IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

FIŞA INSTRUCTIV-TEHNOLOGICĂ № 4
pentru PRACTICA
( Montaj electric )
Specialitatea: 71330 Electrificarea agriculturii
Anul, grupa: III, EA 3/1
Locul de lucru: Tema: Lucrare practică nr.4
Laborator Montarea aparatelor de comnda si protectie.
Durata: 270 min (6 Întrerupator de protecție diferențial
ore) Siguranțe fuzibile

Competenţe: (subcompetențe) – din curricula, proiect de lungă durată

*Montarea
*Însușirea operațiunilor la montarea aparatelor de protecție;
cutiilor de
*Calcularea și alegerea întrerupătoarelor diferentiale;
distribuție.
* Determinarea elementelor componente a panourilor;
*Alegerea intrerupatoarelor
Obiective
Montarea si alegerea sigurantelor fuzibile.
operaţionale
(cunoştinţe,
capacităţi):

1. Securitatea la montarea instalatiilor electrice.

2. Determinarea tipurilor de intrerupatoare diferentiale.
3. Montarea panourilor de distributie
4. Alegerea sigurantelor fuzibile.
5. Montarea intrerupatoarelor automate in schemelor electrice .
practica pentru montaj electric.

Bibliografie:

1. Asociația inginerilor de instalații din Romînia. Manual de instalați electrice și de

automatizare .București:Editura ARTECNO ,2002.
2. Butan N.V. Acționări și automatizări .Tipografia din Cimișlia
3. Catalogul electricianului – 2007 – Schneider Electric
4. Manualul instalaţiilor electrice – 2007 – Schneider Electric

Reguli de securitate a muncii și protecție a mediului înconjurător:

Cerințele securității muncii și protecției utilajului :

Respectarea cu strictețe a normelor de protecție a muncii în laborator.
 1. Manipularea incorecta a aparatelor electrice prezinta pericolul electrocutarii, arsurilor sau
incendiilor.
  2. Aparatele electrice nu se vor atinge cu mâna umeda, pentru a evita pericolul electrocutarii. Este
interzisa conectarea mai multor aparate la aceeasi  priza.
 3.Aparatele la care se observa scântei sau sunt scurcircuitate trebuie reparate. În nici un caz nu se va
lucra cu asemenea aparate. Toate aparatele electrice se vor lega la prize cu pamântare.
4.Se interzice folosirea conductorilor neizolati. Aparatele electrice care consuma mai mult de 1 kW,
trebuie conectate prin reostate.
  5.Manipularea incorecta a aparaturii si utilajelor electrice prezinta pericolul electrocutarii. Riscul
accidentarii este marit la atingerea sursei de tensiune cu o mâna si a robinetului de gaz sau de apa cu
cealalta mâna. Accidentul poate fi grav daca accidentatul are încaltamintea umeda sau se gaseste pe
pardoseala umeda.
6.De asemenea, contactul cu curentul electric se poate produce datorita montarii defectuoase a
aparatelor electrice care nu au legatura cu pamântul, prizelor defecte, cordoanelor insuficient
izolate, legaturilor neizolate etc.
7.La terminarea lucrarii aparatele se decupleaza si se scot din priza.
  8. Trebuie lucrat cu grija cu aparatura aflata în dotare, orice defectiune fiind anuntata imediat
cadrului didactic. Aparatele si instalatiile folosite trebuie sa fie bine fixate si consolidate pentru a nu
aparea pericolul.
9.Pentru evitarea accidentelor este necesar sa se lucreze cu atentie, respectând recomandarile
cadrului didactic. Se va pastra ordinea si disciplina în laborator.
10.Pastrarea ordinii si curateniei pe masa de laborator este obligatorie.

Întemeieri teoretice la temă: (material teoretic):

Protecția diferențială
    Pentru a evita apariția accidentelor prin electrocutare, în tabloul electric se montează dispozitive de
protecție diferențială cu un prag de sensibilitate de 30 mA. Printre cele mai importante efecte ale
utilizării protecţiei diferenţiale se numără:
• protecţia împotriva electrocutării, protejând împotriva tensiunilor accidentale de atingere, contact
direct sau indirect în mediile conductive;
• protecţia împotriva producerii incendiilor de natură electrică;
• protecţia instalaţiilor împotriva defectelor de izolaţie.

