ARGUMENT

Dezvoltarea economico-sociala a unei societati, este astazi de neconceput fara ajutorul energiei electrice. Energia electrica este folosita, n prezent, pe scara din ce n ce mai larga n toate ramurile industriale, n transporturi, n agricultura, n domeniul casnic, etc. dezvoltarea centralelor de energie electrica ( industria energetica ) devenind unul dintre cele mai importante obiective nationale. Pna n prezent s-au construit o multime de aparate electrice cu diferite roluri n generarea, transportul, transformarea sau consumarea energiei electrice. data cu dezvoltarea instalatiilor electrice protejate si a sistemelor energetice a avut loc perfectionarea te!nicii protectiei prin relee, elaborarea unor noi principii de functionare a protectiilor si a unor noi tipuri de relee, care sa satisfaca cerintele impuse de noul stadiu de dezvoltare a instalatiilor protejate. Protectia prin relee a unei instalatii electrice este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa asigure n mod automat deconectarea instalatiei n cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anormal de functionare, periculos pentru instalatie" n cazul defectelor si regimurilor anormale care nu prezinta un pericol imediat, protectia prin relee nu comanda deconectarea instalatiei, ci semnalizeaza aparitia regimului anormal. Pentru lic!idarea optima a defectelor, functionarea protectiilor prin relee trebuie sa satisfaca o serie de performante ca# rapiditatea, selectivitatea, siguranta, sensibilitateasi independenta fata de conditiile e$ploatarii. %n structura sistemelor automate se ntlneste o mare varietate de elemente electrice si electronice de comutatie, utilizate la comutarea circuitelor electrice n scopul realizarii comenzilor si a stabilirii, respectiv ntreruperii curentului electric n circuitele energetice. &vand in vedere cele prezentate am ales sa prezint aceasta tema de proiect. 'n cazul folosirii contactoarelor comandate de la distanta, este nevoie de anumite elemente de comanda ,care sa indeplineasca rolul de a inc!ide sau a desc!ide circuitul bobinei contactorului. Dintre aparatele de comanda a contactoarelor, cele mai folosite sunt # butoanele de comanda, c!eile de comanda, intrerupatoarele de sfarsit de cursa (limitatoare) si microintrerupatoarele. 'n acela-si timp, in cazul comenzii la distanta, prin contactoare, a motoarelor electrice sau a altor consumatori, apare necesitatea semnalizarii la locul de comanda, a situatiei din circuitul comandat. &ceasta semnalizare se e$ecuta cu ajutorul lampilor de semnalizare si a casetelor de semnalizare. 'n cele ce urmeaza, se prezinta cateva dintre aceste aparate de comanda si semnalizare folosite in ilustratiile electrice industriale. (utoanele de comanda servesc, in special, pentru comanda voita de la distanta a contactoarelor, fiind folosite, in deosebi, pe masini-unelte, ascensoare, masini de ridicat, pupitre de comanda etc. )olul butonului de comanda este de a inc!ide sau de a intrerupe un circuit electric (de e$emplu, butonul care comanda pornirea unui motor incide electric circuitul de alimentare a bobinei in timp ce butonul care comanda oprirea motorului, desc!ide acest circuit). &celasi buton de comanda poate fi insa prevazut cu mai multe contacte astfel incat , printr-o singura apasare, se comanda mai multe circuite, pe unele inc!izandu-le .
1

*red ca lucrarea este o cununa si pentru generatile urmatoare care au aceeasi specializare + Electrician Electrote!nist,. (utoanele de comanda servesc, in special, pentru comanda voita de la distanta a contactoarelor, fiind folosite, in deosebi, pe masini-unelte, ascensoare, masini de ridicat, pupitre de comanda etc. )olul butonului de comanda este de a inc!ide sau de a intrerupe un circuit electric (de e$emplu, butonul care comanda pornirea unui motor incide electric circuitul de alimentare a bobinei in timp ce butonul care comanda oprirea motorului, desc!ide acest circuit). &celasi buton de comanda poate fi insa prevazut cu mai multe contacte astfel incat , printr-o singura apasare, se comanda mai multe circuite, pe unele inc!izandu-le ( fig.- ). .ig. -. (utoane de comanda # a- simplu ( /0' 1 20D ) " b- dublu ( 30' 1 30D ) (utoanele de comanda sunt acionate numai manual. Ele au o singura pozitie stabilita la care revin in data ce butonul nu mai este actionat " de aceea, prin butoanele de comanda se dau numai comenzi de scurta durata. *urentii nominali sunt, de obicei, 4& ( rar -5& ) in curent alternativ si -,6-/& in curent continuu ( se folosesc aceleasi butoane de comanda atat in curent continuu, cat si in curent alternativ, cu deosebirea ca in curent continuu valorile curentilor care pot fi intrerupti sunt mai mici). 7ensiunile nominale sunt //5 si 895 : in curent alternativ si //5 : in curent continuu.

