Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Masurari electronice si Achizitii de date

-ProiectAmpermetrul de curent continuu

-Sa se proiecteze un instrument de masura numeric care sa indeplineasca functia de ampermetru de curent continuu cu scarile 0.2A,0.5A ,1A si 5A.Aparatul va avea in circuitul de intrare rezistente universale,tensiune specifica 0,6V.Se va folosi un convertor analogic numeric dubla panta-

Profesor indrumator :S.l.dr.ing.Nemtoi Mihaela Student: Nita Dragos Catalin Grupa: 8312

1
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6.
7.

Introducere Tema proiectului Schema bloc Memoriu tehnic Breviar de calcule Calculul economic
Schema electrica in intregime a

instrumentului de masura

8. 9.
2

Cablajul imprimat Bibliografie

2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

1.

Introducere

Importanta aparatelor de masura fata de cele analogice

Semnalul purtator al informatiei de masurare (metrologic) care provine de la traductoare este in majoritatea cazurilor analogic. Aparatele de masurare numerice (digitale ) si sistemele de calcul , proceseaza informatiile numai sub forma numerica , motiv pentru care dupa o conditionare a acestora este necesara analog-digitala (numerica). Conversia analog-digitala (A/D) este procesul prin care unui semnal analogic se asociaza o secventa de coduri numerice compatibile cu structura interna a aparatelor de masurare digitale si a calculelor.Acest proces este construit din trei erape succesive: a) Esantionarea b) Cuantizarea c) Codarea Conversia analog-digitala se realizeaza cu dispositive fizice specific,existand circuite de esantionare-memorare ce realizeaza esantionarea si circuire de conversie A/D care asigura cuantizarea si codarea. Separarea etapelor procesului de A/D este posibila si necesara numai din punctual de vedere al analizei conceptuale. Principiul de funcionare al unui aparat digital de msurare const n transformarea mrimii de msurat cu variaie continu n timp, n semnale digitale, prelucrarea specific a acestora i afiarea sub o form numeric.

3
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele, 0 i 1, informaia fiind reprezentat prin prezena unuia sau a altuia din cele 2 nivele.

Avantajele aparatelor de masura numerice , fata de cele analogice, sunt ca cele numerice elimina erorile de citire( erori de scara,erori subiective,erori de calibrare etc),precizia de masurare este foarte mare (10-5....10-6 cu cat afiseaza mai multe cifre cu atat precizia este mai mare), sensibilitatea foarte buna,evaluare rapida a valorii marimii masurate, viteza mare de masurare. Printre dezavantaje se numara costul foarte mare de fabricare si complexitatea acestuia. Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale commune conectate intre ele . 1.Circuitul de intrare- prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului.El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: a) amplificator cu mai multe etaje, pentru marimi de masurat mici; b) atenuator pentru marimi de masurat prea mari; c) redresor cand marimea de masurat este alternativa. 4
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

2. Convertorul analog-digital(CAD)-transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare. 3. Numaratorul - numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binar-zecima. 4. Decodorul - decodifica rezultatul masurarii, adica transforma rezultatul masurarii din binar, sau binar-zecimal in sistem zecimal. 5. Dispozitivul de afisare - afiseaza numeric rezultatul masurarii. 6. Blocul de alimentare alimenteaza celelalte blocuri functionale. 7.Blocul de comanda comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.

5
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

2.

Tema Proiectului

Sa se proiecteze un instrument de masura numeric care sa indeplineasca functia de ampermetru de current continuu cu scarile 0.2A,0.5A,1A si 5A.Aparatul va avea in circuitul de intrare rezistente universale,tensiune specifica 0,6V.Se va folosi un convertor analogic numeric dubla panta.

6
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

3.

Schema Bloc

7
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

4. Memoriu tehnic

1. Alimentarea contine un amplificator cu rezistenta de

intrare , divizor de tensiune pentru gamele de masurare si dispositive suplimentare(filtre, comutatore automate de gama s.a.) Pentru alimentarea ampermetrului ,trebuie o sursa simetrica+/5V, tensiunea de alimentare proprie ICL7107 este de 200 mv.

