Sunteți pe pagina 1din 53

COLEGIUL TEHNIC RADU NEGRU

UTILIZAREA INSTALATIILOR DE ELECTROALIMENTARE

SCOALA POSLICEALA
SPECIALIZAREA
TEHNICIAN ELECTRONIST ECHIPAMENTE DE
AUTOMATIZARE

Prof. Mariana Pacuraru

2013-2014
1

Sistemul energetic
Sistemul energetic este un ansamblu de instalaii electroenergetice, organizat unitar, n scopul
producerii, al transmisiei i al distribuiei energiei electromagnetice pe un anumit teritoriu.
Elementele principale ale sistemelor energetice sunt:
- centralele electrice interconectate (inclusiv amenajrile pentru captarea diferitelor surse
primare de energie: puuri de petrol, mine de crbune, amenajri hidroenergetice etc.)
- reelele electrice de energie i reele de termoficare (instalate n jurul centralelor de
termificare pentru transmisia i distribuia cldurii la distane relativ mici).
- consumatorii de energie electric/termic
Sistem electroenergetic (electric) - SEE este un subsistem al sistemului energetic, n care
principala form de energie vehiculat este cea electric. n structura acestuia sunt cuprinse
totalitatea instalaiilor de:
producere (centralele electrice) ncepnd cu generatorul electric
transport (liniile electrice de 700, 400, 220 i 110 kV, staiile de transformare)
distribuie (liniile electrice de 20, 10 i 6 kV, staiile i posturile de transformare
i/sau distribuie) a energiei electrice avnd un regim comun i continuu de producie
i consum de energie electric (fig. 1).
PT3
PT2

PA1
PT1

CE

SR - staie trafo ridic. 10/110 kV


SC - staie trafo cobor. 110/35 kV
ST1-2 - staie trafo cobor. 35/10 kV
PT1-4 post trafo 10/0,4 kV
C1-4 consumatori;
CE - centrala electric

PA2

SR

ST1
SC

ST2

PA4

PA3

Linii transport
Distribuitor
Feeder
Linii joas tensiune

PT4
C1
C4

C2
C3

Fig. 1 Structura unui sistem electroenergetic

OBINEREA ENERGIEI ELECTRICE IN CENTRALE TERMOELECTRICE


Fluxul transformrilor energetice ntr-o astfel de central:
Energia chimic
a combustibililor
fosili

Energie
termic
CZ

Energie
mecanic
TA
TG

Energie
electric
G

CZ cazan; TA turbin cu abur; TG turbin cu gaze; G generator sincron


Dup destinaie, termocentralele se clasific n:
- Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special energie electric, cldura fiind un produs
secundar. Aceste centrale se caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur
cu condensaie sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc avnd la baz un ciclu
combinat abur-gaz.
- Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att energie electric, ct i
cldur, care iarna predomin. Aceste centrale se caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n
special cu turbine cu abur cu contrapresiune.
tiai c....
n Romnia, energie termic este produs n proporie de cca. 77% de termocentrale, care
folosesc lignit, petrol i gaz. Termocentrala de la Turceni este una din cele mai mari termocentrale
din Europa, ca putere instalat (mai exist una asemntoare n China). Funcioneaza pe baz de
combustibil solid (crbune extras din bazinul carbonifer al Olteniei) i are 7 grupuri de cte 330 MW
putere instalat.
Dup anul 1990 uzinele electrice Turceni i Rovinari au fost retehnologizate, o importan
deosebit fiind acordat proteciei mediului nconjurtor.
Principalele instalaii ale acestor centrale sunt:
instalaia de producere a aburului (cazanul)
instalatia de alimentare cu combustibil (solid, lichid, gazos)
instalaia de tiraj i de curire a gazelor arse
instalaia de alimentare cu ap i tratare a ei
condensatorul i instalaia de vid
grupul turbin-generator electric
instalaia de livrare a energiei electrice
instalaia de livrare a energiei termice
Principiul de funcionare poate fi neles cu ajutorul schemei circuitului termic (fig. 1.1).

Fig. 1.1 Schema simplificat a circuitului


termic

Fig. 2.2 Turbin cu abur

Fig.2.7 Seciune prin circuitul aer-gaze de ardere al unei uniti energetice pe crbune:
1-sistem ap-abur; 2-sistem de preparare combustibil; 3-sala turbinelor; 4-filtru oxizi de azot; 5prenclzitor de aer; 6-ventilator de aer; 7-filtru de pulberi; 8-ventilator (exhaustor) gaze de ardere;
9-filtru oxizi de azot; 10-evacuare gaze de ardere n atmosfer.
OBINEREA ENERGIEI ELECTRICE IN CENTRALE HIDROELECTRICE
Fluxul transformrilor energetice ntr-o astfel de central:
Energia cinetic
i potenial a
apei

Energie
mecanic
TH

Energie
electric
GS

TH turbin hidraulic; GS - hidrogenerator


Pentru captarea energiei hidraulice este nevoie de o amenajare hidraulic care are drept scop
crearea unei diferene de nivel a apei astfel nct prin cderea apei s se transforme energia
potenial n energie cinetic i apoi n lucru mecanic la arborele turbinei.
Puterea electric obinut la bornele generatorului este:
P Ph
-3
unde: Ph = 9,81 H D 10 [W] este puterea hidraulic;
D debitul de ap [m3/s];
H nlimea cderii de ap [m].
Centralele hidroelectrice n funcie de nlimea H a cderii de ap realizat se mpart n
centrale:
cu cderi mici
cu cderi mijlocii
cu cderi mari.
tiai c....
Cea mai mare hidrocentral din Romnia este Porile de Fier I, cu o putere instalat de 1080
MW , Porile de Fier II avnd o puterea instalat de 250 MW.
Ambele hidrocentrale sunt exploatate n parteneriat cu partea iugoslav, centralele romne i
iugoslave de la Porile de Fier I (fig. 3.1) i Porile de Fier II cumuleaz 2160 MW, respectiv 500
MW. Centralele Porile de Fier I i II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s.
4

Fig.3.1 Centrala Porile de Fier I - Sala mainilor

Dup modul de amplasare fa de cursul apei, centralele hidroelectrice se clasific n:


o centrale pe firul apei (cu o nlime de cdere pn la 50 m) numite instalaii de joas presiune.
Ele utilizeaz turbine cu ax vertical (fig. 3.2) sau orizontal (fig. 3.3)
o centrale n derivaie fa de cursul apei (cu nlimi de cdere de peste 50 m) denumite instalaii
de nalt presiune; ele necesit amplasarea unui baraj pentru acumularea apei ntr-un lac (fig.
3.4) servind i altor scopuri (alimentarea cu ap, eliminarea pericolului viiturilor de ap mari,
navigaie, turism).

Fig. 3.2

Fig. 3.4

Fig. 3.3

OBINEREA ENERGIEI ELECTRICE IN CENTRALE NUCLEAROELECTRICE


Fluxul transformrilor energetice n acest tip de centrale:
Energia reaciei
de fisiune
nuclear

Energie
termic
RN

Energie
mecanic
TA

Energie
electric
GS

RN - reactor nuclear; TA turbin cu abur; GS generator sincron


Centralele nuclearelectrice (CNE) folosesc ca surs primar de energie, energia degajat sub
form de cldur n reaciile de fisiune nuclear care au loc n reactoare nucleare. Fenomenul de
5

fisiune nuclear este produs de aciunea neutronilor asupra nucleelor unor izotopi ai elementelor
grele. Izotopii fisionabili sunt:
- U235 (se gsete n stare natural)
- U233 i PU239 - se produc n reactor din materialele fertile: toriu (Th232) i respectiv
izotopul de uraniu (U238).

Fig.4.1 . Fisiunea nuclear n reactor


Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune (descompunere) nuclear n lan.
Instalaia care asigur condiiile de obinere i meninere a reaciei n lan este reactorul nuclear.
In reactoare se folosesc, drept combustibil nuclear, urmtoarele materiale:
uraniul natural (conine 0,71% U235 i n rest U238)
uraniul mbogit (conine 1,5-4 % U235), care sunt introduse sub forma uor elemente de
combustibil sau ansambluri de elemente de combustibil, accesibila unui mic numar de tari,
SUA, Rusia, Franta si Anglia
n principiu, reactorul (fig. 4.2 ) se compune dintr-o parte central numit zon activ care
contine un amestec omogen sau eterogen de combustibil si moderator, n care are loc reacia de
fisiune i se dezvolt cldura de reacie.
Fig. 4.2. Sectiune printr-un reactor rcit i
moderat cu apa:
1 iesire ap de rcire; 2 mecanismul
barelor de reglare; 3 dispozitive de
ghidaj pentru bare de reglare; 4 capacul
vasului de presiune; 5 bare de reglare; 6
intrare ap de racire; 7 manta
interioar de dirijare a circulaiei apei; 8
vas de presiune; 9 bare de combustibil;
10 plac de susinere a zonei active.

