Sunteți pe pagina 1din 45

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Tansporturi Specializarea: Telecomenzi si Electronica in Transporturi

PROIECT M.E.S Voltmetru electronic de curent continuu utilizand CI ICL 7107

PROFESOR INDRUMATOR: S.I dr.ing. Mihaela Nemoi

STUDENT: Vasiliu Florin Grupa 8312

Cuprins:
1. Introducere 2. Tema proiectului 3. Schema bloc 4. Memoriu tehnic 4.0.Caracteristicile voltmetrului 4.1.Alimentarea 4.2.Divizor de tensiune 4.3.Puntea tensometrica 4.4.Amplificatorul instrumental(diferential) 4.5.Circuitul de poarta 4.6.Generatorul etalon 4.7.Convertor Analog Digital 4.8.Numaratorul Binar-Zecimal 4.9.Registrul de memorie 4.10.Decodorul zecimal 4.11.Afisorul 5. Breviar de calcul 6. Calculul economic 7. Schema electrica a aparatului 8. Realizarea cablajului 9. Bibliografie

1. Introducere
Aparatele de masura numerice sunt mijloacele de masura preferate in zilele noastre. Despre acestea vom vorbi in cele ce urmeaza. Aparatele de msur pot fi clasificate, avnd n vedere urmtoarele criterii: - modul de afiare al rezultatului msurrii - aparate analogice - aparate digitale (numerice) Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). Proprietati - Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de paralaxa); - precizia de masurare foarte mare (10-510-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare; - posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor; - posibilitatea automatizarii procesului de masurare; -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare; - posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. - Dezavantaje: - complexitate mare; - cost ridicat.

Utilizari: - Datorita performantelor sunt utilizate la: - masurari de precizie in laborator; - masurari in procesele industrial de automatizare; - masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta; - masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial; - masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator; - controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. Conversia analog-digitala (A/D) este procesul prin care unui semnal analogic se asociaza o secventa de coduri numerice compatibile cu structura interna a aparatelor de masurare digitale si a calculelor.Acest proces este construit din trei erape succesive: a) Esantionarea b) Cuantizarea c) Codarea Conversia analog-digitala se realizeaza cu dispositive fizice specific,existand circuite de esantionare-memorare ce realizeaza esantionarea si circuire de conversie A/D care asigura cuantizarea si codarea. Separarea etapelor procesului de A/D este posibila si necesara numai din punctual de vedere al analizei conceptuale. Caracteristicile aparatelor de masura numerice : - Preicizia unui aparat numeric depinde de numarul ordinelor zecimale afisate si de sensibilitatea sa. - Timpul de masurare precizia dinamica .Convertirea marimilor fizice analogice in marimi numerice si afisarea rezultatului se efectueaza de catre aparatul numeric intr-un anumit timp, numit timp de masurare sau decizie.Se mai numeste sit imp de cuantificare. - Impedanta de intrare. Aparatele numerice de masurat trebuie sa prezinte o impedanta de intrare de valoare ridicata si stabile, conditie care se cere oricarui aparat de masurat de calitate. - Stabilitatea aparatelor de masurat numerice, se refera la variatia etalonarii in functie de temperature mediului, la calibrarea periodica a zeroului, la conditia de siguranta la defectare.

2. Tema proiectului

Tema proiectului consta in realizarea unui instrument de masura cu urmatoarele caracteristici: a) Voltmetru de curent continuu cu scarile 1-10-30V Rezistente individuale la intrare Rezistenta specifica 200k/V b) Masurarea deformarii elastice in material Rezistenta marcii tensometrice 200 Variatia rezistentei marcii tensometrice 2% Tensiunea de alimentare 5V (partea de defazaj) La realizarea aparatului se va folosi un convertor analog numeric tip ICL 7107

3. Schema bloc

Date de intrare

ICL 7107

Afisor

4. Memoriu tehnic
Specificatii tehnice - Caracteristici Tensiunea de alimentare: ............. + / - 5 V (simetric) Cerine de alimentare: ..... 200 mA (maxim) Interval de msurare: .......... + / - 0-1,999 VDC n patru domenii Precizie: ....................... 0,1% CARACTERISTICI - Dimensiuni mici - Construcie uoar - Low cost. - Ajustare simpl. - Uor de citit de la distan. - Puine componente externe. Un convertor analog la digital, (ADC de acum), este mai bine cunoscut ca un convertor de panta dubl sau convertor de integrare. Acest tip de convertor este, n general, de preferat fa de alte tipuri, deoarece ofer precizie, simplitate n design i o indiferen fa de zgomot, ceea ce face este foarte fiabil. Funcionare a circuitului este mai bine neleas dac este descris n dou etape. n prima etap i pentru o anumit perioad de tensiunea de intrare este integrat, precum i n producia de integrator de la sfritul acestei perioade, exist o tensiune, care este direct proporional cu tensiunea de intrare. La sfritul perioadei de presetat integrator este alimentat cu o tensiune de referin intern i de ieire a circuitului este redus progresiv, pn cnd acesta ajunge la nivelul de tensiune de referin zero. Aceast a doua faz este cunoscut ca perioada de pant negativ i durata acestuia depinde de ieire de integrator n prima perioad. Ca durata de prima operaiune este fixat i lungimea de-al doilea este variabila, este posibil s se compare dou i n acest fel tensiunea de intrare este, de fapt, n comparaie cu tensiunea de referin intern i rezultatul este codificate i se trimite la ecranul.

ICL 7107
Intersil ICL7107 sunt de nalt performan, micputere, 31/2 cifre A / D convertoare. Sunt incluse aptedecodoare segment, drivere de afiare, o referin, i un ceas ICL7106 este conceput pentru a interfata cu un cristal lichidafia (LCD), i include o unitate de backplane multiplexate;ICL7107 va conduce n mod direct o lumina instrument de dimensiuniemitting diode (LED) de afiareICL7106 si ICL7107 aduce mpreun o combinaie deinalta precizie, versatilitate, i economia real. Acesta dispune de autozerola mai puin de 10V, zero, deriva de mai puin de 1V/oC, de intrareeroare prejudecat curent a 10pA (Max), i de rennoire a mai puin de un numr. Adevraii intrri difereniale i de referin sunt utile n toate sistemele, dar dau de designer un avantaj mai puin frecvente atunci cnd celule de msurare de sarcin, traductoare de presiune i alte poduri traductoare de tip. n cele din urm, economia real a puterii unice operaiunii de furnizare (ICL7106), permite o performanta mare contor de panou pentru a fi construite cu adaos de doar 10 pasiv componente i un afiaj.

