Calculul parametrilor liniilor electrice

1. Breviar de calcul
Parametrii liniilor electrice pot fi grupaţi în două categorii:
− parametri longitudinali: rezistenţa R şi reactanţa inductivă X, exprimaţi în [Ω], care
reprezintă componentele impedanţei complexe: Z = R + jX ;
− parametri transversali: conductanţa G şi susceptanţa capacitivă B, exprimaţi în [S],
care reprezintă componentele admitanţei complexe: Y = G + jB.
Parametrii unei linii electrice pot fi exprimaţi şi sub formă specifică sau lineică, prin
raportarea valorilor absolute ale parametrilor la unitatea de lungime:
− rezistenţa specifică (lineică) r0 şi reactanţa specifică (lineică) x0, exprimaţi în [Ω/km];
− conductanţa specifică (lineică) g0 şi susceptanţa specifică (lineică) b0, exprimaţi în
[S/km].
Rezistenţa liniilor electrice
Rezistenţa conductoarelor active Rca se calculează cu relaţia:
Rca = Rcc (1 + YS + YP ) (1)

în care Rcc este rezistenţa conductorului la tensiune continuă;

YS – coeficient de corecţie datorat efectului pelicular (efectul de suprafaţă);
YP – coeficient de corecţie datorat efectului de proximitate (efectul Skeen).
Rezistenţa conductorului la tensiune continuă Rcc se calculează cu relaţia:
l
Rcc = ρ (2)
s
în care ρ este rezistivitatea materialului conductor;
l – lungimea liniei;
s – secţiunea transversală a conductorului.
Asupra rezistenţei la tensiune continuă se pot introduce trei corecţii: de lungime, corecţia
de temperatură şi de secţiune.
Rezistenţa de secvenţă pozitivă şi negativă:
RL+ = RL− = Rca (3)
Rezistenţa de secvenţă zero:
− LEA fără conductor de protecţie:
RL0 = Rca + 3Rp (4)

− LEA cu conductor de protecţie:

Rcp  R p
RL0 = Rca + 3 (5)
Rcp + R p

Rezistenţa căii de întoarcere prin pământ:

1
R p = ω  μ  10-3  km  (6)
8

1
în care ω = 2π  f este pulsaţia tensiunii alternative, iar μ = μ 0  μ r reprezintă permeabilitatea
magnetică absolută a căii de întoarcere prin pământ, compusă din: μ0 = 4π  10−7 H m
permeabilitatea magnetică absolută a vidului şi μ r permeabilitatea magnetică relativă căii de
întoarcere prin pământ.
Reactanţa inductivă a liniilor electrice
Reactanţa inductivă se poate calcula cu relaţia:
X L = ω  L = 2π  f  L (7)
în care L este inductivitatea ataşată unui circuit, exprimată în [H].
a) Inductivitatea unui conductor aparţinând unei linii electrice monofazate.
μ 0  l d12
L= ln (8)
2π re

în care re = r e−μr 4 este raza echivalentă a conductorului iar d12 este distanţa dintre
conductoare.
Pentru conductoarele masive, realizate din materiale nemagnetice, raza echivalentă
devine re = 0,7788r. Raza echivalentă este mai mică pentru conductoarele multifilare faţă de cele
masive şi este mai mare la conductoarele magnetice faţă de cele nemagnetice.
b) Inductivitatea unui conductor aparţinând unei linii electrice trifazate simplu circuit,
având dispunerea oarecare a fazelor (fig. 1):
a μ0  l  d12 d13 3 d13 
La = =  ln −j ln   La − jLa
' "
(9)
Ia 2   re 2 d12 

d 12

1 d 13

2 d 23 3

Fig. 1. LEA trifazată cu un singur circuit.

