PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA CURENTILOR DE DEFECT ( PACD) IN

INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE

15.1 Protectia diferentiala
Cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale , este acela ca ne protejeaza
impotriva electrocutarii (in Italia ,aceasta protectie este in general cunoscuta sub denumirea
de salva vita) . Majoritatea tarilor europene recomanda o astfel de protectie , in unele fiind
chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici unde nu eista
personal calificat de eploatare al instalatiilor electrice , iar normele internationale tind catre
aplicarea ei generalizata .
!olosind protectia diferentiala se asigura un inalt nivel de securitate in eploatarea
instalatiilor electrice , evitand eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare in
special in cazul intrebuintarii de aparataj sau utilaje ce functioneaza in medii umede sau ude
(sau folosesc apa) cum ar fi " masini de spalat rufe sau vase , boilere electrice , piscine , bai
jacuzzi , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa , hidrofoare , prize
amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , diferite unelte actionate
electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau irigat) , iluminat
eterior (lampi amplasate pe stalpi metalici , pitici luminosi de gradina) , firme sau reclame
luminoase .
#rincipiul de functionare
$iferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizeaza in permanenta echilibrul dintre
curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul . In cazul aparitiei unui consumator intre faza
si impamantare (de eemplu , prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in
legatura cu pamantul , curentul va parcurge traseul faza%pamant trecand prin corpul nostru)
sau prin punerea directa a fazei la pamant , bobina sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul
(curentul de pe faza devenind mai mare fata de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de
deconectare a circuitului suprimand astfel riscul electrocutarii .
$escriere , caracteristici tehnice
#entru realizarea protectiei diferentiale eista trei tipuri de aparate , conform normelor I&C
'())*%( si I&C '())+%( "
% intrerupator diferential
% disjunctor (siguranta) diferential(a)
% bloc de protectie diferentiala
(cel mai des folosite fiind primele doua , motiv pentru care in continuare ne vom referi
numai la acestea) . Intrerupatorul diferential asigura protectia contra contactului direct cu
partile aflate sub curent . $isjunctorul diferential asigura in plus protectia la scurtcircuit si la
suprasarcina prin releul magneto%termic cu care este echipat .
Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite la
electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (sigurante automate)
calibrate corespunzator curentilor fiecarui circuit , iar intrerupatorul diferential va fi
dimensionat astfel incat suma curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul
nominal al acestuia .
(
Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare) reprezinta curentul
maim admis de acesta .,a depasirea curentului maim admis (suprasarcina) intrerupatorul
-. va declansa , ci se va deteriora.
#entru disjunctoare (diferentiale sau automate) , curentul nominal (In) reprezinta valoarea
curentului la care aparatul va declansa deconectand circuitul protejat in caz de suprasarcina
(incarcarea circutului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit .
/alorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor cum se mai specifica
in unele documentatii , care comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de () , 0) , ())
0)) , 1)) m2 , iar timpul de declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 3) 4 0)) ms .
$upa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in urmatoarele tipuri "
% 2C % pentru curent alternativ
% 2 % pentru current alternativ sau continuu
% 5 % selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la declansare pentru
asigurarea selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare diferentiale generale .
2vand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 1)m2 in sus ,
valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem protejate
impotriva electrocutarii va fi de 0) m2 (eceptie la alimentarea unor bai jacuzzi , cand
fabricantul acestora impune() m2) .
In cazul folosirii unui diferential general de tip 5 (montat de regula in firida de bransament)
valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de cel putin 0 ori mai mare decat al
diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza.
6inand cont de principiul de functionare (comparatia dintre curentul de pe faza si cel de pe
nul) si in functie de sistemul de alimentare , diferentialele se eecuta in 7 variante "
% bipolare (pentru sistemul monofazat " faza si nul)
% tetrapolare (pentru sistemul trifazat " 0 faze si nul) .
$isjunctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monofazat se fabrica in 7 tipuri "
% faza 8 nul , avand protectia magneto%termica doar pe faza si au dimensiunea a 7 module de
(9,1 mm.
% bipolare , avand protectia magneto%termica si pe faza si pe nul , cu dimensiunea a 3 module
de (9,1 mm.
$isjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 3 module de (9,1 mm (pana la 07 2)
si a 9 module de (9,1 mm (peste 07 2) .
Intrerupatoarele diferentiale au dimensiunea a 7 module de (9,1 mm (cele bipolare) sau a 3
module de (9,1 mm (cele tetrapolare) .
$iferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In)"
% intrerupatoare " (' , 71 , 3) , '0 , *) , ()) 2 .
% disjunctoare " 0 , ' , () , (' , 7) , 71 , 07 , 3) , 1) , '0 2 .
2legerea diferentialelor
,a alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora ,
corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care sunt folosite "
% curentul nominal
% curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare)
% timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)
% modul de alimentare (monofazat sau trifazat)
% selectivitate
7
:ecomandari utile (dar nu obligatorii)
() 4 6estati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului 6 (6est).
-ota " 2cesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat).
7) 4 #rotejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare. -u are rost sa
cuprindeti in aceasta categorie de eemplu iluminatul interior din camerele de locuit (sau
macar lasati neprotejat un circuit ce deserveste iluminatul in zona tabloului electric
pentru a putea remedia un eventual defect) .
0) 4 In conditii normale , valoarea de 0)m2 a curentului de defect este suficienta pentru
protectia dumneavoastra . -u eagerati alegand valoarea de ()m2 in idea ca veti fi mai bine
protejat , aceasta folosindu%se in conditii mai deosebite . In cazul folosirii valorii de ()m2
eista riscul ca diferentialul sa declanseze fara nici un defect in instalatie , doar datorita
interferentei dintre faza si impamantare daca s%au folosit conductoare sau cabluri cu izolatie
de mai slaba calitate .
3) 4 2vand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este aproimativ egal cu al
unui disjunctor diferential (()) 4 (7) :;-) , iar cel al unui disjunctor automat tip faza8nul
este de circa 7) 4 71 :;- , pentru locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate
folosi un intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor
diferentiale (cate unul pe fiecare circuit).
Avantaje" se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului
electric (un disjunctor automat ocupand ( modul , iar unul diferential ocupand 7 module) .
Dezavantaje " in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul diferential va
declansa , deconectand toate circuitele pe care le protejeaza , iar identificarea circuitului
defect facandu%se prin tatonari decupland toate disjunctoarele automate si cuplandu%le apoi
pe rand observand la care din ele va decupla din nou diferentialul .
0
15.2. Protectia la supratensiune
In general aparatele electrocasnice (monofazate 4 77) /) rezista pana la o tensiune de maim
73) / . In mod accidental , in reteaua de alimentare poate aparea o tensiune mai mare (0*) /
datorita unei racordari sau manevre gresite pe traseul de alimentare sau in postul trafo cu
ocazia anumitor interventii) ducand la distrugerea aparatelor electrice , chiar daca aceasta
tensiune mai mare (supratensiune) dureaza doar cateva secunde.
#rotectia la supratensiune se poate realiza folosind un releu ;/# . 2cesta va declansa la o
tensiune cuprinsa intre 7') 4 7*) / , timpul de declansare fiind sub ),7 secunde .
$imensiune < ( modul de (9,1 mm . -u are limita la puterea racordata. &ste echipat cu un
indicator luminos (,&$) , care indica buna functionare (si totodata prezenta tensiune).
$in schema alaturata se observa ca releul ;/# functioneaza doar asociat cu un intrerupator
diferential .
.
15.3. Protectia de nul la firida de abonat PNB
#rotectia de nul pentru firida de bransarnent a abonatului #-= trebuie sa indeplineasca
urmatoarea functie"
Sesizarea si declansarea au!"aa a inreru#a!rului din $irida de %ransa"en la
a%!na in cazul inreru#erii c!nduc!rului de nul in a"!ne de aces inreru#a!r&
res#eci' in cazul a#ariiei unei ensiuni #e nul care de#asese ! anu"ia 'al!are li"ia
ad"isa deer"inaa in $uncie de i"#ul de declansare #rin #r!ecia PN()
5e estimeaza urmatoarele valori limita admise pentru tensiunea pe nul .
-
in functie de
timpul t
d
de declansare prin protectia #-="
% 0) / pentru t
d
> ),1 s
% 1) / pentru t
d
? ),7 s
#entru ),7 @ t
d
@ ),1 s se admite o tensiune in intervalul 0) @ .
-
A 1) /.
2ceste valori au la baza limitele maime admise pentru"
% deplasarea punctului neutru a retelei cu cel mult 0) / timp indelungatB
% tensiunea de atingere .
a
impusa de 1) / in cazul declansarii rapide a circuitulul cu defectB
#rin functionarea #-= se evita urmatoarele efecte daunatoare" .
% distrugerea receptoarelor electrice datorita supratensiunilor care pot aparea la intreruperea
conductorului de nul in amonte de intreruptorul firidei determinate de dezechilibrele intre
consumatorii racordati pe diferite faze la un acelasi abonat sau la abonati diferitiB
3
% tensiuni de atingere periculoase pe conductorul de protectie #& datorita cresterii peste limita
admisa a tensiunii conductorului de nul .
-
.
Introducerea #-= este mult inlesnita de eistenta la abonati a protectiilor diferentiale cu
$$: care presupune prevederea in firida abonatului si a unui intreruptor cu bobina de
declansare.
5chemele electrice de principiu prezentate mai jos privind #-=, cuprind si protectia
diferentiala cu $$:.
!ata de cele de mai sus, de regula #-= trebuie asociat protectiei diferentiale cu $$:,
folosindu%se pe cat posibil echipamente modulare.
:acordarea protectiei #-= in firida de bransament mono sau trifazata cu protectie
diferentiala la curent rezidual (simbolizat !#$
m
% monofazate sau !#$
t
% trifazate) trebuie
realizata astfel incat functiunile #-= sa fie delimitate de functiile protectiei diferentiale #$
si deci trebuie prevenite functionarile false a #$ la intreruperea nulului.
#rotectia #-= trebuie sa controleze totdeauna tensiunea pe conductorul de nul al abonatului,
prin intermediul conductorului de protectie #& racordat in amonte sau aval de contactul de
nul al intrerupatorului I$, fata de priza de pamant auiliara :pa.
#entru a preveni patrunderea tensiunii pe conductorul de protectie #& in cazul intreruperii de
durata a nulului undeva in reteaua de ),3 C/ se considera ca este necesar sa fie legat
conductorul #& in aval de contactul de nul al I$ (fig. (1.0).
#riza de pamant locala :p, se calculeaza din conditia impusa functionarii protectiei
diferentiale #$ aplicand relatia"
n n
PE
n
N
PI
I
V
I
U
I
U
R

= = =
1)
, unde I
Dn
este curentul de reglaj al #$.
/aloarea rezlstentei de dispersie a prizei de parnant :
pa
este determinata de sensibilitatea
#-= asociata intreruptorului cu #$, fiindca #-= declanseaza fie prin intermediul circuitului
diferential, fie direct prin bobina de declansare.
6ransmiterea comenzii de declansare a I$ de la #-= poate fi realizata in doua variante"
Variana I
Comanda de declansare la I$ se transmite prin intermediul curentului diferential a #$B
Variana II
Comanda de declansare la I$ se transmite direct la bobina de declansare prin tor separat al
#-= si in acest caz trebuie procedat la determinarea Ia
min
si .a
min
prin infasurarea primara a
6.
(
E.
7
la care acesta lucreaza si apoi determinarea :
pa
cu relatia"
min min
Ia
U
Ia
Un
R
PEadmis admis
pa
= =
:ezistenta de dispersie a prizei de pamant locale :p, se calculeaza cu relatia"
n
pl
I
R

=
1)
:ezistenta de dispersie a prizei de pamant auiliare rezultanta trebuie realizata la valoarea
prescrisa de constructorul #-=.
#rotectia #-= nu trebuie sa declanseze intreruptorul din firida abonatului la scurtcircuite
monofazate faza%nul la care tensiunea pe nulul bransamentului atinge valoarea prescrisa
pentru activarea acestei protectii.
#entru a se preveni declansarea intreruptorului I$ la scurtcircuite monofazate faza%nul,
timpul de declansare al protectiei #-=, trebuie sa fie dependent de valoarea tensiunii maime
admise pe nulul retelei,dupa cum s%a aratat mai sus.
1
Fi*) +,)- Sc.e"a de #rinci#iu a #r!eciei PN( #enru $irida ri$azaa in cuie din "aerial elecr!iz!lan
cu c!nduc!rul de #r!ecie rac!rda in aval de c!nacul de nul al inreru#!rului)
'
Fi*) +,)/ Sc.e"a de #rinci#iu a #r!eciei PN( #enru $irida ri$azaa in cuie din "aerial elecr!iz!lan
cu c!nduc!rul de #r!ecie rac!rda in amonte de c!nacul de nul al inreru#a!rului)
Fi* +,), Sc.e"a de #rinci#iu a #r!eciei PN( #enru $irida ri$azaa in cuie "ealica cu c!nduc!rul de
#r!ecie rac!rda in a"!ne de c!nacul de nul al inreru#!rului
9
Fi*) +,)0) Sc.e"a de #rinci#iu a #r!eciei de nul #enru $irida de %ransarnen "!n!$aza (PN() cu
c!nduc!rul de #r!ecie 1PE1 rac!rda la nulul reelei in a"!ne de c!nacul de nul al inreru#!rului
si $ara #riza l!cala R#l la a%!na)
#-= % protectie de nul pentru firida de bransarnentB
M/2%( % rnodul voltmetric asociat la intreruptor diferentialB
5& % subansamblu electronic din structura M/2%(.
Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul utilizate la realizarea
circuitelor de coneiuni, se prezinta astfel"
*
F ! % conductor de faza % rosu
F - % conductor de nul % albastru
F #& % conductor pentru protectia diferentiala % verde%galben
F .- % conductor pentru protectia de nul (#-&) % negru
:
pa
% priza de pamant auiliara utilizata pentru protectia de nul amplasata la , ? 1 m fata de
:
p,
" :
pa
? ( CG.
Fi*)+,)2 Sc.e"a #rinci#ala a #r!eciei de nul #enru $irida de %ransarnen "!n!$aza (PN() cu
c!nduc!rul de #r!ecie 1PE1 rac!rda in a"!ne de c!nacul de nul al inreru#!rului si cu #riza
l!cala R#l "!naa in incina a%!naului)
#-= % protectie de nul pentru firida de bransarnentB
+
M/2%( % modul voltmetric asociat la intreruptor diferentialB
5& % subansamblu electronic din structura M/2%(.
Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul utilizate la realizarea
circuitelor de coneiuni, se prezinta astfel"
F ! % conductor de faza % rosu
F - % conductor de nul % albastru
F #& % conductor pentru protectia diferentiala % verde%galben
F .- % conductor pentru protectia de nul (#-&) % negru
:
p,
% priza de pamant locala utllizata pentru protectia diferentiala calculata cu relatia"
n
pL
I
U
R

=
, . < 1) /
:
pa
% priza de pamant auiliara utilizata pentru protectia de nul amplasata la , ? 1 m fata
de :
p,
" :
pa
? ( CG.
#rotectia la intreruperea nulului trebuie sa realizeze urrnatoarele functii"
% protejarea distrugerii aparatajuiui electric la supratensiuni temporareB
% prevenirea riscului de transmitere a unor potentiale periculoase la toate carcasele
echipamentelor din incinta abonatilor, care raman racordati in aval de punctul de intrerupere
al conductorului #&-B
% reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instatatiile electrice ale abonatului si ale
furnizorului.
,a realizarea protectiei #-= au fast luate in considerare doua variante privind caracteristicile
tehnice functionale si anume"
% varianta I avand"
F tensiunea nominata de declansare" .
-
< 0) /
F timp de declansare" t
d
< ),1 s
F priza de pamant auiliara" :
pa
< ((%0) CG
% varianta II avand"
% .
-
< 1) /
% t
d
< ),7 s
% :
pa
< ((%0) CG
5e recornanda ca la abonati cu receptoare in locuri periculoase (electropompe, masini de
spalat, etc.) care au montate intrerupatoare automate cu protectie diferentiala, sa fie realizata
priza de parnant locala, respectand distanta prescrisa intre prizele :
p,
si :
pa
conform schemei
(, >1 m),
#entru racordarea blocului la reteaua furnizorului sunt prevazute la intrare cleme de
coneiuni, la care se racordeaza urmatoarele circuite"
% racord retea (conductoarele de faza ! si de nul #&-)B
% conductor pentru protectia diferentiala #&B
% conductor pentru protectie de nul .-.
Cleme de racord prevazute, realizeaza urmatoarele functiuni"
% permit racordarea conductoarelor de retea (! si #&-) de 2l sau Cu fara deteriorarea
sectiunii acestoraB
% realizeaza separarea vizibila a circuitelor la lucrari in cutia blocului sau in instalatiile
consumatoruluiB
% permit racordarea conductorului #& din reteaua abonatuluiB
% permit racordarea conductorului .
-
la priza auiliara :
pa
utilizata pentru protectia la
intreruperea nulului.
()
Conductoarele (! si -) aferente coloanei abonatului, se racordeaza direct la bornele
contorului de energie electrica.
Manevra de conectare%deconectare a intreruptorului se eecuta prin actionarea manetei
intreruptorului.
6estarea protectiei diferentiale, se eecuta prin actionarea butonului de verificare (testare) 6.
6estarea protectiei la intreruperea nulului, se eecuta numai daca conductorul de protectie .
-
este racordat la priza auiliara :pa (avand valoarea :
pa
? 7 CG) prin actionarea butonului de
testare slmbolizat cu H6H de pe capacul modulului M/2.
Manevrele de conectare%deconectare prin butoanele de testare t si 6 pot fi eecutate atat de
catre personalul furnizorului de energie electrica, cat si de abonatul in cazul in care, capacul
care permite accesul la maneta de actionare a intrerupatorului, nu este blocat cu
lacat din cauza nerespectarii prevederilor contractuale.
Manevrele de testare a protectiei diferentiale si a protectiei la intreruperea nulului, se eecuta
numai de personalul specializat al furnizorului de energie electrica.
Intreruptoarele din structura produsului =M#-%( sunt prevazute cu protectia automata sigura
si selectiva la suprasarcina si scurtcircuit, realizand urrnatoarele"
% eliminarea defectelor in instalatiile abonatuluiB
% protectia retelei furnizorului impotriva defectelor persistente din instalatiile abonatuluiB
% reducerea pierderilor tehnologice cauzate de suprasolicitarea retelei furnizoruluiB
#entru realizarea protectiei sigure si rapide impotriva curentilor de defect la faza de
proiectare, trebuie stabilita caracteristica de declansare pentru declansatorul termic si
electromagnetic, avand in vedere plaja de actionare a acestora.
#entru eliminarea automata sigura si rapida a defectetor de izolatie in instalatiile electrice ale
abonatului intreruptorul este prevazut cu protectie diferentiala la curent rezidual, care
realizeaza urmatoarele functii"
% protejarea persoanelor impotriva electrocutarii prin atingere indirectaB
% protejarea furnizorului impotriva consumului fraudulos de energie electricaB
% prevenirea riscului de incendiii in instalatiile abonatului.
5e recornanda ca in instalatiile electrice ale abonatului din incaperi periculoase de utilizare a
receptorilor electrici (bai, spalatorii, bucatarii, ateliere cu electropompe de apa, etc.) sa fie
montate pe tabloul de distributie al abonatului, intreruptoare automate cu protectie
diferentiala la curent rezidual $$: cu I
Dn
< 0) m2.
=locul =M#-%( este prevazut cu protectie la intreruperea nulului, care actioneaza la orice
defect de intreruperea nulului de lucru din reteaua de alimentare a furnizorului si aparitia unei
tensiuni periculoase pe nulul de lucru al abonatului.
#rotectia #-= cuprinde urmatoarele elementeB
% modul voltmetric asociat (tensiune%curent) simbolizat M/2%(B
% infasurarea suplimentara adaptata intreruptorului diferential"
% conductorul de protectie .
-
cu priza de pamant auiliara :
pa
.
#rotectia la intreruperea nulului realizeaza urmatoarele functii"
% protejarea impotriva distrugerii aparatajului electric la supratensiuni temporareB
% prevenirea riscului de transmitere de la abonati pe conductorul #&- al retelei de ),3 C/ a
unei tensiuni periculoase, la toti abonatii racordati in aval de punctul de intrerupere al
conductorului #&-B
% reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instalatille electrice ale abonatului si ale
furnizorului.
((
#rodusul H=loc de masura si protectie monofazat tip =M#-%( H. se recornanda sa fie livrat
complet, echipat inclusiv si cu contorul de energie electrica, realizand in acest caz
urmatoarele"
% realizarea profesionala a coneiunilor in ateliere de specialitateB
% reducerea volumului de lucrari in atelierele si laboratoarele furnizoruluide energie electricaB
% marirea sigurantei in functionare a instalatiilor electrice, datorita precizarii clare a
responsabilitatii pentru produsul livrat si limitarea accesului personalului din formatiunile de
montaj la elemente componente din cutia produsului.
15.4 Conditii constructive de realizare a protectiei la intreruperea nulului PNB
In prezentul subcapitol se prezinta conditille necesare pentru realizarea protectiei de nul la
firida abonatului #-=. 5e are in vedere in mod special conditiile necesare pentru
implementarea #-= in instalatia electrica a abonatuluiB mai eact se are in vedere adaptarile
necesare in instalatiile abonatului pentru a fi compatibila cu #-=.
% ,a abonat trebuie prevazut totdeauna conductorul de protectie #& in circuitele de forta
pentru realizarea protectiei impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta la carcasele
receptoarelor electriceB
% -ulul de lucru - trebuie separat de conductorul de protectie, iar nivelul de izolatie trebuie
sa fie cel putin egal cu nivelul de izolatie a conductoarelor de faza"
% Conductorul de protectie #&, trebuie sa fie din Cu, iar sectiunea acestuia trebuie sa fie cel
putin egala cu cea a conductorului activ, dar nu mai putin de 3 mm
7
CuB
% In cazul in care se vor poza conductoare active noi, atunci atat conductoarele active, cat si
cele de protectie #&, vor avea invelisul eterior (izolatia) din materiale de izolatie cu
urmatoarele culori"
F conductor de faza ! % culoare rosie"
F conductorul de nul - % culoarea albastru deschisB
F conductorul de protectie #& % culoare verde%galbenB
F conductor pentru protectia de nul % culoare neagra .
% In instalatlile electrice ale abonatilor conductorul de protectie #&, se monteaza in aceleasi
tuburi si doze cu conductoarele active (!, -) sau se monteaza separatB
% ,egaturile electrice ale conductoaretor de protectie #& din doze, se vor izola fata de
legaturile conductoarelor active (!, -) izolarile vor fi cel putin la acelasi nivel calitativ cu
izolarile intre conductoarele activeB
% ,egaturtie electrice ale conductoarelor de protectie #& se vor realiza de preferinta cu cleme
speciale (de derivatle sau de imbinare), legaturile prin rasucire trebuie sa fie cositorite si
izolateB
% #e tabloul de distributie a abonatului 6$2, se va monta separat si vizibil borna #& pentru
racordarea conductoarelor #&, atat cel al coloanei cat si cel din instalatia abonatului intrare%
iesireB
% =orna #& de pe tabloul 6$2 al abonatului, va fi realizata cu clema specialaB se admite in
loc de clema prevederea unei bare #& din Cu cu suruburi cu piulite si saibe elastice la care se
racordeaza conductoarele cu papuci la capete. 6otdeauna borna #& va fi marcata cu semnul
% :ezistenta de dispersie a prizei de pamant locale :p, se va preciza de proiectant si se
realizeaza de abonatB
(7
% #riza de pamant auiliara :pa, utilizata pentru #-=, trebuie amplasata la o distanta I >1 m
de priza de pamant locala :
p,
si trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de cca :
pa
? 7 CGB
% Coloana de alimentare C a tabloului de distributie a abonatului 6$2, trebuie sa cuprinda
urmatoarele"
F conductor de faza ! % culoare rosie"
F conductorul de nul de lucru - % culoarea albastru deschisB
F conductorul de protectie #& % culoare verde % galbenB
% Conductoarele active ale coloanei C vor avea sectiunea ' mm
7
Cu, iar conductorul de
protectie #& va avea sectiunea egala cu sectiunea conductorului activ, dar nu mai putin
de 3 mm
7
B
% Conductorul de protectie #& al coloanei va fi intotdeauna din cupruB
% Conductoarele active si de protectie #& ale coloanei (!, -) se vor instala la una din
urmatoarele variante"
a) 6oate cele 0 conductoare montate in acelasi tub de protectieB
b) 6oate cele 0 conductoare fac parte din acelasi cablu (cu conductor de Cu)B
c) Conductoarele active (!, -) concentrice, iar conductorul de protectie #& separat, pentru
protectia impotriva solicitarilor mecanice. 2ceste conductoare vor fi montate in acetasi tub
de protectieB
% Conductoarele active (!, -) si de protectie #&, vor fi racordate in borne distincte realizate
cu cleme de racord sau borne cu surub, piulita si saiba elastica pentru care capetele
conductoarelor vor avea papuci de fiare.
(0