Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN

BUCURESTI FACULTATEA de TRANSPORTURI


SECIA TET
MASURARI ELECTRONICE SI SPECIALE

PROIECT
PROIECTAREA UNUI INSTRUMENT
NUMERIC DE MASURA

Indrumator :

Student:

S.L. Nemtoi Mihaela

Turcitu Dragos Adrian


grupa 8314

CUPRINS

2012 /2013

1. Introducere
2. Tema proiectului
3. Memoriu tehnic
3.1Multimetrul
3.2 Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor
3.3 Masurarea curentilor
4. Schema bloc
4.1 Alimentarea
4.2 Circuit de intrare
4.2.1 Divizorul de curent (pentru ampermetru)
4.2.2 Divizorul de tensiune
4.3 Amplificatoare
4.4 Circuitul redresor
4.5 CAN dubla panta
4.6 Generatorul etalon (Ge)
4.6 Divizorul de frecventa
4.7 Numaratorul
4.8 Decodoare

2012 /2013

4.9Sisteme de afiare
5. Caracteristicile aparatului
5.1 Caracteristicile de intrare
5.2 Caracteristici de transfer
5.3 Caracteristici de ieire
6.Breviar de calcul
6.1 Divizor de curent Ampermetru
6.2 Divizor de tensiune
7. Nomenmclatura de componente
8.Schema electrica
9. Calcul economic
10.Realizarea cablajului
10.1Cablaj imprimat primul strat
10.2 Cablaj imprimat stratul al doilea
11. Bibliografie

2012 /2013

1.Introducere

Un aparat de masura este orice dispozitiv special realizat pentru afisarea unei
marimi electrice intr-un format ce poate fi interpretat de catre un operator uman.
De obicei, acest format este sub forma vizuala: deplasarea unui indicator pe o
scala, o serie de dispozitive luminoase aranjate sub forma unui pargraf, sau un
afisaj format din cifre.Un astfel aparate poate masura marimi de electrice de baza
(rezistenta, tensiune, curent) dar exista si aparate care pot masura si caracteristici
mai complexe ale acestor marimi.
Aparatele de masura sunt de doua tipuri:analogice sau digitale.Aparate de
masura digitale sunt, in general, cele mai modern care pentru a afisa valoarea
masurata folosesc un afisor numeric pe cand cele analogice folosesc uun indicator
mechanic pentru afisarea marimii masurate.Indiferent de tipul aparatului (analogic
sau digital) inaintea masurarii este necesara o setare a aparatului pentru o afisare
cat mai corecta a marimii masurate.
In ziua de azi cele mai utilizate aparate de masura sunt cele digitale datorita
faptului ca sunt mai rapide, usor de integrat in sisteme de masurat si contro,
codnuse de calculator, sunt mai usoare, deci mai usor de manevrat, pot functiona in
orice pozitie, sunt atat de sensibile la factorul zgomot.
Insa aceste aparate au si un inconvenient major, acela ca nu permit sesizarea
rapid a tendinei de evoluie a mrimii de msurat ceea ce face ca aparatele de
masura analogice sa fie folosite si in ziua de azi acolo unde este necesar acest lucru
pentru a nu provoca pierderi de vieti omenesti si pagube material(ex. aparate de la

2012 /2013

bordul avioanelor inca folosesc tehnica analogice pentru a indica anumiti


parametric de zbor).
In cele ce uirmeaza vom vorbi despre multimetrul ce masoara tensiunea (U)
si intensitatea (I) in current alternative.
Orice aparat de msur introdus n circuit modific comportamentul acestuia
din urm ntr-o oarecare msur. Dei impactul este inevitabil, acesta poate fi
minimizat printr-o proiectare bun a aparatului de msur n cauz.
Din moment ce voltmetrele se conecteaz tot timpul n paralel cu
componentul sau componentele aflate sub test, orice curent prin voltmetru va
modifica curentul total din circuitul de msurat, ducnd inevitabil i la modificarea
tensiunii reale din circuit. Un voltmetru ideal posed o rezisten intern infinit,
astfel nct curentul care trece prin acesta s fie de 0 A pentru a nu afecta circuitul
testat. Totui, astfel de voltmetre nu exist dect n paginile crilor, nu i n viaa
real!
Asemenea voltmetrelor, i ampermetrele tind s influeneze cantitatea de curent
din circuitele n care sunt conectate. Totui, spre deosebire de voltmetrul ideal,
rezistena interna a ampermetrului ideal este zero. Motivul l reprezint o cdere de
tensiune ct mai mic la bornele acestuia. Observai c acest lucru este exact opus
voltmetrului (curent ct mai mic consumat din circuit).

Circuite logice fundamentale utilizate n AMN


-AMN au elemente i blocuri comune.La baza acestora stau

2012 /2013

circuite simple numite circuite logice (circuite numerice).


-Denumirea unui sistem de numeraie se face dup baza(B) utilizat.
-Sistemul de numeraie cu B=2 se numete sistem binar i este generalizat in
toate sistemele numerice de calcul.
-Pe intreg lanul de msur al AMN precum i pentru comunicaiile cu
echipamente periferice sau calculatoare se utilizeaz sistemul binar i numai
la ieire rezultatul trebuie afiat in sistem zecimal.
-Realizarea fizic a elementelor ce utilizeaz sistemul binar are soluii
practice foarte simple.
-Algebra boolean atribuie cifrelor 0 i 1 semnificaia de fals respectiv
adevrat i in 1938 Shannon o aplic la studiul circuitelor de comutaie.

2012 /2013

2. Tema Proiectului:

Sa se realizeze un aparat de masura numeric care sa indeplineasca


urmatoarele functii:
-Voltmetru de curent alternativ cu scarile 1,5,10V, rezistente universale la
intrare si rezistenta pecifica de 100k/V.
-Ampermetru de curent alternativ cu scarile 1, 5, 10A rezistente universale
la intrare si tensiune specifica 0.35 V.
La realizare se va folosi un Convartor Analogic Numeric .

2012 /2013

3.Memoriu tehnic
3.1 Multimetrul
Utilizarea corect i n condiii de siguran a unui aparat de msur este o
deprindere extrem de important pentru orice electrician sau electronist. Aceast
utilizare prezint un anumit risc de electrocutare datorit tensiunilor i curenilor
prezeni n circuitul de msurat. Din aceast cauz, trebuie acionat foarte atent
atunci cnd utilizm aparatele de msur.
Cel mai utilizat aparat de msur electric poart numele de multimetru.
Denumirea vine de la faptul c aceste aparate sunt capabile s msoare o plaj
larg de variabile, precum tensiune, curent, rezisten i altele. n minile unei
persoane competente, multimetrul reprezint un instrument de lucru eficient dar i
un dispozitiv de protecie. n minile unei persoane ignorante sau neatente, acesta
poate deveni o real surs de pericol la conectarea ntr-un circuit alimentat.
Prezentarea general a unui multimetru
Cu siguran c exist o multitudine de modele, fiecare cu caracteristici
diferite, totui, multimetrul prezentat aici este unul general, utilizat pentru
prezentarea principiilor sale de baz.
Putem observa c afiajul este digital, din acest motiv, acest tip de
multimetru mai poart numele de multimetru digital. Selectorul rotativ (setat pe
poziia Off (nchis) n acest caz) se poate gsi n 5 poziii diferite: 2 poziii V
(tensiune), 2 poziii A (curent), i o poziie (rezisten). De asemenea, poziia
marcat cu o pereche de linii orizontale, paralele, una continu i cealalt
ntrerupt, reprezint curentul continuu, iar poziia reprezentat cu ajutorul unei
forme de und sinusoidale, reprezint curentul alternativ. Cu alte cuvinte, intern,
multimetrul utilizeaz metode diferite pentru msurarea curentului i a tensiunii n
curent continuu respectiv curent alternativ, de aici i necesitatea existenei a dou
poziii pentru fiecare dintre cele dou variabile.

Pe suprafaa multimetrului exist trei prize n care putem introduce sondele


de test. Sondele nu sunt altceva dect conductori speciali utilizai pentru realizarea
legturii dintre circuit i multimetru. Conductorii sunt acoperiii de o izolaie

2012 /2013

colorat, neagr sau roie, pentru a preveni contactul direct, iar vrfurile sunt
ascuite i rigide.
Sonda neagr va fi tot timpul introdus n priza neagr a multimetrului, cea
marcat cu COM (comun). Sonda roie va fi introdus fie n priza marcat
pentru tensiune i rezisten (V ) sau n cea pentru curent (A), n funcie de ce
variabil dorim s msurm

Utilizarea multimetrului - exemple


Msurarea unei tensiuni de curent continuu

Primul exemplu const din msurarea unei tensiuni de c.c. la bornele unei
baterii. Observai prizele la care sunt conectate cele dou sonde ale multimetrului
(V i COM) i faptul c selectorul este setat pe V n curent continuu.
Msurarea unei tensiuni de curent alternativ

Singura diferena const n schimbarea poziiei selectorului pe poziia V n


curent alternativ. Din moment ce efectum tot o msurtoare de tensiune, sondele
multimetrului vor rmne conectate n aceleai prize.
Surse de pericol
n ambele cazuri de mai sus, este extrem de important s nu atingem
vrfurile celor dou sonde ntre ele, atunci cnd acestea se afl n contact cu
punctele lor respective din circuit. Dac acest lucru are loc, se va forma un scurtcircuit, lucru pe care nu-l dorim.
Msurarea tensiunilor este probabil cea mai utilizat funcie a unui
multimetru. Este cu siguran cea mai folosit metod pentru asigurarea mpotriva
electrocutrilor, i din acest motiv, trebuie foarte bine neleas de ctre utilizatorul
acestuia. Fiindc tensiunea este tot timpul relativ ntre dou puncte, aparatul de
msur trebuie s fie conectat ntre dou puncte din circuit pentru a putea oferi un