5V

200mv

8
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

2. Divizorul de curent este un circuit format din dou sau

mai multe rezistoare conectate n paralel i alimentate de la o surs de tensiune continu. Prin fiecare rezistor trece o fraciune din valoarea curentului absorbit de la sursa de alimentare n funcie de valoarea rezistorului respectiv. Are rolul de extindere a domeniului de masurare care consta in conectarea in paralel cu rezistenta proprie a ampermetrului (rezistenta sunt) .

Ecuatiile:
; ( ) ; ( ( ( ( + ); ); ) );

9
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

3. Amplificatorul Instrumental a fost conceput si realizat

la exigentele impuse in mod special de canalele de intrare ale aparatelor electronice de masurat(volmetre electronice , ampermetre electronice , mltimetre electronice s.a.m.) Se utilizeaza in cazul aparitiei semnalelor ce variaza foarte lent in timp.Este proiectat sa amplifice cu fidelitate intr-o banda foarte larga de frecvente: de la 0 la cateva sute de megaherti.

10
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

4. Ciruitul de poarta face trecerea la partea digitala a

cirucitului. Este format din 2 amplificatoare operationale. Cele mai simple dispositive digitale se numesc porti ( in limba engleza gates). Ele au fost denumite astfel dupa functia pe care o indeplinesc, de a permite sau intarsia transmiterea informatiei digitale. In general, o poarta are una sau mai multe intrari si furnizeaza la iesire un semnal care este in functie de valorile curente ale intrarilor. Intrarile si iesirile pot fi de diverse marimi fizice ca, de exemplu, tensiunea, intensitatea curentului, chiar si presiunea hidraulica, insa reprezentarea acestora poate lua doua valori discrete, 0 si 1. In figura sunt prezentate simbolurile celor trei tipuri principale de porti. Poarta AND (SI) cu doua intrari, notate (a), are iesirea 1 cand ambele intrari sunt 1; in toate celelalte cazuri, iesirea sa este 0. In figura apare aceeasi poarta de patru ori, cu cele patru combinatii de intrare posibile si iesirile respective, portile se mai numesc CIRCUITE COMBINATIONALE deoarece iesirea depinde numai de combinatia de intrare curenta. O poart OR cu dou intrri, ca n figura (b), are ieirea 1 dac o intrare sau ambele intrri sunt 1; ieirea sa este 0 numai dac ambele intrri sunt 0. i n acest caz sunt posibile patru combinaii de intrare, ieirile corespunztoare fiecreia fiind cele din figur. O poart NOT, denumit de cele mai multe ori inversor, are la ieire valoarea opus celei de la intrare, cum se observ n figura (c). Aceste trei tipuri de pori sunt cele mai importante din mai multe motive. Orice funcie digital poate fi realizat utiliznd exclusiv aceste trei pori. n capitolul 3 vei vedea cum se realizeaz porile din circuite cu tranzistoare. Trebuie s tii c au fost construite pori sau s-a propus construirea acestora i cu alte tehnologii, de exemplu cu relee, cu tuburi cu vid, pe principii ale hidraulicii i cu structur molecular. 11
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Un bistabil este un dispozitiv care poate sa aiba iesirea fie in 0, fie in 1. Starea unui bistabil este valoare curenta stocata. Aceasta poate fi modificata numai la anumite moment de timp impuse de o intrare de tact sau de ceas, noua valoare depinzand de starea curenta a bistabilului si de intrarile sale de comanda. Un bistabil se poate realize din mai multe porti conectate judicious. Un circuit digital ce contine bistabile se numeste circuit secventia, deoarece, in orice moment, semnalul de la iesirea sa depinde nu numia de valorile intrarilor, dar si de succesiunea sa secventa de semnale de intrare existent anterior. Cu alte cuvinte, un circuit secvential memoreaza evenimentele anterioare. Remarcati ca atribuirea valorilo de 0 si 1 starilor LOW si HIGH se face intrucatva arbitrar. Atribuirea valorii 0 starii LOW si a valorii 1 starii HIGH pare ceva firesc si se numeste logica pozitiva. Celalalt mod de atribuire, 1 pentru LOW si 0 pentru HIGH, este utilizat mai rar si se cheama logica negative. Deoarece o singura valoare binare se reprezinta printr-o gama larga de valori ale unei marimi fizice, circuitele logice digitale sunt extreme de immune la variatiile parametrilor componentelor, la cele ale tensiunilor de alimentare si la zgomot. In plus, semnalele mai slabe pot fi regenerate cu ajutorul unor circuite de amplificare tampon, astfel ca semnalele digitale pot fi transmise la orice distant fara ca informatia continuta de ele sa se piarda. De exemplu, un amplificator tampon in logica CMOS transforma orice tensiune de intrare HIGH intr-o tensiune de iesire 12
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