Zona activ eterogen este organizat astfel:


Combustibilul este introdus sub forma de elemente combustibile, sistem care
i asigura un plus de rezistenta mecanica si permite containerizarea produselor de fisiune radioactive.
Combustibilul nuclear, n reactor, poate fi natural sau artificial.
Elementele combustibile ceramice folosesc pulbere de oxid de uraniu, presata si sinterizata. Dar se
utilizeaza si elemente combustibile metalice, obtinute prin turnare si deformare plastica.
6

Moderatorul are rolul de a reduce energia neutronilor rapizi rezultati din


fisiune, transformndu-i prin ciocniri elastice n neutroni lenti sau termici. Acesta este realizat din
materiale cu greutate atomica mica: apa, apa grea, grafit sau Be. Un moderator este cu att mai bun
cu ct numarul de ciocniri necesar pentru aducerea neutronilor la viteza termica este mai mic si cu
ct absorbtia neutronilor este mai mica.
- Apa grea este cel mai bun moderator, avnd cea mai mica sectiune de absorbtie si un numar de
ciocniri acceptabil. Poate fi folosita ca moderator si la reactoare cu uraniu natural, dar trebuie
specificat ca este foarte higroscopica, adica se impurifica usor cu apa usoara. Din acest motiv
pretentiile privind puritatea si etanseizarea instalatiei de apa grea sunt foarte severe, ceea ce
scumpesc mult investitia.
- Apa usoara are proprietati excelente pentru moderare (numar de ciocniri cel mai mic), dar are o
mare capacitate de absorbtie asupra neutronilor (de circa 600 de ori mai mare ca apa grea). Din acest
motiv se poate utiliza numai pentru reactoare cu combustibil mbogatit.
Exista si moderatoare solide: grafitul si uneori beriliul, dar sunt mai scumpe dect cele lichide.
Reflectorul nconjoar ansamblul combustibil-moderator i are rolul de a
reduce scaparile de neutroni n afara zonei active a reactorului.
De regula reactorul este construit dintr-un vas de presiune etans n interiorul careia se afla zona
activa. Vasul de presiune se realizeaza din otel sau din beton precomprimat.
Agenii de rcire au rolul de evacuare a caldurii din zona activa a reactorului. Conditiile pe
care trebuie sa le ndeplineasca un bun agent de racire sunt:
- capacitate buna de nmagazinare si transfer a caldurii;
- absorbtie scazuta a neutronilor;
- sa ramna lichizi la temperaturi ridicate si presiuni scazute;
- sa fie stabil la radiatii;
- vscozitate mica;
- sa fie neinflamabil, netoxic si pret de cost ct mai scazut.
Dintre substantele gazoase pot fi folositi ca agenti de racire CO2 si He. Dintre lichide se pot
folosi apa usoara, apa grea si substante organice. Metalele n stare lichida si sarurile topite asigura
cel mai bun coeficient de transmisie a caldurii, sunt stabile termic si la iradiere si necesita presiuni
mici. Au dezavantajul ca metalele alcaline (Na,K) sunt reactive fata de apa, hidrogenul degajat
prezentnd pericol de explozie.
Barele de control au rol de control a reaciei de fisiune n lan i sunt
realizate din materiale absorbante de neutroni.
Acestea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
- capacitate mare de absorbtie pentru neutroni cu energii cuprinse ntr-un spectru ct mai larg;
- rezistenta mecanica, stabilitate chimica si compatibilitate cu celelalte materiale ale reactorului;
- produsele rezultate prin iradiere sa aiba timp de njumatatire mic.
Dintre materialele absorbante folosite se poate aminti: borul; cadmiu; hafniu; iridiul; aliaje de
argint, cadmiu, iridiu si tantal
Materiale de protectie biologica care au rolul de a retine neutronii si
radiatiile emise n afara. Se utilizeaza apa, betonul, fierul si plumbul.
Scheme ale circuitului termic a CNE
a. Schemele cu un singur circuit termic presupun ca reactorul produce direct abur saturat prin
vaporizarea agentului de racire (reactoare BWR sau BHWR). n mod obisnuit reactorul produce
abur saturat uscat. Schema unui astfel de circuit este prezentata n figura 4.3 .
Destinderea n turbina are loc sub curba de saturatie si aburul ar putea atinge umiditati
nepermise, motiv pentru care este necesara uscarea si suprancalzirea intermediara. Aceste operatii
de uscare a aburului se realizeaza prin mai multe metode:
- la intrarea n turbina, folosind n acest scop suprancalzitoare sau tamburi separatori;
- ntre doua trepte succesive de destindere folosind n acest scop separatoare mecanice si
suprancalzitoare termice;
7

- n corpul de joasa presiune prin practicarea drenajului.

Fig. 4.3. Circuit termic pentru CNE cu o


singur treapt i tambur separator: R-reactor;
T-turbina cu abur; G-generator; Cdcondensator; PAlR-pompa de alimentare
reactor; TS-tambur separator.

Fig. 4.4. Schema termic a unei CTE


cuturbina cu gaze n circuit nchis:
1 reactor; 2 turbina cu gaze; 3
compresor; 4 generator electric; 5
racitor de gaze; 6 recuperator de caldura.

O alta schema de circuit termic cu o singura treapta este cea care utilizeaza turbine cu gaze si
binenteles reactoare racite cu gaze, schema prezentata n figura 4.4 . Gazele (He) se ncalzesc n
reactorul 1, apoi se destind n turbina cu gaze 2, si se racesc n schimbatoarele de caldura 6 si 5
pentru a merge apoi n compresorul 3 de unde sunt trimise din nou n reactor, nchizndu-se astfel
circuitul.
tiai c....
n Romnia, a intrat n funciune, pe 2 decembrie 1996, centrala nuclear de la Cernavod,
care funcioneaz cu ap grea ca moderator, folosete uraniu mbogit i produce cu un singur
reactor, aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse n ar.
Centrala de la Cernavod se bazeaz pe sistemul canadian CANDU i are o putere instalat
de 706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU const ntr-un recipient cilindric orizontal, cu
tuburi pentru barele de combustibil i pentru lichidul de rcire (ap grea) plasate orizontal.
n jurul acestor tuburi se afl ap grea, care acioneaz ca moderator. Apa grea conine doi
atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) i un atom de oxigen. Apa grea este mult
mai eficient ca moderator dect apa obinuit i permite folosirea uraniului natural drept
combustibil. Ea se obine n ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa natural (exist o
astfel de ntreprindere la Drobeta Turnu-Severin).
PRODUCEREA ENERGIEI UTILIZND SURSE DE ENERGIE NECONVENIONALE
A. Producerea energiei electrice utiliznd energia eolian
Energia eolian este utilizat tot mai mult n producerea energie electrice.
Cel mai simplu i eficient mod de a produce energie electric este utilizarea forei eoliene n
rotirea unor palete ale unei instalaii tip moar de vnt.
Exist mai multe soluii ale paletelor generatoarelor eoliene (fig. 5.1).
Energia eolian este transformat n lucru mecanic, prin rotirea paletelor generatorului eolian. Axul
morii de vnt este cuplat cu un generator de curent continuu sau alternativ. Energia produs este
nmagazinat n baterii de acumulatori sau n baterii de condensatori.

Fig. 5.1 Generatoare eoliene


B. Producerea energiei electrice utiliznd energia solar
Tehnologia de generare a energiei fotovoltaice utilizeaz ca element de baz celulele
semiconductoare, cunoscute ca celule fotovoltaice.
Celulele fotoelectrice sunt de trei tipuri:
a) Celulele fotorezistive (fig. 5.2) se monteaz nseriate cu o surs de tensiune, valoarea
rezistenei modificndu-se n funcie de valoarea intensitii luminoase.

Fig. 5.2 Diode luminiscente, fotorezisten, fototranzistor


b) Celulele fotovoltaice cuprind fotoelementele, fotodiodele i fototranzistoarele.
Prin gruparea fotoelementelor realizate din Se, Cu2O, AgS se pot obine baterii solare.
Fotodiodele realizate din Ge, Si sau compui semiconductori sunt diode sensibile la aciunea
radiaiilor luminoase. Fototranzistoarele se realizeaz din acelai material ca fotodiodele, avnd una
din jonciunile pn expuse radiaiilor
c) Celulele fotoemisive, denumite i tuburi fotoelectrice, i bazeaz funcionarea pe existena a doi
electrozi. Catodul (din oxid de cesiu) produce, sub aciunea unui flux luminos, o emisie electronic.
Celulele fotoelectrice se utilizeaz n instalaiile de semnalizare, msur, protecie i
comand.

Fig. 5.3 Sistem de captare


Fig. 5.4 Principiul de funcionare
Din punct de vedere fizic, celula fotovoltaic este o diod tip p-n de suprafa mare, cu
jonciunea poziionat aproape de partea superioar. Celula convertete luminozitatea solar n
energie electric. Mai multe astfel de celule sunt asamblate ntr-un modul de o anumit putere.
Celulele fotovoltaice sunt de mai multe tipuri: monocristaline, policristaline, tip film, amorfe,
sferice i concentrate.
9

Cele mai bune celule sunt cele monocristaline, dar sunt i cele mai scumpe.
Celulele policristaline au gradul de conversie mai mic, dar sunt mai ieftine, reducndu-se astfel
substanial costul pe Watt instalat, fiind mult mai rspndite.