2012 /2013

rezultat satisfctor. Acest lucru nseamn c ambele sonde trebuie inute de


minile utilizatorului pentru crearea contactelor. Dar tim deja c cea mai
periculoas cale pentru curent, n cazul electrocutrilor, este ntre cele dou mini,
deoarece curentul n acest caz trece direct prin inim; din aceast cauz, o astfel de
msurtoare reprezint tot timpul un potenial pericol.
Dac izolaia sondelor este deteriorat sau crpat, degetele utilizatorului pot
intra n contact direct cu conductorii de curent n timpul msurtorilor. Dac putem
folosi doar o singur mn pentru ambele sonde, aceasta ar fi cea mai sigur
metod de efectuare a msurtorilor. Cteodat este posibil agarea uneia
dintre sonde pe circuit, nefiind nevoii s o mai inem n mn; acest lucru
reprezint o reducere a pericolului electrocutrii. Pentru aceast operaie, exista
accesorii speciale ce pot fi ataate pe vrful sondelor.
inei minte c sondele aparatului de msur sunt parte integrant a
aparatului nsui. Dac avei nevoie de accesorii speciale pentru sonde, consultai
catalogul productorului aparatului de msur sau cataloagele altor productori de
echipamente de msur. Nu ncercai s v construii propriile sonde! Proiectarea
sau realizarea lor defectuoas v pot pune ntr-un real pericol atunci cnd lucrai
ntr-un circuit alimentat!
De asemenea, trebuie inut minte c multimetrele digitale realizeaz
diferena dintre c.c. i c.a. Dup cum am vzut mai devreme, att tensiunile de
curent continuu ct i cele de curent alternativ se pot dovedi periculoase; prin
urmare, cnd folosii un multimetru pentru asigurarea unui circuit mpotriva
electrocutrii, fii siguri c ai efectuat msurtorile att n c.c. ct i n c.a., chiar
dac nu v-ai atepta s le gsii pe amndou!
Numrul msurtorilor necesare
Atunci cnd verificm prezena unor posibile tensiuni periculoase, trebuie s
lum n calcul toate punctele din scenariul respectiv.
De exemplu, s presupunem c deschidem un panou electric i gsim trei
conductori ce alimenteaz o surs n curent alternativ. Oprim alimentarea prin
intermediul ntreruptorului, ncercm s pornim sarcina pentru a verifica absena
oricrei tensiuni i vedem c nu se ntmpl nimic. Urmtorul pas l reprezint
msurarea tensiunii cu ajutorul aparatului de msur.

2012 /2013

Prima dat verificm aparatul de msur asupra unei surse de tensiune


cunoscute, pentru a ne asigura de funcionarea sa corect (priz de c.a., de
exemplu). Facem acest lucru i observm ca multimetrul funcioneaz corect.
Apoi, trebuie s msurm cderea de tensiune dintre aceste fire ale panoului. Dar
tensiunea reprezint o valoare ntre dou puncte, prin urmare, ce puncte trebuie s
lum n considerare?
Adevrul este c trebuie s msurm cderea de tensiune ntre toate
combinaiile posibile, A cu B, B cu C i A cu C. Dac msurm o cdere de
tensiune diferit de zero, n oricare din aceste scenarii, circuitul nu se afl ntr-o
stare de energie zero. Dar asta nu e tot. Un multimetru nu va nregistra tensiunile
de c.c. atunci cnd selectorul este poziionat pe c.a. i invers; prin urmare, trebuie
s mai efectum un set de trei msurtori pentru fiecare din cele dou stri.
Totui, nici n acest caz nu am reuit s acoperim toate posibilitile. inei
minte c tensiunile periculoase pot s apar ntre oricare dintre conductori i
pmnt (n cazul de fa, carcasa metalic a panoului electric). Prin urmare, trebuie
s msurm cderile de tensiune i ntre fiecare din cele trei puncte i pmnt, att
n c.c ct i n c.a. Acest lucru duce numrul msurtorilor la 12, pentru un
scenariu aparent simplu. Desigur, dup ce toate msurtorile au fost ncheiate,
trebuie s re-testm funcionarea corect a multimetrului, prin msurarea unei
cderi de tensiune cunoscute (priza, de exemplu).

Msurarea curentului cu ajutorul multimetrului

Aceasta reprezint cea mai complex i periculoas aplicaie a


multimetrului. Motivul este destul de simplu: curentul de msurat trebuie s treac
prin aparatul de msur, ceea ce nseamn c multimetrul trebuie integrat n circuit.
Pentru a realiza acest lucru, circuitul iniial trebuie oprit, iar multimetrul conectat
ntre cele dou puncte ale circuitului deschis. Pentru realizarea propriu-zis a
msurtorii, selectorul trebuie s se afle n poziia A, fie n c.a., fie n c.c., iar
sonda roie trebuie introdus n priza marcata cu A (vezi figura).
Urmtorul pas este deschiderea circuitului pentru a putea conecta
multimetrul.

2012 /2013

nchiderea circuitul se realizeaz apoi prin multimetru, astfel: conectm


vrfurile sondelor la capetele libere ale circuitului deschis, sonda neagr la
terminalul negativ al bateriei de 9 V, iar sonda roie la captul conductorului liber
ce duce la bec.
Dei acest circuit, cu o surs de 9 V, este sigur din punct de vedere al
electrocutrilor, n circuitele de putere aceast metod reprezint o adevrat surs
de pericol.

Selectarea curentului sau a tensiunii


La modificarea poziiei multimetrului din modul curent (ampermetru) n
modul tensiune (voltmetru), se ntmpl adesea s schimbm poziia de pe A
pe V dar s uitm sonda roie n priza A i nu n priza (V ). Dac aparatul de
msur este apoi conectat la bornele unei surse de tensiune suficient de mari,
rezultatul va fi un scurt-circuit prin aparatul de msur. Atunci cnd multimetrul se
afl n poziia A, acesta este proiectat pentru o rezisten ntre vrfurile sondelor
ce tinde practic la 0 . n poziia V, lucrurile stau exact invers, rezistena dintre
vrfurile sondelor este de ordinul mega-ohmilor (M).
Pentru a preveni acest lucru, majoritatea multimetrelor produc un avertisment
sonor n cazul n care sonda este introdus n priza A iar selectorul este
poziionat pe V.
3.2 Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor:
Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor.In circuitele de current
continuu si de curen alternativ tensiunile care depasesc 1/10000 Vcu voltmetre.
Voltmetrele se leaga in circuitele de masurare in paralel cu punctele intre care se
masoara tensiunea.
In functie de valorea tensiunii de masurat voltmetrele se conecteaza direct
sau in serie cu o rezistenta aditionala. Legarea directa in circuit a voltmetrelor este
posibila numai daca curentul de masurat poate trece integral prin dispozitivul de
masurat fara sa-l deterioreze. Curentii si tensiunile foarte mari se masoara cu
ampermetrele si voltmetrele prin intermediul transformatoarelor de masurat.

2012 /2013

Prin conectarea lor in circuitele de masurare voltmetrele datorita consumului


propriu de putere,modifica regimul de lucru al circuitelor si ca urmare valoarea
marimii de masurat, introducand astfel o eroare sistematica de metoda. Intre
valoarea marimii indicate de aparatele de masurat si cea adevarata,care exista
inainte de conectarea acestora in circuitul de masurare, exista o diferenta
determinata de faptul ca rezistenta voltmetrelor nu este infinita.
Aceasta diferenta este cu atat mai mare cu cat consumul de putere al
aparatelor de masurat este mai mare in comparatie cu puterea din circuitul in care
se face masurarea. Pentru ca influenta consumului aparatelor de masurat si ca
urmare eroarea sistematica de metoda sa fie cat mai mici, rezistenta voltmetrului
trebuie sa fie cat mai mare in comparatie cu rezistenta circuitului de masurare. Ca
ampermetru sau ca voltmetru poate fi folosit oricare din dispozitivele de masurat,
cu exceptia dispozitivelor electrostatice care nu pot fi folosite decat ca voltmeter.
Curentii si tensiunile alternative se masoara cu aparate diferite dupa valoarea
marimii de masurat. Curentii si tensiunile mici (de ordinul miliamperilor,
amperilor, milivoltilor si voltilor ) se masoara in general cu aparate
magnetoelectrice cu redresor sau cu termocuplu. Curentii de ordinul amperilor si
zecilor de amperi (pana la cca. 80-100 A) si tensiunile de ordinul zecilor si sutelor
de volti ( pana la cca.600-750V ) se masoara cu aparate feromagnetice,
electrodinamice si termice cu fir cald. Curentii de intensitati mari (peste 100A) se
masoara prin intermediul transformatoarelor de masurat care reduc de obicei
curentul de masurat la 5 amperi sau in anumite cazuri la 1 A.
Tensiunile inalte ( peste 750 V ) se masoara cu ajutorul transformatoarelor
de masurat sau cu voltmetre electrostatice. Transformatoarele de masurat se
folosesc in general pentru masurari de tensiunide pana la 100 kV. Peste aceasta
tensiune masurarile cu transformatoare devin costisitoare si de aceea este indicata
folosirea voltmetrelor electrostatice.
Voltmetre numerice cu comparative:
La aceste voltmetre, tensiunea demasurat se compara cu o tensiune de
referinta (etalon) ce poate fi generata indoua moduri:

2012 /2013

1) in trepte crescatoare si descrescatoare de nivele diferite (cu


aproximati isuccesive).
2) in trepte crescatoare de acelasi nivel.
Voltmetrul digital cu aproximatii successive a carui schema bloc este prezentata in figura de mai jos, functioneaza pe principiul compararii tensiunii
necunoscutede masurat Ux cu o tensiune de referinta Uref (variabila in trepte
crescatoare si descrescatoare de niveluri diferite) obtinuta la iesirea unui CAN.