de aproximativ 5,0V si orice tensiune de intrare LOW intr-o tensiune de iesire de aproximativ de 0,0V. Un circuit cu capacitate de memorare, ale carui semnale de iesire depend de semnalul de intrare current si de valorile anterioare ale semnalului de intrare, se numeste circuit secventia. Comportarea unui asemenea circuit poate fi descrisa printr-un tavel de stari, in care se precizeaza valoare semnalului de iesire si starea urmatoare in functie de starea curenta si de semnalul de intrare current. Tabelul de adevar pentru un circuit logic combinational X Y Z F 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 Un circuit combinational real poate avea zeci de intrari si iesiri, iar pentru descrierea lui s-ar putea fi cenesar sute, mii sau chiar milioane de termini produs ai unei sume, precum si tebele de adevar continand miliarde de randuri. Din aceasta cauza, majoritatea problemelor de proiectare a circuitelor logice combinationale reale sunt de dimensiuni mult prea mari pentru a putea fi rezolvate prin aplicarea in forta a metodelor teoretice. Secretul este conceptia structural. Un circuit complex sau un system este considerat ca un ansamblu de subsisteme de dimensiuni mai mici, fiecare dintre acestea putand fi descris mai simplu. In proiectarea circuitelor logice combinationale se lucreaza cu cateva structure de baza decodoare, 13
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

multiplexoare, comparatoare si altele asemenea care apar in mod regulat ca blocuri structural ale sistemelor de dimensiuni mari.

5.Blocul de redresare Redresarea este procesul de transformare a curentului alternativ n curent continuu. Redresarea este necesar pentru muli consumatori electrici la care curentul trebuie s aib mereu acelai sens: instalaii electrochimice, instalaii de tratament n atmosfer controlat, motoare de curent continuu, acumulatoare i bineineles aparatura electronic.Circuitele care execut aceast transformare se numesc circuite de redresare sau prescurtat redresoare. Circuitele redresoare pot lucra cu tensiune monofazat de 220V curent alternativ a reelei obinuite sau cu tensiunea trifazat de 3x380V curent alternativ a reelelor de for. n urma redresrii se obine o variaie mare a curentului prin sarcin iar n cazul reelei monofazate exist momente n care curentul devine zero. Muli consumatori electrici nu suport un asemenea regim pulsat de curent i necesit o filtrare care s niveleleze forma acestuia. Parametrii care definesc un redresor sunt: tensiunea medie redresat obinut n sarcin: Us curentul mediu redresat care strabate sarcina: Is factorul de ondulaie Randamentul de redresare

14
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

5. Convertorul Analog/Digital
Convertor Analogic Numeric reprezinta un bloc sau un circuit care poate accepta o marime analogica (curent, tensiune) la intrare, furnizand la iesire un numar care constituie o aproximare (mai mult sau mai puin exacta) a valorii analogice a semnalului de la intrare. Spre deosebire de o marime analogica ale carei valori se pot gasi n orice punct din domeniul sau de variatie, marimea numerica (sau digitala) poseda numai o variarie n trepte. Astfel, ntreg domeniul de variatie este divizat ntr-un numr finit de cuante (trepte elementare) de marime determinata de rezoluia sistemului, n acest mod, diferenta intre cele mai apropiate valori numerice nu poate fi facuta mai mica decat aceasta treapta elementara, ceea ce face ca, principial, reprezentarea informaiei sub forma numerica sa fie legata de introducerea unei erori, numita eroare de cuantificare. Cu toate ca un sistem pur analogic este capabil (cel puin n mod teoretic) de o acuratete mai buna decat un sistem hibrid (analog/numeric) aceasta acuratee este rar folosit n mod complet. Acest lucru se datoreaza formei analogice a semnalului care nu permite o citire, inregistrare sau interpretare de mare exactitate. Pe de-alta parte, datele sub form numerica reprezint deja o form n care se face manipularea, prelucrarea sau memorarea lor, teoretic fara nici o eroare sau practic, cu erori 15
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

