1.Un fierbator electric este conectat la o sursa de tensiune la borne Ub =220V.

Prin
rezistorul fierbatorului trece un curent electric a carui intensitate este I=4A. In timpul t=10minute ,
1l de apa din fierbator isi mareste temperatura de la ϴ1=20°C la ϴ2=100°C. sa se calculeze: a)
lungimea firului rezistorului cunoscand sectiunea firului este s=0.1mm2 si ca rezistivitatea
materialului din care este confectionat rezistorul fierbatorului este ρ=0.5[(Ωmm2)/m]; b)
randamentul fierbatorului.

R: fierbatorul are rezistenta R care se calculeaza ca raportul intre tensiunea in lungul firului
U 220
(sau tensiunea la borne) si intensitatea curentului prin rezistenta rezistorului: R  b   55 ;
I 4
l Rs 55  0.1  106
R    si atunci: l    11m
s  0.5  10 6
Energia absorbita de fierbator din retea in timpul t este:
W  Ub  I  t  220  4  10  60  528  103 J

Caldura Utila folosita pentru ridicarea temperaturii apei din fierbator este:

u  m(2  1 )  4.18  1000  1  80  334.40  103 J

Qu 334.40  103
Randamentul     0.63
Qc 528.00  103
2. Un receptor este alimentat de la o sursa de tensiune U=220V cu un curent I=40°, printr-o
linie de lungime l=2km. Sa se determine diametrul conductoarelor liniei asrfel incat tensiunea la
bornele receptorului sa fie cu 5% sub tensiunea sursei . Calculul se va face pentru conductoarele de
cupru si de aluminiu. Care este puterea pierduta in linie?

R:
5
U  5%  U   220  11V
100
2l  I lI
U  Rlinie  I   se obtine: s  2
s U

2  2000  40
Pentru conductorul din Cu: sCu   255mm2
57  11

2  2000  40
Pentru conductorul din Al: s Al   427mm2
34  11
4  sCu 4  255
dCu    18mm
 
4  s Al 4  427
d Al    24mm
 
P  U  I  11  40  440W

3. Curentul de scurtcircuit al unui acumulator este Isc=40°. Legand la bornele

acumulatorului o rezistenta R=3Ω, curentul debitat de acumulator are valoarea I=2.5°. Sa se
calculeze tensiunea electromotoare E a acumulatorului si rezistenta interioara r.
 E
R: Curentul de scurtcircuit I sc  ; I sc  40 A
r
E E
Curentul debitat pe rezistenta R: I    2.5 A
R  r 3 r

E
 r  40
 din rezolvarea sistemului : E=8V; r=0.2Ω
 E  2 .5
 3  r

4. Un conductor din cupru, de sectiune transversala S = 1mm2, este parcurs de curentul I = 2

A. Sa se calculeze viteza de drift a electronilor liberi.

R: Structura atomica a cuprului face ca fiecare atom de cupru sa participe la procesul de

conductie cu un singur electron liber. Numarul de electroni liberi n din unitatea de volum este
atunci egal cu numarul atomilor din unitatea de volum. Daca ne referim la un kmol de substanta,
atunci n  N A / V unde NA=6.023.1026 atomi/kmol este numarul lui Avogrado, iar Vμ este volumul
unui kmol. Notând cu ρm densitatea cuprului, avem m  m / V   / V de unde V   / m , μ fiind
masa kmolara. Pentru cupru ρm=9000kg/m3 , μ=64kg/kmol, astfel ca ob inem un numar de:
 N 9  103  6.023  1026
n m A   0.85  1029 electroni liberi/m3.
 64
Dar J  I / s  2 A / mm2  2  106 A / mm2
J 2  106
 d   19
 1.47  10 4 m / s  0.147mm / s
nq 0.85  10  1.6  10
29

5. Un cablu coaxial este format din doua conductoare cilindrice coaxiale, de raze a si b<a,
separate printr-un dielectric. Presupunând ca dielectricul este cu pierderi, adica are o conductivitate
nenula σ, sa se calculeze:

a) rezistenta stratului de dielectric;

b) puterea disipata în dielectric.

R: Presupunem cele doua conductoare ale cablului conectate la o sursa de tensiune U.

Un curent electric I va circula radial între cele doua conductoare, prin dielectricul imperfect
care le separa. Daca S este o suprafata cilindrica de raza arbitrara a<r<b, de lungime l, coaxiala cu
electrozii, atunci:
 I   J  ds   J  ds
S S

Datorita simetriei, modulul J este constant pe S si poate fi scos în fata integralei. Rezulta:
I
I  J  2rl  J 
2rl

J I
Din legea conduc iei electrice obtinem: E   . Prin integrare de la un conductor
 2rl
la celalalt, în lungul unei linii de câmp, obtinem

b b b
I I b
U   E  dl   E  dl   dr  ln
a a a 2rl 2 a

b
ln
Inlocuind acest rezultat în relatia de definitie a rezistentei obtinem R  a
2l

Puterea disipata în unitatea de volum a dielectricului este, conform legii transformarii

I U 2
energiei în conductoare parcurse de curenti, p  J  E  E   (
2
) 
2

2rl b
r 2 (ln ) 2
a
Pentru a obtine puterea disipata în tot volumul dielectricului, trebuie sa integram p pe acest
volum;
cum p depinde doar de r vom alege un element de volum de forma unei coji cilindrice, de
raza r, grosime dr si lungime l, de unde dv=2πrldr. Prin integrare obtinem:
U 2 2l b dr 2lU 2
P   p  dv 
b 2 a r

b
diel (ln ) ln
a a

U2
Se observa ca P  ;
R