10

MAN 6960

11

Un afiaj cu apte segmente (SSD), sau indicator apte segmente, este o form de dispozitiv electronic de afiare pentru cifre zecimale, care este o alternativ la mult mai complexele dot-matrix display.Ecranele cu sapte segmente sunt utilizate pe scar larg n ceasuri digitale, contoare electronice, precum i alte dispozitive electronicepentru afiarea de informaii numerice Ideea de afiare cu apte segment este destul de vechie. n 1910, de exemplu, un ecran de apte segmente iluminat de becuri cu incandescen a fost folosit pe un panou de putere de plante semnal sala cazanelor. Un ecran cu apte segmente, cum indica si numele, este compus din apte elemente.Individual sau pe afara, ele pot fi combinate pentru a produce reprezentri simplificate ale cifrelor arabe. Adesea, cele apte segmente sunt aranjate oblic (inclinat),aranjament, care ajuta la lizibilitate. n majoritatea aplicaiilor, cele apte segmente sunt de form aproape uniform i dimensiune (de obicei, hexagoane alungite, dei trapezoidele i dreptunghiuri pot fi, de asemenea, utilizate), dei, n cazul mainilor de adugarea, segmentele verticale sunt mai lungi i n form mai ciudata, n un efort de a spori lizibilitatea. Fiecare dintre cifrele de la 0, 6, 7 i 9 pot fi reprezentate de ctre dou sau mai multe simboluri diferite, pe segmente de apte ecrane. Cele apte segmente sunt aranjate ca un dreptunghi de dou segmente verticale, pe fiecare parte, cu un segment orizontal pe partea de sus, de mijloc i de jos. n plus,segmentul sapte taie dreptunghiul orizontal. Exist, de asemenea, segment display de paisprezece i aisprezece segmente (pentru alfanumerice complete); cu toate acestea, cea mai mare parte dintre acestea au fost nlocuite cu display dot-matrix.
12

Segmentele de la un ecran de 7-segmente sunt prevzute pe literele de la A la G, aa cum este prezentat mai jos, n cazul n care PD opional punctul zecimal (un "segment opt") este folosit pentru afiarea de numere neintregi. Numere de a 7-segmente-cod Un singur octet poate codifica starea complet a 7-segmente-display. Cele mai populare codificri de bii sunt gfedcba i abcdefg - ambele, de obicei, presupune 0 este oprit i 1 este pornit.

13

4.0 Caracteristicile voltmetrului


Caracteristici de intrare Tipul intrrii depinde mult de clasa de precizie a aparatului: voltmetrele numerice standard (clasa 0,1) folosesc mai ales circuitul de intrare cu trei borne, iar cele de nalt precizie (clasa 0,01 0,001) utilizeaz intrarea cu circuit de gard; aceste tipuri de intrri asigur o impedan de intrare fix de 10 100 M si o rejecie de mod comun (RMC) de cca. 80 140 dB. Tensiunea maxim admis pe intrare reprezint valoarea maxim a tensiunii ce poate fi aplicat ntre bornele de intrare (de obicei notate H i L), sau ntre una din acestea i mas, n condiii normale de funcionare (aparatul conectat la obiectul de msurat). Injecia de parazii n obiectul de masur. Orice aparat numeric este i un generator de tensiuni parazite ce sunt produse de ctre circuitele n comutaie (prin efect di/dt); aici un loc principal l ocup baza de timp (generatorul de tact i blocul de secveniere). Aceste tensiuni parazite pot deveni supratoare atunci cnd operatorul face msurri n scheme cu dispozitive sensibile (de exemplu, tranzistoarele cu efect de cmp i circuitele integrate CMOS). De aceea, n literatura de catalog (adesea) se specific i nivelul paraziilor la bornele de intrare. Gamele de msur. Datorit specificului afirii, gamele de lucru ale unui voltmetru numeric (tensiuni la capt de scar) sunt n succesiune decadic (0,2; 2; 20; 200; ...) i nu din 10 n 10 dB (1; 3; 10; ) ca n cazul celor analogice. Exist multimetre numerice cu schimbare manual sau cu schimbare automat a gamelor. Schimbarea automat a gamelor (autoranging) este un procedeu modern care permite trecerea automat a voltmetrului numeric de la o gam inferioar la una superioar i invers, de ndat ce Ux depaete o anumit limit prestabilit. Selectorul automat de game permite ca aparatul s se plaseze singur n situatia optim n privina preciziei (cifra cea mai semnificativ a rezultatului msurrii s fie plasat mereu n ultima decad), ceea ce permite n plus i o cretere a vitezei de lucru, precum i un confort sporit pentru operator.
14

Caracteristici de transfer
Rezoluia i sensibilitatea Rezoluia reprezint cea mai mic variaie a lui Ux ce poate fi citit pe gama respectiv; de exemplu, la un voltmetru numeric cu afiaj de 3 cifre, pe gama de 0,2 V rezoluia este de 100 V, iar pe cea de 2V este 1 mV. Prin urmare, rezoluia corespunde intervalului dintre dou valori consecutive ale cifrei ultimului rang - cifra cea mai puin semnificativ indiferent de gam. De aceea, n literatua de catalog, rezoluia se exprim adesea n % din gam; de exemplu, n cazul citat, rezoluia este 0,1 % din gam. n literatura de catalog, prin sensibilitate se nelege valoarea cea mai mic a lui Ux care poate fi msurat pe gama cea mai sensibil; de exemplu, la voltmetrul numeric citat mai nainte, sensibilitatea este de 100 V, valoare ce coincide i cu rezoluia pe gama respectiv. Precizia Datorit faptului c voltmetrele numerice sunt aparate de nalt precizie, precum i faptului c au unele blocuri nentlnite la voltmetrele analogice (convertor A/N, numrtor, etc.), considerm util a analiza mai pe larg acest parametru de calitate Modul de exprimare. Ca parametru de catalog, precizia voltmetrelor numerice se certific prin eroare tolerat; aceasta reprezint eroarea maximal admis n conditii de referin i se exprim n una din formele: 1= a%ct + b%cs 2= a%ct + b[UUR] adic a% din valorea citit (ct) + b% din gam (cs), respectiv, a%ct + b uniti ale ultimului rang (UUR). Prima relaie se utilizeaz n cazul voltmetrelor numerice mai vechi (19751980); de exemplu, voltmetrul romnesc E 0302 are 1 = 0,1%ct + 0,1%cs. Relaia a doua se utilizeaz pentru caracterizarea voltmetrelor numerice de dat mai recent (19851995); de exemplu voltmetrul 8506A (FLUKE 1990) cu afiaj 6 cifre (1.9999999) are eroarea tolerat de 1 = 0.0015%ct + 8[UUR] pe gama de 2 V. Eroarea a%ct provine, n principal, de la blocurile analogice (DT,A), iar b%cs (respectiv b*UUR+) este datorat blocurilor numerice (convertor A/N, numrtor), motiv pentru care a i b se mai numesc
15

