce
memorează dacă în decursul numărării s-a depăşit capacitatea maximă a numărătorului
zecimal (dacă acesta a generat transport - “carry”).
Semnalul ce se activează la următorul tact este baza de timp (BT).Poarta ŞI sintetizează

semnalul de ceas CK pentru numărătorul zecimal. Cât timp BT=1 avem egalitatea CK=
u1(t).Numărătorul zecimal incrementează pe tranziţiile negative ale semnalului de ceas
CK.La următorul tact generat de oscilator, semnalul BT devine inactiv (0 logic). Semnalul de
ceas CK rămâne în 0 indiferent de variaţiile lui u(t). Numărătorul zecimal conţine numărul
de tranziţii negative din perioada în care BT=1. Această perioadă a durat un tact, adică o
secundă. Numărul respectiv este deci frecvenţa semnalului u1(t), în Hz.
Urmează activarea semnalului LD de încărcare în memorie a conţinutului numărătorului

zecimal. Nişte circuite de afişaj vizualizează continuu conţinutul memoriilor. Numărătorul
binar, prin aceste incrementări successive ajunge la capacitatea maximă, după care la tactul
următor, înscrie zero. Se activează din nou semnalul de reset R, procesul continuând.Este
posibil ca în intervalul în care se face numărarea (BT=1) să fie numărate mai multe tranziţii
ale semnalului u1(t), diferenţa fiind maxim 1. Tranziţia suplimentară se datorează trecerii lui
BT în zero. Dacă s-ar fi numărat tranziţiile pozitive, era posibil să se numere şi tranziţia
semnalului BT în 1. De aceea orice frecvenţmetru numeric prezintă o eroare de o unitate la
cifra cea mai puţin semnificativă a rezultatului.
Pentru măsurarea frecvenţelor mari, schema are una din următoarele particularităţi:
a)numărătorul zecimal are o capacitate mare(8 cifre).Din acest punct de vedere se

poate număra până la un număr mare de tranziţii. Limitarea este însă introdusă de
rapiditatea numărătoarelor zecimale şi a porţii ŞI. Cu numărătoare asincrone TTL tip 7490
se pot măsura frecvenţe până la 10-15MHz. Utilizând numărătoare sincrone TTL 74192 se
2018
poate ajunge la o frecvenţă măsurată de 20-30MHz. De la a 6-a zecimală intervine

instabilitatea cuarţului şi zecimalele următoare nu mai pot fi luate în considerare.
b) numărătorul zecimal are o capacitate mică(4 cifre), însa baza de timp este
comutabilă manual sau automat în trepte decadice (1s, 100ms, 10ms, 1 ms, 100μs) pentru a
măsura frecvenţe până la 10kHz, 100kHz, 1MHz, 100MHz.Rămân valabile consideraţiile
referitoare la rapiditatea numărătoarelor specificate mai sus.
c)pe traseul frecvenţei necunoscute şi pe cel al bazei de timp se insereaza divizori l:n.Pe
calea frecvenţei necunoscute divizorul este realizat în tehnologie ECL, frecvenţa maximă de
intrare fiind aproape de 1GHz.
Erori
Din ε fx =Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N

In care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezinta eroarea de baza a etalonului de frecventa(10-
6..10-8) ,iar εN =ΔN/N este eroarea numaratorului.Eroarea ΔN este egala cu modificarea
cu o unitate a cifrei ultimului rang, adica ΔN= + - 1 si se datoreaza faptului ca semnalul

de intrare si cel al bazei de timp nu sunt sincronizate intre ele ,si ca urmare,ultimul
impuls de numarat poate sa incapa sau nu in intervalul Tm.
Observatie: deoarece ΔN= + - 1,adica cea mai mica variatie receptibila la iesirea
frecventmetrului(afisajul cu numere),eroarea εN = + - 1/N reprezinta tocmai rezolutia
aparatului.
ε fx = εo + εN unde εo = Δfo /f o, εN=1/N care arata ca eroarea ε fx este cu atat mai mica cu
cat numarul afisat (N) este mai mare.
Daca εN este de acelasi ordin cu εo rezulta ca ε fx=10-6 ..10 -8 ceea ce arata ca
frecventmetrul numeric este cel mai precis aparat de masura. Pe de alta parte,pentru ca
2018
εN<= εo =10-6 ..10 -8 este necesar ca N>= 106 …108 ,si deci ,pentru a putea pune in valoare
inalta precizie a etalonului de frecventa trebuie ca numarul de cifre ale afisajului sa fie
mai mare sau cel putin egal cu exponentul preciziei etalonului.De exemplu ,daca
etalonul are precizia εo =10 -8 ,frecventmetrul trebuie sa aiba cel putin 8 cifre afisabile.
Aceasta discutie s-a referit la precizia nominala a aparatului(ε fx minima).Insa la
micsorarea frecventei semnalului de intrare(fx), eroarea ε fx creste,deoarece numarul de
impulsuri contorizate(N) in intervalul Tm scade,situatie similara cu aceea intalnita la
aparatele de masura analogice.Micsorarea in continuare a lui εN pe seama cresterii lui
Tm nu mai este convenabila,deoarece aparatul devine prea lent.
Eroarea de masurare a frecventei ε fx este minima cand numarul afisat(N) este
maxim,creste la micsorarea frecventei semnalului de masurat(fx) si devine exagerat de
mare(o,1…1%)cand fx coboara sub 100Hz.
Deducerea expresiei erorii s-a facut in ipoteza ca triggerul Schmitt(TS) functioneaza
correct,adica la fiecare perioada a lui U(fx) aceste da un singur impuls la iesire.In caz
contrar,pot aparea situatii de functionare anormala a frecventmetrului.In practica, se
intalnesc frecvent urmatoarele asemenea situatii:
-Semnalul U(fx) este puternic deformat.In acest caz daca fereastra triggerului
formator(TS) este prea ingusta apar mai multe impulsuri intr-o perioada(Tx),ceea ce
duce la o eroare suplimentara importanta: eroarea de trigger.Pentru evitarea acestei
anomalii se largeste corespunzator fereastra triggerului.Evident,fereastra F trebuie sa
fie axata pe linia de zero sau pe componenta continua a semnalului de intrare U(fx)
-Semnalul U(fx) este insotit de zgomot.Situatia este similara cazului precedent,cu
precizarea ca impulsurile parasite determinate de alegerea necorespunzatoare a
ferestrei au un caracter aleator,rezultatul afisarii fiind instabil.Solutia consta in alegerea
ferestrei cu cel putin 10..20% mai mare decat amplitudinea maxima a zgomotului
suprapus peste semnalul util si axarea acesteia pe linia de zero,sau pe componenta
continua a lui U(fx).
-Semnalul U(fx) este modulat in amplitudine.Si in acest caz este necesar ca fereastra F sa
fie axata pe linia de zero,sau pe componenta continua a lui U(fx) insa deschiderea
acesteia trebuie sa fie mai mica decat latimea minima a infasuratoare
2018
Alimenatarea circuitului
Pentru alimentarea circuitului vom folosi o sursa stabilizata de 5 volti. Sursa este variabila
in curent . Mărirea puterii disponibile la ieşire se realizează cu tranzistorul de putere 01' de
tip B0912, În capsulă de tip T0220. Dioda D1 nu are rol În functionarea normală a montajului;
ea intervine atunci când, din cauza capacităţii electrice mari prezente la ieşire (provenită de
la condensatorul de filtraj al aparatului alimentat), tensiunea de la ieşirea circuitului integrat
devine mai mare decât cea de la intrare. În acest caz dioda D1 este polarizată direct.
2018
Circuitele de protecţie la alimentare greşita
Dioda redresoare de putere de 6 amperi D1 6Si6 protejeaza impotriva conectarii