extrem de mici. Odata transformate n forma numerica, datele pot fi prelucrate matematic, sortate, analizate sau folosite pentru diverse funcii de control mult mai precis, rapid i flexibil decat sub forma analogica, n plus, daca dupa achiziia lor este nevoie de un volum mare de prelucrare, forma numerica prezinta din nou avantaj deoarece posibilitatea de acumulare a unor erori prin manipulari succesive este extrem de mica. De asemenea, forma numerica prezinta un avantaj considerabil n cazul pastrarii datelor pentru durate mari, prin posibilitatea stocarii lor n memorii nevolatile de mare capacitate. Orice marime electrica, avand o forma analogica trebuie transformata n prealabil, ntr-o forma numerica pentru a putea fi prelucrata sub o forma sau alta de un astfel de sistem de prelucrare. Este evident c un convertor A/N care prelucreaza un semnal provenind de la un traductor de temperatura nu poate fi folosit la codificarea unui semnal video produs de o camera de luat vederi. Cerintele impuse de fiecare dintre cazurile de mai sus sunt extrem de diferite, ele fiind determinate de caracteristicile diferite de frecventa (latimea de banda) ale semnalelor supuse conversiei, precum si de exactitatea cu care este necesara codificarea numerica a informatiei analogice. Din acest punct de vedere exista o serie intreaga de sisteme de conversie analog/numerica, incepand cu cele mai lente, destinate conversiei semnalelor statice, de banda foarte joasa si ajungand pana la sistemele de conversie ultra rapide, folosite la conversia semnalelor de banda foarte larga (radar, TV etc.). Convertoarele A/D introduc o eroare de metoda intriseca (eroarea de cuantizare) si erori instrumentale, datorita elementelor pasive si active analogice din structura dispozitivului. Regimul 16
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

dinamic al convertoarelor A/D este caracterizat prin timpul de conversie Tc , definit ca intervalul de timp dintre momentul aplicarii semnalului analogic la intrarea convertorului si momentul obtinerii rezultatului digital N . Viteza (rata) de conversie este invers proportional cu timpul de conversie si se exprima in numar de conversii pe secunda . Marimea analogica de intrare este intotdeauna tensiune electrica contunua , convertoarele A/D fiind realizate pentru tensiuni nominale de +5V si 10V. Divizarea intervalului de variatie (tensiune, curent) al unei marimi analogice intr-un numar determinat de trepte (cuante") de amplitudine egala, in scopul exprimarii valorii analogice sub forma de numar, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic. Marimea treptelor rezultate n urma cuantificarii este egal cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variaie i numrul lor, fiecare astfel de cuantafiind delimitat de dou nivele de cuantificare succesive.Dependena dintre mrimea de ieire a unui convertor i mrimea sa de intrare reprezinta caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele doua marimi are ntotdeauna o variaie analogica iar cealalt o variaie numeric, caracteristica de transfer atat a unui CAN cat si a unul CNA are o variatie in trepte. Rezolutia unui convertor este parametrul care caracterizeaza numarul de stari (nivele) distincte care pot fi deosebite de convertor. De obicei, rezolutia se exprima in biti, in procente din valoarea diapazonului de iesire sau intrare sau in numar de nivele de cuantificare (CAN). Rezoluia unui CAN determina numrul nivelelor (treptelor) de cuantificare ale marimii analogice de intrare. Deoarece domeniul de intrare are o valoare determinata, rezolutia 17
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

unui CAN caracterizeaz capacitatea acestuia de a rezolva(deosebi) dou nivele apropiate ca valoare, fiind definita de marimea variatiei de intrare necesara pentru a produce la iesire a convertorului doua schimbari de coduri consecutive. Aceasta variaie este msurata de la nivelul de intrare la care se face trecerea ntre treptele si pana la nivelul care produce schimbarea treptelor . Pentru un convertor avand domeniul de intrare Vmax, o rezoluie de n biti este echivalent cu o variaie a tensiunii de intrare egal cu raportul Vmax/2 . Se observa ca n acest mod ea este practic aceeasi cu laimea canalului sau treptei de cuantificare a CAN. Spre exemplu, un CAN cu o rezoluie de 12 bii, care are deci 4096 de trepte de cuantificare, poate rezolva(discrimina) din valoarea domeniului de intrare. Pentru un domeniu de 10 V aceast rezoluie nseamn 2,45 mV, valoarea treptei de cuantificare. n aplicaiile CAN la multimetrele numerice ce obinuiete ca rezoluia s se exprime n cifre zecimale, n acest caz se folosete terminologia , , etc., cifre zecimale (digii). Semnificaia digii corespunde numrului digii

acestei exprimri este: rezoluia

1999 (respectiv sub form de raport l:2000; rezoluia

corespunde numrului 19999 (respectiv raportul l: 20.000) etc. Rezoluia constituie un parametru de proiectare i nu o performan specific. Aceast afirmaie trebuie neleas n sensul c un anumit convertor a fost proiectat s aib o rezoluie de n bii 18
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Conversia analog numeric cu dubla panta este ilustrata n urmatoarea figura:

Integrare Integrare

intrare

ref

Vref R
_

U in RC

U in RC

Comutare

Ti N iTc
Log. NUM

Tx N xTc
Timp msurare

Per. fix

Vin

c-da CLK

Semnalul de intrare este integrat ntr-un interval de timp fixat Ti , determinand la iesirea integratorului o rampa liniara daca este constant n timp. La sfarsitul intervalului de timp de integrare partea logica determina deconectarea semnalului analogic de intrare i conectarea la o tensiune de referin n locul intrarii analogice. Referinta este de polaritate inversa fata de semnalele de intrare. 19
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Timpul n care tensiunea pe integrator devin zero este dependent de mrimea tensiunii la care a fost ncrcat condensatorul. Dac Ti N iTc , se msoar intervalul de timp de descrcare Tx N xTc .

20
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

6. Registrul de memorie reprezinta locul unde sunt

incarcate rezultatele obtinute in urma conversiei A/D si expediaza datele spre afisorul digital. Orice circuit secvential are o memorie de un anumit tip, intrucat stocheaza cate un bit. Cu toate acestea, folosim cuvantul memorie atunci cand ne referim la biti memorati intrun mod structurat, de obicei sub forma de tablou bidimensional, in care se acceseaza simultan bitii de pe un rand. Apricatiile circuitelor de memrie sunt numeroase si diversificate. Apricatiile memoriilor nu se limiteaza la microprocesoare, nici macar la sistemele exclusive digitale. De exemplu, unele echipamente din sistemul de telefonie publica folosesc memorii accesibile numai pentru citire pentru efectuarea unor diverse transformari ale semnalelor de voce digitizate, iar memoriile statice rapide sunt folosite ca retea de comutare, directionand vocea digitizata catre utilizatori. Multe aparate portabile de ascultat discuri compacte citesc cu aticipatie si memoreaza cateva secunde de semnal audio intr-o memorie dinamica, astfel ca aparatul reda sunetul continuu chiar daca , fizic, functioneaza discontinuu (pentru acestea este necesara stocarea semnalului audio cu peste 1,4 milioane de biti pe secunda). Exista numeroase exemple de aparatura audio/video moderna, in care memoriile servesc la stocarea temporara a semnalolor digitizate, urmand ca, prin prelucrarea semnalolor digitale, sa se obtina performante superioare. Atunci cand dorim sa memoram un octet (byte) de date, vom avea nevoie sa combinam 8 bistabile sis a le facem sa functioneze ca o unitate. Un registru este doar un circuit cu doua sau mai multe bistabile de tim D conectate intre ele astfel incat vor lucre exact in acelasi mod si vor fi sincronizate de catre acelasi ceas si semnal de activare. Singura diferenta este ca fiecare bistabil din grup este folosit pentru a stoca cate 21
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

un bit de data diferit. In figura de mai jos se prezinta un registru pe 4 biti cu incarcare paralele si stergere asincrona. Sunt utilizate patru bistabile de tip D cu un semnal active pe 1 pentru validare si stergere asincrona. De notat ca in circuit, intrarile de control precum CLK, E si CLEAR, sunt conectate in comun pentru toate bistabilele.

22
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

7. Convertorul de tensiune CMOS ofera performante

avantajoase pentru ciruitele anterioare. Face conversia de la pozitiv la negativ pentru intrari cuprinse intre +1.5V si +10V

23
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

8.Unitatea de afisare reprezinta afisorul digital pe care se vor

afisa datele masurate . Dispozitivele indicatoare electro-optice convertesc informatia electric ntr-o informatie de natur luminoas. n cadrul acestor dispozitive, o important deosebit o prezint dispozitivele de afisare alfa-numerice, dezvoltarea acestora fiind impus de extinderea msurrilor numerice. Exist o gam larg de dispozitive de afisare. Diodele electro-luminiscente sunt realizate cu arseniur de galiu, fosfor, eventual alte substante si au proprietatea c n cazul n care sunt direct polarizate (U=1,6...3 V) emit unde luminoase de culoare rosie, galben sauverde dup compoziia materialului din care sunt confectionate. Cu ajutorul lor se pot realiza sisteme de afisare cu segmente sau matrici (de regul de culoare rosie). Aparatele de masura numerice de tablu utilizeaza afisarea decadica simpla, iar cele de laborator, afisare decadica cu depasire. La acestea din uram mai poate fi asociata si o afisare analogica (afisaj combinat). O unitate de afiare LED de tip 7 segmente este format din 7 leduri dispuse aa cum se observ n figura de mai jos. De multe ori, unitile conin i un al optulea LED care este pe poziia punctului zecimal. ntotdeauna unele dintre terminalele ledurilor, anodul sau catodul, vor fi conectate mpreuna astfel ncat, pentru a comanda o unitate, sunt necesare 8 linii (segmentele a...g i dp) plus una (anodul sau catodul comun). Schema unei uniti de afiare LED de tip 7 segmente este prezentat n figura de mai jos :

24
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Atunci cnd mai multe uniti sunt conectate i comandate mpreun, ele formeaz un modul de afiare. Exista dou modaliti fundamentale de a comanda un modul: - direct ; - prin multiplexare. Modul direct de conectare impune ca fiecare unitate s aib propriile linii de comand. Acest mod are avantajul simplitii, dar i un dezavantaj major prin faptul c sunt necesare foarte multe linii de comand (9/unitate). Comanda prin multiplexare este puin mai complex, dar necesit doar 8 linii de comand plus cte o singura linie pentru fiecare unitate, care se conecteaz la anodul sau catodul comun al acesteia. Multiplexarea se bazeaz pe faptul c, la o viteza suficient de mare (peste 30 de acionri pe secund), ochiul uman nu poate sesiza stingerea unui LED. Astfel, n loc s se aprind simultan toate unitile unui modul, ele se aprind pe rnd, fiecare cu propria configuraie. Selecia se face pe baza anodului sau catodului comun pe care l are fiecare unitate.

25
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

26
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

5. Breviar de calcule

-rezistentele specifice la intrare-

= 0.6 V

( ( ( ) ) )

( ( ) )

27
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

6.Calculul economic
1. Rezistente a. 220 b. 47k c. 10k d. 15k e. 100k f. Rezistenta de scara1( 5A) -48k g. Rezistenta de scara2(0.5A) 3k h. Rezistenta de scara3( 0.2A) 0 -sunt 2. Condensatoare a. 10 nF b. 220 nF c. 470 nF d. 100 nF e. 100 pF f. 10 uF 3. Diode a. 1N4148 4. Circuite integrate a. ICL7107 b. ICL7660 c. MAN6901

28
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Piesa R. 220 R. 47 k R. 10 k R. 15 k R. 100 k R. 0 R. 3k R. 48 k C. 10 nf C. 220 nF C. 470 nF C. 100 nf C.100 pF C. 10 uF Dioda 1N4148 ICL7107 ICL7660 MAN6910

Nr. Piese 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 1 1 2

Pret piesa 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.15 RON 0.6 RON 0.6 RON 0.23 RON 0.65 RON 3 RON 0.5 RON 7.8 RON 4.4 RON 5 RON

Total 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.05 RON 0.15 RON 0.6 RON 0.6RON 0.23 RON 0.65 RON 6 RON 1.5 RON 7.8 RON 4.4 RON 10 RON

www.conexelectronic.ro 29
2012-2013

PRET TOTAL: 32 RON

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

7. Schema electrica in intregime a

instrumentului de masura

30
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Pinul 1 - V+ Sarcina pozitiva Pinul 2 D1 1s Digit , Segment D Pinul 3 C1 1s Digit , Segment C Pinul 4 B1 1s Digit , Segment B Pinul 5 A1 1s Digit , Segment A Pinul 6 F1 1s Digit , Segment F Pinul 7 G1 1s Digit , Segment G Pinul 8 E1 1s Digit , Segment E Pinul 9 D2 10s Digit , Segment D Pinul 10 C2 10s Digit , Segment C Pinul 11 B2 10s Digit , Segment B Pinul 12 A2 10s Digit , Segment A Pinul 13 F2 10s Digit , Segment F Pinul 14 E2 10s Digit , Segment E Pinul 15 D3 100s Digit , Segment D Pinul 16 B3 100s Digit , Segment B Pinul 17 F3 100s Digit , Segment F Pinul 18 E3 100s Digit , Segment E Pinul 19 AB4 1000s Digit Pinul 20 Pin de polarizare Pinul 21 Inpamantarea ICL / LCD Pinul 22 G3 100s Digit , Segment G Pinul 23 A3 100s Digit , Segment A Pinul 24 C3 100s Digit , Segment C Pinul 25 G2 100s Digit , Segment G Pinul 26 V- Sarcina negativa Pinul 27 Integratorul Pinul 28 Amplif Tampon Pinul 29 Auto zero Pinul 30 Input LOW 31
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

Pinul 31 Input HIGH Pinul 32 Common Input Pinul 33 Capacitatea de referinta Pinul 34 - Capacitatea de referinta Pinul 35 Reference LOW Pinul 36 Reference HIGH Pinul 37 TEST Pinul 38 Oscilator Pinul 39 Oscilator Pinul 40 Oscilator Cand unul din pini este in 1 logic , toate segmentele sunt stinse . Dupa aplicarea tensiunii , in funcite de valoarea masurata anumite segmente intra in 0 logic , primind tensiune si aprinzand segmentele respective aratand valoarea masurata de catre ampermetru

32
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

8.Realizarea cablajului
Cablajul este realizat in ULIBOARD11.0. Pentru realizarea lui practic se va folosii hartie press and peel. Realizarea se face astfel: 1. se face designul cu ajutorul programelor CAD. 2. se imprima cu ajutorul imprimantei laser pe hartia press and peel. 3. se curete PCB-ul de impuritati. 4. Se va pune hartie cu partea imprimata peste PCB dupa care se va apasa cu fierul de calcat pana dispar bulele de aer. 5. Urmeaza indepartarea cuprului in plus de pe PCB. Clorura feerica se va turna intr-un recipient de plastic sau sticla. 6. gaurirea PCB-ului

33
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

-vedere Ultiboard34
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

-vedere Ultiboard 3D35

2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

-imprimare press and peel-

36
2012-2013

Nita Dragos Catalin Grupa 8312 2012-2013

9. Bibliografie

Masurari electronice- Mihai Antoniu . Editura Satya , Iasi, 2000 Masurari electrice si neelectirce Liliana Miron , Carmen Ursoiu , Mihai Miron . Editura Academiei Fortelor Aeriene Henri Coanda ICL7017 Datasheet Man6900 Series Datasheet Internet Direct Current Ammeters Datasheet

37
2012-2013