eroare analogic i eroare numeric. De observat c, n literartura recent de catalog, n locul denumirii de eroare, se utilizeaz termenul precizie (uneori precizie de baz). Normarea erorii tolerate. Ca i n cazul aparatelor de masur analogice, eroarea tolerat (admisibil) se normeaz n raport cu eroarea de baz (b) i cu eroarea suplimentar (s), n corelaia: s b 1 = a%ct + b%cs Eroarea de baz este eroarea intrinsec a voltmetrelor numerice n condiii de referin (temperatur de 23C +- 1C, etc.) i provine din urmtoarele cauze: eroarea datorat rezoluiei (numit i eroare de cuantizare); deriva referinei interioare de tensiune (Zener sau Weston); deriva n timp i cu temperatur a componentelor; neliniaritile din blocurile analogice i numerice; ambiguitatea de +-1 cifr la numrare (comparare numeric); zgomotele (interne sau externe); eroarea de indicare a valorii zero (voltmetrul nu indic zero cnd bornele de intrare sunt n scurtcircuit); variaia tensiunii de alimentare (ce poate provoca i alunecarea fecvenei de tact).

Condiiile de referin sunt prescrise prin standarde i sunt alese astfel ncat variaiile factorilor de influen (temperatura, umiditatea, cmpurile electrice i magnetice perturbatoare, forma curbei Ux , tensiunea de alimentare, perturbaiile de mod comun i mod serie) s aib un efect neglijabil asupra aparatului. Valoarea erorii tolerate (1) se stabilete astfel: se determin experimental componentele a%ct i b%cs ale erorii de baz (b); dup aceea, valorile acestor componente se rotunjesc superior, astfel ca valorile obinute s fie exprimabile printr-o singura cifr semnificativ; de exemplu, 0,042%ct se rotunjete la 0,05%ct. Valorile rotunjite n acest mod reprezint tocmai cele dou componente ale lui 1. Eroarea suplimentar (s) sau variaia, provine din variaia unui singur factor de influen, ceilali fiind meninui la nivelele de referin, motiv pentru care s se mai numete i eroare de influen. Factorul de influen cel mai proeminent este variaia temperaturii (influena celorlali factori mai poate fi atenuat prin diverse precauii tehnologice: ecranare, gardare, filtrare, etc.,
16

ns influena temperaturii nu poate fi controlat dect n incinte termostatate, deci cu un cost mai ridicat). De aceea la voltmetrele numerice de nalt precizie eroarea de temperatur este un parametru de catalog. Eroarea suplimentar cauzat de variaia temperaturii mediului ambiant se evaluaeaz prin intermediul coeficientului de temperatur (CT); acesta se exprim prin dou componente, ca i precizia (1): CT = (a%ct + b%cs)/C CT = (a%ct + b[UUR]) /C Stabilitatea Stabilitatea reprezinta aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indicaie reproductibil, ntr-o anumit perioad de timp, n care mrimea de msurat (Ux) rmne constant. La voltmetrele numerice de inalt precizie, stabilitatea constituie un parametru de catalog, care se normeaz n dou circumstane: pe termen scurt (24 ore) i pe termen lung (90 zile). Stabilitatea pe termen scurt corespunde abaterii maxime ce poate aprea n indicaia voltmetrului numeric n condiii de referin (temperaura 23 C +- 1 C, etc.) timp de 24 de ore, interval de timp n care nu sunt admise nici un fel de reglaje. Stabilitatea pe termen lung stipuleaz abaterea maxim a indicaiei voltmetrului numeric, ce poate aprea ntr-un interval mai mare de timp (tipic 90 zile), n condiii normale de lucru, fr ca aparatul s fie reetalonat. n acest interval de timp sunt permise i reglaje (de zero, de capt, de scar, etc.), efectuate numai pe baza referinelor interne ale aparatului, fr utilizarea unor aparate de msur exterioare.

Viteza de lucru Viteza de lucru a aparatelor de msur numerice se exprim, de regul, prin numrul de msurri pe secund. Acest numr se determin pe baza duratei totale a unei msurri, ce nsumeaz timpul de rspuns i timpul de msur. Timpul de rspuns. n mod normal, timpul de rspuns sau timpul de stabilire a intrrii, este mic n raport cu timpul de msur. ns cnd voltmetrul este prevzut a lucra cu filtru pe intrare (pentru atenuarea zgomotelor) timpul de
17

rspuns crete mult i poate chiar depai timpul de msur; n acest caz trebuie ateptate cteva cicluri complete de msur pentru ca tensiunea de la intrarea convertorului A/N s ating nivelul tensiunii de msurat (Ux). Aceeai precauie este necesar i la schimbarea gamelor, sau la variaii brute ale lui Ux . De observat c acest timp de ateptare este cu att mai lung cu ct voltmetrul este mai precis. Caracteristici de ieire Tipul afirii Aparatele de msur numerice de tablou utilizeaz afiarea decadic simpl (de exemplu 999), iar cele de laborator afiarea decadic cu depire (de exemplu 1.999). La aceasta din urm mai poate fi asociat o afiare analogic, ansamblul respectiv purtnd numele de afiaj combinat. Principalele tehnici de afiare sunt Nixie, LED-uri i cristale lichide. Afiajul cu depaire este afiajul cel mai utilizat la multimetre i este format din 37 decade normale (afiarea cifrelor 0,1,9) i un element de depire care poate afia numai polaritatea i cifra 1. La voltmetrele de buzunar (precizie mic), se utilizeaz afiajele 1999 i 19999, denumite prescurtat afiaje cu 3 cifre i respectiv 4 cifre, iar la voltmetrele numerice de laborator (nalt precizie) se utilizeaz afiaje cu 5 7 cifre. Avantajul esenial al afirii cu depire const n extinderea cu 100% a scrii, ceea ce permite ameliorarea rezoluiei (i a preciziei de msurare) la trecerea de pe o gam pe alta.