CAPITOLUL I. GENERALITATI
'nstalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia electrica. 'n cazul regimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului anormal. Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda de declansare de la instalatia de protectie. ;e realizeaza separarea partii cu defect de restul instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta# -limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului -preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul -restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor. 'n tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si ec!ipamentelor de protectie, in prezent fabricandu-se majoritatea ec!ipamentelor necesare. ;e cerceteaza noi instalatii de protectie care utilizeaza te!nica de calcul si sistemele de ac!izitie cu microprocesor in instalatiile de protectie care sunt in curs de asimilare si la noi in tara. &cestea permit reducerea timpului de lucru al protectie si reducerea gabaritului ec!ipamentelor, odata cu cresterea numarului parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu. ;e produc relee si sisteme de protectie la <edias, '*E<E0E)=, 'P& (ucuresti si la diverse firme private din tara. Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca anumite performante (calitati). Rapiditatea Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. 7impul de lic!idare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectiei ( >5,5/..5.53 s), timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( >5,53...5,54 s). Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi >5,54?5,-5 s. &ceste valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice. Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor ec!ipamente de calitate (performante). Selectivitatea )eprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (ec!ipamentul, tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului) ramanand sub tensiune. Protectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la locul defectului. ;electivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de curent sau prin directionare. 'n functie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului se va adopta prioritatea intre rapiditate si selectivitate. De e$emplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie
3

(intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei. Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs. De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune. ;electivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa) sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil). ;electivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. , Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul impus.;electivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De e$emplu, in ansamblul siguranta-contactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. *urentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat de contactor. .unctionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie. Siguranta &ceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. ;iguranta presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului sc!emei reglajului si calculul acestuia) si ec!ipamente cu fiabilitate ridicata. ;ensibilitatea 'nstalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea normala a marimii fizice controlate. ;ensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate, care pentru protectiile ma$imale de curent se calculeaza cu relatia# in care# este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit metalic" valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei protejate. *oeficientul de sensibilitate poate lua valori intre -,/.../,6, in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei protejate. &tunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor utiliza protectii comple$e (de distanta, cu filtre). Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere redusa pentru actionare. Independenta de sche a de c!ne"iuni Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de configuratia sc!emei de cone$iuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul surselor in functiune.

PRINCIPII #E ALC$TUIRE A SC%EMELOR #E COMAN#$ A AC&ION$RILOR ELECTRICE

*omenzile automate n instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. %n cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de functionare si poate sa controleze acest regim. %n alte cazuri, c!iar si primul impuls de comanda este dat de dispozitive automate. )ealizarea efectelor dorite, de pornire @ oprire sau reglare a diversilor parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor sc!eme de comanda adecvate. ;c!emele de comanda trebuie sa fie ct mai simple, n sensul ca ele sa fie realizate cu un numar ct mai redus de aparate si contacte. &lcatuirea sc!emelor de comanda are la baza o cunoastere n amanunt a instalatiei ce trebuie comandata, precum si a functionarii individuale si n diverse m 6/6p-6Af ontaje a aparatelor ce alcatuiesc sc!ema respectiva. ;c!emele de comanda trebuie sa fie sigure n functionare. Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de plecare este ntotdeauna sc!ema te!nologica a procesului asupra caruia trebuie actionat. ;emnele conventionale folosite n comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electrice sunt redate n figura -.-. )ealizarea sc!emelor ntr-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un cerc larg de utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se vedea ;) *E' 454-A @ -B-8). %n functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printrun singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a sc!emelor# - n reprezentarea ulti'ilara, fiecare conductor sau dispozitivCaparat aflat pe traseul conductorului este reprezentat printr-un simbol individual" n reprezentare !n!'ilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o singura linie" de e$emplu, o singura linie poate reprezenta# circuitele unui sistem polifazat" circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal" circuite care urmeaza acelasi traseu fizic. .iecare simbol grafic trebuie realizat astfel nct# sa rezulte o forma ct mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile att pentru ntelegerea si reproducerea simbolului, ct si fata de alte simboluri" sa poata fi desenata usor att manual ct si prin sisteme *&D" sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor *&E" sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor indicnd functia obiectului. ;imbolurile sunt desenate astfel nct sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul (-,9" /,6" 8,6" 6" A" -5" -3" /5 mm). ;tandardele *E' actuale folosesc grila avnd < > /,6 mm. Dnui simbol (fig. -.-) i se ataseaza anumite puncte de referinta (puncte nodale @ de cone$iune). 0odurile cele mai importante sunt nodurile electrice (E) destinate conectarii la o retea electrica si nodurile de legatura (E) care arata legaturile (de natura mecanica @ < -, !idraulica @ F -, optica @ -, pneumatica @ P -).

.ig.-.- 7ipuri de simboluri <arimea unui simbol depinde de te$tul sau grafica incluse si de numarul de noduri de cone$iune necesar. Eaturile dreptung!iului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de /< sau (pentru simboluri mai mici) -,6<, -<, 5,6<. =rosimea unei linii va fi 5,-<. ;c!ema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre elementele componente ale acestora legate ntre ele n ordinea functionala. ;c!ema este compusa n ntregime din circuite asezate n ordinea logica, pentru a permite ntelegerea usoara a functionarii. ;c!ema desfasurata se compune din doua circuite# de forta si de comanda. *ircuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a sc!emei, realizeaza comenzile motorului si automentinerea comenzilor de pornire @ oprire. %n figura -./ sunt redate# sc!ema de distributie monofilara si sc!ema desfasurata pentru comanda automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit, cu pornire directa. 'nstalatia este prevazuta cu un tablou n care sunt montate toate aparatele. %n functie de numarul tablourilor se stabileste numarul regletelor cu conectori. Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. %n partea stnga sunt trecute sosirile de la aparate, iar n partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele din instalatie. &paratele sunt prevazute cu borne care permit realizarea cone$iunilor. Pentru identificarea lor se monteaza pe fiecare conductor tile de culoare alba (piese tubulare din material plastic prin care trece conductorul de legatura), pe care se scrie cu tus negru indicativul aparatului si borna la care pleaca conductorul, respectiv aparatul si borna de unde vine conductorul (etic!eta). *ea mai simpla sc!ema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit este redata n figura -./. &ceasta sc!ema poate realiza att protectia la scurtcircuit ct si protectia la suprasarcina. ;c!ema are n compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee termice @ e3) precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e -, e/, e8, e6 si e4). ;c!ema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit. .oarte important n montaj este sa se dispuna de sc!eme de cone$iuni ct mai clare, care se pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
6

Documentatia te!nica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe lnga diverse tipuri de sc!eme, specificatia ec!ipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.