Schema cuprinde un element comparator la intrarea caruia se aplica


tensiunea analogica de masurat Ux si tensiunea de referinta Uref comandata de un
bloc logic, care in functie de relatia de ordine dintre cele doua tensiuni elaboreaza
comenzi ce urmaresc egalizarea acestora.
Egalizarea celor doua tensiuni se face prin aproximatii succesive, adica prin
modificarea in trepte de niveluri diferite a tensiunii de referinta, incepand cu rangul
cel mai semnificativ si continuand cu rangurile imediat inferioare.

2012 /2013

Voltmetrele numerice cu tensiunea crescatoare in trepte:


Sunt voltmeter care functioneaza tot pe baza metodei comparatiei, cu
deosebirea ca tensiunea dereferinta furnizata de sursa etalon este o tensiune mereu
crescatoare, in trepte, denivel constant. Schema bloc a unui voltmetru numeric cu
tensiunea crescatoare, in trepte, este prezentata in figura 1, iar schema de detaliu in
figura 2:

Fig. 1
Comparatorul furnizeaza la iesire un semnal 1 cand tensiunea de masurat
Ux este mai mare decat tensiunea de referinta Uref de la iesirea CAN . Acest semnal
deschide circuitul poarta care va permitetrecerea spre numarator a impulsurilor
generate de generatorul de tact. Numaratorul binar (cu cinci unitati binare) numara
impulsurile aplicate, iar combinatiile de 1 si0 de la iesirea sa se aplica prin
intermediul comutatoarelor de nivel CN1 , ,CN5 retelei de codificatoare la iesirea
careia se va obtine o tensiune crescatoare intrepte ( Uref ).

2012 /2013

Fig. 2
Cand se realizeaza conditia :
Uref >Ux
comparatorul va furniza la iesiresemnal 0, circuitul poarta blocheaza trecerea
impulsurilor de tact si se opreste numararea. Tensiunea necunoscuta Ux va fi egala
cu numarul binar de la iesirea numaratorului. Forma de unda a tensiunilor in
diferitele puncte ale circuitului este vi-zualizata in figura 3.

Voltmetrele numerice cu integrare cu dubla panta functioneaza tot pe baza


principiului conversiei semnalelor analogice de c. c. n timp, dar modul n care se
realizeaza aceasta conversie difera de conversia tensiune-timp ntlnita la
voltmetrul digital cu rampa liniara.
Aici, conversia tensiune-timp se realizeaza n doua faze. n prima faza se
integreaza semnalul de masurat Ux, ntr-un interval de timp t1, iar n etapa a doua
se integreaza o tensiune de referinta de polaritate inversa ( Uref).

2012 /2013

Schema bloc a voltmetrului digital cu integrare cu dubla panta este


prezentata n figura de mai jos.La momentul initial, comutatorul K este pozitionat
pe pozitia 1 astfel nct la intrarea amplificatorului operational se aplica tensiunea
de masurat Ux. Ea va fi integrata ntr-un interval de timp determinat t1.
Schema bloc voltmetru cu dubla panta

Precizia acestor voltmetre este buna ( 0,01 % 0,1 % din domeniul de


masurare), fiind independenta de frecventa oscilatorului. Ea este determinata de
erorile circuitului integrator, ale comparatorului, tensiunii de referinta si circuitelor
de comutatie. Precizia acestor voltmetre este buna ( 0,01 % 0,1 % din
domeniul de masurare), fiind independenta de frecventa oscilatorului. Ea este
determinata de erorile circuitului integrator, ale comparatorului, tensiunii de
referinta si circuitelorde comutatie.

3. MASURAREA CURENTILOR
Ampermetre magnetoelectrice
Indicatia n curent alternativ a acestor aparate este nula deoarece valoarea
medie a cuplului activ instantaneu pe o perioada este zero.
Sensibilitatea de curent SI a ampermetrelor magnetoelectrice este invers
proportionala cu cuplul rezistent specific D. La aparatele destinate masurarii
curentilor de ordinul amperilor si miliamperilor cuplul rezistent este dat de unul
sau curenti de valori foarte mici cresterea sensibilitatii se realizeaza prin:
asigurarea suspensiei pe benzi tensionate sau fire de torsiune;
utilizarea unor magneti permanenti de inductie mare si a unor bobine cu
numar mai mare de spire;
utilizarea unui dispozitiv optic pentru citirea deviatiilor .

2012 /2013

Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de precizie


bune, ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate de
laborator. Ele se construiesc pentru domenii cuprinse ntre 0,1 si 100 A cu
sunturi interioare si pna la 10 kA cu sunturi exterioare .
Infigura de mai jos este prezentatq schema electrica a suntului (a) si a
juntului multiplu (b).

Cele n sectiuni ale suntului multiplu, de valori k n R , R ,...,R ,...,R 1 2 pot fi


determinate prin rezolvarea unui sistem de n ecuatii care pot fi scrise pentru cele n
domenii stabilite initial : k n I , I ,...,I ,...,I 1 2 . Rezistenta RT (n serie cu bobina
mobila) realizata n general din manganina, serveste la compensarea erorilor de
temperatura.
Ampermetre electrodinamice
Ampermetrele electrodinamice sunt aparate precise (clasa de precizie 0,2
si 0,1) construite de regula ca aparate de laborator si pot fi utilizate att pentru
masurarea curentului continuu ct si a celui alternativ.
Pentru valori reduse ale curentilor (sub 0,5 A) bobina mobila 2 nseriata cu
bobinele fixe 1-1' se alimenteaza prin resorturile spirale. Pentru valori mai mari
ale curentului bobina mobila se conecteaza n paralel cu un sunt legat n serie cu
bobina fixa, asa cum se observa n figura de mai jos.

2012 /2013

Functionarea ampermetrelor electrodinamice este influentata de cmpurile


magnetice exterioare, temperatura mediului ambiant si n c.a. de frecventa
curentului masurat. Reducerea erorilor determinate de prezenta cmpurilor
magnetice exterioare se poate realiza prin ecranarea dispozitivului de masurat.
Erorile de temperatura sunt nesemnificative pentru ampermetrele ale caror bobine
sunt legate conform schemei din figura de mai sus(a). n cazul legarii bobinelor
dupa schema (b), eroarea de temperatura determinata n principal de variatia
rezistentei bobinei mobile se poate diminua considerabil prin conectarea n serie
cu aceasta a unui rezistor R din manganina.
La functionarea n curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice,
modificarea frecventei curentului este o posibila sursa de eroare.
Daca la ampermetrele cu schema serie, influenta frecventei asupra
rezultatului masurarii este neglijabila (pna la 1-2 kHz), la ampermetrele cu
schema n paralel compensarea erorilor de frecventa se realizeaza prin suntarea
unei parti din rezistenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de
capacitate C, care compenseaza reactanta inductiva a circuitului (ntr-un interval
restrns de variatie a frecventei).
Ampermetre electromagnetice (feromagnetice)
Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite
pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala, putnd nsa fi
folosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia a a sistemului mobil este
proportionala cu patratul curentului: a = kI2. Functionarea n c.c. a acestor
ampermetre este influentata de histerezisul magnetic al piesei mobile, iar n c.a. de
curentii turbionari indusi, care conduc la cresterea pierderilor n miezul
feromagnetic.Se construiesc n general ca aparate de tablou avnd clasa de precizie
1,5 sau 2,5 dar printr-o constructie adecvata (piese feromagnetice realizate din
aliaje cu permeabilitate mare si cmp coercitiv redus), erorile determinate de
histerezis si curentii turbionari sunt reduse considerabil, ceea ce permite realizarea
ampermetrelor portabile de precizie, cu indice de clasa 0,5 sau 0,1.
Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA pna
la 100 A, cu unul sau mai multe domenii de masurare .
La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe
sectiuni, schimbarea domeniului de masurare realizndu-se fie prin schimbarea
conexiunii serie sau n paralel a sectiunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare
(figura de mai jos, n care este reprezentata schema extinderii domeniului de
masurare).
Pentru masurarea unor curenti de valori mari si foarte mari, ampermetrele
ferodinamice se conecteaza n secundarul unor transformatoare (,,reductoare'') de

2012 /2013

curent, care au curentul secundar nominal I2n = 5 A. Din aceste considerente,


ampermetrele de tablou (legate prin reductoare de curent) se construiesc pentru
curentul nominal de 5 A. De obicei nsa, la etalonarea scarii se are n vedere
raportul de transformare al curentilor i K , astfel nct indicatia aparatului da direct
curentul din primarul transformatorului de curent, nseriat n circuitul de utilizare.

Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete, fiabilitate ridicata,


capacitate de suprancarcare relativ ridicata. Ele au nsa un consum propriu destul
de ridicat, iar precizia este relativ modesta.