Borne de ieire cu semnal util Ca i n cazul voltmetrelor analogice, ieirile de semnal permit extinderea gradului de utilizare a voltmetrelor numerice, precum i o mai uoar integrare n diverse sisteme de msur. Tehnologic, bornele de ieire cu semnal util sunt plasate, de regul, pe panoul din spatele aparatului, iar semnalul disponibil la aceste borne poate fi analogic sau numeric; exist i voltmetre numerice care dispun de ambele tipuri de semnale. Borne de ieire cu semnal analogic. La aceste borne sunt dsponibile, fie o tensiune (tipic 1 V), fie un curent (tipic 1 mA), proporionale cu Ux, semnale ce
18

pot servi la comanda unui nregistrator sau a altui aparat de msur. Semnalul pentru ieirea analogic este prelevat de la ieirea amplificatorului de intrare. Exist i voltmetre numerice (din multimetre) la care ieirea de semnal analogic este izolat (galvanic) de restul voltmetrului, izolare ce se obine prin prelevarea semnalului de la ieirea convertorului A/N, separare galvanic (de regul, optic), si reconvertirea acestuia cu ajutorul unui convertor N/A; o soluie tot mai ntlnit este utilizarea amplificatoarelor de izolare, ce preiau direct semnalul analogic de la intrarea convertorului A/N. O astfel de izolare permite atenuarea influenei tensiunilor de mod comun, tensiuni care pot aprea ntre intrarea Ux i echipamentul de la ieirea analogic. Borne de ieire cu semnal numeric. Semnalul numeric furnizat la ieire poate fi utilizat pentru comanda unei imprimante (tiprirea valorilor lui Ux) sau la integrarea aparatului ntr-un sistem de msur automat. Acest tip de ieire se ntalnete la aparatele cu microprocesor i se aliniaz de obicei la un standard de comunicaie pentru instrumentaie (de exemplu, RS-232, pentru transmisia serial, sau IEEE-488 pentru transmisia paralel). Afiajul Dei utilizate pe scara larg in aparatura de laborator, afiajele cu LED-uri tind s fie nlocuite de cele cu cristale lichide, deoarece acestea din urma prezint unele avantaje importante , mai ales n construcia aparatelor de msur portabile: consum mult mai sczut (zeci de W, fa de zeci de mW); tehnologie mai simpl i mai ieftin; unghi mare de vizibilitate n toate direciile. Acestea le-au impus, n ultimul timp, att n aparatele de buzunar (multimetre, calculatoare), ct i n construcia altor aparate de msur portabile (cleti ampermetrici, termometre, cronometre). La baza acestei familii de afiaje stau o serie de substane organice (de exemplu clorhidratul de colesterol) cu proprietti speciale, numite cristale lichide. Cristalele lichide reprezint o stare intermediar ntre starea lichid i cea solid a materiei. Au mobilitate ridicat, asemntoare lichidelor, precum i un anumit grad de ordonare a moleculelor, datorit cruia se manifest proprietile optice (anizotropie) specifice moleculelor cristaline. Ca textur, cristalele lichide pot fi: nematice, smetice i colesterice. Toate aceste trei tipuri de cristale sunt alctuite din molecule alungite, paralele ntre ele, deosebirea constnd n gruparea i mobilitatea relativ a moleculelor.
19

Forme constructive de baz. Spre deosebire de afiajele cu LED-uri, care sunt alctuite din module individuale, la cele cu cristale lichide ntregul afiaj se face pe o singur plachet, ceea ce simplific tehnologia, reduce gabaritul i micoreaz costul. Structura de baz a unei plachete afioare cu cristale lichide este similar cu cea a unui condensator plan-paralel cu armturi transparente, avnd ca dielectric cristalul respectiv. Principiul de funcionare. n stare normal, neexcitat, moleculele cristalului nematic sunt paralele ntre ele, iar cristalul este transparent. Aceast stare ordonat poate fi modificat cu ajutorul unui cmp sau curent electric, situaie n care cristalul devine opac. Apare astfel posibilitatea de a comanda electric trecerea sau oprirea luminii, posibilitate ce st la baza afisajelor cu cristale lichide. Dup felul semnalului de comand utilizat (curent, tensiune), exist dou tipuri de afiaje cu cristale lichide, cu structur similar: afiaje ce funcioneaz pe principiul difuziei dinamice; afiaje cu efect de cmp. Afiaje cu cristale lichide cu difuzie dinamic. Utilizeaz un cristal nematic de puritate redus, iar modificarea transparenei se produce prin turbulena moleculelor provocat de curentul ce strbate perpendicular cristalul, curent ce este vehiculat prin ionii (impuriti) prezeni n structura cristalului respectiv. Acest tip de afiaj are vitez de rspuns acceptabil (2050 ms), ns necesit tensiune de lucru (c.c. sau c.a. de 50 Hz) relativ mare (1015 V) i de aceea nu se mai utilizeaz n domeniul aparatelor numerice portabile. Afiaje utiliznd cristale lichide cu efect de cmp. Acesta folosete un cristal de nalt puritate (fr ioni), cu rezistivitate mare, iar efectul de modificare a transparenei se obine prin rotirea, ordonat, a moleculelor sub influena unui cmp aplicat, de unde i denumirea de cristale lichide cu efect de cmp. Acest tip de afiaj prezint avantajul c poate funciona la tensiuni mai sczute: 25 V (c.c. sau impulsuri), ns are i vitez de lucru mai sczut (0,10,2 s). Cu toate acestea, n prezent, este singurul tip de afiaj cu cristale lichide adoptat de ctre constructorii de aparate de msur cu afiare numeric. Dup sursa de lumin folosit, ambele tipuri de afiaje pot fi cu surs proprie de lumin (utilizeaz o lamp tip baghet miniatural, plasat n spatele plachetei) sau cu lumin ambiant (folosesc numai lumina ambiant, iar cifrele apar ntunecate, pe fondul alb-cenuiu, fiind mult mai economice).Activarea LCD se face cu tensiune dreptunghiular (cca. 50 Hz) furnizat din interiorul circuitului 7107 prin pinul 21 (firma INTERSIL atrage atenia ca aplicarea unei tensiuni continue peste 50 mV, pe o durat de cteva minute , poate distruge cristalul lichid al afiajului, drept care se recurge la alimentarea n impulsuri)
20

4.1. Alimentarea

Contine un amplificator cu rezistenta de intrare , divizor de tensiune pentru gamele de masurare si dispositive suplimentare(filtre, comutatore automate de gama s.a.)