În cazul particular în care d12 = d13 = d partea imaginară din relaţia (8) devine zero, iar
inductivitatea ataşată fazei a se calculează cu relaţia:
μ0  l d
La = ln (10)
2π re
c) Inductivitatea unui conductor aparţinând unei linii electrice trifazate simplu circuit cu
transpunerea simetrică a fazelor:
μ 0  l DMG
L= ln (11)
2π re

în care DMG = 3 d12  d 23  d31 este distanţa medie geometrică dintre fazele circuitului.
d) LEA dublu circuit cu transpunerea simetrică a fazelor (fig. 2):

2
 μ 0  l  DMG DMG1 
L= ln    (12)
2π  re DMG2 

în care DMG1 = 3 d15  d 26  d34 este distanţa medie geometrică între conductoarele fazelor
neomoloage, iar DMG2 = 3 d14  d 25  d 36 este distanţa medie geometrică între conductoarele
fazelor omoloage.
l/3 l/3 l/3

a c b
Ia
b a c
Ib
c b a
Ic
c’ b’ a’
Ia’
b’ a’ c’
Ib’
a’ c’ b’
Ic’
pasul I pasul II pasul III
Ciclu de transpunere

Fig. 2. LEA trifazată dublu circuit cu transpunerea simetrică a fazelor.

Conductanţa liniilor electrice
În cazul LEA, pierderile transversale de putere activă pot fi cauzate de curenţii de
scurgere de pe suprafaţa izolatoarelor sau de fenomenul corona.
În cazul LEC, pierderile transversale sunt localizate la nivelul izolaţiei şi se datorează
fenomenelor de ionizare în dielectricul cablurilor, a imperfecţiunii izolaţiei sau ciclului de
histerezis în dielectric.
Susceptanţa liniilor electrice
Susceptanţa capacitivă se poate calcula cu relaţia:
BL = ω  C = 2π  f  C (13)
în care C este capacitatea de serviciu a liniei, exprimată în F.
Pentru LEA simplu circuit cu coronament simetric, cu conductoarele dispuse în vârfurile
unui triunghi echilateral de latură d = d12 = d23 = d31, în ipoteza considerării distanţelor dintre
conductoare (se neglijează înălţimea de suspendare a conductoarelor faţă de pământ), capacitatea
de serviciu se calculează cu relaţia:
2π  ε 0  l
C= (14)
d
ln
r
în care este permitivitatea absolută a vidului, iar r este raza conductorului.
Pentru LEA simplu circuit cu transpunerea simetrică a fazelor:
2π  ε 0  l
C+ = C− = (15)
 2h DMG 
ln  m  
 r DMG ' 

în care DMG ' = 3 d12 '  d 23 '  d31' este distanţa medie geometrică dintre faze şi imaginile acestora
faţă de pământ;
hm = 3 h1  h2  h3 – înălţimea medie geometrică a fazelor faţă de pământ.

3
 Pentru LEA simplu circuit cu transpunerea simetrică a fazelor:
2π  ε 0  l
C0 = (16)
 2h  DMG ' 
2

ln  m   
 r  DMG  
Pentru LEA dublu circuit cu transpunerea simetrică a fazelor:
2π  ε 0  l
C+ = C− = (17)
 2h DMG DMG1 DMG2 ' 
ln  m    
 r DMG ' DMG1 ' DMG2 

în care DMG1 ' = 3 d15 '  d 26 '  d34 ' este distanţa medie geometrică dintre faze şi imaginile fazelor
neomogene faţă de pământ;
DMG2 ' = d14 '  d 25 '  d36 '
3 – distanţa medie geometrică dintre faze şi imaginile fazelor
omogene faţă de pământ.
Pentru LEA dublu cu transpunerea simetrică a fazelor:
2π  ε 0  l
C0 = (18)
 2h DMG '  DMG ' DMG '  2 
ln  m   1
 2
 
 r DMG  DMG1 DMG2   
În cazul LEC, datorită distanţelor mult mai mici dintre conductoare, valoarea capacităţii
de serviciu creşte semnificativ în comparaţie cu cazul LEA. Pentru cablurile electrice cu câmp
electric radial, capacitatea de serviciu de secvenţă pozitivă este dată de relaţia:
2π  ε 0  ε r  l
C+ = (19)
r
ln 2
r1
în care εr este permitivitatea relativă a dielectricului cablului.
r1 – raza la interiorul învelişului izolant;
r2 – raza la exteriorul învelişului izolant.
Schemele echivalente ale liniilor electrice
Pentru o linie electrică având lungimea l, constituită din n circuite identice funcţionând în
paralel, având parametrii specifici omogeni, se calculează impedanţa longitudinală echivalentă şi
admitanţa transversală echivalentă:
1
Z L = RL + jX L = ( r0 + jx0 ) l
n (20)
Y L = GL + jBL = n ( g 0 + jb0 ) l
Linia poate fi modelată folosind schemele echivalente cu parametri concentraţi:
− schema echivalentă în π (fig. 3,a);
− schema echivalentă în π fără pierderi transversale (fig. 3,b);
− schema echivalentă în dipol (fig. 3,c).

4
 ZL ZL

YL YL BL BL
j j j j
2 2 2 2

a. b.
ZL

c.
Fig. 3. Schemele echivalente ale liniilor electrice: a. schema echivalentă în π; b. schema echivalentă în π
fără pierderi transversale; c. schema echivalentă în dipol.

2. Probleme rezolvate
Aplicaţia 1
Se consideră un coronament de stâlp, prezentat în figura 4, cu fazele dispuse la acelaşi
nivel faţă de pământ, pentru care se cunosc: distanţele între faze: d12 = d23 = 7,5 m, înălţimea faţă
de sol: h = 20 m şi raza unui conductor: r = 12,1 mm.
Să se calculeze reactanţa inductivă lineică, x0 şi susceptanţa capacitiva lineică, b0,
considerând situaţiile fără transpunerea fazelor şi cu transpunerea fazelor;

Fig. 4. Coronament de stâlp cu faze dispuse în aliniament.

Reactanţa inductivă lineică
x0 = L0
Fără transpunerea fazelor
Datorită distanţelor inegale dintre faze, inductivităţile specifice ataşate fazelor au valori
diferite.
Inductivitatea ataşată fazei „1” este:

 0l  d12 d13 3 d13 

L01 = ln − j ln 
2  re 2 d12 

în care: 0 = 4  10−7 H/m - permeabilitatea magnetică a vidului

l – lungime liniei (pentru calculul inductivităţii specifice l = 1000 m);
re – raza echivalentă a conductorului:
r
−
re = rc e 4
= 0,7788  r = 0,7788 12,1 = 9, 42 mm

5
 410−7 103  7,5  2  7,5 3 2  7,5 
L01 = ln −3
− j  ln  = (1, 4052 − j  0,1201) mH/km
2  9, 42 10 2 7,5 

Reactanţa specifică a fazei „1”:

x01 = L01 = 2 50  (1, 4052 − j  0,1201) = ( 0, 4415 − j  0,0377 ) /km  fază
Inductivitatea ataşată fazei „2”:

 0l  d12 d 23 3 d12 
L02 = ln − j ln 
2  re 2 d 23 

410−7 103  7,5  7,5 3 7,5 

L02 = ln −3
− j ln  = 1,3359 mH/km
2  9, 42 10 2 7,5 

Reactanţa specifică a fazei „2”:

x02 = L02 = 2 50 1,3359 = 0, 4197  /km  fază
Inductivitatea ataşată fazei „3”:

 0l  d13d 23 3 d 23 
L03 = ln − j ln 
2  re 2 d13 

410−7 103  2  7,5  7,5 3 7,5 

L03 = ln −3
− j ln  = (1, 4052 + j  0,1201) mH/km
2  9, 42 10 2 2  7,5 

Reactanţa specifică a fazei „3”:

x03 = L03 = 2 50  (1, 4052 + j  0,1201) = ( 0, 4415 − j  0,0377 ) /km  fază
Cu transpunerea fazelor
Prin transpunerea fazelor inductivităţile ataşate celor trei faze devin egale:
L01 = L02 = L03 = L0
În acest caz, expresia inductivităţii este:
 0l DMG
L0 = ln
2 re
în care: DMG este distanţa medie geometrică dintre cele trei faze.
DMG = 3 d12  d 23  d31 = 3 7,5  7,5  2  7,5 = 9, 45 m

