INSTALATII DE PROTECTIE PRIN

RELEE

Instalaţia de protecţie prin relee este formata din totalitatea

aparatelor şi dispozitivelor destinate să asigure
deconectarea automată a instalaţiei în cazul apariţiei
regimului anormal de funcţionare sau de avarie (defect),
periculos pentru instalaţia electrică: În cazul regimurilor
anormale care nu prezintă pericol imediat, protecţia
semnalizează numai apariţia regimului anormal.
Deconectarea instalaţie electrice se efectuează de către
întrerupătoare, care primesc comanda de declanşare de la
instalaţia de protecţie. Se realizează separarea părţii cu
defect de restul instalaţiei (sistemului) electrice, urmărindu-
se prin aceasta:
-limitarea dezvoltării defectului, ce se poate transforma
într-o avarie la nivelul sistemului:
-preîntampinarea distrugerii instalaţiei în care a apărut
defectul:
-restabilirea regimului normal de funcţionare, asigurând
continuitatea în alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor.
În ţara noastră a avut loc o perfecţionare continuă a
instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie, în prezent
fabricându-se majoritatea echipamentelor necesare. Se
cercetează noi instalaţii de protecţie. care utilizează tehnica
de calcul şi sistemele de achiziţie cu microprocesor în
instalaţiile de protecţie care sunt în curs de asimilare şi 1a
noi în ţară. Acestea permit reducerea timpului de lucru al
protecţie şi reducerea gabaritului echipamentelor, odată cu
creşterea numărului parametrilor analizaţi şi a fiabilităţii
sistemului de protecţie pe ansamblu.
Se produc relee şi sisteme de protecţie la Mediaş,
ICEMENERG, IPA Bucureşti şi la diverse firme private
din ţară.
Pentru a îndeplini în bune condiţii obiectivele impuse,
instalaţiile de protecţie trebuie să satisfacă anumite
performanţe (calităţi).
Rapiditatea
Protectia trebuie să acţioneze rapid pentru a limita efectele
termice ale curenţilor de scurtcircuit, scăderea tensiunii,
pierderea stabilităţii sistemului electric. Timpul de lichidare
(eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de
lucru al protecţie ( =0,02…0.04 s), timpul de temporizare
reglat şi timpul de declanşare a întreruptorului
( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul minim de
deconectare din momentul apariţiei scurtcircuitului va fi
=0,06…0,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru
instalaţiile electroenergetice.
Deci rapiditatea se obţine prin utilizarea unor echipamente
de calitate (performante).
Selectivitatea
Reprezintă proprietatea unei protecţii de a deconecta numai
elementul (echipamentul, tronsonul) pe care a apărut
defectul, restul instalaţiei (sistemului) rămânând sub
tensiune.Protecţia trebuie să comande declanşarea celor
mai apropiate întreruptoare de la locul defectului.
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin
temporizări), pe bază de curent sau prin direcţionare. În
funţie de particularităţile instalaţiei şi de importanţa
consumatorului se va adopta prioritatea între rapiditate şi
selectivitate.
De exemplu, în reteaua de joasa tensiune, incepand de la
tabloul general din postul de transformare şi pana la ultimul
receptor, sunt montate diferite aparate de protectie
(intreruptoare automate cu declansatoare, siguranţe
fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse
de porţiunea respectiva a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie
de pe calea de curent de la sursa de alimentare
(transformator) pana la locul defectului, el poate influenta
şi alte aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul
produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de
protectie pentru asigurarea selectivitatii protectiei, adica sa
functioneze numai aparatul de protecţie de pe tronsonul cu
defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in
trepte crescatoare spre sursa) sau prin valorile curentului de
pornire a protectiei (ardere fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele
electrice de joasa tensiune se va face analizand comportarea
acestora la suprasarcini şi la scurtcircuit. ,
Selectivitatea între elementele de protecţie se va face
comparand caracteristicile timp-curent, astfel incat timpul
de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat
timpul total al sigurantei din aval sau timpul de declansare
al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand
valorile de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare
decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protecţie se poate calcula pentru
curentul limita termic şi timpul impus.