21

4. 2 Divizorul de tensiune
Este un circuit format din doua sau mai multe rezistoare conectate in serie si in alimentate cu o sursa de tesniune continua. Pe fiecare rezistor cade o fractiune din valoarea tensiunii de alimentare in functie de valoarea rezistorului respectiv.

22

4.3 Puntea tensometrica


Structura generala a unui aparat electronic pentru masurarea unei marimi neelectrice este indicat.

Structura unui aparat pentru masurarea marimilor neelectrice - obiectul masurat este efortul mecanic intr-un corp elastic sau alungirea sa relativa; - traductorul este un tensometru cu fir metalic sau cu filament semiconductor; - elementul de prelucrare este fie o punte tensometrica de c.c. (pentru tensometrele cu filament semiconductor), fie o punte tensometrica cu unda modulata (pentru tensometrele cu fir metalic); - indicatorul este un instrument electromagnetic sau numeric ce indica direct in deformatii relative ale corpului masurat. Sensibilitatea unui tensometru este definita de relatia

Se folosesc doua tipuri de punti: jumatate de punte (semipunte) si punte intreaga.


23

Configuratia semipunte

Configuratia de tip punte ntreaga

24

4. 4 Amplificatorul Instrumental
Amplificatorul Instrumental a fost conceput si realizat la exigentele impuse in mod special de canalele de intrare ale aparatelor electronice de masurat(volmetre electronice , ampermetre electronice , mltimetre electronice s.a.m.) Se utilizeaza in cazul aparitiei semnalelor ce variaza foarte lent in timp.Este proiectat sa amplifice cu fidelitate intr-o banda foarte larga de frecvente: de la 0 la cateva sute de megaherti.

25

4.5 Circuitul de poarta


Circuitul de poarta face trecerea la partea digitala a cirucitului. Este format din 2 amplificatoare operationale. Cele mai simple dispositive digitale se numesc porti ( in limba engleza gates). Ele au fost denumite astfel dupa functia pe care o indeplinesc, de a permite sau intarsia transmiterea informatiei digitale. In general, o poarta are una sau mai multe intrari si furnizeaza la iesire un semnal care este in functie de valorile curente ale intrarilor. Intrarile si iesirile pot fi de diverse marimi fizice ca, de exemplu, tensiunea, intensitatea curentului, chiar si presiunea hidraulica, insa reprezentarea acestora poate lua doua valori discrete, 0 si 1. In figura sunt prezentate simbolurile celor trei tipuri principale de porti. Poarta AND (SI) cu doua intrari, notate (a), are iesirea 1 cand ambele intrari sunt 1; in toate celelalte cazuri, iesirea sa este 0. In figura apare aceeasi poarta de patru ori, cu cele patru combinatii de intrare posibile si iesirile respective, portile se mai numesc CIRCUITE COMBINATIONALE deoarece iesirea depinde numai de combinatia de intrare curenta. O poart OR cu dou intrri, ca n figura (b), are ieirea 1 dac o intrare sau ambele intrri sunt 1; ieirea sa este 0 numai dac ambele intrri sunt 0. i n acest caz sunt posibile patru combinaii de intrare, ieirile corespunztoare fiecreia fiind cele din figur. O poart NOT, denumit de cele mai multe ori inversor, are la ieire valoarea opus celei de la intrare, cum se observ n figura (c). Aceste trei tipuri de pori sunt cele mai importante din mai multe motive. Orice funcie digital poate fi realizat utiliznd exclusiv aceste trei pori. n capitolul 3 vei vedea cum se realizeaz porile din circuite cu tranzistoare. Trebuie s tii c au fost construite pori sau s-a propus construirea acestora i cu alte tehnologii, de exemplu cu relee, cu tuburi cu vid, pe principii ale hidraulicii i cu structur molecular.

26

Un bistabil este un dispozitiv care poate sa aiba iesirea fie in 0, fie 0, fie in 1. Starea unui bistabil este valoare curenta stocata. Aceasta Aceasta poate fi modificata numai la anumite moment de timp impuse de impuse de o intrare de tact sau de ceas, noua valoare depinzand de de starea curenta a bistabilului si de intrarile sale de comanda. Un Un bistabil se poate realize din mai multe porti conectate judicious. Un circuit digital ce contine bistabile se numeste circuit secventia, deoarece, in orice moment, semnalul de la iesirea sa depinde nu numia de valorile intrarilor, dar si de succesiunea sa secventa de semnale de intrare existent anterior. Cu alte cuvinte, un circuit secvential memoreaza evenimentele anterioare. Remarcati ca atribuirea valorilo de 0 si 1 starilor LOW si HIGH se face intrucatva arbitrar. Atribuirea valorii 0 starii LOW si a valorii 1 starii HIGH pare ceva firesc si se numeste logica pozitiva. Celalalt mod de atribuire, 1 pentru LOW si 0 pentru HIGH, este utilizat mai rar si se cheama logica negative. Deoarece o singura valoare binare se reprezinta printr-o gama larga de valori ale unei marimi fizice, circuitele logice digitale sunt extreme de immune la variatiile parametrilor componentelor, la cele ale tensiunilor de alimentare si la zgomot. In plus, semnalele mai slabe pot fi regenerate cu ajutorul unor circuite de amplificare tampon, astfel ca semnalele digitale pot fi transmise la orice distant fara ca informatia continuta de ele sa se piarda. De exemplu, un amplificator tampon in logica CMOS transforma orice tensiune de intrare HIGH intr-o tensiune de iesire de aproximativ 5,0V si orice tensiune de intrare LOW intr-o tensiune de iesire de aproximativ de 0,0V. Un circuit cu capacitate de memorare, ale carui semnale de iesire depend de semnalul de intrare current si de valorile anterioare ale semnalului de intrare, se numeste circuit secventia. Comportarea unui asemenea circuit poate fi descrisa printr-un tavel de stari, in care se precizeaza valoare semnalului de iesire si starea urmatoare in functie de starea curenta si de semnalul de intrare current. Tabelul de adevar pentru un circuit logic combinational X Y Z F 0 0 0 0 0 0 1 1
27

0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 Un circuit combinational real poate avea zeci de intrari si iesiri, iar pentru descrierea lui s-ar putea fi cenesar sute, mii sau chiar milioane de termini produs ai unei sume, precum si tebele de adevar continand miliarde de randuri. Din aceasta cauza, majoritatea problemelor de proiectare a circuitelor logice combinationale reale sunt de dimensiuni mult prea mari pentru a putea fi rezolvate prin aplicarea in forta a metodelor teoretice. Secretul este conceptia structural. Un circuit complex sau un system este considerat ca un ansamblu de subsisteme de dimensiuni mai mici, fiecare dintre acestea putand fi descris mai simplu.

28

4.6 Generatorul etalon


Este un etalon de frecventa; acesta deriva din etalonul de timp, secunda, care in SI este definita pe baza rezonatorului atomic cu cesiu si care defineste timpul atomic. Etaloanele de frecventa au la baza un oscilator de inalta stabilitate (cuart sau atomic) si pot sa o singura frecventa, mai multe frecventa fixe sau o frecventa reglabila intr-o banda larga. Oscilatorul cu cuart deste de regula un oscilator Pierce la care stabilitatea oscilatiilor este asigurata de catre un rezonator electromecanic cu cuart. Acesta este realizat sub forma unei placute cu cuart, rotunda sau patrata si prevazuta cu electrozi de argint pe ambele fete. Frecventa de rezonanta (fr) a placutei este dependenta de grosimea (g): fr=1.6*1.8/g(mm) [MHz] , precum si de unghiul de taiere al acesteia in raport cu axul optic al cristalului primar. Bloc de generator etalon : Generator Etalon
x1 x10 x100 x1K x10K x100K x1M

Schema electrica :

29

4.7 Convertor Analog Digital


Convertor Analogic Numeric reprezint un bloc sau un circuit care poate accepta o mrime analogic (curent, tensiune) la intrare, furniznd la ieire un numr care constituie o aproximare (mai mult sau mai puin exact) a valorii analogice a semnalului de la intrare. Spre deosebire de o mrime analogic ale crei valori se pot gsi n orice punct din domeniul su de variaie, mrimea numeric (sau digital) posed numai o variaie n trepte. Astfel, ntreg domeniul de variaie este divizat ntrun numr finit de cuante (trepte elementare) de mrime determinat de rezoluia sistemului, n acest mod, diferena ntre cele mai apropiate valori numerice nu poate fi fcut mai mic dect aceast treapt elementar, ceea ce face ca, principial, reprezentarea informaiei sub forma numeric s fie legat de introducerea unei erori, numit eroare de cuantificare. Cu toate c un sistem pur analogic este capabil (cel puin n mod teoretic) de o acuratee mai bun dect un sistem hibrid (analog/numeric) aceast acuratee este rar folosit n mod complet. Acest lucru se datoreaz formei analogice a semnalului care nu permite o citire, nregistrare sau interpretare de mare exactitate. Pe de-alt parte, datele sub form numeric reprezint deja o form n care se face manipularea, prelucrarea sau memorarea lor, teoretic fr nici o eroare sau practic, cu erori extrem de mici. Odat transformate n forma numeric, datele pot fi prelucrate matematic, sortate, analizate sau folosite pentru diverse funcii de control mult mai precis, rapid i flexibil dect sub form analogic, n plus, dac dup achiziia lor este nevoie de un volum mare de prelucrare, forma numeric prezint din nou avantaj deoarece posibilitatea de acumulare a unor erori prin manipulri succesive este extrem de mic. De asemenea, forma numeric prezint un avantaj considerabil n cazul pstrrii datelor pentru durate mari, prin posibilitatea stocrii lor n memorii nevolatile de mare capacitate. Orice mrime electric, avnd o form analogic trebuie transformat n prealabil, ntr-o form numeric pentru a putea fi prelucrat sub o form sau alta de un astfel de sistem de prelucrare. Este evident c un convertor A/N care prelucreaz un semnal provenind de la un traductor de temperatur nu poate fi folosit la codificarea unui semnal video produs de o camer de luat vederi. Cerinele impuse de fiecare dintre
30

cazurile de mai sus sunt extrem de diferite, ele fiind determinate de caracteristicile diferite de frecven (limea de band) ale semnalelor supuse conversiei, precum i de exactitatea cu care este necesar codificarea numeric a informaiei analogice. Din acest punct de vedere exist o serie ntreag de sisteme de conversie analog/numeric, ncepnd cu cele mai lente, destinate conversiei semnalelor statice, de band foarte joas si ajungnd pn la sistemele de conversie ultra rapide, folosite la conversia semnalelor de band foarte larg (radar, TV etc.). Convertoarele A/D introduc o eroare de metoda intriseca (eroarea de cuantizare) si erori instrumentale, datorita elementelor pasive si active analogice din structura dispozitivului. Regimul dinamic al convertoarelor A/D este caracterizat prin timpul de conversie Tc , definit ca intervalul de timp dintre momentul aplicarii semnalului analogic la intrarea convertorului si momentul obtinerii rezultatului digital N . Viteza (rata) de conversie este invers proportional cu timpul de conversie si se exprima in numar de conversii pe secunda .Marimea analogica de intrare este intotdeauna tensiune electrica contunua , convertoarele A/D fiind realizate pentru tensiuni nominale de +5V si 10V. Divizarea intervalului de variaie (tensiune, curent) al unei mrimi analogice ntr-un numr determinat de trepte (cuante") de amplitudine egal, n scopul exprimrii valorii analogice sub form de numr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic. Mrimea treptelor rezultate n urma cuantificrii este egal cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variaie i numrul lor, fiecare astfel de cuantfiind delimitat de dou nivele de cuantificare succesive.Dependena dintre mrimea de ieire a unui convertor i mrimea sa de intrare reprezint caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele dou mrimi are ntotdeauna o variaie analogic iar cealalt o variaie numeric, caracteristica de transfer att a unui CAN ct si a unul CNA are o variaie n trepte. Rezoluia unui convertor este parametrul care caracterizeaz numrul de stri (nivele) distincte care pot fi deosebite de convertor. De obicei, rezoluia se
31

exprim n bii, n procente din valoarea diapazonului de ieire sau intrare sau n numr de nivele de cuantificare (CAN). Rezoluia unui CAN determin numrul nivelelor (treptelor) de cuantificare ale mrimii analogice de intrare. Deoarece domeniul de intrare are o valoare determinat, rezoluia unui CAN caracterizeaz capacitatea acestuia de a rezolva(deosebi) dou nivele apropiate ca valoare, fiind definit de mrimea variaiei de intrare necesar pentru a produce la ieire a convertorului dou schimbri de coduri consecutive. Aceast variaie este msurat de la nivelul de intrare la care se face trecerea ntre treptele schimbarea treptelor . i pn la nivelul care produce

Pentru un convertor avnd domeniul de intrare Vmax, o rezoluie de n bii este echivalent cu o variaie a tensiunii de intrare egal cu raportul . Se

observa c n acest mod ea este practic aceeai cu limea canalului sau treptei de cuantificare a CAN. Spre exemplu, un CAN cu o rezoluie de 12 bii, care are deci 4096 de trepte de cuantificare, poate rezolva(discrimina) din

valoarea domeniului de intrare. Pentru un domeniu de 10 V aceast rezoluie nseamn = 2,45 mV, valoarea treptei de cuantificare. n aplicaiile

CAN la multimetrele numerice ce obinuiete ca rezoluia s se exprime n cifre zecimale, n acest caz se folosete terminologia , , etc., cifre zecimale digii corespunde digii

(digii). Semnificaia acestei exprimri este: rezoluia

numrului 1999 (respectiv sub form de raport l:2000; rezoluia

corespunde numrului 19999 (respectiv raportul l: 20.000) etc. Rezoluia constituie un parametru de proiectare i nu o performan specific. Aceast afirmaie trebuie neleas n sensul c un anumit convertor a fost proiectat s aib o rezoluie de n bii
32

4.8 Numrtorul binar zecimal


Din motive legate de operatorul uman, numaratoarele utilizate in aparatele de masura numerice trebuie sa afiseze numere zecimale, intern codificate binary-zecimal(BCD), adica trebuie sa fie decadice. Un asemenea numarator este format din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate in serie, pe care le vom numi decade de numarare. Decada de numarare O decada de numarare este similara cu numaratorul binar de 4 biti , cu deosebirea ca ciclul de numarare se opreste la 10 si nu la 16,adica este un numerator modulo 10. Schema unei decade de numarare este prezentata in fig. 8. Limitarea la 10 a numararii se face cu ajutorul unei reactii convenabile (prin P) in felul urmator: dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare,iesirile Q1,Q2 si Q0 ajung in starea 1001(cifra 9 in cod binar); la aparitia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010(cifra 10 in cod binar); poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z negat un 0 logic, ceea ce provoaca stergerea celor 4 bistabile, pregatind decada pentru un nou ciclu de numarare de la 0 la 9(practic starea 1010 dureaza extrem de putin , dar suficient pentri stergere); simultan cu aducerea la zero a celor 4 stabile(la sfarsitul numararii celor 10 impulsuri), tranzitia de la 1 la 0 de la iesirea portii P constituie si semnalul de intrare pentru decada urmatoare(transport catre rangurile urmatoare). Observatii: modul de implementare al numaratorului este doar principial; el are cateva neajunsuri care fac schema inutilizabila: datorita comutarii asincrone a bistabilelor ,e posibil ca iesirea portii P sa produca un impuls negative foarte scurt(Z negat=0), care sa reseteze cel putin un bistabil; durata impulsului Z negat,de readucere a numaratorului in starea 0, este mica si necontrolabila(ea provine din jocul intarzierilor), fiind posibil ca toate bistabilele sa poate fi resetate.
33

descrierea schemei poate sugera o regula simpla de alcatuire a numaratoarelor modulo p(prin metoda aducerii la zero): - din relatia p<=2^n se deduce numarul de bistabile necesare(n); - bistabilele se conecteaza in schema unui numarator binar direct, si apoi se lasa numaratorul sa evolueze pana la starea p-1; - se decodifica starea p,si in momentul in care aceasta este atinsa ,se aplica un impuls de stergere (Z negat) tuturor bistabilelor numaratorului.

2 3 1

Znon

1 3 2

Q0

Q1

Q2

Q3

CLEAR

U1A 3 2 J K 1 5 Q 6 Q

U2A 3 2 J K 1 CLK 5 Q 6 Q

U3A 3 2 J K 1 CLK 5 Q 6 Q

U4A 3 2 J K 1 CLK 5 Q 6 Q

CLK

15 4 CLR PRE

15 4 CLR PRE

15 4 CLR PRE

15 4 CLR PRE

Numrtorul binar-zecimal(decad de numrare)

Numaratorul binar-zecimal Se obtine prin inscrierea mai multor decade(unitati ,zeci,sute) de tipul celei din fig. 8, asa cum se arata in fig. 9. Se observa ca semnalul produs de bistabilul 3(bitul cel mai semnificativ) pe iesirea Q3 a decadei unitatilor, constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.
34

Decada mii

Decada Sute

Decada Zeci

Decada Unitati

Q1 Q2 Q3 Q4

Q1 Q2 Q3 Q4

Q1 Q2 Q3 Q4

Q1 Q2 Q3 Q4

Numrtorul binar-zecimal cu patru decade Concluzii Numaratoarele binare asincrone sunt simple , dar au doua neajunsuri: - nu pot functiona la frecventa ridicata ; - prezinta pericolul aparitiei unor impulsuri parazite la decodare, care pot provoca basculari false. Impulsurile parazite apar datorita faptului ca bistabilele numaratorului comuta pe rand(de la rangul cel mai putin semnificativ spre cel mai semnificativ) si, ca urmare , pe durata tranzitiei starilor, evolutia bistabilelor este incerta. De aceea numaratoarele asincrone nu se mai utilizeaza la numarare, ci la divizarea frecventei.

! Observatie: Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare ,cauzate de tranzitiile parazite, se utilizeaza decodoare prevazute cu circuit de validare. Acesta ingusteaza timpul de deschidere al portii ce comanda segmentul respectiv, si totodata deplaseaza(intarzie) acest interval de timp in afara zonei trazitiilor parazite.

35

4.9 Registru de memorie


Registrul de memorie reprezinta locul unde sunt incarcate rezultatele obtinute in urma conversiei A/D si expediaza datele spre afisorul digital. Orice circuit secvential are o memorie de un anumit tip, intrucat stocheaza cate un bit. Cu toate acestea, folosim cuvantul memorie atunci cand ne referim la biti memorati intr-un mod structurat, de obicei sub forma de tablou bidimensional, in care se acceseaza simultan bitii de pe un rand. Apricatiile circuitelor de memrie sunt numeroase si diversificate. Apricatiile memoriilor nu se limiteaza la microprocesoare, nici macar la sistemele exclusive digitale. De exemplu, unele echipamente din sistemul de telefonie publica folosesc memorii accesibile numai pentru citire pentru efectuarea unor diverse transformari ale semnalelor de voce digitizate, iar memoriile statice rapide sunt folosite ca retea de comutare, directionand vocea digitizata catre utilizatori. Multe aparate portabile de ascultat discuri compacte citesc cu aticipatie si memoreaza cateva secunde de semnal audio intr-o memorie dinamica, astfel ca aparatul reda sunetul continuu chiar daca , fizic, functioneaza discontinuu (pentru acestea este necesara stocarea semnalului audio cu peste 1,4 milioane de biti pe secunda). Exista numeroase exemple de aparatura audio/video moderna, in care memoriile servesc la stocarea temporara a semnalolor digitizate, urmand ca, prin prelucrarea semnalolor digitale, sa se obtina performante superioare. Atunci cand dorim sa memoram un octet (byte) de date, vom avea nevoie sa combinam 8 bistabile sis a le facem sa functioneze ca o unitate. Un registru este doar un circuit cu doua sau mai multe bistabile de tim D conectate intre ele astfel incat vor lucre exact in acelasi mod si vor fi sincronizate de catre acelasi ceas si semnal de activare. Singura diferenta este ca fiecare bistabil din grup este folosit pentru a stoca cate un bit de data diferit. In figura de mai jos se prezinta un registru pe 4 biti cu incarcare paralele si stergere asincrona. Sunt utilizate patru bistabile de tip D cu un semnal active pe 1 pentru validare si stergere asincrona. De notat ca in circuit, intrarile de control precum CLK, E si CLEAR, sunt conectate in comun pentru toate bistabilele.

36

37

4.10 Decodorul zecimal (BCD)


Acest decodor are 4 intrari si 10 iesiri ,corespunzatoare numerelor zecimale 09;codurile 10.15 sunt invalide, si nu produc activarea nici unui semnal de iesire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afisajelor cu tuburi indicatoare(unde fiecare cifra are comanda separate), sau la comanda unor afisaje de tip bargraf. In multe situatii , decodoarele mentionate pot fi utilizate si ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 iesiri, corespunzatoare codurilor 07. Exemple de decodoare BCD-zecimal :SN7432,SN74141

38

4.11 Afisorul
Dispozitivele indicatoare electro-optice convertesc informatia electric ntr-o informatie de natur luminoas. n cadrul acestor dispozitive, o important deosebit o prezint dispozitivele de afisare alfa-numerice, dezvoltarea acestora fiind impus de extinderea msurrilor numerice. Exist o gam larg de dispozitive de afisare. Diodele electro-luminiscente sunt realizate cu arseniur de galiu, fosfor, eventual alte substante si au proprietatea c n cazul n care sunt direct polarizate (U=1,6...3 V) emit unde luminoase de culoare rosie, galben sau verde dup compozitia materialului din care sunt confectionate. Cu ajutorul lor se pot realiza sisteme de afisare cu segmente sau matrici (de regul de culoare rosie). (MAN 6960)

39

5. Breviar de calcule
Usp = R0 * I0 => R0 U = R1 * I1 => R1 U = R2 * I2 => R2 U = R3 * I3 => R3 Rs*I = U => I = U/Rs (Rs+ R1)*I = U1 (Rs+ R2)*I = U2 Rt = R0 + Ri Pentru scarile de tensiune 1-10-30V se vor face calcule pentru aflarea valorilor rezistentelor aditionale: Pentru prima scara de tensiune (1V) nu este necesara folosirea unei rezistente aditionale. Rt = R0*U1 = 2M Rt = R0+R1 => R1 = 2M - 200k = 1,8M Pentru scara de tensiune (10V) este necesara folosirea unei rezistente aditionale de 1,8M. R2: Rt = R0*U2 = 6M Rt = R0+R2 => R2 = 20M - 200k = 5,8M Pentru scara de tensiune (30V) este necesara folosirea unei rezistente aditionale de 5,8M.

40

41

6. Calculul economic
ICL 7107 = 15 RON R1 = 180k = 0,20 RON P1 = 20k trimmer = 0,80 RON R2 = 22k =0,20 RON R3 = 12k = 0,20 RON LD1,2,3,4 = MAN 6960 anode led displays = 4,50 RON R4 = 1M = 0,30 RON R5 = 470k = 0,30 RON R6 = 560 Ohm =0,30 RON C1 = 100pF =0,50 RON C2, C6, C7 = 100nF = 0,20 RON C3 = 47nF =0,20 RON C4 = 10nF = 0,20 RON C5 = 220nF = 0,20 RON PCB = 15 RON Soclu 40 pin = 1 RON TOTAL = 39,5 RON

www.conexeletronic.ro

42

7. Schema electrica completa a aparatului

43

8. Cablajul imprimat
Cablajul este realizat in ULTIBOARD11.0. Pentru realizarea lui practic se va folosii hartie press and peel. Realizarea se face astfel: 1. se face designul cu ajutorul programelor CAD. 2. se imprima cu ajutorul imprimantei laser pe hartia press and peel. 3. se curete PCB-ul de impuritati. 4. Se va pune hartie cu partea imprimata peste PCB dupa care se va apasa cu fierul de calcat pana dispar bulele de aer. 5. Urmeaza indepartarea cuprului in plus de pe PCB. Clorura feerica se va turna intr-un recipient de plastic sau sticla. 6. gaurirea PCB-ului

Circuitul imprimat (PCB)

44

9. Bibliografie

Masurari electronice- Mihai Antoniu . Editura Satya , Iasi, 2000,vol 2

Circuite Integrate Digitale, Angel Ciprian Cormo, Radu erban


Timnea, Dorin Laureniu Bureea, editura Printech Bucureti, 2006

http://www.alldatasheet.com/ http://www.elforum.ro/ http://ro.wikipedia.org

ICL7017 Datasheet

45