.ig. -./. Pornirea automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit. .oarte important n montaj este sa se dispuna de sc!eme de cone$iuni ct mai clare, care se pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie. Documentatia te!nica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe lnga diverse tipuri de sc!eme, specificatia ec!ipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare. E$ista mai multe posibilitati de realizare a sc!emelor de comanda. %n figura -.8 sunt redate cteva posibilitati de ntocmire a sc!emelor de comanda. Drmarind sc!ema electrica din figura -.8 putem specifica# - alimentarea se face de la o retea trifazata prin sigurantele fuzibile e -,e/,e8" - din sigurantele fuzibile curentul este distribuit la contactele de forta ale contactorului -*" - releul termic e3 face posibila protectia la suprasarcina pentru circuitul nostru, n consecinta este necesar sa efectuam o legatura, prin intermediul unor conductoare, ntre contactorul -* si releul termic e3" - de la releu se duc trei conductoare la motorul m. %n practica acest lucru este specificat prin documentatia te!nica care nsoteste sc!ema de montaj. Pentru sc!ema din figura -./ s-au utilizat aparatele mentionate n specificatia ec!ipamentului (tabelul -).

.igura -.8. ;c!eme de comanda# a @ alimentare bobina contactor" b @ automentinerea la un contactor" c @ sc!ema cu interconditionare" d @ sc!ema cu semnalizare" e @ alimentarea semnalizarii cu ajutorul unui transformator" f @ alimentarea circuitului de comanda prin intermediul unui transformator" g @ sc!ema cu temporizare (actioneaza un bec de semnalizare)" ! @ sc!ema de temporizare (actionare un contactor). ;pecificatia ec!ipamentului electric# 7abelul Nr. Crt. +. .. 2. 5. /. 3. 4. 9. #ENUMIREA APARATULUI ;iguranta fuzibila )eleu termic ;iguranta fuzibila *ontactor (uton oprire (uton pornire *onductor *onductor CARACTERISTIC I TE%NICE L,i - ./ 0 TSA - +1 A L, ( ./0 TCA - +1 A0..1 7 895 : C / & 895 : C / & . A,8 - 5 . ,8 - +:/ TIP ( CO# .12+ 2341 +66/ 511+ 2441 2441 Nr. )ucat i 2 + . + + + SIM*OL e+ - e. - e2 e5 e/ - e3 +C )! )p

Pornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la sc!ema din figura -.3. &ceasta sc!ema se bazeaza pe inversarea a doua faze ntre ele @ faza ) cu faza 7.

.igura -.3. ;c!ema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului asincron trifazat

CAPITOLUL II. RELEE

Relee inter ediare
*and in circuitele de comanda sunt necesare mai multe contacteau$iliare sau amplificarea unui curent de iesire a unor circuite electronice se folosesc relee au$iliare care desi nu sunt niste aparate electrice de comutatie propriu-zise, pot fi folosite in acest scop. &ceste relee se utilizeaza in special in instalatiile de automatizare, comanda si semnalizare, ca elemente amplificatoare cu o functionare discontinua si actionate de electromagneti.

.igura 8.- ;c!ema de principiu a unui releu intermediarG 'n figura 8.- este reprezentat sc!ematic un releu intermediar cu miscare de translatie, avand un contact normal desc!is (-/--3) si unul normal inc!is (----8). Ea primirea unui semnal la bornele bobinei de e$citatie --/, releul actioneaza cvasiinstantaneu (in apro$imativ 5,53 s) provocand inc!iderea contactului 0D si desc!iderea celui 0'. )eleele intermediare sunt in general relee secundare actionate de alte relee primare, de curent sau de tensiune.

.igura 8./. )eprezentarea in sc!emele electrice a unui releu intermediar si a unui releu intermediar conectat la iesirea unui releu ma$imal de curent.
10

De obicei releele intermediare au in circuitul de iesire au mai multe contacte normal desc!ise Hi normal inc!ise (pana la 8/ contacte). Din punct de vedere constructive se pot realiza cu armatura basculanta, sau cu miscare de translatie pe verticala si pot fi realizate cu actiune instantanee sau temporizata.

)elee miniaturizate
0evoia miniaturizarii aparatelor electrice a aparut atat din nevoia economisirii energiei electrice cat si a reducerii gabaritului ec!ipamentelor electrice, mai ales a celor ce intra n componenta circuitelor electronice.

.igura 8.8 :ariante constructive de relee electromagnetice miniaturizate . &cest lucru este evident atat la noile variante constructive ale releelor electromagnetice clasice, cat mai ales la releele electronice, ca urmare a dezvoltarii circuitelor integrate. )eleele au devenit parteneri importanti in realizarea montajelor electronice. Eleindeplinesc pe langa functia clasica de interfatare si protectie si un rol de separare galvanica intre circuitele de intrare si de iesire, adica intre bobine si contacte. *onectarea acestor relee in circuitele imprimate se face prin intermediul unor picioruse care se introduc in socluri special construite. .orma constructiva a unui releu miniaturizat de tip clapeta, pentru curenti nominali de pana la 4 &, este prezentata n figura 8./. unde sunt prezentate principalele sale elemente componente. Pentru a evita murdarirea contactelor, releul este introdus intr-o carcasa izolanta. Pentru a se evita o$idarea contactelor se realizeaza variante constructive de relee electromagnetice miniaturizate capsulate, avand in interior un gaz protector. )eleele sunt capsulate intr-o carcasa din rasina epo$idica. .orma constructiva a circuitului magnetic permite o reducere majora a flu$urilor de dispersie si prin aceasta reducerea consumului de energie absorbita de bobina releului.

11

Relee Reed
=radul ma$im de miniaturizare a releelor electromagnetice il reprezinta releele )eed. Derivate din releele electromagnetice, releele reed constau dintr-un tub de sticla inc!is in care se gasesc doua lamele elastice. 'n zona contactului, pe suprafata lamelelor este dispus un strat de iridiu, platina sau aliaje ale acestora. 7ubul de sticla este vidat sau este umplut de un gaz inert (azot, argon). &ctionarea contactului se face cu ajutorul unui cmp magnetic creat de un magnet permanent sau de o bobina parcursa de curentul i.

.igura 8.3 )eleu )eed. --(orna, /-7ub de sticla, 8-(obinaj, 3-*ontact. *onditia de actionare a releului )eed este#

'n care# .a > forta activa" .r > forta rezistenta" > flu$ul care strabate spatiul dintre lamele" & > aria suprafetei pe care lamelele se suprapun" I>distanta dintre lamele" > coeficientul de elasticitate al materialuluilamelelor. 'n prezent, releele )eed se realizeaza sub forma de elemente capsulate paralelipipedice din mase rasinoase, in care se introduc tubul si bobina releului, la e$terior aflandu-se doar piciorusele metalice pentru cone$iuni. Pelicula de metal nobil si atmosfera inerta protejeaza contactele de o$idare, fapt care le confera o rezistenta de contact foarte scazuta. )eleele reed au un consum de energie neglijabil, timp de actionare mic, de ordinul unei milisecunde, frecventa de comutare mare (655 comutari pe secunda), durata de viata ridicata (-59--5-/ comutatii). Ele pot avea unul sau mai multe contacte, normal desc!ise sau normal inc!ise si au o functionare mono sau bistabila. *u toate ca au dimensiuni foarte mici aceste relee au performante deosebite si sunt compatibile cu circuitele logice 77E. &ctionarea releelor reed poate fii comandata si prin intermediul unui magnet permanent, caz in care armatura feromagnetica, sub actiunea campului magnetic dat de polii unui magnet permanent, basculeaza ducand la modificarea pozitiei contactelor sale. Pentru a mari si mai mult performantele acestor relee s-au realizat relee reed polarizate. Ea aceste relee pe langa infasurarea de e$citatie se utilizeaza si un magnet permanent al carui camp magnetic intareste campul magnetic al bobinei de actionare, astfel incat permite atingerea fortei de actionare, cu un curent de e$citatie mai mic si
12

fara saturaria circuitului magnetic. Eficienra releelor )eed polarizate este de apro$imativ -5 ori mai mare decat a celor nepolarizate. )eleele )eed de constructie moderna au n interiorul lor si un getter, cu rol de absortie a gazelor pentru a pastra atmosfera de gaz inert un timp cat mai indelungat. <iniaturizarea releelor continua prin implicarea componentelor electronice discrete (diode, tranzistoare), circuite integrate (amplificatoare operationale), circuite digitale si circuite specializate.

Clasi'icarea releel!r electr! agnetice

)eleele elctromagnetice folosesc, pentru a realiza (sub acJiunea unei mKrimi electrice) deplasarea unui ec!ipaj mobil, forJa de atracJie pe care o e$ercitK flu$ul magnetic produs de o bobinK strKbKtutK de un curent electric, asupra unei armKturi din material magnetic. DupK cum se Ltie, aceastK forJK este proporJionalK cu pKratul flu$ului Li deci independentK de sensul acestuia. DatoritK acestui fapt, forJa care acJioneazK asupra armKturii are mereu acelaLi sens, c!iar dacK curentul prin bobinK Li sc!imbK periodic sensul, deci releele electromagnetice pot fi folosite att n curent continuu ct Li n curent alternativ. )eleele electromagnetice (cu contacte), se pot clasifica n mai multe categorii# DupK principiul de construcJie Li funcJionare a elementului sensibil al releului se deosebesc # - relee electromagnetice( nepolarizate sau polarizate)" - relee electrodinamice(fKrK fier sau cu fier)" - relee magnetoelectrice" - relee de inducJie" - relee magnetice( cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)" - relee electrotermice" - relee electronice( cu tuburi cu vid sau cu gaz Li elementul de e$ecuJie electromecanic). DupK natura mKrimilor aplicate la intrare se deosebesc# - relee de curent ( pentru curent continuu sau alternativ)" - relee de tensiune ( pentru tensiune continuK sau alternativK)" - relee de putere( activK, reactivK, aparentK )" - relee de impedanJK (de rezistenJK, de reactanJK, de impedanJK)" - relee de frecvenJK (sau de alunecare)" - relee de defazaj ( de succesiune a fazelor ) DupK felul variaJiei mKrimii de acJionare, a mKrimii de la intrarea releului, se deosebesc# - relee ma$imale, a cKror acJionare se produce atunci cnd mKrimea de intrare depKLeLte o anumitK valoare ma$imK, dinainte stabilitK" - relee minimale, a cKror acJionare se produce atunci cnd mKrimea de intrare scade sub o valoare minimK, dinainte stabilitK"

13

- relee direcJionale( sau de sens), a cKror acJionare se produce numai la sc!imbarea sensului mKrimii de intrare ( de e$emplu, sc!imbarea sensului unei puteri electrice, n cazul releelor direcJionale)" - relee diferenJiale, a cKror acJionare se produce atunci cnd diferenJa valorilor a douK mKrimi aplicate la intrare devine, n valoare absolutK, mai mare dect o valoare dinainte stabilitK.

Capacitatea de c! utare a c!ntactel!r

DupK rolul releelor n sc!ema de protecJie, la acJionare contactele acestora trebuie sK ntrerupK, sK nc!idK sau sK comute un circuit, adicK sK efectueze operaJii denumite generic Mde comutareN. Deoarece aceste contacte sunt de regulK introduse de regulK n circuitele de acJionare ale ntrerupKtoarele, care solicitK puteri mari de funcJionare, este de dorit ca aceastK capacitate de comutare a contactelor sK fie ct mai mare. *aracterizarea cantitativK printr-un indice sau printr-o valoare a capacitKJii de comutare a contactelor unui releu, deci compararea diferitelor tipuri de relee dupK acest criteriu, este foarte dificilK. Evident cK o mKsurK a acestei capacitKJi de comutare a contactelor este sarcina electricK pe care aceLtia o pot McomutaN de un numKr foarte mare de ori, fKrK a suferi o uzurK anormalK" aceasta se numeLte Mputere comutabilKN sau Mputere de rupereN a contactelor. *apacitatea de comutare a contactelor unui releu este influenJatK de factori interni, care depind de construcJia releului Li de factori e$terni, care depind de natura circuitului n care se efectueazK comutarea. &ceastK influenJK este evident diferitK, dupK cum contactele trebuie sK nc!idK sau sK desc!idK circuitul respectiv. Printre factorii interni,cei mai importanJi sunt presiunea contactelor, cursa Li viteza contactului mobil, materialul Li forma contactelor. .actorii e$terni( natura tensiunii Li a circuitului n care se efectueazK comutare) au o influenJK !otKrtoare. Desc!iderea unui circuit alimentat n curent continuu este mai dificilK dect a unui ircuit alimentat n curent alternativ, n care trecerea periodicK a curentului prin valoarea zero favorizeazK stingerea arcului format la desc!iderea contactelor. *ircuitele inductive prezintK dificultKJi la ntrerupere, cKci energia nmagazinatK n cmpul magnetic se consumK, n perioada desc!iderii, n arcul magnetic care se formeazK ntre contacte Li a cKrui intensitate depinde de valoarea acestei energii" arcul poate provoca deteriorarea contactelor, prin formarea unor perle de matrial topit, sau c!iar arderea lor. DimpotrivK, nc!iderea unor asemenea circuite se efectueazK mult mai uLor, cKci nu intervine nici energia nmagazinatK, nici arcul electric. %n acest caz limita capacitKJii de comutare este determinatK de curentul permanent pe care-l pot suporta contactele, fKrK sK se producK( datoritK cKldurii dezvoltatK n rezistenJa de contact) nrKutKJirea calitKJi sau sudarea lor. Din aceste motive, dupK cum se va vedea n cuprinsul lucrKrii, n majoritatea sc!emelor de protecJie se prevKd relee intermediare, care au rolul de a mKri capacitatea de comutare a contactelor releelor principale.*ontactele releelor intermediare sunt legate n circuitul de putere mare, contactul releului principal servind doar la acJionarea releului intermediar.
14

&ceastK mKsurK este necesarK pentru cK, dupK cum se va vedea, o capacitate mare de comutare poate fi realizatK numai diminundu-se altK proprietate de asemenea importanJK( care la releele intermediare poate fi neglijatK).

CAPITOLUL III INTRERUPATOARE SI LIMITATOARE Li itat!are de cursa

Eimitatoarele de cursa sunt aparate de conectare care intrerup sau stabilesc circuite sau sub actiunea unui element mecanic a instalatiei ,aflat in miscare. &stfel,in instalatiile cu piese in misccare,actionateelectric,cum sant#masinileunelte,podurile [Link],instalatiile de ridicat,masinile de ambalat etc.,apare in mod frecvent necesitatea fie de a se intrerupe automat actionarea intregii instalatii,cand cursa organelor in miscare a depasit zona de deplasare permisa, fie de a se comanda o anumita succesiune de operatii, in functie de pozitia unei piese in miscare. De e$emplu # - la podurile rulante este necesar sa se opreasca automat actionarea podului, in cazul in care, din cauza unui defect sau din neatentia manipulantului, podul se aproprie prea mult de marginea caii de rulare, riscand sa loveasca anumite obiecte aflate in aceasta zona " la ascensorare este, de asemenea, necesar sa se opreasca automat motorul de antrenare a cabinei, atunci cand, datorita unui defect de instalatie cabina auto depasind usa ultimului etaj sau coboara sub nivelul primei usi " - la masinile-unelte de tipul rabotezelor este necesar sa se comande automat la capatul fiecarei curse, inversarea sensului de mers al mesei port-cutit. 'n multe utilizari, comanda automata a opririi motorului de antrenare respectiv inversarea sensului de rotatie a acestuia sau declansarea intr-o anumita succesiune a unui lant de operatii, actionate electric, se realizeaza cu limitatoare de cursa.

Caracteristici tehnice
;pre deosebire de butoane si de c!ei de comanda, care pot fi actionate numai manual, imitatoarele de cursa sunt prin e$celenta aparate care realizeaza comenzi automate sub actiunea unui element mecanic din instalatie. Deplasarea acestor elemente este de multe ori foarte lenta " daca deplasarea contactelor mobile ar fi legata direct de organul de comanda, contactele s-ar uza rapid. De aceea, toate limitatoarele de cursa directe ( cu curenti mari ) au dispozitive de actionare brusca a contactelor, iar cele indirecte e$ista in ambele variante # cu contact de translatie ( fig.8,- a ) si cu contact saritor ( fig.8.-, b ). O Eimitatoarele de cursa directe intrerup c!ear curentul de limentare a motorului ( fig. 8.- ). Ele se e$ecuta ca aparate de intrerupere in aer sau in ulei, pentru curenti nomonali cuprinsi intre-e /6 si -55 & ( rar /55 & ) si tensiune nominala de 655 :.
15

Eimitatoarele in ulei sunt folosite numai in medii cu mult praf, vapori crosivi sau gaze e$plozive. O Eimitatoarele de cursa indirecte intrerup curentul de alimentare a bobonei unui conductor, care la randul sau realizeaza intreruperea alimentarii cu energia motorului ( fig.8./ ). Eimitatoarele de cursa indirecte se e$ecuta numai cu aparatele de intrerupere in aer,fiind dimensionate pentru 4 sau cel mult -5 &,la 895 si 655 :. Ele se construiesc pentru frecvente mari de conectare ( 455--555 de conectari pe ora),dar au o putere de rupere mica. mare varietate de elemente cinematice asigura satisfacerea numeroaselor necesitati ale constructiei masinilor unelte ( fig. 8./ ).

.ig. 8.-. Eimitator de cursa direct de 45 &, 655 :. *onstructie tripolara in aer , tip tambur, actionat prin lant si roata dintata

16

.ig.8./. Eimitatoare de cursa # a- cu translatie " b @ cu contact saritor " Elemente cinematice #- @ tija scurta " / @ tija lunga " 8 @tija cu rola " 3 @ parg!ie cu rola " 6 @ parg!ie in ung!i cu rola " 4 @ parg!ie mobila " A @ parg!ie mobila de lungime variabila " 9 @ vergea " P @ resort.

Li itat!are de cursa si

icr!intrerupat!are

Din categoria aparatelor pentru automatizari unele dintre cele mai des utilizate sunt limitatoarele de cursa si microintrerupatoarele. Eimitatoarele de cursa se folosesc pentru reglarea lungimii cursei organelor mobile ale masinilor-unelte sau ale altor utilaje similare. Ele se monteaza fie n circuitul principal, fie in cel de comanda. Dupa forma constructiva a elementului palpator limitatoarele de cursa pot fi# cu tija, cu rola, cu bila, cu parg!ie sau rotative. *onstructiv. ele pot fi de tipul cu contact mobil avand un contact (0' sau 0D) sau doua contacte (0' si 0D), ori cu microntrerupator incorporat, in constructie capsulata sau desc!isa. De obicei contactele sunt in aer, dar se construiesc si limitatoare de cursa pentru puteri mari in ulei. Pentru varianta in aer curentul nominal este de circa 4 & (la 655 :), iar in al doilea caz poate ajunge pana -a 45 &.

.igura 8.8. :ariante constructive ale limitatoarelor de cursa. Daca viteza de deplasare a contactelor mobile depinde de viteza de deplasare a organului mobil care actioneaza asupra palpatorului atunci limitatorul este simplu. Daca viteza de deplasare a organului care actioneaza asupra palpatorului nu influenteaza viteza de comutare a contactelor, limitatorul este cu actiune instantanee, adica el intra in actune instantaneu in momentul in care forta e$ercitata asupra lui atinge o anumita valoare. 7oate limitatoarele care au incorporate microintrerupatoare sunt cu actiune instantanee.
17

.igura 8.3. Eimitator de cursa cu actionare instantanee. Pentru limitatorul de cursa din figura 8.3 actionarea elementului mobil al limitatorului de cursa se face direct de catre organul mobil sau de catre o cama fi$ata pe organul mobil a carui pozitie se poate regla. Dng!iul Q este de circa 45 -46R. Eimitatorul este prevazut cu doua perec!i de contacte, - 0' si - 0D care pot conecta curenti de ma$imum 4& la o tensiune de 655:. <icrointrerupatoarele sunt aparate neautomate foarte des utilizate in sc!emele de automatizare datorita gabaritului redus (adesea sub /5S-6S4 mm), vitezei mari de raspuns la comanda primita, numarul mare de manevrari sub sarcina (6 ... -5 milioane), cursei mici a elementului mobil (5,/ ... -,6 mm), fortei mici de actionare (5,6 ... 8,A 0) etc. <icrointrerupitoarele suporta curenti nominali de / ... 9 & si tensiuni de -/6, //5, 895 : c.a. sau 39, --5 :c.c.. Din punct de vedere constructiv un microintrerupator se prezinta sub forma unei carcase prismatice din material electroizolant in interiorul careia se gasesc contactele fi$e si contactul mobil dublu care se afla pe un cadru elastic. 7recerea brusca dintr-o pozitie n alta a contactului mobil se face cu ajutorul unui resort.

.igura 8.6 :ariante constructive de microintrerupatoare. &ctionarea asupra lamelei elastice se face fie direct, fie prin intermediul unei tije, brate, etc. <icrointrerupatoarele se realizeaza si in constructie capsulata, in carcase din silumin sau zamac.

18

Inrerupat!are(trestie
Dn tip nou de aparate de comutare care isi gasesc utilizarea din ce in ce mai mare in domeniul curentilor de mica intensitate ,il constituie asa-numitele relee (intrerupatoare)trestie.

C!nstructie si 'unctui!nare
&ceste relee sunt formate din doua lamele subtiri de material magnetic (aliaj de fier cu nic!el) inc!ise etans intr-un tub subtire de sticla . 'n mod normal,lamele sunt dispuse la o distnta foarte mica intre ele ,distanta care asigura totusi distanta [Link] insa se apropie de acest tub un magnet sau se introduce tubul in campul electromagnetic al unei bobine parcurse de curent continuu, lamele se magnetizeaza si se lipesc,stabilnd in acest punct un contact [Link] disparitia campului magntic e$terior ,lamele revin,prin arcuire proprie ,in pozitia initiala ,intrerupand astfel circitul . Pentru obtinera unui bun contact electri, lamele se acopera, in zona de contact, cu un metal are poate fi, dupa caz, aur, argnt, rodiu etc. 7ubul este umplut cu un gaz inert, pentru a proteja suprafetele de contact impotriva coroziunilor si o$idarilor si pentru a mentine o rezistenta de contact cat mai coborata si constanta .

Caracteristici tehnice
T &vantajele cele mai importante pe care le prezinta releel-trestie sint urmatoarele # viteza foarte mare de actionare (--/ ms timpul de inc!idere si 5,6 ms timpul de desc!idere ) " rezistenta foarte mare de izolare intre contactele desc!ise ( de ordinul -5-5 U ) rezistenta de contact mica si constanta " consum de energie foarte mic pentru actionare " functionarea intr-o plaja larga de temperaturi ( -35B1/55V * )" separarea completa a contactelor fata de mediul e$terior, de unde rezulta o mare fiabilitate a functionarii corecte a contactelor" dimensiuni reduse" in functie de timpul constructiv, lungimea tubului de sticla varieaza intre /5 si 65 mm, iar diametrul acestuia, intre 6 si 6,6 mm" durata mare de serviciu. T Dezavantajele acestui tip de aparate se refera in deosebi la # puterea de rupere destul de mica ( de obicei, curentii sub - & la tensiuni sub 85 :) faptul ca nu se poate actiona decat cu curentul continuu, sensibilitatea foarte mare la suprasarcini.

19

Tipuri c!nstructive
'n mod obijnuit releu-trestie se realizeaza ca intrerupator cu contactul normal desc!is (fig.8.4,a) E$ista insa si variante constructive cu functie de comutator, adica avand un contact normal inc!is si un contact normal desc!is ( fig.8.4, b ). *ampul magnetic e$terior poate fi produs de un magnet permanent sau de o bobinaparcursa de un curent de comanda. 'n acest caz, in interiorul aceleiasi bobine se pot introduce pana la opt relee comandate simultan. 'mportant . alegerea tipului de releu, a variantei constructive, inclusiv a materialului folosit pentru contacte, trebuie facuta in stricta corelare cu conditiile de utilizare.

.ig.8.4. )elee trestie ()eed) a) @ cu functie de intrerupator (a- @ in pozitie desc!is " a/ - in pozitie inc!is) " b) @ cu functie de comutator " - @ borna d legatura la circuitul e$terior " / @ tub de sticla " 8 @ lamele din material magnetic " 3 @ atmosfera de gaz inert " 6 @ magnet de comanda .

#! enii de utili;are
Datorita caracteristicilor lor te!nice, releele trestie sunt folosite in prezent in mod covarsitor circuite electronice ( te!nica de calcul, telefonie si domenii inrudite ). Ele patrund insa treptat si in domeniul curentilor tari, in deosebi in componenta unor relee de constructie speciale si ca inlocuitori ai microintrerupatoarelor acolo unde mediul este corosiv si curentii care trebuie intrerupti au valori mici. 'n aceste conditii se foloseste avantajul acestui tip de relee de a putea fi comandate c!ear numai prin apropierea unui corp cu proprietatii feromagenetice.

Intrerupat!are si c! utat!are cu parghie

'ntrerupatoare si comutatoare cu parg!ie sunt aparate neautomate care se utilizeaza n circuite de iluminat sau forta, de current continuu si alternativ. Piesa mobila de contact este de forma unui brat de parg!ie, de unde le provine si numele (se mai numesc si !ebluri). *omutatia are sarcina si sunt necesare camere de stingere, construite din azbociment si prevazute cu gratare din materiale feromagnetice (care folosesc principiul divizarii arcului, n cazul aparatelor de curent alternativ) sau cu
20

sicane electroizolante (care folosesc principiul deion n cazul aparatelor de current continuu). *utitele de contact sunt actionate direct sau printr-un sistem de parg!ii. Ea ntreruperea curentilor intensi, viteza de deplasare a arcului electric are loc sub actiunea autosuflajului electrodinamic, forta fiind proportionala cu patratul curentului din circuit (si nu este influentata de alungirea mecanica). %n cazul curentilor de intensitate redusa, viteza de deplasare a pieselor mobile de contact are un rol determinant, pentru ca fortele electrodinamice au valori reduse. 'n acest caz, trebuie marita viteza de ndepartare a pieselor de contact si se folosesc contacte de rupere, n parallel cu contactele principale. %ntrerupatoarele cu curenti nominali mai mici de 655 & au piesele mobile ale contactelor de rupere n forma de cutit actionate prin resoarte prinse de piesele mobile ale contactelor principale. %n figura 8.A este prezentat un ntrerupator cu prg!ie si respectiv un comutator cu prg!ie.

.igura 8.A. 'ntreruptor si comutator cu prg!ie -, 4-bome" /-piesa fi$a de contact" 8-cutit principal" 3-a$" 6-portpiesa de contact" A-mner" 9-platou" P-cutit de rupere" -5-resort Dupa desc!iderea fara arc electric a contactelor principale, resoartele se ntind si determina accelerarea pieselor mobile ale contactelor de rupere. *omutatoarele au doua rnduri de piese fi$e de contact, astfel ncat desc!iderea primului rand de contacte este urmata de nc!iderea celuilalt rand de contacte si invers. Ea ntrerupatoarele cu parg!ie tripolare, de multe ori maneta de actionare este pozitionata lateral asa cum este prezentata n figura 8.9

21

.igura 8.9 'ntrerupator cu parg!ie tripolar# l-piese mobile de contact" 8-piese fi$e de contact" 3-portpiese fi$e de contact cu a$" 6-platou" 9-maneta de actionare" P-dispozitiv de stingere a arcului electric.