Selectivitatea siguranţelor fuzibile poate fi analizata şi din
punct de vedere al stabilităţii dinamice a aparatelor de
comutaţie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul
siguranta-contactor-relee termice, siguranţa asigura
protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la
suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa
fie suportat
de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor
fi incercate la .
Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod
riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie ale
dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la
aceleaşi valori ale curentului. Selectivitatea este asigurata
atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.
Siguranţa
Aceasta presupune acţionarea protecţiei numai când este
necesar, fără funcţionări intempestive, adică atunci când nu
au aparut defecte in instalatia protejată. Siguranta
presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului
schemei reglajului şi calculul acestuia) şi echipamente cu
fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad
crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.
Sensibilitatea
Instalaţiile de protectie trebuie să lucreze (acţioneze) la
abateri cât mai mici de la valoarea normala a mărimii fizice
controlate. Sensibilitatea protcţiei se apreciază prin
coeficientul de sensibilitate, care pentru protecţiile
maximale de curent se calculeaza cu relaţia:
in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in
momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit
metalic;
valoarea curentului de pornire al protectiei,
corespunzatoare circuitului de forţă (primar) al instalatiei
protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5,
in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei
protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de
sensibilitate se vor utiliza protectii complexe (de distanta,
cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie
sa consume (absoarba) o putere redusa pentru actionare.
Independenţa de schemă de conexiuni
Protecţia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa
actioneze corect, independent de configuratia schemei de
conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de
numarul surselor in funcţiune şi
pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se
asigura verificand selectivitatea in regim maxim si
sensibilitatea in regim minim.
Eficienţa economică
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie
este mic in comparatie cu costul instalatiilor protejate,
cheltuielile de investitii şi de exploatare vor fi comparate cu
daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De
aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol.
Pe langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie
se vor mai avea in vedere: gabaritul, elasticitatea in
modificarea caracteristicilor de acţionare, tipizarea
(modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor
reglati şi a caracteristicilor indiferent de condiţiile de
functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia
regimului de functionare al instalatiei protejate). O
problema importanta care apare in functionarea instalatiilor
de protecţie o constituie saturarea transformatoarelor de
masura, care duce la modificarea formei de unda a
semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si
comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in
regim deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se impune
constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de
tensiune, de putere) si utilizarea semnalelor numerice, in
cazul transmiterii la distanta a marimilor controlate.
Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca
obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor
defecte in sistem.
PROTECTIA DE CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent.
Actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat
ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se
realizeaza cu relee de curent care acţionează atunci cand
curentul din circuitul protejat depaşeşte o anumita valoare
de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al
protectiei, notat cu . Pentru ca protectia sa acţioneze corect
trebuie sa fie indeplinite conditiile:
in care: I este curentul din circuitul protejat;
-curentul nominal al instalaţiei;
-curentul de sarcina maxima admis;
-curentul de revenire al echipamentului de protectie.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in
serie pe circuitul protejat, la care curentul de actionare al
releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate
in secundarul transformatoarelor de curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent
sunt prezentate în figurile a,b,c.
La montajul indirect, tipul şi curentul nominal al releului se
aleg in funcţie de curentul de actionare al releului care se
calculează cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel încât curentul
de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat şi sa
indeplinească condiţia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini
conditia de selectivitate, deoarece creşterea valorii eficace a
curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din
interiorul zonei protejate, dar şi scurtcircuitelor externe.
Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente
suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi şi protectii minimale de curent, de exemplu
cele care functioneaza la intreruperea circuitelor de curent
(excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica.
PROTECŢIA DE TENSIUNE
Protecţiile minimale de tensiune actioneaza in cazul
scaderii tensiunii, care poate avea loc la un scurtcircuit sau
la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune
actioneaza cand valoarea
eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub
valoarea tensiunii de pornire a protectiei . Pentru ca
protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul
tensiunii de pornire a protecţiei, , să fie îndeplinite
următoarele condiţii:
Având în vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se
poate calcula cu relaţia:
In practica se utilirează în general in montajul indirect,
releul fiind conectat in secundarul transformatorului de
tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de
pornire a releului cu relatia:
in care: este raportul de transformare a transformatorului
de tensiune. Releul se alege astfel incât valoarea calculata
sa poata fi reglată.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minimă
tensiune este asigurata de bobinele contactoarelor sau de
declanşatoarele de minima tensiune ale întreruptoarelor
automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un
scurtcircuit scăderea tensiunii fiind resimtită si in exteriorul
instalaţie in care a apărut defectul.
Protecţiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si
actioneaza la creşterea tensiunii circuitului, U, peste
tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protecţia sa nu
acţioneze in regim normal de functionare, este necesar sa
fie îndeplinite condiţiile:
in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este
tensiunea de revenire a protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul
intre valoarea mărimii de revenire a releului şi valoarea
mărimii de actionare.
PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta
fazoriala intre curentii de la capetele zonei protejate).
curentii de la capetele zonei protejate se considera egali şi
in faza, deci:
is1=is2; is1-is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit
in punctul K,) valoarea curenţilor va creşte proportional,
diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate
(scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se modifica,
deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti
şi deci protectia va da comanda de declanşare la depaşirea
valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea
unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului
reglat la releu (mai mica decat la protecţia maximala de
curent) conduce la marirea sensibilitatii protecţiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferenţiale
longitudinale şi diferenţiale transversale.
PROTECTIA DE DISTANŢĂ
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanţa,
care acţioneaza la micşorarea impedantei circuitului
protejat. Releele de impedanta funcţioneaza pe principiul
balanţei, masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa
la consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade,
curentul creste, deci Z scade.
La aceste protecţii reglajele de timp se stabilesc in functie
de impedanta pana la locul defectului, permiţand acţionarea
rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se
elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent
temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru
protectiile din aval. Sunt protectii complexe, care in ultima
vreme se folosese şi in retelele de medie tensiune.

protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de

curent sau de tensiune. Se utilizeaza in special impotriva
defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc
protectii termice, cu relee de gaze şi altele.
La proiectarea instalaţiilor de protecţie prin relee, se vor
prevedea protecţii de baza şi protectii de rezerva care
trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de
baza. Protecţiile de rezerva vor functiona de asemenea la
aparitia unui defect in zonele moarte.
RELEE DE PROTECŢIE
Parametrii releelor de protecţie caracterizeaza releele
indiferent de tipul lor constructiv şi se dau in cataloagele
(prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri
sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de
actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de
revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata,
puterea comandata de contactele releului, numarul şi
pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea
termica şi dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj
indirect);
2) dupa modul de acţionare: cu actionarea directa sau
indirecta (prin intermediul altor relee sau dispozitive);
3) dupa principiul de construcţie şi funcţionare:
electromagnetice de inductie, magnetoelectrice,
electrodinamice, termice, electronice cu componente
discrete sau cu microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau
independenta; 5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc,
elipsa, histerezis, semiplan etc
• RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura
protectia instalatiilor electrice impotrriva efectelor pe care
le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor
electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele
bimetalice in montaj direct pana la şi relee tip TSAW, in
montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate.
Functionarea corecta a protecţiei este influentata de
diferentele care există intre constantele de timp la incalzire
ale motoarelor electrice protejate si ale releului de
protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta
deosebita se realizeaza numai cu ajutorul termistoarelor
montate in infăşurările motoarelor. Circuitul de protecţie
poate fi prevazut şi cu compensare in functie de
temperatura mediului ambiant.
calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu
relatia:
Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel
incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal
şi tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influenţată de tempeatura
mediului ambiant. Timpii de declanşare sunt influentati şi
de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se
afla motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k,
sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde
corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee
termice se face astfel: se regleaza la releu curentul rezultat
din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a
funcţionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una
din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute.
Daca nu declanşeaza, se va roti butonul de reglaj spre
limita inferioara pana cand releul declanşeaza. Se monteaza
siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca
releul nu declanşeaza la pornire.
CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR
ELECTRICE
Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea
(intocmirea) schemei de principiu pe baza schemelor tip
prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor şi
verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema
instalaţiei de protecţie depinde de echipamentele protejate
(generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine,
condensatoare) şi de importanta (complexitatea) instalaţiei
(sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru
principalele tipuri de echipament şi instalatii racordate la
bara de medie tensiune de la consumatori.