 0l DMG 4 10−7 103 9, 45

L0 = ln = ln = 1,3821 mH/km
2 re 2 9, 42 10−3
Reactanţa specifică a unei faze:
x0 = L0 = 2 50 1,3821 = 0, 4342  /km  fază
Susceptanţa capacitivă lineică
b0 = C0

6
în care C0 este capacitatea de serviciu specifică ataşată unei faze.
Fără transpunerea fazelor

Fig. 5. Imaginile electrice faţă de pământ ale fazelor.

Capacitatea de serviciu ataşată fazei „1”:
20l
C01 =
 d 2h 
ln  12 
 r d12' 
1
în care  0 = F/m este permitivitatea electrică a vidului
4  9  109
d12' – distanţa între faza „1” şi imaginea ei faţă de pământ:

d12' = (2  h) + d2 = ( 2  20 ) + 7,52 = 40, 7 m

2 2

1
2  103
C01 = 4  9 10 9
= 8, 6641 nF/km
 7,5 2  20 
ln  −3 
 12,1 10 40, 7 
Susceptanţa specifică fazei „1”:
b01 = C01 = 2 50  8, 6641 = 2, 7219 S /km  fază
Capacitatea de serviciu ataşată fazei „2”:
20l
C02 = = 8, 6641 nF/km
 d 2h 
ln  23 
 r d 23' 
b02 = C02 = 2, 7219 S /km  fază
Capacitatea de serviciu ataşată fazei „3”:
20l
C03 = = 7,8189 nF/km
 d 2h 
ln  31 
 r d31' 

7
 b03 = C03 = 2, 4564 S /km  fază

Cu transpunerea fazelor
Prin transpunerea fazelor, susceptanţele celor trei faze devin egale:
C01 = C02 = C03 = C0
În acest caz se analizează două situaţii:
− susceptanţa specifică calculată fără influenţa pământului:
1
2  103
2 0l 4  9 10 9
C0 = = = 8,341 nF/km
 DMG   9, 45 
ln   ln  −3 
 r   12,1 10 
b0 = C0 = 2 50  8,341 = 2, 4564 S /km  fază
− susceptanţa specifică calculată cu influenţa pământului:
1
2  103
2 0l 4  9 10 9
C0 = = = 8,3831 nF/km
 2hm DMG   2  20 9, 45 
ln   ln  −3 
 r DMG '   12,1 10 41,36 
în care DMG’ este distanţa medie geometrică între conductoarele fazei considerate şi imaginea
faţă de pământ a conductorului ne omolog, iar hm este înălţimea medie geometrică a
conductoarelor faţă de pământ
DMG ' = 3 d12'  d 23'  d 31' = 3 40, 7  40, 7  42, 72 = 41,36 m

hm = 3 h1  h2  h3 = 3 203 = 20 m

b0 = C0 = 2 50  8,3831 = 2, 6336 S /km  fază

Aplicaţia 2
Se consideră linia electrică trifazată, simplu circuit, prevăzută cu stâlpi de susţinere ce au
coronamentul şi distanţele de gabarit descrise în figura 6. Să se determine parametrii specifici
pentru linia prevăzută cu transpunerea fazelor, ştiind că este echipată cu conductoare Al-OL
300/50 mm2, diametrul conductoarelor 24,2 mm şi lungimea l = 10 km. Să se întocmească
schema electrică echivalentă, în π a liniei.

8
 Fig. 6. Stâlp de susţinere
Calculul parametrilor specifici
Rezistenţa specifică
Cunoscând materialul conductoarelor şi caracteristicile acestora se poate determina
valoarea rezistenţei specifice:
l 103
r0 =  = 2,94110−2 = 0, 098 Ω/km  fază
s 300
în care s este secţiunea conductorului şi ρ este rezistivitatea aluminiului
 = 2,941  10−2 Ω  mm 2 m
Reactanţa specifică
Fără transpunerea fazelor
Pentru a determina inductivitatea ataşată unei faze este necesară determinarea distanţelor
între faze:

d12 = 25002 + ( 2000 + 3000 ) = 5590 mm

2

d 23 = 2  3000 = 6000 mm

d31 = 25002 + ( 3000 − 2000 ) = 2693 mm

2

şi a razei echivalente:
24, 2
re = 0, 7788  r = 0, 7788  = 9, 42 mm
2
Inductivitatea ataşată fazei „1”:

 0l  d12 d31 3 d31 

L01 = ln − j ln 
2  re 2 d12 

410−7 103  5590  2693 3 2693 

L01 = ln − j ln  = (1, 2041 − j  0,1265 ) mH/km
2  9, 42 2 5590 
Reactanţa specifică a fazei „1”:

9
 x01 = L01 = 2 50  (1, 2041 − j  0,1265 ) = ( 0,3783 − j  0,0397 ) /km  fază
Cu transpunerea fazelor
Pentru calculul inductivităţii ataşată unei faze, este necesară determinarea distanţei medii
geometrice:
DMG = 3 d12  d 23  d31 = 3 5590  6000  2693 = 4487 mm

Inductivitatea fazelor:
 0l DMG 4 10−7 103 4487
L0 = ln = ln = 1, 2331 mH/km
2 re 2 9, 42
Reactanţa specifică:
x0 = L0 = 2 50 1, 2331 = 0,3874  /km  fază
Susceptanţa capacitivă specifică (calculată cu influenţa pământului)

Fig. 7. Imaginile faţă de pământ ale fazelor pentru stâlpul de susţinere.

Datorită transpunerii, susceptanţele celor trei faze devin egale:
C01 = C02 = C03 = C0
Capacitatea de serviciu ataşată unei faze:
1
2  103
2 0l 4   9  10 9
C0 = = = 9, 4141 nF/km
 2hm DMG   2 14788 4487 
ln   ln  
 r DMG '   12,1 30003 

d12 ' = (16500 + 14000) 2 + ( 2000 + 3000 ) = 30907 mm

2

d 23 ' = ( 2  14000 ) + 60002 = 28636 mm

2

d31' = (16500 + 14000 ) + ( 3000 − 2000 ) = 30516 mm

2 2

DMG ' = 3 d12'  d 23'  d31' = 3 30907  28636  30516 = 30003 mm

10
 h1 = 19000 − 2500 = 16500 mm
h2 = h3 = 19000 − 5000 = 14000 mm

hm = 3 h1  h2  h3 = 3 16500 140002 = 14788 mm

Susceptanţa capacitivă:
b0 = C0 = 2 50  9, 4141 = 2,9575 S /km  fază
Conductanţa specifică
Considerând că izolatoarele sunt perfecte şi nu există descărcare corona g0 = 0 .
Parametrii liniei cu transpunerea fazelor

Rezistenţa liniei
RL = r0 L = 0,110 = 1 Ω
Reactanţa inductivă liniei
X L = x0 L = 0,3874 10 = 3,874 Ω
Conductanţa liniei
GL = g 0 L = 0
Susceptanţa capacitivă a liniei
BL = b0 L = 2,9575 10 = 29,575 S
Schema electrică echivalentă pentru linia cu transpunere a fazelor

Fig. 8. Schema electrică echivalentă în π.

Aplicaţia 3
Să se calculeze reactanţa şi susceptanţa specifică a unei linii dublu circuit, echipată cu
conductoare de 240/70 mm2, cu diametrul d = 21,7 mm şi stâlpi cu coronament hexagonal, având
dimensiunile din figura 9. Linia este construită cu transpunerea simetrică a fazelor.

11
 Fig. 9. Dispunerea pe stâlp de susţinere a liniei dublu circuit
Reactanţa specifică
Expresia inductivităţii în cazul liniei dublu circuit:
0l  DMG DMG1  4 10−7 103  5266 8344 
L0 = ln  = ln   = 1,3512 mH/km  fază
2  re DMG2  2  8, 45 6053 
Distanţa medie geometrică între fazele aceluiaşi circuit:

d12 = 40002 + ( 4100 − 2600 ) = 4272 mm

2

d 23 = d12 = 4272 mm
d31 = 2  4000 = 8000 mm

DMG = 3 d12  d 23  d31 = 3 42722  8000 = 5266 mm

Distanţa medie geometrică între fazele unui circuit şi fazele ne-omoloage ale celuilalt
circuit:

d15 = 40002 + ( 4100 + 2600 ) = 7803 mm

2

d 26 = d15 = 7803 mm

d34 = 80002 + ( 2  2600 ) = 9541 mm

2

DMG1 = 3 d15  d 26  d34 = 3 78032  9541 = 8344 mm

Distanţa medie geometrică între fazele unui circuit şi fazele omoloage ale celuilalt circuit:
d14 = 2  2600 = 5200 mm
d 25 = 2  4100 = 8200 mm
d36 = d14 = 5200 mm

DMG2 = 3 d14  d 25  d36 = 3 52002  8200 = 6053 mm

Raza echivalentă a conductoarelor:

12
 21, 7
re = 0, 7788  r = 0, 7788  = 8, 45 mm
2
Reactanţa specifică:
x0 = L0 = 2 50 1,3512 = 0, 4245  /km  fază
Susceptanţa capacitivă specifică

Fig. 10. Imaginile faţă de pământ ale fazelor pentru stâlpul dublu cicuit.
Capacitatea de serviciu pentru linia dublu circuit, calculată cu influenţa pământului:
1
2 
103
20l 4  9 10 9
C0 = = = 8, 7055 nF/km
 2hm DMG DMG1 DMG '2   2  22766 5266 8344 45982 
ln   ln  8, 45 45900 46311 6053 
 r DMG ' DMG '1 DMG2   
Înălţimea medie geometrică a conductoarelor faţă de pământ
h1 = 30000 − 3000 = 27000 mm
h2 = 30000 − 7000 = 23000 mm
h3 = 30000 − 11000 = 19000 mm

hm = 3 h1  h2  h3 = 3 27000  23000 19000 = 22766 mm

Distanţa medie geometrică între fazele unui circuit şi imaginile faţă de pământ ale
aceluiaşi circuit:

d12 ' = ( 27000 + 23000 ) + ( 4100 − 2600 ) = 50022 mm

2 2

d 23 ' = ( 23000 + 19000 ) + ( 4100 − 2600 ) = 42027 mm

2 2

d31' = ( 27000 + 19000 ) = 46000 mm

2

DMG ' = 3 d12'  d 23'  d31' = 3 50022  42027  46000 = 14260 mm

Distanţa medie geometrică între fazele unui circuit şi imaginile faţă de pământ
neomoloage ale celuilalt circuit:

13
 d15 ' = ( 27000 + 23000 ) + ( 4100 + 2600 ) = 50447 mm
2 2

d 26 ' = ( 23000 + 19000 ) + ( 4100 + 2600 ) = 42531 mm

2 2

d34 ' = ( 27000 + 19000 ) + ( 2  2600 ) = 46293 mm

2 2

DMG '1 = 3 d15'  d 26'  d34' = 3 50447  42531  46293 = 46311 mm

Distanţa medie geometrică între fazele unui circuit şi imaginile faţă de pământ omoloage
ale celuilalt circuit:

d14 ' = ( 2  27000 ) + ( 2  2600 ) = 54250 mm

2 2

d 25 ' = ( 2  23000 ) + ( 2  4100 ) = 46725 mm

2 2

d36 ' = ( 2  19000 ) + ( 2  2600 ) = 38354 mm

2 2

DMG2 = 3 d14'  d 25'  d36' = 3 54250  46725  38354 = 45982 mm

Susceptanţa capacitivă specifică:

b0 = C0 = 2 50  8, 7055 = 2, 7349 S /km  fază

14