inverse a alimentarii. In cazul cand V` depaşeste circa 6V, la bornele tiristorului T1N200
se depaşeşte 5V( pe D1 polarizata in direct se gaseşte circa 1 V).Dioda Zener 1,5W
ZP4V3 se deschide: Vcc=Vz+Vpc Vz= Vcc-Vpc=5-0,7=4,3V
Curentul injectat prin Zener in poarta tiristorului il amorseaza şi ca atare el pune la
masa catodul diodei D1,taind alimentarea montajului.Curentul de scurtcircuit este
limitat de sursa de alimentare la 0,8A.In acest caz,se taie alimentarea si se micşoreaza
tensiunea sursei de alimentare.Apoi se cupleaza din nou V` la sursa.Daca alimentate cu
mai mult de 5,25 V,circuitele integrate TTL s-ar distruge.
2018
D. Calculul economic al proiectului
Nr. Componente Valoare Cod Nr.Componente Pret

crt
1. Rezistente 1kΩ 1 0,4
10k 1 0,8
100Ω 1 0,8
330kΩ 4 0,8
820k 3 0,8
2. Condensatori 10nF 2 0,6
1uF 1 0,5
2,2pF 1 0,6
100nF 1 0,6
3 Circuite U19-A 4069 1 3

Inversoare U19-B 4069 1 3
4. Cristal cu cuart 1 2
5 Poarta Si-Nu SN7413 1 0,8
6 Decodor 7442 1 5
7 Diode 1N4148 1 0,7
1N4001 4 0,7
6516 1 0,7
ZP4V3 1 0,7
8 Bistabil D SN7475 12 12x3

9. Tranzistori BC107 1 0,4
10. Tiristor T1N200 1 1.5
2018
11. Numarator binar U20-4020 1 7
12. Divizor SN7490 1 6
13 Led-uri MDC1101 3 3x0,77
14. Numarator zecimal 7490 5 8

sincron
15. Registru de deplasare 7495 1 4,9
Total 88,61 lei
2018
E.Schema electrica a aparatului
+5
U14A
B8 2 16 Q8
U12A R1 3 D1 Q1 15
U4 D2 Q2
330 13 1
14 12 B0 1 2 EN Q1 14
U3A 1 CLKA QA 9 B1 Q2
CLKB QB 8
1 2 2 QC 11 7475
3 R01 QD 7404 D4
6 R02
7 R91 LED U17A
R92
IN
C4 R7 1k
7404
B9 B8
2 16 Q9
Q1 7490 3 D1 Q1 15
D2 Q2
BC107 +5 13 1
100n EN Q1 14
Q2
D1 U5 LD
+5
D1N4148 14 12 B4 U15 7475
1 CLKA QA 9 B5 6
CLKB QB 8 1 MODE
U11A 2 QC 11 B6 9 SER U18A
14
3 R01 QD B7 8 CLK1
B10
1 U13A 6 R02 B3 2 CLK2 13 2 16 Q10
1 2 2 7 R91 3 A QA 12 3 D1 Q1 15
6 R92 4 B QB 11 D2 Q2
C QC 10
T 4 B2 5 13 1
1
5 U67490 D QD EN Q1 14
Q2
4069 7413 +5 B1 U13A
7
R2 D2 14 12 B8 7495A
5 U1 1 CLKA QA 9 B9 B0
7404 7475
14 12 CLKB QB 8 B10 B8
1 CLKA QA 9 2 QC 11 B11 U24A
CLKB QB 8 3 R01 QD
LED Q4
2
C1 2 QC 11 6 R02 2 16 U19A
3 R01 QD 7 R91 3 D1 Q1 15
B11
10
11
1
2
3
4
5
6
7
9
1uF 6 R02 R92 D2 Q2 2 16 Q11

7 R91 U12 13 1 3 D1 Q1 15
Y0
Y1
Y2
Y3
Y4
Y5
Y6
Y7
Y8
Y9
R92 1k 7490 EN Q1 14 D2 Q2
R4 7442 Q2 13 1
7490 +5 EN Q1 14
C
D
330k Q2
A
B
7475
U7
15
14
13
12
7475
2
14 12 B12 U25A
2A 1 CLKA QA 9
Q5
CLKB QB 8 B13 2 16
4050 2 QC 11 B14 3 D1 Q1 15 U20A
AB C 3 R01 QD B15 D2 Q2
B12
1
6 R02 B4 13 1 2 16 Q12
R5 7 R91 U2A EN Q1 14 3 D1 Q1 15
3
R92 Q2 D2 Q2
7404
820k
U3 B5 13
EN
1
Q1 14
7490 7475
10 9 +5 Q2
2
CLK Q1 7 U8 U1A
U6A 11 Q4 5 1 2 7475
14
RST Q5 4 14 12 U26A B8
Q6 1 CLKA QA 9
16
VCC Q7
6
CLKB QB 8
7404 R1 B6 Q6
1 2 13 2 16 U21A
Q8 QC 11 330 3 D1 Q1 15
Q9
12 2 B13
14 3 R01 QD D2 Q2 2 16 Q13
Q10 15 6 R02 13 1 3 D1 Q1 15
4069 Q11 1 7 R91 EN Q1 14 D2 Q2
7
C2 C3 Q12 2 R92 D1 +5 Q2 13 1
Q13 3 EN Q1 14
1n 10nF Q14 7490 LED 7475 Q2
4020 7475
XTAL Y1
U7A U22A
U27A Q14
14
4069
B7 Q7 B14 2 16
2 16 3 D1 Q1 15
2 1 3 D1 Q1 15 D2 Q2
D2 Q2 13 1
13 1 EN Q1 14
EN Q1 14 Q2
Q2
7
7475
7475
R6 U23A
820k B15 Q15
2 16
3 D1 Q1 15
D2 Q2
13 1
EN Q1 14
Q2
7475
+5 U11
4
BI/RBO U6
5 14 18 2 D1
3 RBI G 15 16 QA CLK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC CLR D2
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG D3
+5 7447 MDE 2101
U7
4
BI/RBO U2
5 14 18 2
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC CLR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG
7447 MDE 2101
+5
U8
4
BI/RBO U3
5 14 18 2
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC CLR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG
7447 MDE 2101
+5 U10
4
BI/RBO U5
5 14 18 2
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC CLR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG
7447 MDE 2101

V+ +5V
D1
6516 D3
D3 ZP4V3
Q2
T1N200
R1
1k
Vpc
2018
F.Realizarea cablajului
Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple. Dintre acestea, cele mai
utilizate sunt: metoda cu radiaţii UV (utilizată în cazul cablajelor fotorezistive) şi metoda
foliei de transfer de tip PnP.
Realizarea cablajelor imprimate de serie mică sau unicat poate fi realizată prin
diferite metode, una dintre acestea fiind şi utilizarea foliei de transfer de tip PNP (PRESS and
PEEL=apasă şi dezlipeşte).
Această tehnologie de realizare a cablajelor se bazează pe o folie de tip special.
Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt:
-se realizează desenul cablajului imprimat, fie manual, fie prin intermediul unor programe
specializare (ORCAD, PROTEL, CIRCUIT MAKER);
-acest desen, considerat pozitiv se copiază cu ajutorul unui copiator pe folia de tip
PnP.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP, realizând pe aceasta desenul negativ (în
oglindă) al desenul de cablaj;
-se pregateşte plăcuţa de cablaj imprimat, tăindu-se la dimensiunea necesară şlefuindu-se