PROTECŢIA TRANSFORMATOARELOR
ELECTRICE
Pentru protecţia trasnformatoarelor electirce montate în
posturile de transformare (industriale, rurale, urbane) se
folosesc scheme de echipare în funcţie de defectele ce pot
transformator şi de normativele în vigoare. Se pot utiliza:
Protecţia maximală de curent temporizată. Reglajul
protecţie se calculează cu relaţia:
in care
este curentul nominal al transformatorului pe medie
tensiune.
Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai
atunci cand protectia maximala de curent temporizata
trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se
calculeaza cu relatiile:
Protecţia homopolara de curent temporizată. Se realizeaza
cu releu maximal de curent montat la ieşirea filtrului
Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal
tip CIRHi. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:
Timpul de reglaj al protecţiei se ia t = 0,2 s.
Protecţia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru
transformatoarele montate pe stalpi sau in cabine zidite, cu
puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori
casnici sau sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe
partea de medie tensiune se poate asigura şi cu sigurante
fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul nominal al fuzibilului se
alege cu relaţia:
in care: este curentul nominal al transformatorului de
medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din
tabelul 1şi se verifica selectivitatea lor fata de protecţia din
amonte. In aceste cazuri este important de verificat şi
sensibilitatea protectiilor din primarul şi secundarul
transformatorului in raport cu defectele (scurtcircuitele)
produse in reteaua de joasa tensiune.
ELECTRICE
Protectiile motoarelor electrice sincrone şi asincrone se
prevad impotriva defectelor interne (scurtcircuite intre faze
sau intre spirele aceleiaşi faze, puneri la pamant) şi a
regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului
antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii). La
motoarele sincrone trebuie, de asemenea, sesizată ieşirea
din sincronism. Protectia prin relee se prevede, în general,
la motoare cu tensiune peste 1 kV, dar şi la cele cu tensiune
sub 1 kV de putere mai mare şi care antreneaza utilajele
importante.
Protecţia împotriva scurtcircuitelor în motor.
• Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o
protectie maximala de curent netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va
prevedea o protecţie diferenţiala longitudinala pe doua sau
pe trei faze.
Valoarea curentului de pornire a protectiei maximale de
curent se calculeaza cu relatiile:
in care = 1,4...1,6 are in vedere componenta aperiodica a
curentului de pornire .
Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee
electronice de suprasarcina şi scurtcircuit).
Coeficientul de sensibilitate
Protectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se
prevede in general la motoarele care antreneaza mecanisme
care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice şi a celor cu
condiţii grele de pornire.
Schemele de protecţie pot fi cu un singur releu sau cu doua
relee maximale de curent RC- 2A, curenţii de acţionare a
releelor calculandu-se cu relatia:
= 1,1.. 1,2
este curentul nominal al motorului;
• = 1 sau .
Temporizarea protecţiei se alege astfel incat sa nu actioneze
la pornirea (autopornirea) motorului:
Protectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu
filtre de curent sau de tensiune homopolare, calculele
facandu-se cu relatiile prezentate anterior.
Protecţia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea
efectuarii autopornirii motoarelor importante, ea
comandand cu temporizare declanşarea motoarelor mai
puţin importante şi a motoarelor care prin autopornire ar
periclita securitatea personalului de deservire.
Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la
t=5..10 secunde.
Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protecţii
expuse anterior şi in plus cu o protecţie impotriva ieşirii din
sincronism. In detaliu protecţiile sunt similare cu cele ale
generatoarelor electrice.
PROTECTII NUMERICE
Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe
etape de dezvoltare. S-au utilizat iniţial relee
electromecanice (termice, electromagnetice), care se
folosesc şi in prezent. Creşterea complexitatii instalatiilor şi
dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea
releelor statice cu componente discrete, folosind elemente
semiconductoare şi traductoare, iar apoi cu circuite
integrate. Acestea au permis imbunatatirea performantelor
instalatiilor de protectie.
In deceniul 8 o data cu descoperirea microcomputerului s-
au dezvoltat protecţiile numerice, care permit realizarea
unor sisteme de
• protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca
protectii de rezerva.
• In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii
numerice specializate (protectii de distanta) sau complexe
multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare,
motoare, generatoare.
• SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE
• La conceperea şi realizarea sistemelor de protectie
numerice s-a avut in vedere rezolvarea urmatoarelor
cerinte:
integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalaţii,
cat şi ca sisteme de protecţie in sisteme computerizate;
realizarea unor interfeţe care sa permita implementarea lor
in orice tip de instalatie;
achiziţia şi transmiterea datelor şi semnalelor de la şi catre
instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la
standardele internaţionale, fiind compatibile cu alte
sisteme;
asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice
de protecţie.
In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura
conventionale şi sistemele de actionare asupra
intreruptoarelor prin intermediul releelor de declanşare. Pe
parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a
semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor
permite reducerea gabaritului şi a erorilor de masura.
• Faţa de sistemele clasice de protectie au avantajul
realizarii unui numar important de funcţii: achiziţie,
memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de
releele clasice de protecţie sunt convertite in semnale tip
binar. Numarul lor se reduce prin prelucrarile parţiale
locale efectuate de elementele componente ale sistemului
numeric de protectie. Informatia binara este prelucrata cu
ajutorul unor programe care au la baza algoritmi şi
parametri (conditii) de reglare a protecţiilor.
Pentru asigurarea functionarii corecte a protecţiilor se
folosesc diverse criterii: sensul de circulaţie a puterii
reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si
homopolare, calculul impedanţei prin derivare sau integrare
numerica. Se pot utiliza elementele R şi X pentru calculul
impedantei şi argumentului , iar pentru creşterea preciziei,
metoda reflectarii impulsurilor. Prelucrarea numerica a
semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit
determinarea unor marimi sintetice ca:
-valorile efective, medii sau de varf ale U şi I;
- puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor
marimi complexe rezultate din analiza spectrala (de
exemplu analiza Fourier), din descompunerea in sisteme de
componente de succesiuni directe, inverse

medie tensiune şi motoare. Ele sunt produse de firmele

ABB, Siemens, English Electric, Merlin Gerin, iar in
ultimii ani chiar de firme din tara. Experienţa şi rezultatele
obtinute in exploatare vor permite in viitor extinderea
acestor sisteme de protectie. homopolare sau din
descompunerea in sisteme de coordonate rectangulare
(componente reale-imaginare) sau cilindrice.
Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care
conţin biblioteci de functii de protectie şi biblioteci de
programe.
Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind
unitara şi modulata, functiile de protectie se aleg in
concordanta cu caracteristicile şi importanta
echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la
care este racordat, cu topologia retelei şi cu cerintele
tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere existenta
sau nu a altor instalatii de protectie analogica şi numerica.
Pentru creşterea siguranţei in functionare (fiabilitatii),
sistemele numerice de protectie sunt prevazute in cazul
echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardware
paralele. Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea
unuia, celalalt ramane in functiune. În plus aceste sisteme
sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii
elementelor protecţiei, cu diagnostic şi alertare a
personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere
centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice
de protectie sa nu necesite cunoştinte de programare. Cu
ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de
pornire, parametrii caracteristici şi temporizarile
protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri de
protecţie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de
declanşare a intreruptoarelor in sistem matriceal,
coordonarea semnalelor binare interne şi externe pentru
asigurarea diferitelor funcţii de blocare a functionarii
protecţiilor sau a efectuarii unor manevre.
Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de
protecţie a permis imbunataţirea calitaţii şi unele facilitaţi
ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare uşoara,
autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi
numerici de urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati
de arhivare a reglajelor şi testelor de verificare; sistem de
operare accesibil prin tastaturi locale sau cu PC; executie
compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie
impotriva campurilor electromagnetice, posibilitati de
interconectare cu sisteme de supraveghere comanda şi
control centralizat; cost de achizitie rezonabil prin
facilitaţile pe care le creeaza in cazul unei exploatari
corespunzatoare.
Introducerea şi dezvoltarea sistemelor numerice de
protectie in sistemul energetic va permite imbunatatirea
funcţionarii sistemelor de protectie in conditiile creşterii
complexitatii evenimentelor.
Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insuşirea
unor cunoştinte noi in domeniul sistemelor de achizitie şi
prelucrare a datelor şi acceptarea de catre oameni a unor
noi tehnologii.
In prezent sunt in exploatare in tara noastra sisteme
numerice de protecţie pe generatoare (CET Turceni), linii
de inalta tensiune, retele de