Introducere

Sectorul energetic influenţează fundamental evoluţia întregii societăţi. În prezent nu poate fi concepută o economie dezvoltată, cu un sector social adecvat Europei secolului XXI, fără un sector energetic eficient. Politica energetică trebuie să fie capabilă să susţină o creştere economică durabilă, bazată pe armonizarea cerinţelor de eficienţă economică, considerentelor sociale şi obiectivelor de mediu. Instalaţia de protecţie prin relee este formată din totalitatea aparatelor şi dispozitivelor destinate să asigure deconectarea automată a instalaţiei în cazul apariţiei regimului anormal de funcţionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalaţia electrică. În cazul regimurilor anormale care nu prezintă pericol imediat, protecţia semnalizează numai apariţia regimului anormal. Deconectarea instalaţiei electrice se efectuează de către întrerupătoare, care primesc comanda de declanşare de la instalaţia de protecţie. Se realizează separarea părţii cu defect de restul instalaţiei (sistemului) electrice, urmărindu-se prin aceasta: - limitarea dezvoltării defectului, ce se poate transforma într-o avarie la nivelul sistemului: - preîntâmpinarea distrugerii instalaţiei în care a apărut defectul - restabilirea regimului normal de funcţionare, asigurând continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. În ţara noastră a avut loc o perfecţionare continuă a instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie, în prezent fabricându-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cercetează noi instalaţii de protecţie, care utilizează tehnica de calcul şi sistemele de achiziţie cu microprocesor în instalaţiile de protecţie care sunt în curs de asimilare şi la noi în ţară. Acestea permit reducerea timpului de lucru al protecţie şi reducerea gabaritului echipamentelor, odată cu creşterea numărului parametrilor analizaţi şi a fiabilităţii sistemului de protecţie pe ansamblu. Se produc relee şi sisteme de protecţie la Mediaş, ICEMENERG, IPA Bucureşti şi la diverse firme private din ţară. Pentru a îndeplini în bune condiţii obiectivele impuse, instalaţiile de protecţie trebuie să satisfacă anumite performanţe (calităţi).

Aceste valori sunt suficiente pentru instalaţiile electroenergetice.02…0. în reţeaua de joasă tensiune. restul instalaţiei (sistemului) rămânând sub tensiune. Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare (transformator) până la locul defectului. siguranţe fuzibile. adică să funcţioneze numai aparatul de protecţie de pe tronsonul cu defect. Protecţia trebuie să comande declanşarea celor mai apropiate întreruptoare de la locul defectului. Deci rapiditatea se obţine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).10 s. .04. el poate influenţa şi alte aparate decât cele care trebuie să elimine defectul produs. pe bază de curent sau prin direcţionare. Selectivitatea între elementele de protecţie în reţelele electrice de joasa tensiune se va face analizând comportarea acestora la suprasarcini şi la scurtcircuit.. Selectivitatea se poate realiza pe bază de timp (prin temporizări). restul instalaţiei rămânând sub tensiune. Pentru protecţiile clasice timpul minim de deconectare din momentul apariţiei scurtcircuitului va fi egala cu 0. Selectivitatea Reprezintă proprietatea unei protecţii de a deconecta numai elementul (echipamentul. tronsonul) pe care a apărut defectul.1 Condiţii impuse protecţiei prin relee Rapiditatea Protecţia trebuie să acţioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curenţilor de scurtcircuit.06…0. începând de la tabloul general din postul de transformare şi până la ultimul receptor.04 s). În funcţie de particularităţile instalaţiei şi de importanţa consumatorului se va adopta prioritatea între rapiditate şi selectivitate. De exemplu.Capitolul 1 Instalaţii de protecţie prin relee 1. timpul de temporizare reglat şi timpul de declanşare a întreruptorului ( 0. relee termice) alese în funcţie de cerinţele impuse de porţiunea respectivă a reţelei.06 s). scăderea tensiunii.0. sunt montate diferite aparate de protecţie (întreruptoare automate cu declanşatoare. Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protecţiei ( 0. pierderea stabilităţii sistemului electric. . Selectivitatea se poate asigura prin timpul de acţionare (în trepte crescătoare spre sursă) sau prin valorile curentului de pornire a protecţiei (ardere fuzibil).. De aceea apare necesară corelarea caracteristicilor de protecţie pentru asigurarea selectivităţii protecţiei.

