Nume și prenume elev:

EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR | Capitolul 4 | Tranzistoare

I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. La conducţia curentului electric în tranzistoarele cu efect de câmp participă:
a) numai electronii;
b) numai golurile;
c) un singur tip de purtători, şi anume purtătorii majoritari;
d) un singur tip de purtători, şi anume purtătorii minoritari.

2. Tranzistorul cu efect de câmp este un dispozitiv electronic cu trei electrozi:

a) sursă, drenă şi poartă; b) emitor, colector şi bază;
c) anod, catod şi poartă; d) emitor, colector şi poartă.

3. TEC – J este comandat în:

a) curent; b) tensiune;
c) putere; d) curent sau tensiune.

4. Tranzistorul cu efect de câmp:

a) amplifică în curent;
b) au amplificarea în curent foarte mare;
c) amplifică în curent numai cu poartă polarizată separat;
d) amplifică în tensiune.

5. În comparaţie cu tranzistoarele bipolare, tranzistoarele cu efect de câmp au:

a) curent de intrare mult mai mare; b) curent de intrare mult mai mic;
c) impedanţa de ieșire mult mai mare; d) impedanţa de intrare mult mai mică.

6. Tensiunea dintre poartă şi sursă UGS în regim de funcţionare la TEC-J trebuie:

a) să fie pozitivă; b) să fie negativă;
c) să polarizeze direct joncţiunea pn; d) să polarizeze invers joncţiunea pn.

7. TEC cu poartă izolată cu canal iniţial au poarta formată:

a) dintr-o regiune semiconductoare de tip p; b) dintr-o regiune semiconductoare de tip n;
c) dintr-un strat metalic; d) dintr-un izolator.

8. Caracteristicile statice de ieşire ale TEC reprezintă dependenţa grafică dintre:

a) ID = f(UDS); b) ID = f(UG);
c) IG = f(UG); d) ID = f(IG).

9. Funcţionarea TEC-J este caracterizată de:

a) curent de intrare foarte mic şi impedanţă de intrare foarte mare;
b) curent de intrare foarte mare şi impedanţă de intrare foarte mare;
c) curent de intrare foarte mare şi impedanţă de intrare foarte mică;
d) curent de intrare foarte mic şi impedanţă de intrare foarte mică.

10. Analizând modul de polarizare al tranzistoarelor cu efect de câmp cu joncţiune din figura 4.84, precizează
care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
a) ambele tranzistoare sunt blocate; b) ambele tranzistoare conduc;
c) tranzistorul Q1 conduce şi Q2 este blocat; d) tranzistorul Q1 este blocat şi Q2 conduce.

Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | BAZELE ELECTRONICII ANALOGICE. Clasa a X-a.© CD PRESS | www.clasadigitala.ro
 D D
+ -
iD iD
Q1 Q2
VDS > 0 VDS < 0
G G +
-

VGS < 0 + - VGS > 0 - +

S S
Fig. 4.84

II. Stabilește valoarea de adevăr a propoziţiilor.

1. Tranzistoarele cu efect de câmp cu joncţiuni sunt comandate în curent.
2. Tranzistoarele cu efect de câmp în comparaţie cu tranzistoarele bipolare au curenţi de intrare mult
mai mici şi impedanţa de intrare mult mai mare.

III. Rezolvă următoarele probleme.

1. În figura 4.85 este prezentată structura fizică a unui

tranzistor TEC MOS de tip n.
a) Definește tranzistorul TEC MOS.

b) Identifică elementele numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5,

6, 7. Fig. 4.85

c) Explică funcţionarea acestui tip de tranzistor.

d) Reprezintă, pe fișa de evaluare, simbolul acestui tranzistor.

Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | BAZELE ELECTRONICII ANALOGICE. Clasa a X-a.© CD PRESS | www.clasadigitala.ro
 2. Se consideră tranzistoarele cu efect de câmp de tip MOS.
a) Reprezintă simbolul acestor tranzistoare.

b) Compară tranzistoarele cu efect de câmp de tip MOS cu tranzistoarele bipolare, în funcţie de:
– tipul de comandă al tranzistorului;
– curentul de intrare;
– impedanţa de intrare;
– frecvenţa de lucru;
– dependenţa de temperatură.

c) Indică dezavantajele tranzistoarelor cu efect de câmp de tip MOS.

d) Specifică ce precauţii speciale se iau la utilizarea tranzistoarelor cu efect de câmp de tip MOS.

3. În figura 4.86 sunt reprezentate simbolurile unor componente electronice.

2 2

1 1
1 2 1 2

3
3
a b c d
Fig. 4.86

Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | BAZELE ELECTRONICII ANALOGICE. Clasa a X-a.© CD PRESS | www.clasadigitala.ro
 a) Precizează denumirea componentelor reprezentate.

b) Indică denumirea terminalelor pentru fiecare componentă.

c) Precizează câte o utilizare tipică pentru fiecare componentă.

+ED+ + 24 V

RD= 4,7 kΩ
4. Se consideră circuitul din figura 4.87, în care tranzistorul are următorii
parametri:
U0
IDSS = 5,6 mA; UT = – 4 V.
a) Reprezintă, pe schemă, curenţii şi tensiunile. RS= 10 kΩ

-ES = 12 V
Fig. 4.87

b) Identifică tipul tranzistorului.

c) Determină:
U0 dacă Ui = 0;

U0 dacă Ui = 10 V;

Ui dacă U0 = 0.

Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | BAZELE ELECTRONICII ANALOGICE. Clasa a X-a.© CD PRESS | www.clasadigitala.ro
 5. În montajul din figura 4.88, tranzistorul TECJ are următorii parametri: +ED
IDSS = 6 mA, UT = – 6 V.
În plus, se cunosc: + ED = 24 V, – Es = – 12 V , RS = 8 kΩ, RD = 6 kΩ. RD
Determină: UD
a) Tensiunea U0 dacă U1 = 0.
U1

b) Tensiunea U0 dacă U1 = 5 V. R
-ES
Fig. 4.88
c) Tensiunea U1 dacă U0 = 0.

6. Se consideră circuitul din figura 4.89, în care se cunosc:

IDSS = 9 mA, UT = – 3 V, VDD = 12 V, RS = 1 kΩ, RD = 3 kΩ, RG = 1 MΩ.
Determină punctul static de funcţionare.

7. Se consideră circuitul de polarizare a unui tranzistor TECJ din figura 4.89. +ED
Tranzistorul are următorii parametri:
IDSS = 6 mA, UT = – 4 V. Tensiunea de alimentare este ED = 30 V, RG = 1 MΩ. Se doreşte
RD
obţinerea unui punct de funcţionare cu ID = 3 mA şi UDS = 10 V. Determină valorile
rezistenţelor RS şi RD, care permit obţinerea acestui punct de funcţionare.

RG RS

Fig. 4.89

Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | BAZELE ELECTRONICII ANALOGICE. Clasa a X-a.© CD PRESS | www.clasadigitala.ro