Fig. 5.5 Echipare cu panouri solare

Fig. 5.6 Panou solar

Celulele tip film, sunt un film subire din materiale speciale ce se depune pe sticl, metal, etc.
Aceast tehnologie utilizeaz mai puin material, este deci mai ieftin pe putere instalat, dar
randamentul de producie este mai mic.
Celulele amorfe au un grad de conversie mic, aproximativ la jumtatea celulelor
monocristaline, greutatea lor pe metru ptrat este mult mai mare, dar i preurile sunt mult mai mici.
Celulele sferice i concentrate sunt n faza de dezvoltare n laboratoare i nu sunt rspndite
industrial.
Un sistem clasic fotovoltaic PV este alctuit din urmtoarele componente:
panouri fotovoltaice,
regulatorul de ncrcare al bateriilor,
grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
invertor, ce transform curentul continuu DC n curent alternativ AC
Un sistem hibrid are n plus fie un generator electric eolian, fie un generator Diesel electric, fie
sunt combinate toate acestea pentru a mri capacitatea i sigurana sistemului n general.

10

Rezerve locale de energie si surse de curent operativ


Receptorul este un transformator de energie care absoarbe energia electrica de la sursa si o transforma in
alte forme de energie : mecanica, caldura, lumina ( motor electric, cuptoare electrice, lampi ). Din punct de
vedere al modului de utilizare a energiei transformate, receptoarele se clasifica in :
- receptoare de lumina
- receptoare de forta si similare ( motoare, cuptoare electrice )
Receptoarele sunt alimentate in general la joasa tensiune ( 3x380/220 V ), ( 3x220/127 V ) , cu exceptia
receptoarelor de forta de mare putere ( peste 200kV ) care se alimenteaza la medie tensiune.
Prin consumator se defineste ansamblul instalatiilor electrice de distributie si utilizare ce servesc o
intreprindere civila sau industriala racordata la reteaua de distributie a furnizorului..
Din punct de vedere al sigurantei in exploatare, consumatorii se clasifica in :
consumatori de categoria I intreruperea alimentarii produce pagube mari, pericliteaza vieti
omenesti, perturbeaza activitatea oraselor. Trebuie sa aiba asigurata alimentarea permanent din
doua surse
consumatori de categoria II intreruperea alimentarii determina pagube prin intreruperea
productiei, dar nu exista pericol asupra omului. Trebuie sa aiba asigurata alimentarea din doua surse
pentrureceptoare vitale ( iluminat de siguranta, pompe de incendiu, ventilatie de avarie ), iar pentru
celelalte receptoare se admite o intrerupere de 2 ore
consumatori de categoria III nu se produc pagube sau perturbari importante. Se admite o
intrerupere de maxim 24 ore.
Din punct de vedere al puterii absorbite, consumatorii se clasifica in :
mari consumatori ( putere absorbita peste 50 kW )
mici consumatori ( putere absorbita sub 50 kW )
Daca receptoarele de categoria I sunt de puteri mari, continuitatea alimentarii se realizeaza de la retea
printr-un racord suplimentar. Daca receptoarele au puteri mici, in cazul producerii unor deranjamente in
reteaua de alimentare , acestea pot fi alimentate de la surse de energie electrica de rezerva.
In cadrul anumitor consumatori, instalatiile ele ctrice de automatizare, masura, control, semnalizare,
protedctie si actionare au o pondere importanta in ansamblul instalatiei. Alimentarea acestor instalatii se face de
la surse de curent operativ.
Instalatiile electrice care urmeaza sa fie alimentate de surse de rezerva sau de curent operativ sunt
urmatoarele :
1) Instalatii si agregate de interventie in caz de avarie a retelei . Din aceasta categorie fac parte iluminatul
de siguranta si agregatele de interventie ( ex. Pompa de ulei pentru ungerea de avarie a turbinelor cu
abur, grup motor generator care mentine in functiune vanele de alimentare cu apa sa de abur in
centralele electrice )
2) Circuite ale lampilor de semnalizare si control ( care semnalizeaza scaderi sau cresteri de tensiune de
20-25% fata de valoarea nominala
3) Circuite ale aparatelor de comanda si protectie ( relee de protectie si automatizare, aparate care indica
pozitia separatoarelor )
4) Circuite aloe mecanismelor de conectare a actionarilor electrice directe
Dupa gradul de continuitate a consumului de energie, treceptoarele pot fi :
- receptoare care constituie sarcina de durata in cursul functionarii normale. Acestea sunt alimentate la
functionarea normala din retea, iar la avarie din sursa de rezerva, sau de la sursa de curent operativ
- receptoare care constituie sarcina intermitenta in cursul functionarii normale si de avarie . ele sunt
alimentate de sursa de curent operativ
- receptoare care constituie sarcina de durata in cursul avariei
Clasificarea surselor de energie
Sursele de rezerva si de curent operativ pot fi :
- surse de curent continuu
- surse de curent alternativ
Dupa modul de alimentare sursele de rezerva si de curent operativ pot fi :
11

surse cu energie inmagazinata : bateriile de acumulatoare si grupurile motor cu combustie internagenerator


surse alimentate de la reteaua electrica : transformatoare, grupurile motor electric generator, statiile de
redresare
Instalatii de acumulatoare

Bateriile de acumulatoare au drept scop alimentarea cu energie electrica a unor receptoare de curent
continuu, care pot fi :
receptoare de interventie in cazul intreruperii tensiunii de curent alternativ : iluminat de
siguranta , agregate care mentin in stare de functionare echipamente de baza
lampi de semnalizare si control
aparate de comanda si protectie
mecanisme de actionare
De asemenea, bateriile acumulatoare au si rolul de a prelua si consumurile mari si de scurta durata
( socurile de curent ), instalatiile de redresare putand fi mai mici
In cadrul in stalatiilor de curent continuu din obiectivele industriale se folosesc de obicei urmatoarele
tensiuni nominale : 12, 24, 48, 110, 220 V.
Schema electrica de principiu a unei instalatii de acumulatoare
Bateriile de acumulatoare se pot afla in urmatoarele situatii :
in regim de incarcare
in regim de descarcare incarcare
in regim de descarcare
in stare de repaus
Bateriile mari functioneaza in regim tampon, ceea ce inseamna ca este conectata in paralel cu ceilalti
consumatori si cu o sursa de incarcare permanenta. Aceasta acopera atat consumul normal cat si
autodescarcarea bateriei.
Bateria trebuie sa fie in permanenta complet incarcata.
Fiecare baterie de acumulatoare se racordeaza la o singura retea, avand deci o singura tensiune
nominala. Consumatorii pot avea tensiuni diferite, fiind racordati in montaj potentiometric.. Numarul bateriilor
se stabileste in functie de importanta si marimea instalatiilor si de tensiunile necesare.

12

a. Cand exista o singura baterie, ( fig. a ), toate consumatoarele sunt legate la sistemul de bare
colectoare de lucru I. In timpul incarcarii ocazionale se cupleaza sistemele I si II ,
deconectandu-se bateria si alimentandu-se consumatoarele de la sursa ocazionala 2. Cand se
lucreaza la sistemul de bare I, consumatoarele cu dubla alimentare se trec prin sistemul II. In
acest caz sursa ocazionala trebuie sa poata prelua curentii de soc.
b. Cand exista o baterie de lucru si una de rezerva ,( fig. b ), toate consumatoarele sunt
racordate in mod normal la sistemul de bare I al bateriei de lucru. Executarea de lucrari la
bateria de rezerva, ,la sursele de incarcare aferente si la sistemul de bare II nu ridica
probleme. Pentru executarea de lucrari la bateria de lucru, se cupleaza sistemele I si II si se
deconecteaza apoi bateria de lucru. Cand se lucreaza la sistemul de bare I, consumatoarele cu
dubla alimentare se trec pe sistemul II. Daca se defecteaza sursa de incarcare permanenta a
bateriei de lucru se poate folosi o perioada sursa de rezerva prin cuplarea barelor, sau se
foloseste sursa de incarcare ocazionala. Se poate prevedea o singura sursa de incarcare
ocazionala pentru ambele baterii.
c. In cazul a doua baterii de lucru, schema de principiu este similara cu cea din fig. b
d. Atunci cand exista mai multe baterii de lucru si una de rezerva, ( fig. c), consumatoarele sunt
legate in mod normal la sistemul I de bare al fiecarei baterii.Bateria de rezerva poate inlocui
oricare din bateriile de lucru, fiind conectata la sistemul I sau respectiv II. Grupul de rezerva
mai cuprinde o sursa de incarcare ocazionala care poate inlocui oricare dintre sursele
permanente precum si o sursa ocazionala.
Alimentarea consumatoarelor fiecarei baterii poate fi :

Alimentare radiala care este simpla si economica, dar nu cuprinde nici o rezerva a
Alimentare dubla care confera un grad mai mare de siguranta b
Alimentare in bucla c

Alegerea tipului de acumulator


Exista doua tipuri de baterii :
- baterii cu plumb care au un randament mai ridicat, o tensiune pe element mai mare si un
cost mai redus
- baterii alcaline ( Ni Cd si Ni - Fe ) au o durata mai mare si lucrari de intretinere simple
Sisteme uzuale de racordare a consumatorilor

13

Pentru a mentine in limite admisibile tesiunea la consumatoare in diverse situatii de


functionare, se folosesc o serie de conexiuni speciale prezentate mai jos.

a. Se reduce numarul de elemente care alimenteaza consumatoarele. Bateria este impartita in


doua sectii al caror numar de elemente este respectiv n1 si n2 . In situatie normala ,
consumatoarele si redresorul de incarcare sunt racordati la intregul numar de elemente, adica n =
n1+n2 bateria functionand deci in regim tampon. Dupa o avarie urmeaza incarcarea ocazionala a
bateriei, fiind conectata in acest scop sursa de incarcare ocazionala. In timpul incarcarii se
ajunge la limita superioara admisa a tensiunii si si consumatorii sunt comutati pe un numar mai
redus de elemente ( sectia 1 ). Comutarea trebuie sa se faca fara intreruperea alimentarii. In acest
scop se poate folosi un mic redresor ( dioda ). Utilizarea unui redresor duce la solutia cea mai
simpla (fig 6.29 a )

Daca se foloseste o rezistenta (fig 6.29 b ) sunt necesare trei intreruptoare sau contactoare 7,
8 si 9. In mod normal sunt inchise contactoarele 8 si 9 . l atrecerea pe sectia 7 se deschide mai
intaicontactorul 8, apoi se inchide contactorul 7, dupa care se deschide contactorul 9. la revenire
succesiunea oparatiilor este inversa.
b. In schema din fig. 6.28 b, se mareste numarul de elemente care alimenteaza consumatoarele
in timpul descarcarii , pentru a se compensa scaderea tensiunii.Bateria este impartita in doua
sectii cu un numar de n1 si n2 elemente.Fiecare sectie este prevazuta cu un redresor. Sectia 1
14

este in paralel cu consumatoarele si cu redresorul, functionand deci in regim tampon.Sectia 2


este mentinuta in incarcare permanenta. Pentru compensarea autodescarcarii. In caz de avarie
bateria preia singura alimentarea consumatoarelor care sunt comutate pe intreaga baterie.
c. In schema c , nu exista priza intermediara. Bateria functioneaza in regim tampon.. Limitarea
scaderii tensiunii la descarcaren se poate re3zolva printr-o supradimensionare a bateriei. La
incarcare trebuie sa se limiteze tensiunea finala.
d. La bateriile de rezerva , conexiunile sunt similare.
Tensiunea la barele colectoare Valoarea tensiunii pe bare trebuie sa fie mai mare decat
tensiunea nominala a retelei pentru a compensa caderile de tensiune pana la consumatoarele de
lunga durata si permanente.
Capacitatea bateriei capacitatea C a bateriei masurata in Ah ( amperiore ) trebuie astfel aleasa
incat sa fie indeplinite mai multe conditii :
o tensiunea de descarcare la sfarsitul perioadei de avarie sa nu fie mai mica decat cea
prescrisa de fabricant. In cazul acumulatoarelor cu Pb aceasta conditie este indeplinita
daca ;
KIata

C 1 8 x10(t min 25) unde :

Ia este curentul absorbit de consumatorii de lunga durata in timpul avariei


ta este durata avariei
tmin este temperatura minima
K un coeficient = 1,05 1,15 in functie de posibilitatea aparitiei unor consumatori
neprevazuti
o A doua conditie impune ca in timpul functionarii consumatoarelor de scurta durata,
valoarea curentului debitat sa nu fie mai mare decat cea prescrisa . Pentru bateriile cu Pb
aceasta conditie este realizata daca
Ia+Isd 47,5 N unde Isd este curentul absorbit de consumatoarele de scurta
durata, iar N numarul de tip al bateriei
o A treia conditie cere ca la sfarsitul avariei tensiunea la bornele consumatoarelor de lunga
durata sa nu fie mai mica decat valoarea minima admisa de fabricant.

15

REDRESOARE
Noiuni teoretice
Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare surse de energie de curent
continuu.Aceste surse pot fi surse chimice ( baterii galvanice, acumulatoare ) sau redresoare.
Prin redresor se intelege un circuit electronic capabil sa transforme energia electrica de
curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Alimentarea redresoarelor se face de obicei
de la reteaua de energie electrica . Redresoarele de puteri mici (pana la un kilowat) se alimenteaza in
curent alternativ trifazat.
Dintre elementele componente ale redresorului, cele electronice trebuie sa aiba propietatea
de a conduce unilateral, respectiv sa prezinte o caracteristica pronuntat neliniara si sa functioneze in
regim neliniar. Se pot folosi diode cu vid (kenotroane), diode semi conductoare, tiratroane, tiristoare
etc.
Schema bloc a unui redresor contine urmatoarele elemente (pornind de la sursa de energie
alternativa de obicei reteaua electrica -):
- transformatorul de retea , cu ajutorul caruia se obtine in secundar valoare tensiunii
alternative ce trebuie redresata;
- elementul redresor, cu propietati de conductie unilaterala , la iesirea caruia se obtine o
tensiune (de un singur sens) pulsatorie;
- filtru de netezire, cu rolul de a micsora pulsatiile tensiunii redresate , redand o tensiune de
forma cat mai apropiata de cea continua ;
- rezistenta de sarcina , pe care se obtine tensiunea continua .
Schema bloc a unui redresor
a-sursa de curent alternativ (reteaua);
b-transformatorul;
c-elementul redresor;
d-filtru;
e-sarcina pe care se obtine tensiunea continua
n anumite cazuri, aceast schem bloc poate fi completat cu un etaj suplimentar de
stabilizare i de reglare a tensiunii continue obinute. Sunt, de asemenea, cazuri n care unele
elemente ale schemei pot lipsi; de exemplu, poate lipsi transformatorul de reea, n cazul unor
instalaii industriale, care funcioneaz cu tensiune pulsatorie, poate lipsi filtru de netezire.
Sistem redresor 48Vcc, putere maxim 2600W
Caracteristici:
1-4 module redresoare 48V/650W
Controler integrat Cordex CXCI
Distribuie cc integrat cu 4 disjunctoare
Format 2U
Rcire prin convecie

Sistem redresor 220Vcc, putere maxim 22kW


Caracteristici:
1-5 module redresoare 220V/4,4kW
Controler rack Cordex CXCR
Format 4U
Rcire forat

Modul de alimentare
Modul de alimentare a aparaturii electronice are o mare importanta pentru buna lor
functionare. Sursele de alimentare pot fi chimice (baterii, acumulatoare) sau bazate pe redresarea
tensiunii de la retea.
16

Alimentatoarele de la retea au n componenta lor urmatoarele elemente:


transformatorul aduce tensiunea n secundar la valoarea necesara. Transformatorul realizeaza
de asemenea o izolare ntre reteaua electrica si montajul de alimentat;
redresorul permite obtinerea unei tensiuni continue pornind de la tensiunea alternativa;
filtrul de netezire are rolul de a micsora pulsatiile tensiunii redresate;
stabilizatorul are rolul de a mentine constanta valoarea tensiunii de alimentare, evitand
modificarile acesteia datorate variatiilor tensiunii de retea sau a consumului de curent la iesirea
filtrului.
rezistenta de sarcina este elementul pe care se obtine tensiunea continua.
Deoarece o dioda lasa s treca un curent mare prin circuit atunci cand este polarizata direct,
iar la polarizare inversa curentul ce trece este neglijabil, se poate utiliza ca redresor de tensiune
alternativa.
Dupa tipul tensiunii alternative redresate, redresoarele pot fi: monofazate si polifazate (de
obicei trifazate).
Clasificarea redresoarelor
Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii :
dupa tipul tensiunii alternative redresate ( nr. de faze);
-redresoare monofazate ;
-redresoare polifazate ( trifazate).
dupa nr. de alternante ale curentului alternativ pe care le redreseaza;
-redresoare monoalternanta;
-redresoare bialternanta.
dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:
-redresoare necomandate(cu diode semiconductoare);
- redresoare comandate sau reglabile(cu tiristoare).
dupa natura sarcinii :
-redresoare cu sarcina rezistiva (R);
-redresoare cu sarcina inductiva ( R L );
-redresoare cu sarcina capacitiva (R C ).
Performanele unui redresor:
tensiunea medie;
tensiunea de vrf;
ondulaia tensiunii (raportul dintre excursia vrf-vrf a tensiunii i componenta medie),
atunci cnd exist filtru;
curentul maxim.
Valorile limit pe care le suport dispozitivele (vor fi folosite la proiectare):
tensiune invers maxim
curent mediu
curent de vrf.
1. REDRESOARE MONOFAZATE
A. Redresorul monofazat monoalternan cu rezisten de sarcin se utilizeaz pentru
puteri mici, pn la sute de W.
Forma de und a tensiunii redresate

Schema electric
17

TA = transformator de adaptare reduce tensiunea


de alimentare la o valoare convenabil
Funcionare
La aplicarea unei tensiuni alternative n
primar, n secundar ia natere tot o tensiune
alternativ care se aplic pe anodul diodei
redresoare. Pe durata semialternanei pozitive,
dioda D conduce. n circuit apare un curent
proporional cu tensiunea aplicat, deci au aceeai
form. Pe durata alternanei negative, dioda D
este blocat, deci curentul prin circuit este 0.