Intrerupat!are si c! utat!are tip pachet

'ntrerupatoarele si comutatoarele pac!et (cu came) sunt aparate neautomate care se utilizeaza n circuitele de comanda (n care intensitatile curentilor sunt mai mici dect -55 &), de curent continuu sau alternativ si n circuitele de automatizare unde se cer functii de comutare comple$e.

.igura 8.P 'ntrerupator pac!et tripolar -- maneta de actionare" /-a$ de actionare" 8-mecanism de sacadare" 3-borne" 6-disc electroizolant" 4-tiranti" A-placa metalica de fi$are" 9-piese mobile de contact" P-izolaHie de pertina$" -5-distantor din pertina$.
22

'ntrerupatoarele si comutatoarele pac!et se folosesc la joasa tensiune si sunt actionate manual. Ele se caracterizeaza prin faptul ca ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi a$ a unui numar variabil de elemente (pac!ete) de constructie similara, fiecare element cuprinzand o cale de curent. 'ntrerupatoarele si comutatoarele cuprind o serie de discuri de bac!elita suprapuse pe care sunt montate contactele fi$e. *ontactele mobile din material conductor, sunt asezate pe un a$ central si se deplaseaza solidar cu aceasta n timp ce un sistem de sacadare realizeaza intreruperea brusca, independent de viteza cu care este actionata maneta. Deoarece aceste intrerupatoare au avantajul unei constructii compacte si fiabile sunt folosite pentru comanda circuitelor electrice ale masinilor, ca intrerupatoare si comutatoare pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoarele capsulate mpotriva prafului si umiditatii. 'ntrerupatoarele si comutatoarele pac!et au urmatoarele caracteristici te!nice# @ tensiunea nominala si tensiunea de lucru in c.a. 355: si c.c./85: @ curentul nominal in c.a. si c.c. 4&, -5&, /6&, 35&, 48& si -55&. @ frecventa retelei in c.a. 65Fz, @ durata de viata mecanica in c.a. si c.c. /5 555 sc!imbari de pozitie. @ frecventa de conectare in c.a. si c.c. 85 conectariC!. @ tensiunea de incercare in c.a. 3-9 : iar c.c. /3/ :. @ pauzele intre doua cicluri n c.a. si c.c. -5s. @ tipul protectiei '.P.555. @ pozitia de montare# oarecare. Principalele avantaje te!nice ale acestor intrerupatoare sunt# fle$ibilitatea functiilor de comutatie, puterea de rupere suficient de mare la un gabarit relativ redus, posibilitatea de capsulare, functionarea n orice pozitie, stabilitatea la vibratii si socuri.

23

.igura 8.-5. )eprezentarea desfasurata a unui intrerupator pac!et. --maneta de actionare, /-placa de marcaj, 8-placa raster, 3-placa de acoperire, 6-suport de solidarizare, 4-stift, A, 9, P,- dispozitivul de sacadare cu resort si bila, -5-cilindru de comanda, ---camera de stingere, -/-sfera de sticla, -8-tac!et, -3-placH de acoperire, -6- sina de contact, -4-puntea de contact mobila, -A-resort pentru asigurarea presiunii pe contact. 'ntrerupatoarele si comutatoarele pac!et de constructie romaneasca (corespund ;7&; 63-3-98) au urmatoarele caracteristici te!nice# @ pentru aparatele de curent alternativ# D0 > 355 :" la '0 > -5&, 'rup > 4'0" la '0 > /6 &, 48 &, 'rup > -,6'0, la cosj W 5,3" @ pentru aparate de curent continuu# D0 > /65 :" '0 > -5&, /6 &, 48 &, lrup > '0. &ceste intrerupatoare se realizeaza in constructie normala, etansa si antie$ploziva.

24

ANE<E Intrerupat!are si li itat!are Li itat!are de cursa

Eimitatoarele de cursa sunt aparate de conectare care intrerup sau stabilesc circuite sau sub actiunea unui element mecanic a instalatiei ,aflat in miscare.

.ig - Eimitatoate de cursa

Micr!intrerupat!are
Din categoria aparatelor pentru automatizari unele dintre cele mai des utilizate sunt limitatoarele de cursa si microintrerupatoarele.

.ig. / <icrointrerupator

25

Relee Relee inter ediare

*and in circuitele de comanda sunt necesare mai multe contacteau$iliare sau amplificarea unui curent de iesire a unor circuite electronice se folosesc relee au$iliare care desi nu sunt niste aparate electrice de comutatie propriu-zise, pot fi folosite in acest scop.

.ig. 8 )elee intermediare

Relee

iniaturi;ate

0evoia miniaturizarii aparatelor electrice a aparut atat din nevoia economisirii energiei electrice cat si a reducerii gabaritului ec!ipamentelor electrice, mai ales a celor ce intra n componenta circuitelor electronice.

.ig. 3 )elee miniaturizate

Relee Reed

=radul ma$im de miniaturizare a releelor electromagnetice il reprezinta releele )eed. Derivate din releele electromagnetice, releele reed constau dintr-un tub de sticla inc!is in care se gasesc doua lamele elastice.
26

.ig.6 )eleu )ed

27