2.este valoarea minimă a curentului de scurtcircuit în momentul acţionării protecţiei pentru un scurtcircuit metalic. adică atunci când nu au apărut defecte în instalaţia protejată. lipsind acţionările false. care pentru protecţiile maximale de curent se calculează cu relaţia: K sens = (3 ( 2 I scc). Funcţionarea selectivă a protecţiei se verifică in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protecţie ale dispozitivelor care lucrează în serie.min) . De exemplu. în funcţie de tipul protecţiei şi importanţa instalaţiei protejate. Siguranţa presupune o protecţie bine proiectată (alegerea tipului schemei reglajului şi calculul acestuia) şi echipamente cu fiabilitate ridicată. astfel încât timpul de prearc al siguranţei din amonte să fie mai mare decât timpul total al siguranţei din aval sau timpul de declanşare al întrerupătorului. în ansamblul siguranţă-contactor-relee termice. folosind microprocesoare specializate. Coeficientul de sensibilitate poate lua valori între 1.5. iar releele termice protecţia la suprasarcină. fără funcţionări intempestive.Selectivitatea între elementele de protecţie se va face comparând caracteristicile timp-curent. I pp . Pentru aparatele de protecţie se poate calcula pentru curentul limită termic şi timpul impus. Aceasta presupune acţionarea protecţiei numai când este necesar. Selectivitatea siguranţelor fuzibile poate fi analizată şi din punct de vedere al stabilităţii dinamice a aparatelor de comutaţie la scurtcircuit.min) I pp în care: (3 ( 2 I scc). Selectivitatea este asigurată atunci când diferenţele de timp sunt suficiente.. Vor rezulta diferenţe de timp între timpii de acţionare la aceleaşi valori ale curentului.. Atunci când nu sunt satisfăcute condiţiile de sensibilitate se vor utiliza protecţii complexe (de distanţă. Acestea se pot obţine printr-un grad crescut de integrare. intempestive. Fiabilitatea (siguranţa în funcţionare) Reprezintă proprietatea protecţiilor prin relee de a acţiona ori de câte ori este necesar şi numai atunci (siguranţa neacţionărilor) . Curentul limitat (tăiat) de siguranţă trebuie să fie suportat de contactor. Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparând valorile de prearc al siguranţei din amonte să fie mai mare decât curentul total al siguranţei din aval sau al aparatului protejat.valoarea curentului de pornire al protecţiei. siguranţa asigură protecţia la scurtcircuit. Sensibilitatea protecţiei se apreciază prin coeficientul de sensibilitate. cu filtre) . corespunzătoare circuitului de forţă (primar) al instalaţiei protejate. Sensibilitatea Instalaţiile de protecţie trebuie să lucreze (acţioneze) la abateri cât mai mici de la valoarea normală a mărimii fizice controlate.2.

Corectitudinea funcţionării protecţiei se asigură verificând selectivitatea în regim maxim şi sensibilitatea în regim minim. care duce la modificarea formei de undă a semnalului aplicat echipamentelor de protecţie. Eficienţa economică Cu toate că în general costul echipamentelor de protecţie este mic în comparaţie cu costul instalaţiilor protejate. elasticitatea în modificarea caracteristicilor de acţionare. De aceea. tipizarea (modularea) subansamblelor. chiar în cazul apariţiei unor defecte în sistem. Independenţa de schema de conexiuni Protecţia unei instalaţii trebuie astfel proiectată încât să acţioneze corect. Pe lângă aceste calităţi. independent de configuraţia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numărul surselor în funcţiune şi poziţia cuplelor). cheltuielile de investiţii şi de exploatare vor fi comparate cu daunele produse în cazul nefuncţionării protecţiei. la alegerea instalaţiilor de protecţie se vor mai avea în vedere: gabaritul. Pentru aceasta se impune construcţia unor noi tipuri de traductoare (de curent. de putere) şi utilizarea semnalelor numerice. nu este indicat să se facă economii la acest capitol. temperatură variabilă.Pentru a asigura sensibilitatea. O problema importanta care apare în funcţionarea instalaţiilor de protecţie o constituie saturarea transformatoarelor de măsură. în cazul transmiterii la distanţă a mărimilor controlate. Proiectarea instalaţiilor de protecţie trebuie să aibă ca obiectiv păstrarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. precum şi comportarea acestora la funcţionarea sistemului protejat în regim deformant şi dezechilibrat. variaţia regimului de funcţionare al instalaţiei protejate). invariabiliatea parametrilor reglaţi şi a caracteristicilor indiferent de condiţiile de funcţionare (vibraţii. releele de protecţie trebuie să consume (absoarbă) o putere redusă pentru acţionare. de tensiune. Capitolul 2 .