Redresor monofazat cu diode

u t U 0 2 sin 0 t U m sin 0 t

U m tensiune maxim; U 0 tensiune efectiv; 0 pulsaia

uS t
Um
u t

sin 0 t I m sin 0 t
RS
RD RS RD RS
Um
Im
valoarea maxim a curentului redresat
RD RS
Um
u S t R S i S t R S I m sin 0 t
R S sin 0 t
RD RS
Um
u D t R D i S t R D I m sin 0 t
R D sin 0 t
RD RS
Criterii de apreciere:
1. Factorul de ondulaie , este definit astfel:
amplitudinea componentei fundamentale U 1

1,57
amplitudinea componentei continue
U0 2
n cazul unui redresor ideal, factorul de ondulaie trebuie s fie zero. Redresorul monofazat
monoalternan are > 1, deci forma tensiunii redresate nu este mulumitoare. Pentru a mbunti se
folosesc scheme redresoare.
2. Randamentul , este definit astfel:
P
utila 0,4
Pabsorbita
3. Tensiunea invers maxim este:
Uinv max = Uim
iS t

B. Redresor monofazat dubl alternan cu transformator cu priz median:


Schema electric
Forma de und

18

Funcionare
La apariia alternanei pozitive la nfurarea L1, dioda D1 este polarizat direct, deci conduce i n
circuit apare curentul i D1 t care strbate rezistena R s . La apariia alternanei negative pe
L1, dioda D1 este blocat, curentul care trece prin ea este 0. n nfurarea L2 apare
semialternana pozitiv, dioda D2 conduce. Prin circuit trece curentul i D 2 t .

Redresor dubl alternan, controlat cu


microprocesor

Caracteristica curent tensiune a procesului


de ncrcare

Caracteristica de ncrcare este cu linie albastr. La atingerea tensiunii optime de decuplare,


sau la depirea timpului maxim admis pentru ncrcare (setat de obicei la 10 ore), redresorul se
oprete. Se intr pe caracteristica de descrcare n stand-by, de culoare roie. La o descrcare de 40%
din capacitatea bateriei, ncrcarea se reia automat.
Criterii de apreciere:
1. Factorul de ondulaie = 0,67
Este subunitar, ceea ce constitue o ameliorare.
2. Randamentul , este definit astfel:
Putila

0,8
Pabsorbita
3. Tensiunea invers maxim este:
Uinv max = 2Uim
Avantajele redresorului dubl alternan fa de redresorul monoalternan:
Form de und mai apropiat de cea continu;
Randament dublu;
Dezavantajele redresorului dubl alternan fa de redresorul monoalternan:
Schem mai complicat i mai costisitoare
C. Redresor monofazat dubl alternan n punte:
Schema electric
Forma de und

Funcionare
La aplicarea alternanei pozitive, la o extremitate a secundaruli transformatorlui conduc diodele D1
i D3 care sunt polarizate direct. Diodele D2 i D4 sunt polarizate invers, deci sunt blocate.
La aplicarea alternanei negative, D1 i D3 sunt polarizate invers, deci sunt blocate. Diodele D2 i
D4 sunt polarizate direct, deci conduc.
19

Avantajele redresorului dubl alternan n punte fa de redresorul dubl alternan:


Form de und mai apropiat de cea continu;
Randament dublu;
Dezavantajele redresorului dubl alternan n punte fa de redresorul dubl alternan
Numr mrit de diode;
Necesitatea unei bune izolri fa de restul elementelor a captului nelegat la mas al
rezistenei de sarcin
Concluzie:
Dintre cele trei variante de redresor, lucrnd pe sarcin rezistiv, redresorul monoalternan
folosete transformatorul n mod ineficace, deoarece curentul prin secundar este nesinusoidal.
Reeaua electric este poluat cu armonice superioare ale frecvenei de baz i este necesar un
transformator de putere nominal mai mare dect cea transmis sarcinii.
D. Redresoare monofazate cu dublarea tensiunii redresate:
Cnd este necesar o valoare ridicat a tensiunii i un curent slab (de exemplu: alimentarea
tuburilor cinescop, accelerare n TV, osciloscop, electrizare ), se folosesc scheme cu multiplicarea
tensiunii.

Redresor monofazat cu dublare


de tensiune, n punte

Funcionare
Condensatorul C1 se ncarc prin dioda D1 n alternana pozitiv a tensiunii din secundar. Tensiunea
pe capacitate ajunge la aproximativ valoarea maxim a acestei tensiuni. n alternan negativ a
tensiunii din secundar condensatorul C2 se ncarc prin dioda D2 la aceai valoare. Cderea de
tensiune pe rezistena de sarcin are, n acest caz, valoarea maxim egal cu:
U0 = ULmax = 2U2max. S-a obinut o tensiune redresat de dou ori mai mare.

Redresor monofazat cu dublare


de tensiune, cu punct comun
ntre sursa de curent i sarcin
Funcionare
Condensatorul C1 se ncarc n alternana negativ prin dioda D 1, cu tensiunea maxim U2max, iar
condensatorul C2 se ncarc n alternana pozitiv a tensiunii din secundar, prin dioda D 2 cu
tensiunea u2+uC1, astfel c tensiunea maxim la bornele condensatorului C 2, deci i la bornele
sarcinii, este de 2U2max.

20

Test de evaluare
1 Dati exemple de centrale electrice si sursa initiala de energie

2 Dati exemple de instalatii electrice care urmeaza sa fie alimentate de surse de rezerva sau de curent
operativ

..
3 Desenati schema de principiu a unei instalatii cu baterie acumulatoare

4 Redresoarele se pot clasifica n monofazate i polifazate dac se are n vedere criteriul:


a) tipul tensiunii alternative redresate;
b) numrul de alternane ale curentului alternativ pe care le redreseaz;
c) controlul asupra tensiunii redresate;
d) natura sarcinii.
5 Clasificai redresoarele dup natura sarcinii.
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
6 Scrieti in coloana A tipul de redresor a carui schema electrica este reprezentata in coloana
Coloana A
Coloana B

a)

b)

c)

d)

21

2. REDRESOARE POLIFAZATE (TRIFAZATE)


Pentru obinerea puterilor mari ce depesc sute de wai, se folosesc redresoare trifazate.
Schema electric
Forma de und

Funcionare
Sunt n conducie, n fiecare moment, cte dou diode care conduc cte o treime de perioad, iar
comutarea lor se face succesiv. Tensiunea de ieire se apropie foarte mult, ca form, de o tensiune
continu. Redresorul ofer avantajul unei ncrcri echilibrate a celor trei faze, ceea ce este de mare
importan n cazul puterilor mari.
3. REDRESOARE COMANDATE
Diodele nu pot fi comandate, intrarea i ieirea lor din conducie sunt decise de tensiunea la
borne. n practica industrial i de laborator, este nevoie de surse de alimentare cu tensiune variabil
(exemplu: acionarea motoarelor cu vitez variabil). Acestea folosesc dispozitive semiconductoare
care pot fi comandate: tiristoare i tranzistoare de putere.
Este prezentat un redresor monoalternan cu tiristor. Schema a fost aleas n scop didactic,
pentru c un astfel de redresor nu este folosit n practic. (De regul, se folosesc scheme bifazate sau
n punte.)
Schema electric

Forma de und

Funcionare
Aplicarea pe poarta tiristorului a unui impuls de deschidere, n momentul apariiei alternanei
pozitive, nu modific valoarea tensiunii redresate. Aplicnd impulsul n momentul apariiei
alternanei negative, titistorul nu conduce i curentul, respectiv tensiunea redresat, sunt nule.
Aplicarea impulsului de deschidere la momentele decalate ntre 0 < t < T/2 duce la micorarea
corespunztoare a curentului prin sarcin. Decalarea impulsului de deschidere n intervalul [0, T/2]
duce la varierea curentului redresat de la valoarea maxim posibil la zero, adic se obine
comandarea lui. Impulsurile de comand pentru deschiderea tiristoarelor se obin cu ajutorul unor
circuite de impulsuri ale cror elemente se aleg n funcie de parametrii dorii ai impulsurilor de
comand.