cu un glasspapier foarte fin;
-se degresează placa de cablaj imprimat, în vederea curaţirii de oxizi şi grăsimi prin
scufundarea acesteia într-o soluţie slabă de acid:HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2;
-după 30 de secunde se scoate, se spală sub un jet de apă iar apoi se usucă
-fără să se atingă cu mâna cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer de tip PnP;
-cu ajutorul unui fier de călcat, reglat la temperatura de 200 pana la 225 de grade Celsius, se
încălzeşte suprafaţa foliei avându-se grijă să existe un contact permanent între fierul de
călcat şi folie;
-se are în vedere faptul că toată suprafaţa foliei să fie uniform încălzită, aceasta realizându-
se prin mişcări circulare ale fierului de călcat.De regulă, timpul necesar transferării tonerului
2018
de pe folie pe placa de cablaj imprimat este între 60 şi 120 de secunde.În mod normal acest
timp este dependent de mărimea suprafeţei de transferat.
Operaţiunea se consideră încheiată când prin folia transparentă se observă perfect

traseul desenat:
--se lasă să se răcească cablajul şi folia după care, cu mare atenţie se dezlipeşte începând de
la colţuri.Se vizualizează desenul transferat pe cablaj, se compară cu originalul şi dacă este
nevoie se corectează cu ajutorul unui marker traseele întrerupte;
--se introduce placa de cablaj imprimat într-o soluţie de clorură ferică de o concetraţie
adecvată.În urma reacţiei chimice care are loc: 2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele
neacoperite sunt corodate, obţinându-se în final copia fidelă în cupru a traseului
desenat.Timpul de corodare depinde de concentraţia soluţiei de clorură ferică, de
temperatură şi de gradul de agitaţie a acestuia;
--după terminarea corodării se scoate placa de cablaj imprimat din soluţie, se spală sub jet
de apă, se usucă, se îndepărtează cu ajutorul unui praf abraziv tonerul depus, se acoperă
suprafaţa de cupru cu o soluţie de colofoniu dizolvat în alcool;
-după această operaţie placa de cablaj imprimat poate fi utilizată în vederea găuririi ei şi a
montării pieselor electronice;
Această tehnologie este ideală pentru cablaje unicat sau de serie mică de complexitate
medie.Traseele de cablaj realizate nu pot avea dimensiuni mai mici de 0,8 mm.Traseele mai
fine se pot realiza doar prin alte metode.
2018
G.Concluzii
In concluzie , frecventmetrul numeric este un montaj foarte util. Desigur uni oamenii
poseda un asemenea aparat, fie industrial, fie confectionat dupa schema
generala.Bineînteles, rezultatele obtinute în masuratori sunt în majoritatea cazurilor direct
proportionale cu complexitatea montajului si acuratetea executiei, în comparatie cu cele
„HOME MADE".
Montajul realizat intruneste cateva carcteristici notabile:
o sensibilitatea foarte buna;

o evaluare rapida a valorii marimii masurate;
o comoditate in efectuarea masurarilor;
o posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare;
o posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate.
Dar in acelasi timp prezinta si dezavantaje precum :
o complexitate mare;
o cost ridicat;
Am realizat( la nivel teoretic ) un frecventmetru numeric care sa masoare pana la

1Ghz cu precizie de la +1Hz la -1Hz.
Precizia acestuia este dat de oscilatorul cu cuart, iar prin utilzarea unui bloc de
hetrodinare se poate realiza masurarea unei frecvente de ordinul zecilor de GHz.
In cele din urma, frecventmetrul iti ofera posibilitatea de a masura perioada unui
semnal, a duratei de timp a unui impuls si raportul a doua frecvente.
2018
H.Bibliografie
a) Masurări electronice(aparate şi sisteme de măsură numerice): Mihai Antoniu, Ştefan Poli,
Eduard Antoniu
b) http://mee.didactic.ro/2cadre4.htm
c) http://www.datasheetcatalog.org/datasheet/microelectronica/mmc4510_mmc4516.pdf
d) http://www.doctronics.co.uk/4511.htm
e) http://www.microelectronica.ro
2018

Proiect MES-STAD

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect MES-STAD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Proiectarea unui aparat de masura numeric

a)Clasificarea instrumentelor de masura.

a) Un instrument de măsură este un sistem de corpuri, cel puțin în parte solide, cu

 instrumente de măsură optice, care măsoară mărimi optice, de exemplu luxmetrul.

b) Ele se refera la comportarea aparatelor de masurat in raport cu obiectul supus

Constanta aparatului (K) se defineste numai pentru aparatele de masurat la care

Circuite logice fundamentale utilizate în AMN

 AMN au elemente şi blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau circuite simple

 Sistemul de numeraţie cu B=2 se numeşte sistem binar şi este generalizat în toate

Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:

Frecventmetru numeric care sa masoare pana la 1Ghz cu precizie de la +1Hz la -1Hz.

A.Schema bloc a instrumentului de masura.

Blocul de numarare si afisare

Baza de timp Aducere la zero

Schema de principiu a unui frecvențmetru numeric are la bază patru module:

 un circuit de intrare(uzual, un formator de impulsuri cu Trigger Schmitt);

Se bazează, de regulă pe un trigger Schmitt(TS), care are rolul de a aduce semnalul

Circuite Trigger Schmitt

Triggerul Schmitt este întâlnit la intrarea frecvenţmetrelor numerice precum şi la intrarea

Un Trigger Schmitt cu tranzistoare, cu rol de formator de impulsuri dreptunghiulare

1.Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS

În acest caz, ieşirea triggerului Schmitt trebuie să producă semnale compatibile

2.Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional

Pentru a face ca tensiunea de ieşire(Uo) în starea JOS să fie zero(UoL=0V), este

Fig. 1 Trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu AO în montaj inversor

Din schemă rezultă relaţiile:

3.Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS

care arată că la creşterea lui Ui creşte şi Ui’; la atingerea pragului de basculare(Ud) a

ţinând cont că:

În sfârşit, din scăderea celor două praguri, rezultă tensiunea de histerezis:

Fig. 2 Trigger Schmitt cu inversoare CMOS

Simboluri pentru triggerul Schmitt.

Blocul de numarăre și afișare

Frecvențmetrul conține patru componente principale: numaratoul decadic(N),

Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de

Numărătorul zecimal este realizat cu numărătoare zecimale asincrone(7490). În acest

Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură

Numărătorul binar –zecimal

impulsurile aplicate la intrare; el constituie o componentă de bază a oricarui tip de aparat de

O decadă de numărare este similară cu numărătorul binar de 4 biţi, cu deosebirea că

 poarta P, având 1 logic pe intrări, produce la ieşirea Z negat un 0 logic, ceea ce

 simultan cu aducerea la zero a celor 4 bistabili (la sfârşitul numărării celor 10

- datorită comutării asincrone a bistabilelor, e posibil ca ieşirea porţii P să producă un impuls

- durata impulsului Z negat, de readucere a numărătorului în starea 0, este mică şi

- descrierea schemei poate sugera o regulă simplă de alcătuire a numărătoarelor modulo p

- din relatia p<=2^n se deduce numărul de bistabile necesare (n);

- se decodifică starea p, şi în momentul în care aceasta este atinsă, se aplică un impuls de

Fig 3:Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (a)

b)Numărătorul binar-zecimal Se obţine prin înscrierea mai multor decade (unităţi,

Decada Decada Decada Decada

Fig 4:Numărătorul binar-zecimal cu patru decade

Numărătoarele binare asincrone sunt simple, dar au doua neajunsuri:

 nu pot funcţiona la frecvenţă ridicată ;

Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afişare, cauzate de tranziţiile

Fig. 3 Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (b)

Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit, rezultă că n bistabile pot memora un

 după scopul utilizării (destinaţie) se disting: registru de memorare şi registru de

 după structura internă, există registre paralele, registre serial/paralele

Registrele de memorare se utilizează, de regulă, ca interfaţă intre două subansambluri(fig.

activitatea.Evident, pentru ca ansamblul A-RM-B să funcţioneze corect, e necesar ca aceste

Prezenţa registrului de memorare permite ameliorarea performanţelor sistemului A-

 creşterea vitezei de lucru: în timp ce blocul final afişează informaţia Nx conţinută în

Fig. 5 Utilizarea registrelor de memorare