Întreruptoarele cu protecție diferențiala pot fi folosite în toate instalaţiile în care conductorul neutru este
separat de conductorul de împământare, dar și în instalațiile fără conductor de protecție (fără
împământare).

Necesitatea utilizării protectiei diferentiale, ca măsură suplimentară de protecţie devine foarte actuală

prin avantajele aduse.

Printre cele mai importante efecte ale utilizării protecţiei diferenţiale se numără:

 Protecţia împotriva electrocutării, protejând impotriva tensiunilor accidentale de atingere, contact

direct sau indirect în mediile conductive
 Protecţia împotriva producerii de incendiilor de natură electrică. Asigură protecţia instalaţiilor
împotriva defectelor de izolaţie
 Fig .1 Intrerupatoare automate diferentiale

Protecţia împotriva electrocutării

     Automatele diferențiale detectează curenții de valori foarte mici care nu trec prin conductoare,
numiți curenți diferențiali reziduali, care pot fi curenți de defect sau curenți de electrocutare
accidentală și întrerup automat circuitul de alimentare cu curent electric. Deoarece pragul de curent
periculos pentru organismul uman este de 30 mA, dispozitivele de protecție diferențială pentru
instalațiile electrice casnice sunt reglate la aceasta valoare și automat vor scoate de sub tensiune
instalația electrica când se atinge de acest nivel.
     Conform NAIE prevede obligativitatea montării circuitelor de prize în locuințe cu aceste
dispozitive de protecție diferențială. Pentru locuinţe cea mai economică soluţie, o reprezintă
protecţie globală prin montarea unui întreruptor diferenţial general. În cazul folosirii unui
întrerupător general diferențial pentru protecția diferențială a mai multor circuite, se vor monta
obligatoriu pe fiecare întreruptoare automate corespunzător consumului pe fiecare circuit.
Întrerupătorul general diferențial se va alege ţinând cont de suma curenților circuitelor protejate, dar
care nu trebuie să depășească curentul nominal al acestuia.

     Printre dezavantajele utilizării aparatelor diferențiale, se numără faptul că în cazul unui defect pe

oricare din circuite, întrerupătorul diferențial se va porni deconectând toate circuitele pe care le
protejează.

Protecţia împotriva electrocutării

Aşa cum este cunoscut, mărimea care produce şocul electric este curentul electric. În funcţie de
valoarea intensităţii curentului electric şi
durata acestuia se poate produce
electrocutarea, şocul putând duce chiar
la moarte.
Valoarea limită superioară a intensităţii
curentului şi pe care o poate suporta un
om, indiferent cât durează este de 10
mA. Pragul de curent periculos pentru
organismul uman este de 30 mA.

Fig 2. Tipuri de protectii diferentiale

Cum funcţionează protectia diferentiala?

Principiul de functionare al unui disjunctor diferenţial (DDR) se bazează pe trecerea curentului
conductoarelor de fază şi nul printr-un miez magnetic toroidal. Dacă nu sunt scurgeri accidentale
spre pământ, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolaţie, curentul ce străbate miezul
magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale şi de sensuri contrare.
În cazul în care o parte din curentul de sarcină are un alt traseu decât cel normal, este sesizată
această valoare (se va produce un flux magnetic mai mare pe conductorul de fază) şi dacă este mai
mare sau egală cu valoarea nominală a sensibilităţii disjunctorului (10 mA – 30 mA), se va declaşa
comanda de deconectare a circuitului.
Pentru locuinţe cea mai economică soluţie, o reprezintă protecţie globală prin montarea unui
întreruptor diferenţial general.
În cazul folosirii unui întrerupator general diferential pentru protectia diferenială a mai multor
circuite, se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (întreruptoare automate) calibrate
corespunzător consumului pe fiecare circuit.
Întrerupatorul general diferential se va dimensiona ţinând cont de suma curentilor circuitelor
protejate şi care nu trebuie să depasească curentul nominal al acestuia.
Printre dezavantajele utilizării acestei soluţii, se numără faptul că in cazul unui defect pe oricare din
circuite, intrerupatorul diferential va declansa deconectand toate circuitele pe care le protejează. Un
alt aspect de care trebuie să ţinem cont este faptul că identificarea circuitului defect este mult mai
greoaie pentru un utilizator obişnuit