22

Schema electric

Forma de und

FILTRE
Alimentarea circuitelor electronice se face cu tensiune neted, deci formele de und ale
tensiunii de sarcin ale redresoarelor nu sunt satisfctoare. Este necesar un filtru pentru tensiunea
de sarcin.
Filtrare = schimbarea componenei spectrale a semnalului, prin eliminarea unor componente
din spectrul semnalului de intrare. Circuitul care ndeplinete funciunea de filtrare se numete filtru.
Exist filtre care nu folosesc o surs de energie extern (filtre pasive) i filtre care au n componena
lor amplificatoare, deci folosesc surse externe de energie (filtre active). Acestea din urm exist att
n varianta analogic (prelucreaz semnal analogic) ct i numeric (prelucreaz semnal numeric).
Noiunea de filtru este foarte general, se poate aplica multor categorii de circuite. Aici este
subneleas intenia de a realiza exclusiv modificarea spectrului.
Noiunea de filtru exist att n contextul circuitelor de semnal mic, ct i al celor de putere.
n cazul circuitelor de alimentare, se pune exclusiv problema filtrrii trece-jos, adic eliminarea
armonicelor superioare i furnizarea ctre sarcin a componentei medii (se mai spune c se
netezete mrimea de ieire). Rolul filtrelor de netezire este de a micora (teoretic pn la zero)
componenta variabil, pulsaia, care se menine n tensiunea de ieire, dup redresare.

n figur apar variante simple de filtru, folosite pentru netezirea tensiunii, respectiv
curentului. n prezent, varianta filtrului inductiv (netezirea curentului) nu se mai folosete pentru
alimentarea circuitelor electronice. Ea nu este adecvat deoarece toate circuitele solicit tensiune de
alimentare constant, la curent variabil.
Diodele conduc doar o parte din perioad, cnd condensatorul acumuleaz energie. n restul
perioadei, diodele snt blocate, energia transmis sarcinii provine din condensator. Tensiunea de
ondulaie pe sarcin este chiar valoarea tensiunii descrcate de pe condensator, ea va scdea odat cu
creterea capacitii (tensiunea pe sarcin devine mai neted pe msur ce capacitatea
condensatorului este mai mare). Tensiunea medie pe sarcin tinde spre valoarea de vrf a tensiunii
din secundar.
Aprecierea calitii unui redresor se refer i la valoarea pulsaiilor, folosindu-se raportul
dintre amplitudinea componentei avnd frecvena fundamental, numit component fundamental
i valoarea medie (continu) a tensiunii redresate:
U
k p 1 100 %
U0
Acest raport se numete factor de pulsaie, se exprim n procente i reprezint un parametru al
redresorului.
Eficacitatea unui filtru se apreciaz cu ajutorul coeficientului de netezire i valoarea lui
determin calitatea celulei de filtraj folosite.
Cele mai folosite filtre sunt:
Filtre simple (cu bobin sau cu condensator);
Filtre compuse (de tip LC).
23

Atunci cand valorile L sau C rezultate din calcul sunt prea mari, se utilizeaza filtre complexe.
Acestea pot fi de tip ( fig. 7.39 ) , ( fig. 7.41) sau filtre compuse din mai multe sectiuni de acest
fel, legate in cascada ( fig. 7.42) . Filtrul poate fi considerat ca fiind format dintr-un filtru cu
capacitate C1, urmat de un filtru , constituit din L si C 2. In unele redresoare de puteri foarte mici se
folosesc si filtre RC ca cel din fig. 7.43.

Filtrele cu inductanta si capacitate prezinta si unele dezavantaje mai ales in cazul schemelor
de alimentare a aparaturii tranzistorizate cand campul magnetic de scapari ale bobinei creaza
zgomote de joasa frecventa, impiedicand functionarea normala a aparaturii de masurare si
amplificare.
O micsorare apreciabila a dimensiunilor filtrului si a supratensiunilor se poate obtine prin
utilizarea tranzistoarelor ca element de filtraj.
Filtrarea tensiunii redresate cu ajutorul tranzistoarelor se bazeaza pe faptul ca intre emitor si
colector tranzistorul opune o rezistenta mica trecerii curentului continuu si o rezistenta mare
componentei alternative a curentului redresat. Schema completa a unui redresor dubla alternanta cu
filtrare prin tranzistor este prezentata in fig. 7.44. Punctul de functionare in curent continuu se
fixeaza prin negativarea bazei tranzistorului cu ajutorul rezistentei R 2. datorita capacitatii mari a
condensatorului C2 , tensiunea CC2 de la bornele sale este constanta in cursul unei semiperioade.
Tranzistorul are efect de filtrare echivalent unei inductante.

24

Convertoare c.c. c.c.


Convertoarele c.c. c.c. realizeaza transformarea energiei electrice preluate de la o sursa de
curent continuu cu tensiune constanta in energie de curent continuu de alta valoare. Convertoarele
electronice sunt de tip static, neavand elemente in miscare. Acestea folosesc dispozitive
semiconductoare unidirectionale ( tranzistoare unipolare, tiristoare, diode, etc. ). Din categoria
convertoarelor fac parte :
Convertoare c.c. c.c. directe care sunt alcatuite dintr-un grup invertor redresor
Convertoare de c.c cu element disipativ comandat
Variatoare c.c.- c.c.
Convertoare c.c. c.c. directe sunt utilizate in general pentru puteri mari.
Convertoare de c.c cu element disipativ comandat sunt utilizate in special pentru alimentarea
circuitelor electrice de mica putere , fiind cunoscute sub denumirea de surse stabilizate liniare.
Variatoare c.c.- c.c sunt convertoare de tip direct cu randament ridicat, avand un spectru larg de
utilizare : actionarea electrica a masinilor electrice, surse de alimentare cu comutatie,
alimentarea mai multor consumatori care necesita tensiuni multiple
Variatoare c.c.- c.c. ( Choppere )
Principiul de functionare consta in acumularea energiei electrice furnizata de sursa de c.c. intr-un
anumit interval de timp si transferul ei in sarcina in alt interval de timp. Schema chopper-ului
elementar este realizata cu un contactor static de c.c. in serie cu sarcina R si sursa de alimentare
de tensiune U1 si este data in figura de mai jos.

Contactorul static CS realizeaza inchiderea, respectiv deschiderea circuitului, sub controlul


circuitului de comanda CC. Cand contactorul static ideal este deschis, sarcina este alimentata de
tensiunea sursei u2 = U1 , iar i2 = i1 . La inchiderea ( blocarea 0 contactorului static i2 = 0, u2 = 0, si
tensiunea sursei se regaseste la bornele CS, u cs = U1. Daca T este perioada de comutare a CS, iar T c
intervalul de deschidere, valoarea medie a tensiunii de sarcina este :
U2 =

Tc
U 1 = kU1 unde k = Tc/T se numeste raport de conductie si are valori intre 0 si 1
T

Reglajul valorii medii a tensiunii in sarcina este realizat practic prin comenzile corespunzatoare
conductie blocare aplicate contactorului static. Schema bloc a variatorului este data mai jos.

25

Variator c.c. c.c. cu stingere fortata


In fig. 5.10, a este reprezentata schema unui variator c.c. c.c. ( chopper ) cu circuit de
stingere fortata, avand raportul de transformare subunitar. T1 este tiristorul p-rincipal prin care
este alimentata sarcina. Inductanta Ls este considerata suficient de mare , astfel incat constanta
de timp a sarcinii s sa fie mult mai mare decat perioada de comanda T a variatorului.
s =

Ls
>>T
Rs

In acest mod curentul prin sarcina poate fi considerat constant.

Tiristorul auxiliar T2, impreuna cu capacitatea C, inductanta L si dioda D 1 alcatuiesc circuitul de


comutare fortata in blocare pentru T1. Dioda D2 , in paralel cu sarcina are rolul unei diode de nul,
prin care se inchide curentul de sarcina in intervalele de timp in care ambele tiristoare sunt blocate,
decarcand prin Rs energia acumulata. Functionarea corecta a variatorului necesita comanda lui T 2
inaintea lui T1, condensatorul incarcandu-se la tensiunea initiala.
Functionarea circuitului din fig. 5.10 a este tratata in patru faze, corespunzatoare proceselor fizice
care au loc.
In faza 1 , in intervalul de timp t1 t3 , variatorul are schema echivalenta din fig.5.10 b; dispozitivele
au fost reprezentate prin comutatoare ideale ( cu rezistenta 0 in conductie si infinita in blocare ). La
comanda tiristorului T2 , la momentul t1, condensatorul C este conectat in paralel pe tiristorul T1, uc1
= -uT1 si dispozitivul este polarizat invers, blocandu-se. Condensatorul se descarca si se reincarca
prin sarcina cu polaritatea din paranteze( (+), (- ) ) pana la u c(t3) = - U1; tiristorul T2 se blocheaza.
Curentul prin sarcina in acest interval este i2 = iT2 = I2 , iar tensiunea u2 scade liniar la 0.

26

In faza 2 , in intervalul t3 t4 , curentul prin circuitul echivalent ( fig. 5.10 c, ) circula prin D2, Ls, si
Rs. Dioda D2 este deschisa datorita tensiunii de autoinductie produsa la bornele inductantei L s.
Curentul prin sarcina este i2= ID2= I2, iar tensiunea u2= 0.
In faza 3 , in intervalul t4 t5, avand circuitul echivalent din fig. 5.10 d, fiind comandat T1,
condensatorul c se decarca rezonant prin T1, L, D1, reincarcandu-se cu polaritatea ( -, + ) la tensiunea
uc(t5) = U1. Curentul prin sarcina este i2 = I2, tensiunea u2 = U1. la t = t5, tiristorul T2iese din conductie.
In faza 4 , in intervalul t5 t6 , terminandu-se procesul rezonant circulatia de curent are loc prin
circuitul echivalent din fig. 5.10, e . Curentul prin sarcina este i2 = iT1 = I2, iar u2 = U1

Invertoare
Invertoarele sunt circuite electronice care fac conversia energiei electrice de curent continuu
in energie electrica de curent alternativ, realizand functia inversa a redresoarelor. Impreuna cu
redresoarele, inveretoarele fac parte din circuitele convertizoare numite si mutatoare.
Invertoarele sunt de doua feluri :
- invertoare neautonome care este un redresor complet comandat ( cu tiristoare ) care
debiteaza energia pe o sarcina activa in anumite conditii
- invertoare autonome
Caracteristicile invertoarelor :
- forma si valoarea amplitudinii tensiunii de la iesire
- frecventa semnalului de la iesire
- puterea debitata
Functiile invertoarelor sunt :
- functia de conversie continuu-alternativ
- functia de reglare a amplitudinii tensiunii de iesire
- functia de reglare a frecventei semnalului de iesire
Prima functie este obligatorie, urmatoarele doua sunt optionale de la caz la caz.
Realizarea unui invertor presupune inversarea permanenta a sensului de circulatie a curentuluim
printr-o sarcina. Pentru aceasta se folosesc doua tipuri de dispozitive semiconductoare :
tranzistoare sau tiristoare. In cadrul invertoarelor pot avea loc trei tipuri de fenomene :
- comutatia naturala ( numita si libera ), are loc atunci cand sarcina impune trecerea prin 0 a
curentului ce strabate tiristorul
- comutatia fortata ( numita si artificiala sau proprie ) are loc prin introducerea unor elemente
active si pasive in scheme pentru dezamorsarea tiristoarelor
- lipsa comutatiei pentru invertoarele fara comutatie
Clasificarea invertoarelor se face in functie de mai multi factori :
- dupa tipurile de comutatoare :
cu tiristoare
cu tranzistoare
- dupa tipul comutatiei :
libera
fortata
- dupa numarul fazelor tensiunii de iesire :
monofazate
polifazate
- dupa structura schemelor :
parallele
serie
in punte
Exemple de aplicabilitate : retele de bord ( vagoane, avioane, vapoare ), alimentari de siguranta
(instalatii din spitale, calculatoare, instalatii de radiocomunicatii si telecomunicatii )
Invertoare cu tiristoare
27

1. Invertoare monofazate cu semnal de iesire dreptunghiular Aceste invertoare scot la iesire o


tensiune alternativa cu pulsuri pozitive si n egative, care sunt apropiate de forma dreptunghiulara si
in functie de semnalele de comanda ale tiristoarelor , cu factor de umplere de . Factorii care
determina modificarea impulsurilor zise dreptunghiulare sunt : timpii de comutatie ai tiristoarelor si
prezenta unor elemente pasive care inmagazineaza energie ( condensatoare, bobine )
A. Invertoare de tip paralel ( Wagner ) Se mai numeste invertor cu condensator de comutatie,
invertor cu doua pulsuri pentru sarcina rezistiva sau invertor in schema cu punct median. Principiul
de functionare al acestui invertor se poate vedea urmarind schema din fig. 3.2 a

Este o schema cu doua contactoare : unul normal deschis ND si unul normal inchis NI si amandoua
sunt actionate o data. Ele sunt montate in paralel si se deschid si se inchid cu o perioada T. Aceasta
face ca in cele doua ramuri ale transformatorului sa apara curentii i 1 si i2 care au forme
dreptunghiulare, ceea ce inseamna ca in miezul transformatorului se creeaza un flux magnetic
alternativ( ), astfel ca in secundarul acestuia apare o tensiune us cu amplitudine mare.
O schema mai completa a cestui tip de invertor este aratata in figura de mai jos.

B Invertorul serie
Principiul de functionare al acestui invertor este aratat in fig. 3.4 . Se folosesc de asemenea doua
contactoare Ni si ND actionate deodata, ele fiind inseriate cu impedanta de sarcina, in raport cu
sursa de tensiune continua de alimentare.

a. Invertor cu comutatie libera ( fig. 3.5 ) La acest tip de invertor stingerea tiristoarelor se va
face prin trecerea curentilor i1 si i2 prin zero. Aceasta se poate realiza cu ajutorul unei
capacitati C montata in serie cu impedanta de sarcina Zs

28

b. Invertor cu comutatie fortata ( fig 3.7 ) prezinta pe langa diodele antiparalel D1 si D2 si


condensatoarele C1 si C2 care forteaza comutarea tiristoarelor. Prresupunand conductia prin
T2 terminata, D2 va prelua conductia pentru o scurta durata de timp si T1 intra in conductie. In
partea de bobina L/2 apare tensiunea E, care este indusa si in partea de bobina L/2 care face
ca pe tiristorul T2 sa apara tensiunea megativa -E si sa-l blocheze

C Invertorul in punte Principiul defunctionare se poate urmari pe schema din fig. 3.8.
Contactoarele sunt comandate toate patru o data, numai ca doua ( C 2, C3 ) sunt normal inchise si
doua ( C1 si C4 ) sunt normal deschise. La o comutare toate isi schimba starea. In figura, C 2 si C3
sunt inchise, ceea ce face sa apara un curent i care trece prin impedanta de sarcina in sensul
curentului i. In acest moment, curentul prin celelalte contacte, C 1si C4 este nul. La prima
comutare C2 si C3 se deschid , facand sa dispara curentul i, iar C 1 si C4 se inchid facand sa apara
curentul i care prin sarcina Z este de sens opus reprezentarii lui i. Astfel, pe ansamblu , curentul
i va fi alternativ dreptunghiular.
Invertoarele in punte pot fi :
- fara comutatie
- cu comutatie libera
- cu comutatie fortata
Alegerea unuia din aceste modele este impusa de tipul sarcinii.

a. Invertor in punte fara comutatie cu sarcina rezistiva. Deosebirea fata de schema de mai sus
este ca tiristoarele nu sunt amorsate sincron , astfel ca fenomenele se petrec ca in fig. 3.9 b
daca initial conduc T2 si T3 , prin amorsarea lui T1 se stinge T3 datorita prezentei
inductantelor cu punct median in bratele puntii, si automat T 2, prin care nu va mai circula
29

curent. Dupa momentul t = se incearca amorsarea lui T4. daca impulsul pe grila al lui T1
este mai lat dacat , atunci T1 si T4 conduc

b. Invertor in punte cu comutatie libera - cu sarcina R L . Are alimentatia pe o diagonala si


sarcina pe cealalta diagonala. Este compus din patru tiristoare cu diode antiparalel , iar
sarcina este prevazuta cu un condensator pentru a putea stinge tiristoarele.

Pentru aflarea tensiunii pe sarcina se scade tensiunea pe condensator. In intervalul ( 0, 2 ) se


disting patru zone diferite :
- in intervalul ( 0, -) conductia este asigurata de T1 si T2
- in intervalul (-, ) conductia este asigurata de D1 si D2
- in intervalul (, 2- ) conductia este asigurata de T3 si T4
- in intervalul (2-, 2 ) conductia este asigurata de D3 si D4
c. Invertor in punte cu comutatie fortata cu sarcina R-L . Drept sarcini, in cele mai multe
cazuri se folosesc transformatoarele. Schema unui invertor monofazat in punte cu comutatie
fortata cuprinde si condensatoare di diode in bratele puntii.

( 0, )
(, )
(, )
( + , + )
( + , 2 )
(, + )

D1 T2
D1, D4
T1, T4
D3, D2
T3, T2
D3, T4

Semnalele numite dreptunghiulare de la


iesirea invertoarelor studiate sunt semnale la
care mai lipsesc armonici. Sunt sarcini la care
nu are atat de mare importanta spectrul
semnalului ci poate amplitudinea si frecventa.
De aceea, tipul de invertor se alege in functie
de sarcina.
30

2. Invertoare polifazate In cadrul acestor sisteme, invertoarele trifazate sunt cele mai
utilizate.tensiunea de iesire este formata din trei semnale alternative defazate intre ele cu 120 0. Sunt
doua posibilitati de realizare a invertoarelor trifazate :
- se construiesc separat trei invertoare monofazate si se cupleaza apoi pe sarcini si in acest caz
comanda pe toate tiristoarele este sincrona
- se utilizeaza o punte trifazata la care actionarea celor 6 tiristoare se face sincron.

31

Invertoare cu tranzistoare
Invertoarele cu tranzistoare folosesc aceleasi principii ca invertoarele cu tiristoare, deosebirea
fiind la cele doua puncte esentiale :
- energiile transferate de aceste tipuri de invertoare sunt mai mici
- comenzile de comutatie nu mai trebuie sintetizate din exterior, ci fac parte integranta din
invertorul insusi
Functiile acestor tipuri de tranzistoare sunt :
- functgia de transfer al energiei
- functia de oscilator
- functia de control al frecventei
Tranzistoarele care realizeaza functia de comutator lucreaza in regimurile blocat saturat.
Controlul frecventei se poate face , fie in circuitul colectorului, fie in circuitul bazei care este si
cel mai utilizat deoarece, facandu-se prin elemente de temporizare de tip RL, RC, LC, permite un
reglaj mai accesibil si cu pierderi de putere mai mici
Tipuri de invertoare cu tranzistoare
Toate schemele de convertoare cu tranzistoare au transformatoare cu mai multe infasurari pe
acelasi miez, astfel ca , pentru un tranzistor care ar avea in colector una din infasurari, semnalul de
comanda in baza este reprezentat de o reactie , adica un semnal pe o alta infasurare a aceluiasi
transformator, oarecum modificat.
Din punct de vedere al numarului de tranzistoare, exista :
invertoare cu un tranzistor care seamana cu un oscilator autoblocant deosebirea fiind in
modul de bobinare al infasurarilor transformatorului. Cu un tranzistor pot fi construite mai
multe tipuri de invertoare : cu emitor comun sau cu colector comun, cu transferul energiei
spre sarcina sau spre sursa, etc.

invertoare cu doua tranzistoare sunt astfel construite incat cele doua tranzistoare lucreaza
in contratimp
Din punct de vedere al conectarii tranzistoarelor , invertoarele pot fi :
cu tranzistoarele in conexiunea emitor comun
cu tranzistoarele in conexiunea colector comun
cu tranzistoarele in conexiunea in baza comuna
Din punct de vedere al controlului frecventei, acestea pot fi :
cu control in circuitul colectorului
cu control in circuitul bazei
Invertor cu tranzistoare in contratimp cu temporizare RC

32

Montajul din figura se caracterizeaza printr-o comutatie foarte rapida, randament ridi cat,
simplitate constructiva si accesibilitate economica. Functionarea lui se bazeaza pe reactia
pozitiva care se aplica alternativ pe bazele tranzistoarelor T1 si T2. Acestea sunt plasate, ca
punct static de functionare , in regiunea activa normala si deci, cu proprietati de amplificare
corespunzatoare pentru a se putea amorsa oscilatiile. Tranzistoarele sunt in conexiunea emitor
comun.
Functionarea
Daca, initial, presupunem o conductie identica a celor doua tranzistoare, curentii de
colector , incepand de la borna plus a bateriei, vor fi egali si fluxurile magnetice prin cele doua
ramuri ale infasurarii primare sunt egale si de semn contrar, si deci, se anuleaza. Datorita
nesimetriei, presupunem ca unul din curenti este mai mare. Acesta face ca diferenta de flux
magnetic sa nu mai fie nula si sa apara un flux care va induce o tensiun e u 2, in infasurarea de
reactie n3 din circuitul bazei. Aceasta tensiune va cauza modificari contrare in polarizarile
celor doua baze, ceea ce are ca urmarecresterea si mai mult a curentului prin tranzistorul la
care incepuse usoara crestere de curent, in timp ce celalalt , tinde sa se blocheze. Curentul
tinde sa creasca mai mult, va creste si diferenta de curenti, va creste si mai mult fluxul
magnetic si deci, tensiunea de reactie.. Acest proces continua rapid pana cand unul din
tranzistoare se eatureaza si celalalt se blocheaza, astfel ca diferenta de flux va ramane
constanata in infasurarea primara si conform legii inductiei electromagnetice, va scadea
tensiunea u3 pana la zero, aducand tranzistoarele in starea initiala de conductie aproape egala.
In acest timp, diferenta de flux tinde sa scada, facand sa se modifice polaritatea tensiunii de
reactie u3, schimbandu-se acum conditiile de polarizare ale tranzistoarelor. Procesele se repeta
In circuitul bazelor avem urmatoarele situatii :
- Daca tranzistorul T1 conduce si tranzistorul T2 este blocat, sub actiunea curentului din
infasurarea de reactie , care are sensul invers celui desenat in fig. 3.25, condensatorul se va
incarca. Circuitul de reactie fiind de tip RC. Curentul de incarcare va scadea exponential.
In momentul in care curentul i3 , care este si curent de baza va satisfcae conditia de
saturatie
ic

iB = unde :
iB = curentul de baza al tranzistorului in conductie
iC = curentul de colector al tranzistorului in conductie
= factor de amplificare in curent
curentul din colector nu va mai creste si fluxul magnetic in miez va deveni constant si nu
va mai induce nici o tensiune in infasurari. Astefel, in circuitul de reactie , actioneaza
tensiunea de la bornele condensatorului C care determina un curent invers fata de cel
anterior care va produce pe rezistenta R1 o tensiune care va fi in sensul blocarii
tranzistorului T1 si deschiderii tranzistorului T2. se produce fenomenul invers care
determina saturarea lui T2si blocarea lui T1, incarcarea inversa a condensatorului C si
inversarea tuturor tensiunilor induse . In figura de mai jos sunt prezentate formele de unda
ale : tensiunii pe condensator, curentului din infasurarea de reactie si tensiunii din
secundar.( de pe sarcina )
33

Reglarea tensiunii de iesire a invertorului


S-au constatat modificari ale amplitudinii, frecventei si formei unor semnale de iesire de la
invertoare , in principal, din cauza impedantei de sarcina. Mai sunt situatii cand tensiunea de
alimentare poate sa scada, dar parametrii de iesire trebuie sa fie normali. Reglajele care se fac
urmaresc :
- scaderea tensiunii de alimentare
- cresterea curentului de sarcina in anumite limite.
Se folosesc trei procedee de reglare a tensiunii de iesire :
- reglarea tensiunii pe partea de intrare
- reglarea tensiunii pe partea de iesire
- reglarea tensiunii in invertorul propriu-zis
Reglarea tensiunii pe partea de intrare
Avand in vedere alimentarea cu tensiune continua a unui invertor si faptul ca valoarea maxima
a tensiunii alternative de iesire este dependenta de aceasta tensiune de intrare , prin interventia
pe calea de intrare se poate regla tensiunea de iesire. O varianata este cea de mai jos in care
tensiunea de iesire este urmarita in permanent de un regulator R care comanda un circuit
chopper, CH care modifica valoarea tensiunii de alimentarea invertorului E.

Circuitul regulator este compus dintr-un comparator de tensiune care compara tensiunea de
iesire cu o valoare programata a fi la iesire. Daca aceasta tensiune difera , compara prin
impulsuri , pe poarta tiristorului intr-un anumit mod tensiunea E de intrare. Acest regulator
contine si un generator de impulsuri de amorsare a tiristorului. Mai simplu, circuitul chopper
se prezinta ca un intreruptor comandat.
Reglarea tensiunii pe partea de iesire
Acesta presupune interventia pe partea de iesire si de aceea, circuitul de reglare este
independent de restul invertorului.

34

In schema de mai sus pentru interventia pe calea de iesire sunt folosite doua tiristoare cuplate
antiparalel T1 si T2 comandate in acelasi mod ca la reglajul pe partea de intrare de un generator
de impulsuri inglobat in regulatorul R. Putem spune ca la iesirea invertorului este montat un
variator de tensiune alternativa care regleaza valoarea tensiunii de iesire U s pe principiul
intarzierii momentului de aprindere fata de punctul natural de aprindere al tiristorului
Ambele variante nu sunt economice la inveretoarele de puteri mari
Reglarea tensiunii in invertorul propriu-zis
Interventia in cadrul invertorului se poate face in doua moduri, in functie de tipul invertorului.
Ca exemplu avem invertorul de mai jos in care s-au folosit invertoare in punte cu comutatie
fortata.

Interventia se poate face :


- prin decalarea momentelor de timp de aplicare a impulsurilor pe tiristoare
- prin variatia unghiului care depinde de valorile componentelor schemei
Regulatorul R care urmareste mentinerea constanta a tensiunii de iesire u s comanda blocul de
comanda BC care furnizeaza impulsuri cu intarzieri adecvate pentru functionarea celui de al
doile invertor

Test
35

1. Redresoarele comandate trebuie sa aiba in componenta


lor ......................................................, deoarece ...................................... nu pot fi
comandate .
2. Care este rolul filtrelor ?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
........
3. Ce este un variator chopper ?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
....................
4. Explicati rolul invertoarelor si enumerati caracteristicile lor .
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
................................
5. Ce reprezinta schema de mai jos ?

6. Reprezentati schema de principiu a reglarii tensiunii pe partea de intrare

CIRCUITE STABILIZATOARE
36

Circuitele stabilizatoare sunt circuite electronice care conin elemente neliniare(diode


Zener) sau elemente active(tranzistoare). Se intercaleaz ntre redresor i rezistena de sarcin i
au ca scop micorarea variaiilor tensiunii continue de alimentare pn la limitele impuse de
performanele aparatului consumator.
Schema bloc de conectare a unui stabilizator:

Funcionarea stabilizatoarelor se bazeaz fie pe comportarea neliniar a unui element


prin care la o variaie a unui parametru corespunde o meninere constant a unui alt parametru, fie
pe o schem n care un element neliniar preia variaiile de tensiune sau de curent ale sarcinii,
meninnd parametrul de ieire constant.
Clasificarea stabilizatoarelor:
Dup parametrul electric meniut constant:
Dup metoda de stabilizare:
Dup modul de conectare a elementelor de reglaj:

stabilizatoare de tensiune
stabilizatoare de curent
stabilizatoare parametrice
stabilizatoare electronice
stabilizatoare de tip derivaie
stabilizatoare de tip serie

Parametrii stabilizatoarelor de tensiune: factorul de stabilizare n raport cu tensiunea,


factorul de stabilizare n raport cu rezistena de sarcin.
Factorul de stabilizare este raportul dintre variaia relativ a mrimii ce produce
nestabilitatea i variaia relativ a mrimii de ieire, cnd cel de-al doilea parametru de
nestabilitate se menine constant.
Pentru a stabiliza o tensiune exist urmtoarele tehnici de reglare:
1. Reglare derivaie
Schema de
principiu
pentru
stabilizarea
unei
tensiuni
prin
reglare de
ER element de reglaj(de control); