Sunteți pe pagina 1din 50

Retele polifazate neechilibrate

1. Retele trifazate echilibrate

Aproape peste tot in lume generarea si transmiterea


energiei electrice se face prin circuite de curent alternativ
trifazat. Un sistem trifazat de curent alternativ (AC) e
alcatuit din generatoare trifazate, linii de transmisie si
consumatoare.
Sunt doua avantaje importante al circuitelor trifazate fata
de cele monofazate:
a) Mai multa putere per kilogram de metal la o instalatie
trifazata;
b) Puterea consumata de o sarcina in regim trifazat este
constanta in timp fata de cea pulsatorie in regim
monofazat.
1882 John Hopkinson – fizician britanic, inginer
electrician, primul sistem electric trifazat.

Generarea tensiunilor si curentilor trifazati


Un generator trifazat consta in trei generatoare monofazate
cu tensiuni de egala amplitudine si defazate intre ele cu
1200.
t2
1
v̄ = ∫ v (t )dt
Δt t
1
t2 T
1 1
¿ v 2 >= ∫ v 2 (t )dt = ∫ V 2 sin2 ωtdt= max

Δt t T 0
1 ¿
2 2
max T max T T
=
V
T
2
∫2
0
1−cos2 ωt

2
dt=
V
T [0
1
dt−
1
0
]
∫ 2 2 ∫ cos 2ωtdt =
max max V max
¿
V
T
T V
⋅ =
2 2 √ 2
⇒ ¿ v >¿=
√2
Fiecare din cele trei generatoare poate fi conectat la cate
=V

unul dintre cei trei consumatori identici:


In acest fel sistemul consta in trei circuite monofazate care
difera cu 1200 in unghiul de faza.
Curentul care curge prin fiecare consumator va fi:
Curentii care trec prin fiecare faza sunt:

Putem conecta (impamanta) capetele negative (la un


moment dat) ale celor trei generatoare monofazate la un
singur fir si la fel conectam si consumatorii astfel incat ei
impart un fir de intoarcere comun (neutrul – nulul):
Curentul care trece prin firul de nul este:

care se simplifica la expresia:


Deci, cat timp consumatorii sunt identici, curentul de
intoarcere prin firul nul este zero!
Un astfel de sistem trifazat (aceeasi amplitudine, defazaje
de 1200, consumatori identici) se numeste echilibrat. Nulul
nu este necesar!
Secventa fazelor este ordinea in care tensiunile pe fazele
individuale isi ating maximul.
Tipuri de conexiune

Sunt doua tipuri de conexiune in retelele trifazate: stea (Y)


si triunghi (Δ):

Fiecare generator si fiecare sarcina poate fi conectat fie in


stea fie in triunghi. Orice numar de elemente conectate in
stea sau triunghi pot fi combinate intr-un montaj de putere.
Marimi de faza: tensiuni si curenti cu o anumita faza;
Marimi de linie: tensiunile dintre linii si curentii in liniile
conectate la generatoare.
a)Conexiunea in stea:
Presupunem o sarcina rezistiva:

Curentul pe orice linie e acelasi cu curentul in faza respectiva:

Tensiunile sunt:
Marimile efective ale tensiunilor linie-linie si linie-nul sunt in
relatia:

De asemenea, tensiunile linie-linie sunt defazate cu 30 0 fata de


tensiunile de faza.
In legatura cu secventa fazelor abc tensiunea linie-linie e
defazata cu 300 in fata tensiunii de faza (linie-nul):
Conexiunea triunghi

Consideram tot o sarcina rezistiva:


Tensiunile linie-linie coincide cu tensiunile de faza:

Curentii sunt:
Marimile curentilor de linie si de faza sunt conectate ca:

Curentii de linie sunt defazati cu 300 fata de curentii de faza.


In legatura cu secventa fazelor abc, curentul de linie intarzie cu
300 fata de curentul de faza corespunzator:
Consumatorii conectati in triunghi sunt utilizati de obicei
pentru a permite adaugarea sau retragerea de consumatori pe
fiecare faza.
Consumatorii conectati in stea sunt utilizati de obicei pentru a
evita curentii circulanti cand apare un mic dezechilibru.

Puterea electrica

Pentru o sarcina conectata in stea si echilibrata cu impedanta


si tensiunile de faza:
Curentii vor fi:
Puterea instantanee este:

Astfel puterea instantanee consumata de fiecare faza este:


Utilizam:

Puterea totala pe sarcina este:

Componentele oscilante se anuleaza reciproc fiind defazate cu


1200 a.i. puterea totala consumata este constanta.
Graficul prezinta puterea instantanee pe fiecare faza si puterea
totala constanta.
Marimile de faza pentru orice faza a conexiunii stea sau
triunghi in cazul unei sarcini echilibrate:
Deducem marimile de linie la o conexiune stea.

Puterea consumata de un consumator: .

Deoarece avem:

obtinem: 
pentru reteaua echilibrata.
Deducem marimile de linie pentru conexiunea triunghi.
Puterea consumata de o sarcina:

Deoarece avem:
obtinem:


la fel ca la conexiunea stea!
Marimile de linie pentru orice conexiune stea sau triunghi in
cazul unei sarcini echilibrate:
Atentie: θ este faza impedantei adica unghiul dintre tensiunea
de faza si curentul de faza. Valabil pentru retele echilibrate.
Analiza sistemelor echilibrate

Un circuit triunghi poate fi analizat prin transformarea


impedantelor prin transformarea stea-triunghi. Pentru o sarcina
echilibrata, ea stabileste ca o retea triunghi constand din trei
impedante egale Z este echivalenta cu o retea stea cu
impedantele Z/3. Aceasta echivalenta implica faptul ca
tensiunile, curentii si puterile consumate de ambele retele vor
fi aceleasi.
Exemplu:

Problema: In imagine avem un sistem trifazic ideal, perfect


echilibrat. Aflati:
a) Marimea curentului de linie;
b) Tensiunile de linie si de faza: VLL si VϕL;
c) Puterea activa, reactiva si aparenta consumata de sarcina;
d) Factorul de putere al sarcinii.

Solutie:
Avem un montaj stea atat pentru generatoare cat si pentru
sarcina. Putem construi un circuit echivalent pentru fiecare
faza:

a) curentul de faza:

b) Tensiunea de faza pe sarcina:

si marimea tensiunii de linie pe sarcina:


c) Puterea activa consumata de sarcina:

Puterea reactiva consumata de sarcina:

Puterea aparenta consumata de sarcina:

d) Factorul de putere:

Diagrame one-line (uni-linie)


Deoarece, intr-un sistem echilibrat, cele trei faze sunt identice
cu exceptia unui defazaj de 1200, sistemele electrice pot fi
reprezentate printr-o singura linie aratand toate cele trei faze
ale sistemului real.
Acest gen de diagrame include toate componentele majore ale
unui sistem electric: generatoare, transformatoare, linii de
transmisie, sarcini.
Daca neglijam impedanta liniilor de transmisie putem
simplifica calculul puterii. Daca se stie tensiunea
generatorului,putem afla curentul si factorul de putere in orice
punct al sistemului astfel:
1. Tensiunea de linie la generator si la sarcina va fi aceeasi
deoarece pierderile pe linie sunt neglijabile;
2. Puterea activa si reactiva pe fiecare sarcina;
3. Puterea totala activa si reactiva primita de toate sarcinile
din punctul considerat;
4. Factorul de putere al sistemului in acel punct folosind
triunghiul puterilor.
5. Curentii de linie si de faza in acel punct.

Putem trata tensiunea de linie ca fiind constanta si putem


folosi triunghiul puterilor pentru a calcula efectul adaugarii
unei sarcini intregului sistem si factorul de putere.

Sisteme trifazate neechilibrate

Dezechilibrarea unui sistem trifazat poate avea doua cauze:


1. Sursele de tensiune au amplitudini diferite sau/si difera in
faza cu unghiuri care sunt inegale;
2. Impedantele de sarcina sunt inegale.
Astfel:
Un sistem neechilibrat se datoreaza unor surse de
tensiune neechilibrate sau unui consumator
neechilibrat.
Pentru a simplifica analiza, vom considera surse de
tensiune echilibrate si consumator neechilibrat.

Figura prezinta un exemplu de retea trifazata cu surse


echilibrate si sarcina, conectata stea, neechilibrata.
Aceasta inseamna ca impedantele ZA, ZB, ZC sunt diferite.
Curentii de linie rezulta din legea lui Ohm:
Acesti curenti determina pe linia de nul un curent diferit
de zero (cum era in cazul echilibrat). Teorema I a lui
Kirchhoff in nodul N ne permite aflarea curentului prin
nul:

Intr-un sistem trifazat in care nulul lipseste avem in nodul


N:

La fel putem proceda pentru sisteme neechilibrate


triunghi-stea, stea-triunghi sau triunghi-triunghi. In liniile
de transmisie a energiei electrice la mari distante se
folosesc conductoare in multiplu de trei (sisteme multiplu
trifazate) in care pamantul joaca rolul de conductor
neutru.
Pentru a calcula puterea intr-un sistem trifazat
neechilibrat trebuie sa calculam puterea pe fiecare faza cu
ajutorul relatiilor:
Puterea totala nu este triplul puterii pe o faza ci suma
puterilor pe cele trei faze.
Exemplu:
O sarcina neechilibrata stea are aplicate tensiuni
echilibrate de 100 V in secventa acb (vezi figura de mai
sus). Calculati curentii de linie si curentul prin firul de
nul. Se dau:
ZA = 15 Ω, ZB = 10+j5 Ω, ZC = 6 – j8 Ω.
Solutie:
Problema:
Problema:
Problema:

Aplicatii

Conectarea surselor in stea este folosita pentru a transmite


la distante mari energia electrica, pierderile resistive I 2R
fiind minimizate. Aceasta din cauza ca la conexiunea stea
tensiunea de linie este de √3 ori mai mare decat tensiunea
de linie la conexiunea triunghi; astfel, pentru aceeasi
putere, curentul de linie este de √3 ori mai mic. Uneori,
folosind transformatoare producem un echivalent al
surselor conectate in triunghi. Conversia de la trei faze la
una singura este necesara in locuinte, deoarece
consumatorii respectivi utilizeaza energia electrica
monofazata. Curentul trifazat e utilizat in aplicatiile
industriale, unde este necesara mai multa energie.

Masurarea puterii trifazate

Pentru a masura puterea medie (activa) intr-un circuit


monofazat folosim wattmetrul. Cu un singur wattmetru
putem masura puterea medie intr-un sistem trifazat
echilibrat, astfel incat P1 = P2 = P3. Puterea totala se obtine
inmultind cu 3 indicatia unui singur wattmetru.
Daca sistemul trifazat este neechilibrat sunt necesare doua
sau trei wattmetre monofazate. Metoda cu trei wattmetre
a masurarii puterii este valabila indifferent daca reteaua
este echilibrata sau neechilibrata, daca avem conexiune
stea sau triunghi. Puterea totala medie este suma algebrica
a celor trei puteri citite:
Observam ca punctual comun, de referinta, o este ales
arbitrar.
Daca sarcina e conectata in stea, punctul o poate fi ales in
n, punctul neutru.
Daca sarcina e conectata in triunghi, punctul o poate fi
legat oriunde. Daca il legam in b, de exemplu, wattmetrul
W2 indica zero, P2 = 0, si acest wattmetru nu mai este
necesar. Celelalte doua wattmetre sunt suficiente pentru a
masura puterea totala.

Metoda
celor
doua

wattmetre (vezi figura de mai sus) este cea mai des


utilizata metoda pentru masuratorile de putere in circuite
trifazate. Bobina de current masoara curentul de linie, iar
bobina de tensiune masoara tensiunea de linie. Observam
ca extremitatea ± a bobinei de tensiune este conectata la
linia la care este conectata si bobina de curent. Desi
wattmetrele nu mai citesc puterea luata de oricare faza
specifica, suma algebrica a indicatiilor lor este egala cu
puterea totala medie absorbita de sarcina, indiferent ca
este legata in stea sau in triunghi, ori ca este echilibrata
sau neechilibrata:

Vom exemplifica pe o retea echilibrata, in forma de stea:

Trebuie sa calculam puterea medie absorbita de sarcina.


Presupunem ca sursa este in secventa abc si impedanta de
sarcina este: ZY = ZY /θ. Datorita impedantei de sarcina,
fiecare bobina de tensiune defazeaza curentul in bobina de
curent cu θ, astfel incat factorul de putere este cos θ. Ne
amintim ca fiecare tensiune de linie este in fata tensiunii
de faza corespunzatoare cu 300 . Astfel, diferenta de faza
totala intre curentul de faza Ia si tensiunea de linie Vab este
θ + 300 si puterea totala citita de wattmetrul W1 este:

Similar putem arata ca puterea citita de wattmetrul W 2


este:

Folosind identitatile trigonometrice:

in relatiile 12.63 si 12.64 obtinem:

Unde am inlocuit 2cos300 = √3. Comparand 12.66 cu


12.50 observam ca suma celor doua indicatii ne da
puterea activa (medie) totala.
Similar:

Comparand 12.68 cu 12.51 observam ca diferenta celor


doua puteri ete proportionala cu puterea reactiva totala:

Din 12.67 si 12.69 puterea aparenta totala va fi:

Impartind 12.69 la 12.67 obtinem tangenta factorului de


putere:
de unde putem obtine factorul de putere cosθ.
Metoda celor doua wattmetre permite aflarea puterii
active, reactive si a factorului de putere. Din ecuatiile
12.67, 12.69 si 12.71 observam ca:
1. Daca P2 = P1, sarcina e rezistiva;
2. Daca P2 > P1, sarcina e inductiva si
3. Daca P2 < P1, sarcina e capacitiva.
Rezultatele sunt valabile si pentru sarcini conectate in
triunghi. Metoda nu poate fi folosita intr-un sistem trifazic
cu patru fire decat daca prin linia neutra curentul e nul
(retea echilibrata). In astfel de sisteme se foloseste metoda
celor trei wattmetre.
Exemplu
Wattmetrul
Puterea medie (activa) absorbita de o sarcina se masoara
cu wattmetrul. Varmetrul masoara puterea reactiva.
Un wattmetru (de tip electromagnetic) contine doua
bobine: de curent si de tensiune.
Bobina de current are o impedanta foarte mica (ideal
egala cu zero) conectata in serie cu sarcina si depinde de
curentul din sarcina. Bobina de curent are o impedanta
foarte mare (ideal infinita) si se conecteaza in paralel cu
sarcina, depinzand de tensiunea pe sarcina. Bobina de
curent actioneaza ca un scurt-circuit datorita impedantei
foarte mici; bobina de tensiune se comporta ca un circuit
deschis datorita impedantei mari. Ca urmare wattmetrul
nu perturba circuitul si nu influenteaza puterea masurata.
Cand cele doua bobine sunt alimentate inertia mecanica
determina un unghi de deviatie proportional cu valoarea
medie a produsului v(t)i(t). Daca tensiunea si curentul in
sarcina sunt: v(t) = Vm cos(ωt+θv) si i(t) = Im cos(ωt+θi)
atunci fazorii lor vor fi:

rms = square root of the mean square (the arithmetic mean


of the squares of a set of numbers)
si wattmetrul masoara puterea medie (activa) data de:
Asa cum vedem in figura de mai sus, fiecare bobina a
wattmetrului are doua iesiri, una fiind marcata cu ±.
Pentru ca acul instrumentului sa devieze normal, capatul
± al bobinei de curent este spre sursa, iar cel ± al bobinei
de tensiune este conectat pe aceeasi linie ca si bobina de
curent. Daca le inversam pe amandoua citirea se face la
fel, dar daca inversam doar un capat, acul deviaza la
stanga si nu putem masura.

S-ar putea să vă placă și