Siguranțe fuzibile

Siguranța fuzibilă este un aparat de conexiune și protecție a cărui funcție este de a întrerupe
circuitul în care este conectată și de a întrerupe curentul, atunci când acesta depășește un anumit
timp o valoare dată, prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate și proiectate în
acest scop).
Se utilizează în exploatarea sistemelor electrice la:
 protecția transformatoarelor de tensiune;
 la protecția pe partea de înaltă tensiune și a posturilor de transformare, a rețelelor de
electrificare rurală;
 la protecția motoarelor, la protecția circuitelor electronice.
Parametrii nominali
  tensiunea nominală (U );
n
 curentul nominal (I );
n
 capacitatea de rupere prezumată (I );
s
 caracteristica de protecție, caracteristica de ținere a aparatului protejat;
 curentul minim de topire (I );
mt
 caracteristica de liniaritate;
 curentul limită de topire (I∞).

Fig 3 .Tipurile de sigurante fuzibile

Siguranțele fuzibile se grupează în doua clase de funcționare, care definesc domeniul de curent pe care
îl pot întrerupe:
 clasa de funcționare g (siguranțe de uz general) cuprinde siguranțele ale căror elemente de
înlocuire rezistă la acțiunea curenților mai mici sau egali cu curentul lor nominal;
 clasa de funcționare a (siguranțe asociate) cuprinde siguranțele ale căror elemente de
înlocuire rezistă la acțiunea curenților mai mici sau egali cu curentul lor nominal și pot
întrerupe în condiții precise toți curenții de la un anumit multiplu al curentului nominal până
la capacitatea lor nominală de rupere.

Fig .4 Montarea sigurantelor, si tipurile acestora

Sarcini de lucru: (fiecare sarcină cronometrată în timp)
Nr
Timpul,
. Denumirea sarcinii
min
d/o
1. Montarea intrerupatoarelor diferentiale
2. Montarea sigurantelor fuzibile
3. Determinarea aparatelor de protectie dintr-un panou de distributie
4. Conectrea schemelor electrice
5. Calculara si alegerea intrerupatoarelor diferentiale

Succesiunea îndeplinirii sarcinilor şi conţinutul acestora: (se face la fiecare sarcină)

Alegerea întreruptoarelor diferenţiale

La alegerea întreruptoarelor diferenţiale se va ține seama de corelarea caracteristicilor acestora cu

valorile specifice fiecărui circuit şi anume:
 tipul aplicaţiei
 tensiune de alimentare și curentul nominal
 protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit, sau doar întreruptor diferenţial
 alimentare monofazată sau trifazată
 sensibilitate 10 mA, 30 mA, 100 mA sau mai mare
 caracteristica de declanşare – tip B sau C
 celectivitate

Tipuri de întreruptoare diferenţiale

Tip A – sensibilitate la curentul rezidual alternativ şi pulsatoriu. Detectează componența alternativă
și continuă a curentului de defect (circuite speciale: echipamente bucătărie, băi).

Tip AC – sensibilitate la curentul rezidual alternative.

Tip B – declanșarea este data de curenţii reziduali sinusoidali sau pulsatorii proveniţi de la circuitele
redresoare.