importanta liniei in cadrul sistemului e l e c t r i c s a u a l i n t e r c o n e x i u n i i . u n e l e d i n t r e p r o t e c t i i l e mentionate in cadrul unei categorii de linii sunt intalnite si la linii din alta categorie.prezenta sau absenta altor circuite pentru alimentarea.agatate.intrucat de regula defectele pe linii nu provoaca deteriorari grave. Principala functie a protectiilor liniilor este sa reduca la minimum influenta defectelor asupra functionarii restului sistemului-ceea ce impune in majoritatea cazurilor o functionare rapida-actionand astfel incat defectele sa fie lichidate cu intreruperea alimentarii numarului minim posibil de consumatori.protectia minimala de tensiune .protectia comparativa de faza si protectia diferentiala longitudinala .prevederea declansarilor monofazate sau t r i f a z a t e .cerintele in privinta selectivitatii fiind astfel ridicate.protectia comparativa directionala .protectia impotriva suprasarcinii Pentru protectia liniilor din retelele cu neutrullegat la pamint prin rezistenta se folosesc: .cu statii in derivatie. m o d u l d e t r a t a r e a neutrului influenta d e f e c t e l o r d e p e l i n i e a s u p r a s t a b i l i t a i i s i s t e m u l u i . e x i s t e n t a s a u a b s e n t a d i s p o z i t i v e l o r d e RAR.Problema deteriorarii propriu-zise a liniei nu se pune la fel de acut cum se punea la echipamentul principal din centrale si statii.deoarece tipul si schema protectiei adoptate depind de un numar mai mare de factori.protectia impotriva suprasarcinii Pentru protectia linilor din retelele cu neutrul izolat sau legat prin bobine de compensare se folosesc: .raportul dintre curentii minimi de defect si curentii maximi de sarcina(la liniile lungi si puternic incarcate).protectia diferentiala transversala . t e n s i u n e a retelei.eventuala compensare longitudinala a liniei.protectia maximala de curent .protectia maximala de curent homopolar . liniilor din retele complexe.Protecţia liniilor electrice de înaltă tensiune CONSIDERATII GENERALE Problema protectiei liniilor din retelele electrice este mai complicata decat a echipamentului din centrale si statii. dintr-o retea buclata se poate prevedea o protectie de distanta utilizata pentru protectia.protectia de distanta .protectia maximala de curent .de exemplu pentru o linie de tensiune ridicata.constructia aeriana sau in cablu.complexa.protectia de distanta cu canal de transmisie .prevazute pentru 1inii din retele buclate.Printre acestia pot ti enumerati :configuratia retelei(radiala.cu linii paralele etc.buclata. posibilitatea functionarii cu o faza intrerupta.protectia de distanta si protectia diferentiala longitudinala .unele protectii simple. D a t o r i t a i n f l u e n t e i c e l o r l a l t i f a c t o r i .protectia maximala de curent pentru linii radiale . Pentru protectia liniilor din retelele cu neutrul legat la pamint se folosesc: .). consumatorilor.apar ca protectii de rezerva pe linii din retele complexe.protectia maximala de tensiune .protectia maximala de curent homopolar .De asemenca.

- protectia maximala de curent directional pentru linii cu alimentare bilaterala protectia de distanta protectia de distanta cu canal de transmisie protectia diferentiala longitudinala protectia diferentiala transversala protectia maximala de curent de secventa inversa protectia maximala de tensiune homopolara protectia impotriva suprasarcinii protectii selective impotriva punerilor simple la pamint Protectiile de curent ale liniilor A . rapida si selectiva dar prezinta dezavantajul existentei zonei moarte si a dependentei acesteia de regimul de functionare al liniei. in plus sectionarea temporizata extinde zona protejata in regim maxim de funcionare la intraga lungime e liniei. Sectionarea de curent a retelelor radiale impotriva scurtcircuitelor polifazate si adublei puneri la pamint I G S A B Sectionarea rapida sau sectionarea de curent este o protecie maximala de curent pentru care conditia de selectivitate nu se obtine prin temporizari adecvate ci printr-un anumit mod de alegere al curentului de pornire. B. Sectionarea temporizata Sectionarea temporizata este utilizata in locul sectionarii rapide atunci cind acestea nu protejeaza cel putin 20% din lungimea liniei. in regim normalde funcionare . . Sectionarea de curent este o protectie simpla.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful