Tehnologii avansate în sistemele electroenergetice:

FACTS și IA

4. Compensatorul static sincron

STATCOM
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Răspuns în Inerţia mecanică Control

timp 2-3 perioade 1-2 perioade
a intreruptorului tensiune
Prima generaţie A doua generaţie A treia generaţie

Control curent:
< 1 perioadă

Tehnologie bazată pe
Componente cu Componente controlate cu convertor sursă de tensiune:
comutaţie mecanică ajutorul tiristoarelor GTO, IGBT, IGCT

VAR lente VAR rapide

TASE, 2016 2
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Ce este:

Un compensator static de putere reactivă avansat - STATCOM

este un dispozitiv de tip FACTS conectat în paralel cu reţeaua şi
capabil să schimbe cu aceasta energie reactivă în ambele sensuri
(absorbţie sau furnizare). Având o sursă de t.c., produce un
ansamblu de trei tensiuni de fază sinusoidale la f = 50 Hz, pe care le
poate controla ca modul și fază.

Efecte:

Compensarea dinamică a reţelelor electrice pentru:

Menţinerea nivelului de tensiune
Creşterea rezervei de stabilitate în regim tranzitoriu
Amortizarea oscilaţiilor

Important TASE, 2016 3

 4. Compensatorul static sincron STATCOM
4.1 Componentele de bază

Tiristor cu capacitate de blocare Tranzistor bipolar cu grilă izolată (IGBT)

(GTO)

(a) (b)

Fig. 4.1 Dispozitive semiconductoare de putere şi simbolurile lor: (a) GTO, (b) IGBT

Important TASE, 2016 4

 4. Compensatorul static sincron STATCOM

• Tiristorul obişnuit se poate controla numai la intrarea în conducţie, nu şi la blocare.

Odată intrat în conducție, chiar dacă semnalul primit pe grilă este îndepărtat, tiristorul
rămâne în conducție până când apare una din condițiile de blocare – aplicarea unei
tensiuni inverse la borne sau scăderea curentului sub o valoare stabilită. Astfel, odată ce a
primit semnalul de intrare în conducție, un tiristor se comportă ca o diodă obișnuită.

• GTO-ul este o versiune mai avansată a tiristoarelor convenționale, cu o caracteristică de

intrare similară tiristoarelor convenţionale, însă având capacitatea de blocare la un
moment de timp diferit de cel corespunzător îndeplinirii condițiilor mai sus menționate,
prin aplicarea unui semnal de polaritate negativă pe grilă. Pentru blocarea acestor
tiristoare sunt necesare impulsuri negative de valori mari, ceea ce constituie un
dezavantaj. În plus, GTO-ul necesită un timp de blocare destul de mare, motiv pentru
care frecvența de comutație a acestor dispozitive este limitată la aproximativ 500 Hz.

• IGBT-ul este unul din cele mai bine dezvoltate tranzistoare de putere, și cel mai utilizat
dispozitiv în zona acționării motoarelor electrice, putând funcționa la puteri de ordinul
sutelor de kW. Multe convertoare de putere sunt construite folosind IGBT-uri datorită
capacității lor crescute de control și a pierderilor de putere scăzute în conducție.
Important 5
TASE, 2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Dispozitiv
Turn-Off Partea t.c. Partea t.a.
id
Puterea activă
Diodă Puterea activă şi reactivă
DC
Vd
(a)
Va
(b)

Fig. 4.2 Conceptul convertorului sursă de

tensiune, structura şi principalele componente
Punte completă
cu două niveluri
t.c. = DC (engl.)

Important TASE, 2016 6

 4. Compensatorul static sincron STATCOM

1 1 3 3 5 5

va

V dc M vb

vc

4 4 6 6 2 2
+
Ta+ Tb+ Tc+
Vdc
2 Da+ Db+ Dc+
a) va
- M vb
+
vc
Vdc Ta- Tb- Tc-
2
Da- Db- Dc-
-

b)

Fig. 4.3. Structura unui convertor trifazat sursă de tensiune cu două niveluri și șase
pulsuri bazate pe valve de tip GTO (a) şi IGBT (b) 7
Important TASE, 2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Cea mai simplă metodă de a genera un sistem trifazat de tensiuni se obține

prin utilizarea unei unde dreptunghiulare în convertoare funcționând cu șase
pulsuri. Această metodă de modulare implică o comutație per semiperioadă
pentru fiecare întreruptor.

Frecvența tensiunii alternative poate fi controlată prin modificarea duratei

(lățimii) pulsurilor, iar defazajul tensiunii alternative poate fi controlat în mod
direct prin variația decalării fazei pulsurilor.

Principalul dezavantaj al acestei tehnici de modulație este că amplitudinea

tensiunii alternative se poate modifica numai prin modificarea tensiunii
continue (d.c.).

Important TASE, 2016 8

 4.2. Convertoare VSC monofazate

4.2.1. Convertorul VSC cu două niveluri

b)

a) c)

Fig. 4.5. Configuraţia unui VSC monofazat, cu semipunte şi două niveluri

VSC = Invertor sursa de tensiune

(Voltage source control) TASE, 2016 9
Important
 VSC monofazat cu două niveluri: secvența de comutație

S1a ON
S2a OFF

S1a OFF
S 2a ON

Important
Fig. 4.5.bis Exemplificarea secvenței de comutație 10
TASE, 2016
 Analiza Fourier
Orice variabilă periodică ( f ) care este o funcție de unghiul θ poate fi reprezentată ca o
serie Fourier dată de expresia:
f ()  a0  a1 cos   a2 cos(2)  ...  b1 sin θ  b2 sin(2θ)  ... (A4.1a)

 a0   an cos(n)  bn sin(n) (A4.1b)
n 1

 a0   An sin(n   n ) (A4.1c)
n1

unde an  An sin  n ; bn  An cos  n ; (A4.2a)

a
An  an2  bn2 ;  n  tan 1 n ; (A4.2b)
bn
Integrând ambele părți ale ecuației (A4.1a) rezultă:
2 2 2 2
0 f ()d   a0  d   a1  cos d  a2  cos(2)d  ...
0 0 0
2 2 2
b1  sin d  b2  sin(2)d  ...  a0  0  2a0 
0 0
deoarece integrala unei variabile “sin” sau „cos” pe durata unui ciclu (2) este zero.