4.Schema Bloc

2012 /2013

4.1Alimentarea

2012 /2013

Montajul necesita o alimentare de 1,5V, datorita acestui fapt putem opta


pentru o baterie de 1,5V Energi a carei pret nu depaseste 1 Ron/buc.
La bornele ( + ) si ( ) se pun bornele prin care trece voltajul ( curent
alternativ) ce trebuie masurat .
In functie de scara de care avem nevoie putem folosi comutatorul de scara pe
una din treptele 1, 5,10 volti pentru un rezultat corect, pentru voltmetru, sau 1, 3,
5A pentru masurarea intensitatilor (la ampermetru)
Curentul alternativ care intra pe la bornele + si trece printr-un circuit
redresor ( punte redresoare ) formata din diode redersoare ( 1N4001 ) pentru a fi
transformat in curent continuu si astfel aparatul va putea efectua masurarea
voltajului din circuitul ce trebuie masurat. Inainte de intrarea in circuitul redresor
curentul trece prin divizor de curent din blocul ampermetrului, iar pentru circuitul
cu voltmetru curentul trece prin divizorul de tensiune .
Dupa redresare curentul de masurat este trece prin circuitul de amplificare
(tranzistoare) apoi este convertit din semnal analogic in semnal digital printr-un
CAN .
4.2 Circuitul de intrare
4.2.1 Divizorul de curent (pentru ampermetru)
Regula divizorului de curent
Dac la iesirea unui circuit nu este conectat o rezistent de sarcin se poate
aplica regula divizorului de curent pentru a determina curentul prin R2 de exemplu.
La fel de bine se poate aplica regula divizorului de curent si pentru a afla curentul
prin R1.
Presupunnd rezistentele parcurse de curentii I1 si I2, cu
Kirchhoff se gseste:

legea curentilor lui

I = I1 + I2
Cderea de tensiune la bornele rezistentelor se determin cu legea lui Ohm:

2012 /2013

U = I1R1 = I2R2

4.2.2

Divizorul de tensiune:

Specificatii tehnice: Cum avem doar 3 scari de masurat se vor conecta la


contactele 1, 2, si 3 alcomutatorului S1, celelalte ramanand neconectate.
Divizoarele de tensiune , utilizate la masurarea tensiunilor continue,
alternative si de impuls, sunt dispozitive de raport cu doua perechi de borne (tip
diport), care stabilesc o relatie de dependenta liniara, pe un anumit interval, intre
marimea de masurat electrica si marimea electrica ce actioneaza asupra circuitului.
Divizorul de tensiune rezistiv: este realizat din rezistoare bobinate, sau din
rezistente cu pelicula metalica, situatie in care exactitatea este mai scazuta dar
suficient de buna pentru instrumentatia analogica si digitala.
Se utilizeaza pentru masurarea tensiunilor in curent alternative sau in joasa
frecventa si pentru extinderea limitei superiore de masurare a
voltmetrelor,compensatoarelor de tensiune alternativa, etc. In afara de divizoarele

2012 /2013

de valoare fixa se construiesc divizoare reglabile, utilizate pentru prescrierea


gamelor la voltmetrele de c.c. Treptele de divizare se aleg in secventa 1, 5,10
V.Exista divizoare de tensiune cu mai multe trepte de divizare, cu particularitatea
ca una din componente este de inalta exactitate. Aceasta serveste ca etalon la
verificarea prin comparatie a exactitatii celorlalte rezistente ale divizorului. Multe
din acestea sunt astfel realizate incat rezistentele componente sau grupuri ale
acestora sa aiba valori nominale egale, ceea ce permite compararea directa a lor,
pentru determinarea erorii fiecarei trepte de divizare. In acest fel intregul divizor
poate fi autocalibrat.
Erorile divizoarelor de tensiune sunt determinate, in primul rand, de
abaterile rezistentelor componente de la valorile nominale precum si de
imbatranirea rezistentelor, de variatia valorii acestora cu temperatura si umiditatea,
de autoincalzire si de influenta rezistentelor de izolatie.Evitarea erorilor provocate
de rezistentele de izolatie, mai ales la divizoare cu rezistoare de valori nominale
foarte mari, o constituie introducerea ecranelor de garda pentru interceptarea
curentilor de izolatie. Ecranul imbraca toate partile conductoare ale divizorului,
inclusiv bornele, care sun tmentinute la potentiale egale cu ale conductoarelor
gardate cu ajutorul unui divizor secundar.Curentii prin izolatie sunt concentrati
astfel catre divizorul secundar ocolind rezistoarele divizorului principal.
4.3 Amplificatoarele

Amplificatoarele instrumentale reprezinta o categorie aparte de


amplificatoare operationale utilizate in special in masurari, motiv pentru care acest
tip de amplificatoare operationale au mai fost denumite si amplificatoare de
masura. Amplificatorul instrumental este un amplificator operational diferential cu
amplificare finita si foarte bine reglata, reglajul amplificarii facandu-se fie prin
conectarea in exteriorul integratului a unei rezistente sau grup de rezistente, fie prin
comanda digitala cu ajutorul unui calculator sau microcontroler.
Amplificatorul instrumental are performante superioare amplificatoarelor
operationale in ceea ce priveste tensiunea de decalaj, deriva termica, liniaritatea,

2012 /2013

stabilitatea si precizia amplificarii. Amplificatoarele instrumentale pot fi realizate


cu componente discrete si amplificatoare operationale, in tehnologie monolitica
sau hibrida. Cele integrate au elementele de reactie incluse in structura circuitului
integrat. La aparatura de masura si control amplificarea in tensiune se face, adesea,
cu amplificatoare diferentiale la care una din intrari este folosita pentru intrarea de
semnal, iar cealalta pentru conectarea retelei de reactie. Daca s-ar folosi un singur
amplificator operational reteaua de reactie ar reduce impedanta de intrare la valori
care sunt prea mici fata de cele necesare in aceste aplicatii.
Din acest motiv au fost realizate structuri speciale de amplificatoare
diferentiale cu doua sau mai multe amplificatoare operationale. Amplificatoarele
instrumentale sunt amplificatoare diferentiale cu intrari flotante fata de masa, cu
impedanta mare atat in modul diferential cat si in modul comun si avand o
rezistenta de iesire redusa.Amplificatoarele instrumentale trebuie sa indeplineasca
mai multe cerinte:
amplificarea marimilor preluate de la senzori pana la valori care pot fi prelucrate
fara probleme de etajele urmatoare din lantul de prelucrare a semnalului;
asigurarea unei impedante de intrare mari, pentru a nu perturba marimea aplicata
la intrare;
realizarea unei anumite caracteristici de transfer, liniara sau neliniara, in functie
de natura procesului de masurare;
asigurarea unei caracteristici de frecventa adecvate procesului de masurare;
asigurarea unei rejectii a semnalului de mod comun foarte mare.
Principalii parametri ai unui amplificatorului instrumental sunt:
a) castigul (G). Valoarea acestui parametru reprezinta panta caracteristicii de
transfer a amplificatorului instrumental. In datele de catalog sunt specificate:
eroarea castigului, neliniaritatea castigului si stabilitatea castigului in raport cu
temperatura.

2012 /2013

b) tensiunile de decalaj la intrare si la iesire. Tensiunea de decalaj la intrare, Uosi


[V] si tensiunea de decalaj la iesire, Uoso [V] sunt independente una fata de
cealalta si, prin urmare, trebuie considerate separat. Pentru un castig dat, tensiunea
totala de decalaj Uos este definita pe baza a doua erori:
- eroarea totala raportata la intrare: Uos(RTI) = Uosi + Uoso/G;
- eroarea totala raportata la iesire: Uos(RTO) = GUosi + Uoso.
c) curentul de decalaj la intrare (in [nA]), valoarea acestuia in functie de
temperatura (in [nA]), precum si coeficientul mediu de temperatura al curentului
de decalaj la intrare (in [pA/0C]).
d) curentul de polarizare la intrare (in [nA]), valoarea acestuia in functie de
temperatura (in [nA]), precum si coeficientul mediu de temperatura al curentului
de polarizare la intrare (in [pA/0C]).
d) impedantele de intrare diferentiala si de mod comun. Sunt alcatuite dintr-o
rezistenta in paralel cu o capacitate. Se exprima in G||pF.
e) impedanta de iesire. Este foarte mica, de ordinul 10-2 .
f) tensiunea si curentul de zgomot ale amplificatorului. Acesti parametri pot fi
raportati fata de borna de intrare a amplificatorului, fiind specificati ca si valori
varf la varf sau efective intr-un anumit interval de frecvente (se exprima in [nV],
respectiv in [pA]).
g) raportul de rejectie a modului comun, CMMR. Este specificat pentru o anumita
nesimetrie a sursei de semnal de intrare, de obicei 1 k, pentru diferite valori ale
castigului si ale tensiunii de mod comun UCM. CMRR creste odata cu cresterea
castigului si scade odata cu cresterea frecventei.
h) parametri referitori la regimul dinamic:
- banda de frecvente la -3 dB la semnal mic. Este specificata pentru diferite valori
ale castigului. Cu cat castigul este mai mare cu atat banda de frecvente este mai
mica.
- viteza de urmarire (Slew Rate, SR [V/s]).

2012 /2013

- timpul de stabilizare. Este specificat in functie de valoarea castigului pentru o


variatie data a tensiunii de intrare.