Fig 5 Elementele component ale intrerup diferential

Recomandări utile
 Valoarea standard a curentului de defect este de 30 mA.
  Valoare de 10 mA este recomandată a fi folosită doar în situaţii speciale (jacuzzi, cabine de
duş), iar cablul de alimentare trebuie să aibă o izolaţie foarte bună pentru a evita declanşări
nedorite datorate interferentelor.
 Este recomandat ca o dată pe lună să fie verificată buna funcţionare a întreruptoarelor
diferenţiale prin apăsarea butonului de test.
 Utilizarea întreruptoarelor diferenţiale este recomandată în special pe toate circuitele cu grad
ridicat de risc.
 În general este de evitat utilizarea acestora pe circuitele de iluminat.

Fig 6. Montarea intrerupatorului diferential in schemele electrice

Fig 7.Montarea intrerupatorului diferential ,pentru protectia locuintei

Din punct de vedere constructiv, siguranțele de joasă tensiune se clasifică în:

– siguranțe fuzibile de mare putere de rupere, utilizate în instalații industriale, cu
tensiuni nominale de până la 1000 V și curenți nominali între 100 și 1000 A;
 – siguranțe fuzibile cu filet utilizate în instalații industriale și casnice la tensiuni până la
1000 V și curenți nominali între 6 și 100 A;
– siguranțe fuzibile miniatură utilizate la redresoare, aparate de radio și televiziune,
instalații electronice, la tensiuni până la 500 V și curenți nominali între 0,1 și 6 A;
– siguranțele pot fi deschise, la care arcul se rupe în aer liber, sau închise, la care arcul se
rupe în alt mediu.
O altă clasificarea a siguranțelor fuzibile poate fi astfel:
- siguranțe fuzibile cu caracteristică de topire lentă - se folosesc pentru protecția circuitelor
și coloanelor care pot fi parcurse de curenți mari (pornirea motoarelor);
- siguranțe fuzibile rapide - se folosesc în cazul unor sarcini constante și cu probabilitatea
redusă de defect;
- siguranțe fuzibile ultrarapide - se folosesc în cazul protejării unor receptori care practic nu
au inerție termică (elemente semiconductoare).

În funcție de curenții nominali pentru care au fost proiectate există patru categorii de
siguranțe fuzibile cu filet:
- siguranțe fuzibile cu soclu de 25 A – pentru patroane de 6A, 10A, 16A, 20A, 25A;
- siguranțe fuzibile cu soclu de 63 A – pentru patroane de 35A, 50A, 63A ;
- siguranțe fuzibile cu soclu de 100 A – pentru patroane de 80A, 100A;
- siguranțe fuzibile cu soclu de 200 A – pentru patroane de 160A, 200A.

Siguranțele fuzibile prezintă următoarele avantaje:

- au o construcție simplă și un cost scăzut;
- au efect limitator, întrerupând curentul de scurtcircuit înainte ca acesta să atingă valoarea
maximă;
- îndeplinesc si un rol de separator, patronul cu elementul fuzibil fiind amovibil.
Ca dezavantaje ale siguranțelor fuzibile se menționează:
- necesitatea înlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect, ceea ce, pe de o parte,
diminuează avantajul costului scăzut și, pe de altă parte, conduce la timpi mari de repunere în
funcțiune a instalației după
eliminarea defectului;
- "îmbătrânirea" termica a
elementului fuzibil, ca urmare a
suprasarcinilor din rețea sau a unor
scurtcircuite care au fost eliminate
prin topirea altor siguranțe
consecutive de curenți nominali mai
mici;
- posibilitatea întreruperii unei
singure faze, producând funcționarea
motoarelor în doua faze și, deci,
suprasarcini ale acestora;
- imposibilitatea unui reglaj al
curentului de acționare, realizându-se
o protecție "brută";
 - curenți nominali limitați în mod frecvent la 630 A.

Fig .Sigurante fuzibile moderne

Conform figure de mai jos se monteaza sigurantele fuzibile in circuit

Fig Montarea
sigurantelor in circuitul de protectia a unei locuinte

Întocmirea raportului:

În dependență de tipul practicii se va finaliza cu:

- Produsul elaborat
- Raport pentru practică

Profesorul Examinat la şedinţa catedrei ,,Electrotehnică și energetică,,

Cecan Mihai Proces-verbal nr. ___ din_______________
Şef de catedră _____________Andriuța E