11
TASE, 2016
Atunci, din ultima ecuație rezultă că, componenta continuă în variabila originală f(θ)este:
1 2
a0  f ()d 
2 0
(A4.4)
Pentru a obține amplitudinile (an) pentru n=1,2,3... ale componentelor în “cosinus”,
se multiplică ambii membri ai ecuației (A4.1.a) cu cos(nθ) și se integrează pe o
perioadă:
2 2 2
0 f () cos(n)d   a0  cos(n)d   a1  cos  cos(n)d  ...
0 0
2 2
...  am  cos(m) cos(n)d  ...  b1  sin  cos( n)d  ...
0 0
2
...  bm 0 sin(m) cos(n)d  ...

Având în vedere că integrala unei variabile în “sin” sau “cos” pe o perioadă este
zero, rezultă că dintre toți termenii din membrul drept, numai termenii unde m=n din
coeficientul a0 vor fi diferiți de zero (iar restul termenilor sunt zero). Atunci,
2 2 2 an 2
0 f () cos(n)d   an  cos(m) cos(n)d   an  cos 2 (n)d   0 1  cos(2n)d 
0 0 2
an 2 an 2
 0 d  0 cos(2n)d  
2 2 1  cos 2 x
2
cos 2 x 
an  2  sin  2n   an 2
  0    (2)  an 
2  2n 0 
2
 
TASE, 2016 12
sau 1 2
f () cos(n)d  (A4.5)
 0
an 

Amplitudinile (bn) pentru n=1,2,3... ale componentelor în “sinus” se obțin printr-o

abordare similară. Se înmulțesc cu sin(nθ) ambii membri ai expresiei (A4.1a) și se
integrează pe o perioadă:
2 2 2 2
0 f ()sin(n)d   a0  sin(n)d   a1  cos   sin(n)d   ...  am  cos(m)sin(n)d   ...
0 0 0
2 2
 b1  sin   sin( n)d   ...  bm  sin( m)sin( n)d   ...
0 0

Deoarece numai termenii unde m=n din coeficientul bn sunt diferiți de zero, rezultă că
2 2 bn 2
0 f ()sin(n)d   bn  sin 2 (n)d   0 1  cos(2n)d  
0 2
2
bn  2  sin  2n   bn
  0    2  bn 
2  2n  2
 0 

sau
1 2
bn  f ()sin(n)d 
 0
(A4.6)

TASE, 2016 13
 Tensiunea la ieșire a VSC cu două niveluri

Tensiunea la ieșirea fazei a, vaM, care conține n componente armonice se poate exprima prin
termeni ai seriei Fourier sub o formă generală (v. (A4.1c)):

vaM  a0  VaM ,n sin(n   an ) (4.1)
n 1
unde θ este unghiul de fază propriu. Amplitudinea VaM,n și unghiul de fază αan în raport cu
unghiul θ (PLL) sunt date de expresiile:
an
VaM ,n  an2  bn2 ; α n  tan 1 (4.2a,b)
bn
an  VaM ,n sin  an ; bn  VaM ,n cos α an (4.3a,b)

 Componenta continuă (DC) în variabila originală vaM se poate calcula folosind ecuația
(A4.4):
1 2 1  vdc    2 
a0  v d   d   d 
2 0 aM
2  2   0
   
(4.4)
1  v   2 1  v 
  dc  θ 0  θ     dc     2     0
2  2    2  2 

Important TASE, 2016 14

 Analiza Fourier a undei
dreptughiulare ara faptul ca
toate armonicele pleaca de
la valoarea zero, fiind deci
de tip “sinus”, a se vedea si
abordarea mathematica din
slide-ul urmator

Armonicele adunate
progresiv reconstituie
unda dreptunghiulara

Important
 Amplitudinile (an) pentru n = 1,2,3... ale componentelor în “cosinus” din vaM se pot
calcula folosind ecuația (A4.5):
1 2 1  vdc    2
an   vaM cos( n) d       cos( n) d    cos(n)d  
2 0  2  0  
1 v   2 1 v 
  dc  sin(n) 0  sin(n)     dc   0  0 (4.5)
n  2    n  2 

 Amplitudinile (bn) pentru n=1,2,3... ale componentelor în “sinus” din vaM se pot calcula
folosind ecuația (A4.6):

1 2 1  vdc    2 
bn  v d   sin( n) d   sin( n) d 
 0   2   0 
aM sin( n)   
1 v   2
  dc    cos(n) 0  cos (n)   
n  2   
1 v 
  dc    cos(n)  1  cos(2n)  cos(n)  
n  2 
1 v  v v n 2v (4.6)
  dc   2  2cos(n)   dc 1  cos(n)   dc 1   1   dc
n  2  n n   n

atunci când n este număr întreg impar. Altfel, bn = 0

Important 16
TASE, 2016
 În conformitate cu expresiile (4.2a) și (4.2b), amplitudinea (VaM,n) și unghiul relativ de
fază (an) în raport cu unghiul de referință θ devin:

2vdc
VaM ,n  bn  ; n  0 (4.7a,b) pentru orice număr întreg n impar.
n

Expresia (4.1) pentru vaM poate fi rescrisă:

2vdc  1
 
vaM  sin(n) (4.8) pentru orice număr întreg n impar.
n1 n

Amplitudinea componentei fundamentale se obține din (4.7a) pentru n=1 :

2vdc
VaM ,1  (4.9)


Din ecuațiile (4.7a) și (4.9), amplitudinile componentelor armonice (n) normalizate la

componenta fundamentală sunt:
VaM ,n 1
 (4.10)
VaM ,1 n

Important 17 2016
TASE,
 4.2.2. Convertorul VSC monofazat cu trei niveluri

b)

a) c)
Fig. 4.6. Convertor VSC cu trei niveluri și un pol (a); forma undei
de tensiune la ieșire în funcție de σ și unghiul de control γ (b,c).
Obs:
• Comparativ cu convertorul cu două niveluri, în acest caz, numărul de valve este
dublu și în plus sunt necesare și diodele D1 și D2
• Unghiul   180  2 este lățimea unui puls pe durata unei semiperioade.
Important 18 2016
TASE,
 Formele undei de tensiune vaM

 Forma de undă (fig. 4.6b) este dreptunghiulară și se obține prin intrarea instantanee în
conducție a valvelor S1 și S2 la ωt = 0° pentru a obține +Vdc/2 pe o durată σ = 180°,
respectiv S3 și S4 la ωt = π pentru a obține –Vdc/2 pe o durată σ = 180°.

• Forma de undă (fig. 4.6c) corespunde situației când comanda de blocare a valvei S1
respectiv intrarea în conducție a valvei S3 se face cu un unghi  mai devreme decât în
cazul cu σ = 180°. Deci, se vor afla în conducție numai S2 și S3, care în combinație cu D1
și D2 limitează tensiunea de fază Va la zero în raport cu punctul median M. Această
situație continuă pentru o durată 2γ , când se blochează S2 și intră în conducție S4, când
tensiunea sare la –Vdc/2 cu S3 și S4 în conducție și cu S1 și S2 blocate ș.a.m.d.

TASE, 2016 19
VSC monofazat cu trei niveluri: secvența de comutație
Se egalizeaza potentialul intre aceste doua puncte

Fig. 4.6bis. Exemplificarea

secvenței de comutație

20 2016
TASE,
Important
 Calculul tensiunii la ieșire
Tensiunea la bornele de ieșire ale unui pol cu trei niveluri (fig.4.6c), care conține n
armonice, se poate exprima prin termeni ai seriei Fourier, folosind ecuația (4.1):

vaM  a0  VaM ,n sin(n   an ) (4.1) θ=ωt
n 1
unde în conformitate cu expresiile (4.11) și (4.12), a0 = 0 și an = 0,
2v
iar din (4.13) bn  dc cos( n ) (Pentru demonstrație a se vedea textul!)
n
Rezultă că amplitudinea VaM,n și unghiul de fază αn (în raport cu unghiul θ (PLL)) au
expresiile:
2v
VaM ,n  an2  bn2  bn  dc cos(n ) (4.14a)
n
an
 n  tan 1 0 (4.14b)
bn

Astfel, expresia tensiunii de ieșire vaM poate fi rescrisă sub forma:

2vdc  1
 
vaM  cos(n ) sin(n) (4.15)
n1 n
pentru orice număr impar n = 1,3,5,7...

21
TASE, 2016
Unda dreptunghiulară de tensiune (fig.4.6c) va conține o componentă fundamentală de
secvență pozitivă și toate componentele armonice impare, cum ar fi armonica de ordinul 3
de secvență zero, armonica 5 de secvență negativă, armonica 7 de secvență pozitivă
ș.a.m.d., conform expresiei:

2vdc  1 1 1  (4.16)
vaM   cos  sin t  cos(3 )sin(3t )  cos(5  )sin(5t )  cos(7  )sin(7t )  ... 
  3 5 7 

Pentru n = 1 din expresia (4.14a), amplitudinea componentei fundamentale este:

2vdc
VaM ,1  cos  (4.17)


Amplitudinile armonicelor de ordinul n raportate la amplitudinea componentei

fundamentale de tensiune, sunt:
VaM ,n cos(n )
 (4.18)
VaM ,1 n cos 

TASE, 2016 22
 După cum rezultă din ecuația (4.16), alegând o valoare optimă pentru  se poate
elimina o anumită armonică sau pot fi reduse două armonice adiacente.

Pentru  = 0°, convertorul cu trei niveluri se comportă ca un convertor cu două

niveluri și oferă utilizarea maximă a tensiunii continue..

Pentru  > 0°, se îmbunătățește calitatea formei de undă de tensiune, dar cu o

reducere a amplitudinii fundamentalei de tensiune.

După cum se observă din ecuația (4.18), amplitudinile armonicelor de tensiune

variază sinusoidal. La  = 15°, componenta fundamentală scade cu 3,41% iar
armonicele cinci și șapte sunt reduse cu 73,2% în comparație cu valorile
corespunzătoare unui convertor cu două niveluri.

Important TASE, 2016 23

Figura 4.7. Tensiunile fundamentală și armonice pentru un convertor cu
trei niveluri (Hingorani 2000)

TASE, 2016 24
 VSC cu cinci niveluri

Important TASE, 2016 25

 VSC cu cinci niveluri

Important TASE, 2016 26

 VSC cu cinci niveluri

Important TASE, 2016 27

 VSC cu cinci niveluri

Important TASE, 2016 28

 VSC cu cinci niveluri

Important TASE, 2016 29

 VSC cu cinci niveluri

Important TASE, 2016 30

 Convertorul VSC multinivel

Vie?ire
+ V + V + V

Borne
t.a.

a)

b)
3V
2V
V Viesire
,
0 
V 
2V 
3V
c)
Fig. 4.9. Circuit în lanţ cu mai multe legături serie (a);
Important analogie cu comutaţia mecanică (b); tensiunea la ieșire (c). 31 2016
TASE,
 Convertorul VSC multinivel

Vie?ire
+ V + V + V

Borne
t.a.

a)

b)
3V
2V
V Viesire
,
0 
V 
2V 
3V
c)
Fig. 4.9. Circuit în lanţ cu mai multe legături serie (a);
analogie cu comutaţia mecanică (b); tensiunea la ieșire (c). 32 2016
TASE,
 Convertorul VSC multinivel

Vie?ire
+ V + V + V

Borne
t.a.

a)

b)
3V
2V
V Viesire
,
0 
V 
2V 
3V
c)
Fig. 4.9. Circuit în lanţ cu mai multe legături serie (a);
analogie cu comutaţia mecanică (b); tensiunea la ieșire (c). 33 2016
TASE,
 Convertorul VSC multinivel

Vie?ire
+ V + V + V

Borne
t.a.

a)

b)
3V
2V
V Viesire
,
0 
V 
2V 
3V
c)
Fig. 4.9. Circuit în lanţ cu mai multe legături serie (a);
Important analogie cu comutaţia mecanică (b); tensiunea la ieșire (c). 34 2016
TASE,
 4.2.2. Convertoare VSC trifazate cu două niveluri

Faza a

Bobină

Transformator
trifazat

Faza b

Faza c

Fig. 4.10. Structura unui convertor VSC trifazat cu două niveluri

Important 35 2016
TASE,
 120 ⁰
vdc
2 vaM
vaM,1

vdc 0 180 360 VcM,1
 120 ⁰
2
vdc
vbM
2 vbM,1
0  VaM,1
180 360
vdc
 120 ⁰
2
vdc
vcM
2 vcM,1 VbM,1

vdc 0 180 360

2
a) b)

Figura 4.11. Tensiunile fundamentale și undele dreptunghiulare ale tensiunilor de fază

corespunzătoare (a); diagrama fazorială a tensiunilor fundamentale de fază pentru un convertor
VSC trifazat cu 6 pulsuri (b)

Important 36 2016
TASE,
 a)

b)

c)
Figura 4.12. Convertor VSC trifazat cu 6 pulsuri conectat la o sarcină (a), tensiunile
la ieșire (b) și armonicele de ordinul 3, 5 și 7 ale acestora (c)
37 2016
TASE,
 Tensiunile de fază vaM, vbM și vcM sunt defazate una față de cealaltă cu 120°. Tensiunile
de ieșire ale polilor b și c sunt exprimate sub forma generală:

vbM  a0   VbM ,n sin  n   bn  (4.19a)
n 1

vcM  a0   VcM ,n sin  n   cn  (4.19b)
n 1

an (4.20a,b)
unde VbM ,n  VcM ,n  an2  bn2 ; bn   cn  tan 1
bn
Efectuând înlocuirile pentru tensiunea vbM rezultă:

1 2 1 vdc  2/3 5/3 2  Componenta

a0  v d   d   d   d 
2 0 bM  0 2/3 5/3   0
 (4.21) continua
2 2

1 2 2v  7   
an   vbM cos  n  d   ...  dc cos  n   sin  n  (4.22)
 0 n  6   2
Armonicele
1 2 2v  7   
bn   vbM sin  n  d   ...  dc sin  n   sin  n  (4.23)
n 0 n  6   2

TASE, 2016 38
 Amplitudinea vbM,n și unghiul de fază relativ αbM,n:
2
 
2      7   7  
vbM ,n  an2  bn2   vdc  s in  n     cos 2  n   sin 2  n   (4.24a)
 n  2  
  3  6 
 1  1
2vdc
vbM ,n  pentru orice număr n impar.
n
an 1 1
bn  tan 1  tan 1  tan bn 
bn  7   7 
tan  n  tan  n 
 6   6 
 7 
cos  n 
sin bn  6   cos   cos  n 7    sin   sin  n 7    0
 bn   bn  
cos bn  7   6   6 
sin  n 
 6 

 7   
sau cos  bn  n   0  cos  n 
 6   2

7   2  (4.24b)
 bn  n  n   bn  n   
6 2  3 

TASE, 2016 39
Expresia lui vbM din (4.19a) poate fi rescrisă sub forma:


2v 1  2 
vbM  dc


n 1 n
sin n 

 
3


(4.25)

Pentru n = 1 (Armonica fundamentala)

2vdc
vbM ,1  (4.26)


Din ecuațiile (4.24a) și (4.26)

vbM ,n 1
 (4.27)
vbM ,1 n

pentru orice număr n impar. De ex.:

pt. arm. 3 amplitudinea este 1 / 3 din fundamentala
pt. arm. 9 amplitudinea este 1 / 9 din fundamentala
etc.

TASE, 2016 40
 Pentru tensiunea vcM rezultă:

a0  0 (4.28a)

2vdc  5    
an  cos  n   sin  n  (4.28b)
n  6   2 

2vdc  5    
bn  sin  n   sin  n  (4.28c)
n  6   2 
2vdc  4 
vcM ,n  ;  cn  n    (4.28d,e)
n  3 

Expresia vcM din (4.19b) devine:

 
2v 1  4  2vdc 1  2 
vcM  dc


n 1 n
sin n 

 
3

 n

n 1 n
sin n 

  
3 
(4.28f)

2vdc
Pentru n = 1, vcM ,1  (4.28g)
n
vcM ,1 1
 (4.28h)
vcM ,n n 41 2016
TASE,
Expresiile celor trei unde dreptunghiulare de tensiune de fază, defazate cu 120°, se rescriu:
2vdc  1
vaM   sin n
 n 1 n
(4.29a)
2vdc  1
vbM   sin n    120  (4.29b)
 n 1 n
2vdc  1
vcM   sin n    120 
 n 1 n
(4.29c)
• Componentele fundamentale ale tensiunilor de fază (n = 1)
2
vaM ,1  vdc sin  (4.30a)

2
vbM ,1  vdc sin    120  (4.30b)

2
vcM ,1  vdc sin    120  (4.30c)

sunt în sistemul de secvență a-b-c și sunt tensiuni de secvență pozitivă.
• Componentele armonicei de ordinul trei (n = 3) în cele 3 unde dreptunghiulare ale
tensiunilor de fază sunt
2
vaM ,3  vdc sin 3 (4.31a)
3
2 2v (4.31b)
vbM ,3  vdc sin 3    120   dc sin 3
3 3
2 2v
vcM ,3  vdc sin 3    120   dc sin 3 (4.31c)
3 3
42 2016
sunt aceleași și sunt considerate ca tensiuni de secvență zero. TASE,
• Componentele armonicei de ordinul 5 (n = 5)
2
vaM ,5  vdc sin 5 (4.32a)
5
2 2v
vbM ,5  vdc sin 5    120   dc sin  5  120  (4.32b)
5 5
2 2v
vcM ,5  vdc sin 5    120   dc sin  5  120  (4.32c)
5 5

sunt în sistemul de secvență a-c-b și sunt considerate ca tensiuni de secvență negativă.

• Componentele armonicei de ordinul 7 (n = 7)

2
vaM ,7  vdc sin 7 (4.33a)
7
2 2v
vbM ,7  vdc sin 7    120   dc sin  7  120  (4.33b)
7 7
2 2v
vcM ,7  vdc sin 7    120   dc sin  7  120  (4.33c)
7 7
sunt în sistemul de secvență a-b-c și sunt considerate ca tensiuni de secvență pozitivă.

TASE, 2016 43
 Rezultă că cele trei unde dreptunghiulare ale tensiunilor de fază, defazate în timp între
ele cu , sunt o combinație a componentelor fundamentale – cele 3 tensiuni de fază de
secvență pozitivă – și a celor n componente armonice – n = 6k + 1 sunt de secvență pozitivă,
componentele n = 6k – 1 sunt de secvență negativă; și n = 3k sunt de secvență zero.
Însumând cele 3 tensiuni de fază din (4.29a,b,c)

2
vaM  vbM  vcM  vdc  sin  n   sin n    120   sin n    120  
n 1 n
pentru orice n impar,

2
vaM  vbM  vcM  vdc  3sin 3  2k  1 
k 0 3  2 k  1 
Deci, tensiunile componentelor de secvență zero sunt

vaM  vbM  vcM 2
vNM   vdc  sin 3  2k  1  (4.34)
3 k  0 3  2k  1 

Obs: Deoarece punctul neutru N al sarcinii nu este conectat la punctul M (fig. 4.12a), nu
există cale de întoarcere a componentelor de secvență zero ale curenților de fază și deci
componentele vNM vor apărea între punctele N și M.

TASE, 2016 44
 Tensiunile între faze și neutru, la bornele sarcinii trifazate sunt:

vaN  vaM  vNM ; vbN  vbM  vNM ; vcN  vcM  vNM (4.35a,b,c)

Tensiunile sarcinii cuprind numai o componentă fundamentală

( VaM ,1  VaN ,1 ;VbM ,1  VbN ,1 ;VcM ,1  VcN ,1 ) și n componente armonice cu o amplitudine
normalizată de (1/n), unde n = 6k ± 1 pentru k = 1, 2, 3…

Tensiunile la bornele sarcinii trifazate sunt:

La fel ca VaM
 
2v 1 2v 1
vaN  dc  sin  n  (4.36a) vaM  dc  sin n
 n 1 n  n 1 n


2v 1
vbN  dc  sin n    120  (4.36b)
 n 1 n

2v 1
vcN  dc  sin n    120  (4.36c)
 n 1 n

care conțin componente fundamentale și componente armonice n = 6k ± 1.

TASE, 2016 45
 Cele trei tensiuni la ieșire, care apar ca o combinaţie între componentele fundamentale și
n componente armonice, au amplitudinile egale cu:
2vdc
VaN ,n  VbN ,n  VcN ,n  (4.37)
n
unde n = 1 și 6k ± 1 pentru k = 1, 2, 3…

Amplitudinile celor n componente armonice normalizate la componenta fundamentală sunt

VaN ,n VbN ,n VcN ,n 1 (4.38)

  
VaN ,1 VbN ,1 VcN ,1 n

Raportul dintre amplitudinile componentelor fundamentale și tensiunea continuă

VaN ,1 VbN ,1 VcN ,1 2 (4.39)

  
vdc vdc vdc 

Important TASE, 2016 46

 4.2.3. Convertoare multipuls cu două niveluri
VSC cu 12 pulsuri și două niveluri
circuit magnetic
ea
d eb
ec
vdc n2
3 n1
f
n2 n2
e
a
n1

c n1 n1 b
N

a) Ve,1

vdc 2 + e f
- d O (Referinta)
30
O
Vf,1 Vd,1
M VSC d-e-f, -30
Vc,1
vdc 2 +
a b c Va,1
- (Referinta)
VSC a-b-c, 0
b,1 V
b) c)
Fig. 4.13 Configuraţia unui VSC cu 12 pulsuri (a);
schema echivalentă cu comutatoare (b); diagramele fazoriale ale tensiunilor (c)
Important 47
TASE, 2016
 vDC
2 vaM
va,1 
0 O
O

vDC 360 Vc,1

2
vDC
2 vbM
vb,1 
0 Va,1 referinta
a) O
360
O
b)
vDC
2
vDC
2 vcM Vb,1
vc,1 
0 O O

vDC 360
2

vDC
2 vdM
vd,1
0 
O O
Vf,1
vDC 360
2
vDC
2 veM
ve,1
c) 0 O
 d) referinta
O
360
vDC
2
Ve,1
vDC
Vd,1
2 vfM
vf,1
0 
O
O

vDC 360
2

Fig. 4.14. Tensiunile pe fază şi fazorii tensiunilor fundamentale pentru configuraţia unui
48 2016
TASE,
Important convertor cu 12 pulsuri
 Un convertor VSC cu 12 pulsuri generează două sisteme trifazate (a-b-c și d-e-f) de
unde dreptunghiulare de tensiune:
2vdc 1  2vdc  1 
vaM   sin( n ); vdM  
 n 1 n
sin n ( 
6
) (4.40a,d)
 n 1 n
2vdc  1 2vdc  1 
vbM  
 n 1 n
sin n(  120); eMv  
 n 1 n
sin n ( 
6
 120) (4.40b,e)

2vdc  1 2vdc  1 
vcM  
 n 1 n
sin n (  120 ); v fM  
 n 1 n
sin n (  
6
 120) (4.40c,f)

• Componentele fundamentale de secvenţă pozitivă în tensiunile de fază

2v 2v (4.41a,d)
va ,1  dc sin(n ); vd ,1  dc sin(  30)
 
2v 2v 2v
vb ,1  dc sin(  120); ve ,1  dc sin(  120  30)  dc sin(  150) (4.41b,e)
  
2vdc 2vdc 2vdc
vc ,1  sin(  120); v f ,1  sin(  120  30 )  sin(  90) (4.41c,f)
  
• Tensiunile la bornele de ieşire ale unui VSC cu 12 pulsuri

n 2vdc 1
ea  2 2
n1 
 n sin n
n 1
(4.44a)

n 2vdc 1
eb  2 2
n1 
 n sin n(  120)
n 1
(4.44b)

n 2vdc 1
ec  2 2
n1 
 n sin n(  120)
n 1
(4.44c)
49
Important TASE, 2016
 vDC ea
2 ea,1

0 O
O

vDC 360
Ec,1
2
vDC eb
2
eb,1

0 O Ea,1 referinta
O
360
vDC
2
vDC ec
2 Eb,1
ec,1 
0 O O

vDC 360
2
a) b)
Fig. 4.15 Cele trei tensiuni fundamentale la ieşire defazate cu 120º şi tensiunile cu
12 pulsuri corespunzătoare (a); Diagrama fazorială a tensiunilor fundamentale la
ieşire în configuraţia unui VSC cu 12 pulsuri (b).

Important TASE, 2016 50

 • Amplitudinile componentelor fundamentale și componentelor armionice (n) ale
tensiunii generate la ieșire

n2 2vdc
Ea ,n  Eb, n  Ec , n  2 (4.45a)
n1 n
unde n = 1 și n = 12k ± 1 pentru k = 1, 2, 3…

• Raportul dintre amplitudinile componentelor armonice și componentele fundamentale

Ea , n Eb , n Ec , n 1
   (4.45b)
Ea ,1 Eb ,1 Ec ,1 n

• Amplitudinile componentelor fundamentale normalizate la tensiunea continuă

Ea ,1 Eb ,1 Ec ,1 n2 4
   (4.45c)
vdc vdc vdc n1 

Important TASE, 2016 51

 Convertoare VSC cu 24 și 48 de pulsuri şi două niveluri

• Transformatoare cu defazaj complex;

• Defazajul dintre două VSC cu 6 pulsuri, consecutive într-o configurație cu 24 pulsuri

(4 x 6) este de 2π/6, respectiv 15, iar pentru 48 pulsuri (8 x 6) este de 7.5.

• Tensiunea generată de un convertor cu 24 de pulsuri conţine armonice de ordinul

n=24k1
n2 4 Vdc  1 1 1 1 
van  4  sin  t  sin 23t  sin 25 t  sin 47  t  sin 49t  ...  (4.46a)
n1  2  23 25 47 49 

• Raportul între componentele armonice de ordinul n şi componenta fundamentală a

tensiunii pe faza a
va , n 1
 (4.46b)
va ,1 n

TASE, 2016 52
 O soluţie alternativă la circuitul magnetic care este complex și scump, este
utilizarea unor cvasi-configuraţii cu 24 şi 48 de pulsuri.

• Un cvasi-convertor cu 24 de pulsuri este alcătuit din două convertoare cu 12 pulsuri

conectate în paralel, având unghiurile de intrare în conducţie defazate cu 15.

• Deși componentele armonice de ordinul n=12k  1 nu sunt complet anulate, valorile

lor sunt mult mai mici decât cele produse de convertoarele cu 12 pulsuri.
Tensiunea la bornele fazei a
n2 4 Vdc    1  11  1  13 
va  4 (cos   sin t  cos   sin11t  cos   sin13t 
n1  2 24
  11  24  13  24 
1  23  1  25  (4.47a)
 cos   sin 23t  cos   sin 25t  ...)
23  24  25  24 
Raportul dintre amplitudinile componentelor armonice de ordin n şi ale fundamentalei sunt:
va  n cos  n / 24 
 (4.47b)
va 1 n cos   / 24 

• Un cvasi-convertor cu 48 de pulsuri se compune din două cvasi-convertoare cu 24 de

pulsuri, conectate astfel încât să existe un defazaj de 7.5între cele două convertoare.

TASE, 2016 53
 a)

b)

c)

d)

Fig. 4.16 Tensiunile la ieşire obţinute din simulări ale convertoarelor VSC: (a) cu 6 pulsuri;
(b) cu 12 pulsuri; (c) cu 24 pulsuri; cu 48 pulsuri [Sen] 54 2016
TASE,
 4.3 Modulul de control

Strategii de comutație folosite în VSC:

Comutare la frecvența fundamentală (50 sau 60 Hz): comutarea fiecărui dispozitiv

semiconductor este limitată la o intrare în conducție și la o blocare pe fiecare ciclu.
Topologiile anterior prezentate în figura 4.3. ar produce în acest caz un nivel
ridicat de armonici. Din acest motiv, pentru a obține o formă de undă de calitate și
puteri mari, în cele mai multe cazuri se preferă folosirea mai multor VSC-uri cu
șase pulsuri, aranjate pentru a forma o structură multi-puls.

Modulație în durată/lățime a pulsurilor MID (Pulse Width Modulation - PWM este

acronimul folosit în engleză): această tehnică de control permite dispozitivelor de
comutație să intre în conducție și să se blocheze cu o frecvență superioară
frecvenței fundamentale. Forma undei de ieșire este tăiată, iar lățimea pulsurilor
rezultate este modulată. Armonicele din unda obținută la ieșire sunt translatate
către frecvențe superioare, iar filtrele necesare sunt reduse cu mult.

Important TASE, 2016 55

 Modulaţia în lăţime a pulsurilor (PWM)

(a) Compararea
semnalelor de referință
și purtător

(b) Semnalul rezultat

Fig. 4.17 Principiul modulației în lățime

 1
 2 Vdc , vreferinţă  v purtătoare (Ta  conduce)
va 0  
 1 V , v  v purtătoare (Ta  conduce)
 2 dc referinţă Important
TASE, 2016 56
 Exemplu de circuit care
inglobeaza un invertor
trifazat cu 6 pulsuri
(Aplicatii JT)

Principiile raman valabile si

pentru VSC de putere mai mare

Important
 Semnalele de comandă pentru semiconductoare sunt generate prin comparația
între o undă triunghiulară vp(t), numită undă purtătoare (frecvență fp și amplitudine Vp)
și o undă de referință vref, de formă sinusoidală (frecvență fref și amplitudine Vref).

Frecvența undei de referință trebuie să fie egală cu cea dorită pentru fundamentala
undei de ieșire.

Comparația între cele două unde se face în cadrul unui comparator. Tensiunea de
ieșire a comparatorului, după prelucrare, este tensiunea de comandă a dispozitivelor
semiconductoare.

Exemplu pentru convertorul monofazat (fig. 4.5):

Vdc
• Dacă vref > vpurtătoare, atunci conduce S1a și va 0 
2

Vdc
• Dacă vref < vpurtătoare, atunci conduce S2a și va 0 
2

TASE, 2016 58
 4.4 Structura unui STATCOM

Linie electrică C.A.

I inductiv
Diodă Comandă
şi control (b)

Vdc
 I capacitiv
(a) (c)

Fig. 4.18 Schema compensatorului static avansat (a) şi

Important diagramele fazoriale ale tensiunilor (b) şi (c). TASE,
59
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Tensiunea de linie (V) Curentul (I)

Tensiunea
STATCOM
(V0) (p=48)

Fig. 4.19 Forma undelor de tensiune (V0) şi curent (I) pentru un convertor cu 48 pulsuri.

TASE,
60
Important
2016
 Caracteristicile statice V-I şi V-Q ale STATCOM

Fig. 4.20 Caracteristicile V-I (a) și V-Q (b) ale STATCOM

TASE,
61
Important
2016
 Caracteristicile V-I STATCOM vs. SVC

Cu compensare

Fără
compensare

Fig. 4.21 Caracteristicile V-I

STATCOM vs. SVC

19
TASE,
62
Important
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

STATCOM STATCOM/CF STATCOM/CCT

CF CCT

+/- 225 MVAr +112.5 MVAr +/- 112.5 MVAr +150 MVAr +/-75 MVAr

Fig. 4.23 Variante de montare

TASE,
63
Important
2016
 Suprafaţa ocupată de STATCOM vs. SVC

~40%SVC

Fig. 4.24 Suprafaţa ocupată de STATCOM vs. SVC TASE,

64
2016
 4.6.1. Modelul STATCOM pentru regimul permanent

Caracteristica statică a STATCOM are trei domenii de

funcţionare (Fig. 4.20a):
• Domeniul de control liniar delimitat de curentul maxim
capacitiv ICmax şi de curentul maxim inductiv ILmax;

• Domeniul capacitiv, caracterizat de injecţia în nodul de racord a

unui curent ISTATCOM = ICmax;

• Domeniul inductiv, caracterizat de absorbția în nodul de racord

a unui curent ISTATCOM = ILmax;

TASE,
65
Important
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

În afară de limitările de curent există şi limitări de tensiune

• Limita maximă a tensiunii de referinţă Vref,max;
• Limita de protecţie la tensiune minimă Vmin,serv.

STATCOM se comportă asemănător cu SVC cu diferenţa

majoră că în afara domeniului linear de reglaj STATCOM
este:
- Un injector de curent constant, ISTATCOM = ICmax pentru
V<Vmin;
- O inductivitate care absoarbe un curent constant,
ISTATCOM = ILmax pentru V >Vmax.

TASE,
66
Important
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Se consideră circuitul echivalent din Fig. 4.25:

Voltage
Vk θk
Sursa VSI Source
Ik Ikd Vd δ d Inverter

Sk Z T = RTd + jXTd d Skd

k
Nod
Nod racord
racord
lareţea
rețea

Fig. 4.25. Reprezentare STATCOM pentru

calculul regimului permanent
Transformatorul de racord la reţea este modelat prin reactanţa de scăpări
XTd şi prin rezistenţa RTd care modelează pierderile de putere activă din
înfăşurările transformatorului.
TASE,
67
Important
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM
- Nodul de racord k se modelează ca un nod de tip PU, iar când se depăşesc
limitele de Q atunci nodul k se transformă în nod PQ cu Q dată de limita
violată.
Tensiunea la bornele sursei VSI este dată de expresia:

V d  Vd (cos d  j sin d ) (4.51)

Puterea aparentă complexă injectată/absorbită de STATCOM va fi:

* * * *
 *

S kd  V d I kd  V d (V d  V k )Y kd  Vd2  V d V k Y kd
*
(4.52)

unde:
V k  Vk e jk
1
Y kd  Gkd  jBkd 
Important
RTd  jX Td TASE,
68
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

În urma efectuării unor operaţii algebrice în planul complex, se obţin

expresiile puterilor nodale la nodul k şi la bornele sursei de tensiune (Skd):

ìï P = V 2G + V V [G cos( q - d ) + B sin( q - d ) ]
ïï k k kd d k kd k d kd k d
ïï 2
ï k Q = - Vk Bkd + VdVk [Gkd sin( qk - dd ) - Bkd cos( qk - dd ) ]
í
ïï P = V 2G + V V [G cos(d - q ) + B sin(d - q ) ] (4.53a,b,c,d)
ïï kd d kd d k kd d k kd d k
ïï Q = - V 2 B + V V [G sin(d - q ) - B cos(d - q ) ]
ïî kd d kd d k kd d k kd d k

Folosind aceste expresii, se obţine modelul liniarizat pentru calculul

regimului permanent prin metoda Newton-Raphson al dispozitivului
STATCOM:
TASE,
69
Important
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

éD Pk ù é ¶ Pk ¶ Pk ¶ Pk ¶ Pk ùéD q ù
ê ú ê Vk Vd úê k ú
ê ú ê ¶ qk ¶ Vk ¶ dd ¶ Vd úê ú
ê úê
ê ú
êD Qk ú ê¶ Q ¶ Qk ¶ Qk ¶ Qk úêD Vk úú
ê ú ê k Vk Vd úê V ú
ê ú ê¶ q ¶ Vk ¶ dd ¶ Vd úê k ú
êD P ú= ê k úê ú (4.53’)
ê kd ú ê¶ P ¶ Pkd ¶ Pkd ú
¶ Pkd úêD d ú
ê ú ê kd Vk Vd úê d ú
ê¶ q
ê ú ê k ¶ Vk ¶ dd ¶ Vd úêê ú
ê
D Q
ê kd ú
ú ê úêD V úú
ê ú ê¶ Qkd ¶ Qkd
Vk
¶ Qkd ¶ Qkd úê d ú
Vd úê
ê
êë ú
û êë ¶ qk ¶ Vk ¶ dd ¶ Vd úûêë Vd úúû

Observaţie: Pentru obţinerea modelului liniarizat s-au considerat ca

variabile de stare modulele şi argumentele tensiunilor Vk şi Vd. Pentru
calculul elementelor matricei Jacobian se derivează expresiile
(4.53a,b,c,d) în raport cu variabilele de stare considerate.
TASE,
70
Important
2016
 4.6.2. Modelul dinamic al STATCOM

Modelul dinamic al STATCOM are la bază modelul dinamic al SVC,

diferenţa constând în limitele acestora:

- STATCOM este limitat în curent (între ICmax şi ILmax)

- SVC este limitat în susceptanţă (BCmax şi BLmax).

Modelul dinamic simplificat

Modelarea dispozitivului STATCOM în regim dinamic poate fi realizată

printr-o injecţie de curent a cărei valoare este corectată printr-un bloc de
comandă şi control (Fig. 4.26).

TASE,
71
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

V k θk
π KSL
Ikd θk+ 2
Modelarea pantei
caracteristicei V-I
Vk Vdmax
jXTd
Vref + Vd 1
Vd K
s Xtd Ikd
+
Vdmin Vk
SemnaleSemnale
suplimentare
VSI (ex.suplimentare
amortizarea Regulator
Regulator
oscilaţiilor) de tensiune

a b

Fig. 4.26. Modelul dinamic simplificat al STATCOM

TASE,
72
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

Prin intermediul regulatorului de tensiune se calculează tensiunea Vd,

generată de VSI, iar pe baza acesteia rezultă curentul Ikd injectat în
reţeaua electrică:

I kd  (V k  V d ) / jX Td (4.54)

unde XTd este reactanţa de scăpări a transformatorului de conectare

la reţeaua electrică.

Modelul dinamic simplificat conţine următoarele elemente:

 regulatorul de tensiune, modelat prin funcţia de transfer K / s, unde K

este factorul de câştig integral;
 blocul care modelează panta SL a caracteristicii V-I a dispozitivului
prin funcţia de transfer KSL, unde KSL este inversul pantei.

TASE,
73
2016
 4. Compensatorul static sincron STATCOM

 o intrare pentru semnale suplimentare destinată de exemplu, pentru

amortizarea oscilaţiilor;
 limitele de tensiune corespunzătoare curenţilor limită ai STATCOM
(vezi caracteristica V-I din figura 4.20a):

Vd min  Vk  X Td I C min
(4.55a,b)
Vd max  Vk  X Td I L max

unde ICmin şi ILmax sunt curenţii maximali, capacitiv şi inductiv, pentru

STATCOM.

Dezavantaje ale modelului simplificat: nu modelează sursa de tensiune

continuă şi nici tensiunea alternativă generată de VSC.
Modelul dinamic simplificat se foloseşte în special pentru studiul
stabilităţii pe termen scurt.
TASE,
74
2016
 ICmax, ILmax

Itranz

Iperm

ttranz t

Fig. 4.27. Dependenţă de timp a limitelor curenţilor prin STATCOM

TASE, 2016 75 2016

TASE,
 Model STATCOM implementat în programul EUROSTAG

Vmăs Circuit de V
măsurare

ISTATCOM
XLS *
ILmax
Vref + Iref B
Regulator Controlul
I Interfaţă
tensiune curentului

ICmax

Fig. 4.28. Modelul STATCOM implementat în programul EUROSTAG

V V 0
I comp 
jX STATCOM
TASE,
76
2016
 Instalaţii STATCOM în funcţiune

154 kV

Transformator principal
80 MVA,
Transformatori 154 kV / 34.2 kV
8×10 MVA,
34,2 kV / 3

0° 7.5° 15° 22.5° 30° 37.5° 45° 52.5°

10 MVA,
3 kV

Condensator
4150 V

Fig. 4.29 STATCOM de  80 MVAr în Japonia

TASE,
77
2016
 STATCOM la Sullivan
Către linia
de 161 kV 161 kV 500 kV
LEA 500 kV

PT Către bateria cu 161/500 kV

condensatoare
TC de 84 MVAr

Transformatorul principal
161/5.1 kV
Transformatoare defazoare,
Interfaţă magnetică fiecare realizând 7,5 °

Convertoare
VSC trifazice
8x12,5 MVA

Controlul
convertorului

STATCOM Sisitem de
răcire
Interfaţa
SCADA operatorului local

Fig. 4.30 STATCOM de  100 MVAr în SUA

TASE,
78
2016
 STATCOM la Sullivan

Capacitatea nominală 100 MVAr

Tensiunea liniei de c.a. de 161 kV
transport
Tensiunea nominală a 5,1 kV
convertorului
Tensiunea nonimală la c.c. 7,6 kV
Numărul de impulsuri 48
Număr de GTO în serie 5
Numărul total de GTO 240
Tensiunea/Curentul GTO 4,5 kV / 4 kA

Fig. 4.31 Instalaţia STATCOM de la Sullivan

TASE,
79
2016
 Sistem mixt SVC şi STATCOM în UK

154kV

Transformator
237 MVA
15,1kV

GTO

+127 MVAr 75 MVAr +23 MVAr

CCT STATCOM Filtru armonici

Fig. 4.33 SVC de +225/-52 MVAr şi STATCOM de 75 MVAr

în East Claydon U.K
TASE,
80
2016
 STATCOM la Talega

Fig. 4.34 STATCOM în staţia Talega 81

TASE,
2016
 STATCOM la Holly

138 kV

31,2 MVAr 31,2 MVAr 31,2 MVAr

VCS
Filtru +/- 95 MVAr
15 MVAr

Fig. 4.35. STATCOM şi MSC la Holly, SUA

TASE,
82
2016
 STATCOM la Velco Essex

Fig. 4.36 STATCOM în staţia Velco Essex

TASE,
83
2016