4.4 Circuitul redresor


Redresoarele sunt circuite care transform curentul alternativ n curent
continuu. Dup tipul dispozitivelor care redreseaz i dup modul acestora de
comand, redresarea poate fi necomandat, (cu comutaie natural), sau
comandat, (cu comutaie forat). n aceast lucrare se vor studia circuite de
redresare necomandate. Redresarea necomandat se realizeaz, ntr-o majoritate
covritoare de cazuri, cu diode. Redresarea tensiunilor alternative este cea mai des
utilizat operaie neliniar efectuat asupra semnalelor variabile n timp.Redresorul
monoalternan ideal poate fi privit ca un diport cu funcionare de comutator
comandat de polaritatea tensiunii de intrare. Dac polaritatea este pozitiv,
comutatorul este nchis i tensiunea de la intrare se regsete la ieire. n cazul n
care tensiunea de intrare este negativ, comutatorul se deschide iar tensiunea de la
ieire devine 0.
Cele mai utilizate comutatoare pentru aceast funcie sunt diodele
semiconductoare.
Se poate considera c redresorul dubl alternan este un diport care aplic
funcia matematic " MODUL " semnalului de intrare.Aceast funcionare se poate

2012 /2013

obine prin cuplarea a dou redresoaremonoalternan, unul direct i cel de-al


doilea prin intermediul unui repetor -inversor de tensiune.
Utilizarea diodelor semiconductoare pentru redresarea semnalelor alternative
reprezint o soluie deosebit de simpl i ieftin a problemei, n cazul n care se
urmrete aspectul energetic, dac se pornete de la tensiuni de intrare mult mai
mari dect cderea de tensiune direct pe diod.
ntr-adevr, tensiunea la ieirea redresorului monoalternan, cu diod
semiconductoare cu siliciu, nu repet identic semialternana pozitiv a tensiunii de
intrare ci prezint un decalaj de aproximativ 0,6 V fa de aceasta.
n aplicaiile care au n vedere prelucrarea de informaie, pentru msurarea
tensiunilor alternative, sau n nenumrate alte aplicaii de semnal mic, este
inacceptabil distorsionarea semnalului.Pentru nlturarea inconvenientelor
prezentate mai sus se folosesc scheme compuse din A.O. i diode
semiconductoare, numite redresoare de precizie.

4.5 CAN

2012 /2013

Conversia analog numeric cu dubl pant este ilustrat in urmtoarea


figur:

Semnalul de intrare este integrat intr-un interval de timp fixat Ti ,


determinand la iesirea
integratorului o ramp liniar dac este constant in timp. La sfarsitul intervalului de
timp de
integrare partea logic determin deconectarea semnalului analogic de intrare si
conectarea la o
tensiune de referint in locul intrrii analogice. Referinta este de polaritate invers
fat de semnalele
de intrare.
Timpul in care tensiunea pe integrator devin zero este dependent de mrimea
tensiunii la care a fost incrcat condensatorul. Dac Ti = NiTc , se msoar
intervalul de timp de descrcare T x= Nx Tc .
In timpul descrcrii se obtine:

2012 /2013

Precizia
Faptul ca Nx nu depinde in mod explicit de alti factori perturbatori ofera
garantia unei bune precizii.Totusi la o analiza maio atenta va trebui sa mai
includem printre posibilele elemente ce afecteaza:
precizia de liniaritate imperfecta a rampelor
fluctuatii relativ rapide ale frecventei generatorului de tact
tensiunile de decalaj si derivatele termice ale integratului si ale
comparatorului
tensiunile perturbatoare suprapuse peste semnal, injectate in nodul de intrare
Aceste tensiuni perturbatoare, sunt de regula semnale alternative, si ca
urmare sunt in mare masura atenuate prin efectul de integrare.Pentru ca un
semnal alternativ sa fie complet rejectat trebuie ca durata integrarii, t1, sa fie
multiplu al perioadei acestui semnal.Principala perturbatie alternativa este
tensiunea retelei, cu frecvanta de 50 de Hz, deci cu perioada T=20ms;de aceea
este util sa se aleaga t1=kT.In mod uzual k=1, deci t1=20ms.
Circuitul de aducere automata la 0
Asigura corectie tensiunii de decalaj.
Se urmareste corectia tensiunii de decalaj datorate amplificatorului si
eventual, si eventual si a comparatorului.
In schema din figura de mai jos se presupune ca integratorul este precedat de
un amplificator si se urmareste corectia tensiunii de decalajdatorate acestuia si
amplificatorului operational din integrator.

2012 /2013

In starea 0, comutatorul K3este inchis si astfel se stabileste o bucla de


reactie negativa. Amplificatoarele avand amplificarea foarte mare, pe condensator
va apare o tensiune egala cu tensiunea de decalaj, Vos(a), astfel incat la bornele
amplificatorului operational ideal, diferenta de potential sa fie nula.

In celelalte doua stari, comutatorul este deschis si C nu se poate descarca,


anihiland astfel efectul tensiunii de decalaj.In bucla de reactie poate fi inclus si
comparatorul(b).
4.6 Generatorul etalon (Ge)
Generatorul de tact etalon (GE) este constituit dintr-un simplu oscilator RC,
frecvena acestui putnd fi reglat la 40 kHz (timpul de integrare este T1=100 ms)
sau 50 kHz (T1=40 ms); pentru realizarea intervalului T1, frecvena generatorului
este divizat intern la valori corespunztoare.
Tensiunea de referin (U0) este preluat de la dioda Zener intern de 2,8 V
(coeficient termic 0,01%/C) prin intermediul unui poteniometru cu ajutorul cruia
poate fi reglat la 100 mV (pentru gama de 200 mV) sau la 1 V (pentru gama de 2
V). Dac se renun la referin, voltmetrul poate fi utilizat ca logometru
(raiometru), cea de-a doua tensiune fiind introdus n locul lui U0 (adic pe
cursorul poteniometrului).

2012 /2013

4.6 Divizorul de frecventa


Divizoarele de frecven sunt circuite speciale la care informaia de intrare
este considerat n general frecvena semnalului de tact, iar informaia de ieire
este frecvena unui semnal generat. mprind frecvena de intrare la frecvena de
ieire se obine raportul de divizare. Ca i observaie, factorul de umplere a
semnalului de ieire nu neaprat este egal cu 0,5. Este important faptul c numrul
de stri distincte prin care trece circuitul trebuie s fie egal cu raportul de divizare.

4. Numaratorul

2012 /2013

4.8 Decodoare
Decodorul este un circuit logic cu mai multe intrri i mai multe ieiri care
convertete semnalele de intrare codate n semnale de ieire codate, codurile de
intrare i de ieire fiind diferite. n general, codul de intrare este construit pe mai
puini bii dect codul de ieire, iar ntre cuvintele de cod de intrare i cuvintele de
cod de ieire exist o coresponden biunivoc.
Structura general a unui circuit de decodare este cea din figur. Intrrile de
activare, dac exist, trebuie s fie confirmate pentru ca decodorul s realizeze
corespondena intrare-ieire n mod normal. n caz contrar, decodorul asociaz
tuturor cuvintelor de intrare un singur cuvnt de cod de ieire- disabled
(neactivat).
Pentru semnalul de intrare, cel mai frecvent se utilizeaz un cod binar de n
bii, n care un cuvnt de n bii reprezint una dintre cele 2n valori codate diferite,
n mod normal numerele ntregi de la 0 la 2n-1. Uneori, codurile binare de n bii
se trunchiaz, reprezentndu-se astfel mai puin de 2n valori. De exemplu, n codul
BCD, combinaiile de 4 bii de la 0000 la 1001 reprezint cifrele zecimale 1...9, iar
combinaiile de la 1010 la 1111 nu sunt utilizate.
Pentru semnalul de ieire, cel mai frecvent se utilizeaz un cod 1 din m, care
conine m bii, n orice moment fiind confirmat unul dintre bii. Astfel, pentru un
cod 1 din 4 cu valorile de ieire active n HIGH, cuvintele de cod sunt: 0001, 0010,
0100 i 1000. Dac valorile de ieire sunt active n LOW, cuvintele de cod sunt:
1110, 1101, 1011 i 0111.
Decodorul binar
Decodorul binar este destinat operaiilor de generare a semnalelor de selecie
sau de implementare a funciilor logice mai complicate. Acest tip de decodor are n
intrri de cod, un numr de intrri de validare i 2n ieiri; intrrile de validare
permit activarea/dezactivarea funcionrii decodorului prin trecerea ieirilor n
starea inactiv.
Un exemplu de decodor binar este SN74138 (decodor binar 1 din 8, n
tehnologie TTL); n seria CMOS standard nu exist un decodor binar.
Decodorul BCD-zecimal
Acest decodor are 4 intrri i 10 ieiri, corespunztoare numerelor zecimale
0...9; codurile 10...15 sunt invalide i nu produc activarea niciunui semnal de

2012 /2013

ieire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afiajelor cu tuburi


indicatoare (unde fiecare cifr are comand separat) sau la comanda unor afiaje
de tip bargraf. Exemple de decodoare BCD-zecimal: SN7442 (decodor 1 din 10, de
uz general, n tehnologie TTL), SN74141 (decodor 1 din 10 pentru atacul tuburilor
indicatoare, n tehnologie TTL), 4028 (decodor 1 din 10, de uz general, n
tehnologie CMOS).
Decodoare de comand a afiajului
Pentru extragerea datelor binar-zecimal din numrtoarele binare i afiarea
lor n form zecimal, se utilizeaz un decodor de comand. n funcie de forma
caracterelor afiate, rezult trei tipuri principale de decodoare, i anume:
decodoare pentru comanda iluminrii directe a caracterelor zecimale, prin
codul 1 din 10:
decodoare pentru comanda iluminrii unor segmente, din combinarea crora
rezult caractere zecimale;
decodoare pentru comanda iluminrii unor puncte, n czul reprezentrii prin
matrice alfanumerice.
Tipul decodoarelor este determinat i de valorile tensiunilor i curenilor pentru
comanda diferitelor sisteme de afiaj. Astfel:
pentru comanda sistemelor de afiaj cu LED-uri condiia principal impus
decodorului este asigurarea curentului de ieire pentru polarizarea
segmentelor, valorile uzuale fiind de 2-20 mA. n cazul circuitelor TTL,
aceasta nu constituie o problem. Deoarece valorile tensiunii directe pe un
segment electrolumniscent este de 1,6-3,4 V, se impune conectarea unei
rezistene serie la decodoarele cu circuit de ieire colector deschis, pentru
compatibilitatea cu tensiunea de alimentare de 5V a circuitelor TTL.
Decodoarele CMOS pot comanda sisteme de afiare cu LED-uri: direct, n
cazul celor cu un curent de lucru de 5 mA sau prin intermediul unor
amplificatoare de curent, n cazul unui curent mai ridicat. n prezent, se
realizeaz circuite integrate monolitice care includ att sistemul de afiare
LED, ct i celelalte blocuri: circuite de numrare, memoria, decodorul etc.
pentru comanda sistemelor de afiaj cu cristale lichide se folosesc
decodoarele cu circuite CMOS, care asigur minimizarea consumului de
putere. Comanda cristalelor lichide impune un artificiu de schem n vederea
activrii segmentelor cu o tensiune alternativ (de la o surs auxiliar) i a
producerii unei tensiuni nule pe segmentele ce formeaz caracterul. Sistemul
de afiare cu cristale lichide nu se preteaz la comanda prin multiplexare, din

2012 /2013

cauza faptului c nu exist un prag bine definit de blocare i c la aceste


sisteme timpul de rspuns are o valoare relativ mare.
4.9 Sisteme de afiare
Afiarea numeric a rezultatelor msurrii are ca avantaje: posibilitatea
citirii de la distan i nlturarea erorilor subiective de citire. Un sistem de afiare
numeric ideal ar fi acela care ar rspunde simultan urmtoarelor cerine:
durat de via nelimitat, ceea ce ar nsemna cca. 100 000 ore de
funcionare (aproximativ 10 ani);
consum de putere ct mai redus, pentru a asigura necesitatea de alimentare
autonom a aparatelor de msurat;
tensiuni de alimentare i de lucru compatibile circuitelor integrate i logicii
numerice standard;
funcionarea n condiii grele de solicitri de natur mecanic (vibraii,
ocuri etc.);
funcionarea n limite ct mai largi de temperatur (de la -55C la 125C) i n
medii cu radiaii intense;
un raport pre de cost/performane rezonabil.
Dintre cele cteva sisteme care au ncercat ct ami mult s se apropie de acest
model ideal, cele care s-au impus n prezent, fiind acum aproape n mod egal
utilizate, sunt afiajele cu LED i cu cristale lichide.
Sistemul de afiare cu diode electroluminiscente
Diodele electroluminiscente (LED) sunt dispozitive semiconductoare cu jonciune
p-n, care emit radiaii n spectrul vizibil atunci cnd sunt polarizate direct.
Caracterele, prin care se face afiajul, sunt aezate ntr-un singur plan, realizrile
practice fiind fie cu 7 segmente (pentru afiarea cifrelor 0...9 i a literelor A, b, c,
d, E, F, H, I, J, L, P, S, U), fie cu o matrice de puncte (circulare sau ptratice) de
5x7 sau 4x7 elemente pentru orice afiare alfanumeric.
Conectarea diodelor n cazul afirii cu 7 segmente se face cu anodul sau catodul
comun, iar comanda de la decodor se aplic la catozi, respectiv la anozi. n cazul
matricelor se realizeaz conectarea pe coordonate (coloane i rnduri) unde sunt
legai mpreun anozii de pe o coloan i catozii diodelor de pe un rnd. La aceast
dispunere se reduce numrul conductorilor din elementul de afiare, cu reversul ei
complicarea decodorului de comand, ceea ce, pe ansamblu, este avantajos.

2012 /2013

Performanele tipice ale sistemului de afiare cu elemente LED sunt urmtoarele:


compatibilitatea cu circuitele integrate TTL i CMOS;
funcionare stabil n domeniul de temperatur 0-70C i, pentru anumite
tipuri, n limitele -55-100C;
durata de via mai mare dect 100 000 ore;
nlimea caracterelor 2,5 la 15 mm, pentru care se ajunge la un consum
mediu de 60 la 280 mW/caracter (cu toate segmentele polarizate);
culoarea luminii emise: roie (pentru citirile mai rar efectuate de acelai
operator, pentru indicarea valorilor de atenie sau pentru citirea de la o
distan mai mare), verde (cea mai convenabil pentru ochi, deci necesar n
citirile repetate i ndelung privite) sau galben (pentru citirile n spaiile mai
ntunecoase). Cromatica radiaiilor emise de un LED n spectrul vizibil
depinde, prin lungimea sa de und, de raportul dintre numrul impuritilor
donoare (de exemplu, arsen) i numrul celor acceptoare (de exemplu, galiu)
din jonciunea p-n.
Sistemul de afiare cu cristale lichide
Cristalele lichide asigur posibilitatea afiajului pe ecrane cu date multiple, cu
consum mic de putere (zeci de W) potrivit pentru aparatele electronice de
msurat portabile.
Sistemele de afiare cu cristale lichide pot fi realizate n dou moduri de
funcionare: prin transmisie sau prin reflecie (cel mai rspndit), n ambele cazuri
cristalul lichid fiind nchis ermetic ntre doi electrzi (supori), cu o structur de
forma celei din figur (o schi a unei celule de afiaj de baz).

2012 /2013

n cazul funcionrii prin transmisie, ambii electrozi sunt transpareni i


lumina unei surse auxiliare ptrunde dinspre electrodul posterior, perpendicular pe
direcia de observare. La funcionarea prin reflecie (cazul din figur), electrodul
postrior este opac i reflect lumina care vine dinspre observator. Aici, vizualizarea
se face prin utilizarea efectului difuzrii dinamice a luminii, cu celule de baz
precum cea din figur, care este format din dou plci-suport transparente, ntre
care se gsete cristalul lichid i de care pe feele interioare sunt fixai electrozii
conductori (din oxizi de staniu). Aceti electrozi conductori sunt n contact direct
cu cristalul lichid. n absena diferenei de potenial ntre electrozi, un fascicul de
lumin care ptrunde n celul prin electrodul transparent frontal va fi difuzat
napoi (spre observator) ntr-un con fascicular cu un unghi mic (5-15). Dac se
aplic o diferen de potenial (continu sau de joas frecven) de civa voli,
atunci peste un anumit prag (5-7 V) lumina va fi difuzat puternic n fa ntr-un
con fascicular de 60-80 (unghi la vrf). Astfel: dac ntre electrozii celulei
tensiunea este U=0, difuzia nu apare i celula va fi neagr; pentr U> (5-7 V)
difuzia luminii va fi puternic i celula va apare alb.
Parametrii tipici afiajului cu cristale lichide sunt:
consum foarte mic de putere (350 W pentru o celul cu 7
segmente/electrozi toate activate, la o nlime a caracterului de cca. 20
mm);
compatibilitatea cu circuitele CMOS;
funcionare n c.a. de joas frecven (alimentarea n c.c. avnd neajunsul
scurtrii duratei de via);
domeniu de temperatur restrns (0-60C);
durat de via redus (cca. 10 000 ore);
timp de rspuns relativ mare (cca. 10 ms);
preul de cost, mai ales la produciile de mare serie (peste 100 000 de
buci), este foarte mic;
citirea de la distan este mai dificil.

2012 /2013

5. Caracteristicile aparatului
5.1 Caracteristici de intrare
Tipul intrrii depinde mult de clasa de precizie a aparatului: voltmetrele
numerice standard (clasa 0,1) folosesc mai ales circuitul de intrare cu trei
borne, iar cele de nalt precizie (clasa 0,01 0,001) utilizeaz intrarea cu
circuit de gard; aceste tipuri de intrri asigur o impedan de intrare fix de
10 100 M si o rejecie de mod comun (RMC) de cca. 80 140 dB.
Tensiunea maxim admis pe intrare reprezint valoarea maxim a tensiunii
ce poate fi aplicat ntre bornele de intrare (de obicei notate H i L), sau ntre
una din acestea i mas, n condiii normale de funcionare (aparatul conectat
la obiectul de msurat).
Injecia de parazii n obiectul de masur. Orice aparat numeric este i un
generator de tensiuni parazite ce sunt produse de ctre circuitele n comutaie
(prin efect di/dt); aici un loc principal l ocup baza de timp (generatorul de
tact i blocul de secveniere). Aceste tensiuni parazite pot deveni supratoare
atunci cnd operatorul face msurri n scheme cu dispozitive sensibile (de
exemplu, tranzistoarele cu efect de cmp i circuitele integrate CMOS). De
aceea, n literatura de catalog (adesea) se specific i nivelul paraziilor la
bornele de intrare.
Gamele de msur. Datorit specificului afirii, gamele de lucru ale unui
voltmetru numeric (tensiuni la capt de scar) sunt n succesiune decadic
(0,2; 2; 20; 200; ...) i nu din 10 n 10 dB (1; 3; 10; ) ca n cazul celor
analogice. Exist multimetre numerice cu schimbare manual sau cu
schimbare automat a gamelor.
Schimbarea automat a gamelor (autoranging) este un procedeu modern
care permite trecerea automat a voltmetrului numeric de la o gam
inferioar la una superioar i invers, de ndat ce Ux depaete o anumit
limit prestabilit. Selectorul automat de game permite ca aparatul s se
plaseze singur n situatia optim n privina preciziei (cifra cea mai
semnificativ a rezultatului msurrii s fie plasat mereu n ultima decad),

2012 /2013

ceea ce permite n plus i o cretere a vitezei de lucru, precum i un confort


sporit pentru operator.

5.2 Caracteristici de transfer


Rezoluia i sensibilitatea
Rezoluia reprezint cea mai mic variaie a lui Ux ce poate fi citit pe gama
respectiv; de exemplu, la un voltmetru numeric cu afiaj de 3 cifre, pe gama de
0,2 V rezoluia este de 100 V, iar pe cea de 2V este 1 mV. Prin urmare, rezoluia
corespunde intervalului dintre dou valori consecutive ale cifrei ultimului rang cifra cea mai puin semnificativ indiferent de gam. De aceea, n literatua de
catalog, rezoluia se exprim adesea n % din gam; de exemplu, n cazul citat,
rezoluia este 0,1 % din gam.
n literatura de catalog, prin sensibilitate se nelege valoarea cea mai mic a
lui Ux care poate fi msurat pe gama cea mai sensibil; de exemplu, la voltmetrul
numeric citat mai nainte, sensibilitatea este de 100 V, valoare ce coincide i cu
rezoluia pe gama respectiv.
Precizia
Datorit faptului c voltmetrele numerice sunt aparate de nalt precizie,
precum i faptului c au unele blocuri nentlnite la voltmetrele analogice
(convertor A/N, numrtor, etc.), considerm util a analiza mai pe larg acest
parametru de calitate
Modul de exprimare. Ca parametru de catalog, precizia voltmetrelor
numerice se certific prin eroare tolerat; aceasta reprezint eroarea maximal
admis n conditii de referin i se exprim n una din formele:
1= a%ct + b%cs
2= a%ct + b[UUR]
adic a% din valorea citit (ct) + b% din gam (cs), respectiv, a%ct + b uniti ale
ultimului rang (UUR). Prima relaie se utilizeaz n cazul voltmetrelor numerice
mai vechi (19751980); de exemplu, voltmetrul romnesc E 0302 are 1 = 0,1%ct
+ 0,1%cs. Relaia a doua se utilizeaz pentru caracterizarea voltmetrelor numerice
de dat mai recent (19851995); de exemplu voltmetrul 8506A (FLUKE 1990)
cu afiaj 6 cifre (1.9999999) are eroarea tolerat de 1 = 0.0015%ct + 8[UUR] pe

2012 /2013

gama de 2 V. Eroarea a%ct provine, n principal, de la blocurile analogice (DT,A),


iar b%cs (respectiv b[UUR]) este datorat blocurilor numerice (convertor A/N,
numrtor), motiv pentru care a i b se mai numesc eroare analogic i eroare
numeric. De observat c, n literartura recent de catalog, n locul denumirii de
eroare, se utilizeaz termenul precizie (uneori precizie de baz).
Normarea erorii tolerate. Ca i n cazul aparatelor de masur analogice, eroarea
tolerat (admisibil) se normeaz n raport cu eroarea de baz (b) i cu eroarea
suplimentar (s), n corelaia:
s b 1 = a%ct + b%cs
Eroarea de baz este eroarea intrinsec a voltmetrelor numerice n condiii de
referin (temperatur de 23C +- 1C, etc.) i provine din urmtoarele cauze:
eroarea datorat rezoluiei (numit i eroare de cuantizare);
deriva referinei interioare de tensiune (Zener sau Weston);
deriva n timp i cu temperatur a componentelor;
neliniaritile din blocurile analogice i numerice;
ambiguitatea de +-1 cifr la numrare (comparare numeric);
zgomotele (interne sau externe);
eroarea de indicare a valorii zero (voltmetrul nu indic zero cnd bornele de
intrare sunt n scurtcircuit);
variaia tensiunii de alimentare (ce poate provoca i alunecarea fecvenei de
tact).
Condiiile de referin sunt prescrise prin standarde i sunt alese astfel ncat
variaiile factorilor de influen (temperatura, umiditatea, cmpurile electrice i
magnetice perturbatoare, forma curbei Ux , tensiunea de alimentare, perturbaiile de
mod comun i mod serie) s aib un efect neglijabil asupra aparatului.
Valoarea erorii tolerate (1) se stabilete astfel: se determin experimental
componentele a%ct i b%cs ale erorii de baz (b); dup aceea, valorile acestor
componente se rotunjesc superior, astfel ca valorile obinute s fie exprimabile
printr-o singura cifr semnificativ; de exemplu, 0,042%ct se rotunjete la
0,05%ct. Valorile rotunjite n acest mod reprezint tocmai cele dou componente
ale lui 1.
Eroarea suplimentar (s) sau variaia, provine din variaia unui singur
factor de influen, ceilali fiind meninui la nivelele de referin, motiv pentru
care s se mai numete i eroare de influen. Factorul de influen cel mai

2012 /2013

proeminent este variaia temperaturii (influena celorlali factori mai poate fi


atenuat prin diverse precauii tehnologice: ecranare, gardare, filtrare, etc., ns
influena temperaturii nu poate fi controlat dect n incinte termostatate, deci cu
un cost mai ridicat). De aceea la voltmetrele numerice de nalt precizie eroarea de
temperatur este un parametru de catalog. Eroarea suplimentar cauzat de variaia
temperaturii mediului ambiant se evaluaeaz prin intermediul coeficientului de
temperatur (CT); acesta se exprim prin dou componente, ca i precizia (1):
CT = (a%ct + b%cs)
/C
CT = (a%ct + b[UUR]) /C

Stabilitatea
Stabilitatea reprezinta aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indicaie
reproductibil, ntr-o anumit perioad de timp, n care mrimea de msurat (Ux)
rmne constant. La voltmetrele numerice de inalt precizie, stabilitatea constituie
un parametru de catalog, care se normeaz n dou circumstane: pe termen scurt
(24 ore) i pe termen lung (90 zile).
Stabilitatea pe termen scurt corespunde abaterii maxime ce poate aprea n
indicaia voltmetrului numeric n condiii de referin (temperaura 23 C +- 1 C,
etc.) timp de 24 de ore, interval de timp n care nu sunt admise nici un fel de
reglaje.
Stabilitatea pe termen lung stipuleaz abaterea maxim a indicaiei
voltmetrului numeric, ce poate aprea ntr-un interval mai mare de timp (tipic 90
zile), n condiii normale de lucru, fr ca aparatul s fie reetalonat. n acest
interval de timp sunt permise i reglaje (de zero, de capt, de scar, etc.), efectuate
numai pe baza referinelor interne ale aparatului, fr utilizarea unor aparate de
msur exterioare.
Viteza de lucru
Viteza de lucru a aparatelor de msur numerice se exprim, de regul, prin
numrul de msurri pe secund. Acest numr se determin pe baza duratei totale a
unei msurri, ce nsumeaz timpul de rspuns i timpul de msur.
Timpul de rspuns. n mod normal, timpul de rspuns sau timpul de stabilire
a intrrii, este mic n raport cu timpul de msur. ns cnd voltmetrul este

2012 /2013

prevzut a lucra cu filtru pe intrare (pentru atenuarea zgomotelor) timpul de


rspuns crete mult i poate chiar depai timpul de msur; n acest caz trebuie
ateptate cteva cicluri complete de msur pentru ca tensiunea de la intrarea
convertorului A/N s ating nivelul tensiunii de msurat (Ux). Aceeai precauie
este necesar i la schimbarea gamelor, sau la variaii brute ale lui Ux . De
observat c acest timp de ateptare este cu att mai lung cu ct voltmetrul este mai
precis.
5.3 Caracteristici de ieire
Tipul afirii
Aparatele de msur numerice de tablou utilizeaz afiarea decadic simpl
(de exemplu 999), iar cele de laborator afiarea decadic cu depire (de exemplu
1.999). La aceasta din urm mai poate fi asociat o afiare analogic, ansamblul
respectiv purtnd numele de afiaj combinat. Principalele tehnici de afiare sunt
Nixie, LED-uri i cristale lichide.
Afiajul cu depaire este afiajul cel mai utilizat la multimetre i este format
din 37 decade normale (afiarea cifrelor 0,1,9) i un element de depire care
poate afia numai polaritatea i cifra 1. La voltmetrele de buzunar (precizie mic),
se utilizeaz afiajele 1999 i 19999, denumite prescurtat afiaje cu 3 cifre i
respectiv 4 cifre, iar la voltmetrele numerice de laborator (nalt precizie) se
utilizeaz afiaje cu 5 7 cifre.
Avantajul esenial al afirii cu depire const n extinderea cu 100% a
scrii, ceea ce permite ameliorarea rezoluiei (i a preciziei de msurare) la trecerea
de pe o gam pe alta.

Borne de ieire cu semnal util


Ca i n cazul voltmetrelor analogice, ieirile de semnal permit extinderea
gradului de utilizare a voltmetrelor numerice, precum i o mai uoar integrare n
diverse sisteme de msur. Tehnologic, bornele de ieire cu semnal util sunt
plasate, de regul, pe panoul din spatele aparatului, iar semnalul disponibil la
aceste borne poate fi analogic sau numeric; exist i voltmetre numerice care
dispun de ambele tipuri de semnale.

2012 /2013

Borne de ieire cu semnal analogic. La aceste borne sunt dsponibile, fie o


tensiune (tipic 1 V), fie un curent (tipic 1 mA), proporionale cu Ux, semnale ce pot
servi la comanda unui nregistrator sau a altui aparat de msur. Semnalul pentru
ieirea analogic este prelevat de la ieirea amplificatorului de intrare. Exist i
voltmetre numerice (din multimetre) la care ieirea de semnal analogic este izolat
(galvanic) de restul voltmetrului, izolare ce se obine prin prelevarea semnalului de
la ieirea convertorului A/N, separare galvanic (de regul, optic), si reconvertirea
acestuia cu ajutorul unui convertor N/A; o soluie tot mai ntlnit este utilizarea
amplificatoarelor de izolare, ce preiau direct semnalul analogic de la intrarea
convertorului A/N. O astfel de izolare permite atenuarea influenei tensiunilor de
mod comun, tensiuni care pot aprea ntre intrarea Ux i echipamentul de la ieirea
analogic.
Borne de ieire cu semnal numeric. Semnalul numeric furnizat la ieire
poate fi utilizat pentru comanda unei imprimante (tiprirea valorilor lui Ux) sau la
integrarea aparatului ntr-un sistem de msur automat. Acest tip de ieire se
ntalnete la aparatele cu microprocesor i se aliniaz de obicei la un standard de
comunicaie pentru instrumentaie (de exemplu, RS-232, pentru transmisia serial,
sau IEEE-488 pentru transmisia paralel)
6.Breviar de calcul
6.1 Divizor de curent Ampermetru

Divizorul de curent este realizat pentru o tensiune specific de 1.5 V astfel:


scara de 1 A R1=1.5/1=1,5
scara de 3 A R2=1.5/5=0,3
scara de 5 A R3=1.5/10=0,015

2012 /2013

6.2 Divizorul de tensiune

R1+R2+R3=
R1+R2 =
R1=

* 106 * = 1.4M.
* 106 = 200K

* 106 = 20K

R3 = 1,8M
R2 = 60K

Valorile standard sunt : R3=1,5M; R2= 68K; R3= 27K

2012 /2013

7. Nomenclatura de componente
R1=680Kohms ceramic
R2,4=1Mohms ceramica
R3=6.8Kohms ceramica
RV1=50Kohms trimmer 10 ture
RV2=5Kohms trimmer 10 ture
C1=10nF

poliester

C2=47uF 16V electrolitic


C3=100nF

poliester

C4=220nF 1% poilester
IC1=CA3162E Intersil-Harris
IC2=CA3161E Intersil-Harris
Q1,2,3=BC557 ceramica
LD1,2,3 = MAN 6960 anod comun
LM7805= regulator de tensiune 5V
1N4001= dioda redresoare

8.Schema electica completa

2012 /2013

9. Calcul economic

2012 /2013

R1=680Kohms ceramica

0,4 RON

R2=1Mohms ceramica

0,6 RON

R3=6.8Kohms ceramica

0,25 RON

R4=1Mohms ceramica

0,6 RON

R5= 680Kohms ceramica

0,4 RON

R6=6,8Kohms ceramic

0,25 RON

R7=680Kohms ceramic

0,4 RON

RV1=50Kohms trimmer 10 ture

1,8 RON

RV2=5Kohms trimmer 10 ture

1,8 RON

C1=10nF

0,3 RON

poliester

C2=47uF 16V electrolitic

0,55 RON

C3=100nF

0,35 RON

poliester

C4=220nF 1% poilester

0,35 RON

C5=10nF

0,3 RON

poliester

C6=47uF 16V electrolitic

0,55 RON

C7=100nF

0,35 RON

poliester

C8=220nF 1% poilester

0,35 RON

C9=47uF 16V electrolitic

0,55 RON

C10=220nF 1% poilester

0,35 RON

C11=100nF

0,35 RON

poliester

C12=47uF 16V electrolitic

0,55 RON

IC1=CA3161E Intersil-Harris

3,5 RON

2012 /2013

IC2=CA3162E Intersil-Harris

IC3=CA3161E Intersil-Harris

3,5 RON

IC4=CA3162E Intersil-Harris

Q1,2,3=BC557 ceramica

1,2 RON

Q4,5,6=BC557 ceramica

1,2 RON

LD1,2,3 = MAN 6960

10 RON

LD4,5,6= MAN 6960

10 RON

1N4001 (4 diode)

0.5 RON x 4

RON

RON

2 RON

IC5=LM7805

1,5 RON

Total

54.65 RON

10.Realizarea cablajului

2012 /2013

Realizarea cablajelor imprimate reprezint de cele mai multe ori una din
provocrile dificile pentru electronistul amator. Metodele existente n prezent sunt
laborioase, complicate, periculoase i nu ofer rezultatele dorite. Fie c este vorba
despre corodarea cu clorur feric, fie de lampa cu ultraviolete, fie de folia Press-nPeel, nici una din ele nu ofer garania executrii unui cablaj de calitate i o
repetabilitate corespunztoare a rezultatelor. De multe ori, realizarea unor montaje
cu aspect profesional este limitat tehnic de capacitile de producie a plcii
imprimate.
n prezent, soluiile disponibile electronitilor pentru realizarea rapid a unui
cablaj constau n:
marcarea traseelor prin diverse metode (marker de cablaje, folie Pressn-Peel) i corodarea cu clorur feric
folosirea unei lmpi UV (metoda fotografic)
trimiterea circuitului la o firm specializat n producia de cablaje
prin metode chimice
Principalele avantaje ale cablajelor imprimate sunt:
- realizeaza o mare densitate de montare a componentelor, permitnd reducerea
volumului si greutatii (deci miniaturizarea) aparatelor electronice;
- asigura pozitionarea precisa si fixa a componentelor si a interconexiunilor
acestora n circuite permitnd cresterea fiabilitatii n functionare si
reducerea/compensarea cuplajelor parasite dintre component si/sau circuite;
- asigura o rezistenta superioara a echipamentelor electronice (din care fac parte)
la solicitari mecanice, termice si climatice, mbunatatind totodata considerabil
mentenabilitatea acestora;
- simplifica si reduc durata operatiilor de montaj, facilitnd automatizarea
acestora, reducnd posibilitatile de montare eronata si asigurnd un nalt grad de
reproductibilitate;
- fac posibila unificarea si standardizarea constructiva a subansamblelor
(blocurilor, modulelor) functionale din structura aparatelor/echipamentelor
electronice, permitnd interconectarea simpla, rapida, precisa si fiabila a acestora.
Exista totusi si unele dezavantaje, minore, ale cablajelor imprimate:

2012 /2013

- orice modificari ulterioare ale circuitelor (si uneori, chiar ale componentelor)
sunt relativ dificil de efectuat;
- majoritatea tipurilor de cablaje imprimate sunt sensibile la soc termic- ceea ce
impune
unele precautii la lipirea terminalelor componentelor.

Structura si clasificarea cablajelor imprimate

Un cablaj imprimat este un sistem de conductoare plate (imprimate)


amplasate n unul, doua sau mai multe plane paralele si fixate (cu adeziv) pe
suprafata unui suport electroizolant (dielectric) care asigura si sustinerea mecanica
a componentelor.
a). Suportul electroizolant al circuitelor imprimate este realizat din materiale avnd
proprietati fizico chimice, electrice, mecanice si termice adecvate.
Exista mai multe categorii de asemenea materiale, dar cele mai frecvent utilizate n
prezent pentru cablaje rigide sunt : Pertinaxul (temperatura maxima de lucru
105C) pe baza de textura din hrtie impregnata cu rasini fenolice ce constituie
materialul standard pentru solicitari normale n cele mai diverse aplicatii.
Steclotextolitul (temperatura maxima de lucru 150C) pe baza de textura din
fibre de sticla impregnata cu rasini expodice larg utilizat n aparatura electronica
profesionala ntruct permite obtinerea unor performante superioare.

Principalele materiale electroizolante utilizate ca suport al circuitelor


imprimate

n ultimul timp, pentru realizarea cablajelor profesionale sunt utilizate si


suporturi ceramice avnd proprietati termice excelente dar si rezistenta mecanica
redusa.
Circuitele imprimate flexibile utilizeaza drept suport materiale termoplasate ca:
ACLAR (max. 200C), TEFLON (max. 274C), KAPTON (max. 400C).

2012 /2013

b) Traseele conductoare se realizeaza din materiale avnd proprietati


adecvate: rezistivitate electrica redusa, buna sudabilitate, rezistenta mare la
coroziune. n general cel mai frecvent utilizat material este cuprul electrolitic de
nalta puritate, formnd o folie de grosimi normalizate uzuale: 35 mm sau 70 mm
aplicata pe suprafata suportului electrolitic izolant (mpreuna cu care formeaza
semifabricantul placat din care, prin operatii tehnologice specifice se obtin
cablajele imprimate avnd diferite structuri, configuratii, dimensiuni etc.).
n unele aplicatii profesionale se pot utiliza si aurul, argintul sau nichelul. n scopul
facilitarii lipirii terminalelor componentelor ca si pentru asigurarea unor contacte
electrice fiabile folia de cupru se acopera uneori cu o pelicula de cositor, de aur sau
de argint.
c) Adezivi utilizati pentru fixarea foliei de cupru pe suportul electroizolant
de tip Pertinax de regula, rasini speciale - trebuie sa reziste la temperatura de
lipire si sa fie suficient de elastici (pentru a prelua - la lipire diferentele de
dilatare dintre suport si folie).

Materialele electroizolante de tip Steclotextolit nu necesita adezivi.


Semifabricatele placate cu cupru se produc la diferite dimensiuni - mai frecvente
fiind: 900 X 900 mm sau 900 X 1800 mm. Din acestea se debiteaza placile cu
viitoarele cablaje imprimate ale caror dimensiuni nu trebuie sa depaseasca 240 X
360mm pentru cablaje simplu/dublu strat si 200 X 240 mm pentru cablajele
multistrat, astfel nct procesul tehnologic de realizare a acestora sa nu devina prea
dificil.

10.1Cablaj imprimat primul strat

2012 /2013

10.2Cablaj imprimat stratul al doilea

11.Bibliografie

2012 /2013

www.circuiteelectrice.ro

Masurari electrice si electronice-Mihai Miron, Liliana Miron, Brasov 2003

http://www.alldatasheet.com/
http://www.datasheetarchive.com/
http://www.mivarom.ro
http://www.connexelectronics.ro

Msurari electrice i electronice, Litografia U.P.B.-Silviu Ciorchina


Msurarea componentelor electronice, Editura Tehnic Bucuresti-Ilie
Malaias
Circuite Integrate Digitale, editura Printech Bucureti, 2006- Angel
Ciprian Cormo,Radu erban Timnea, Dorin Laureniu Bureea

2012 /2013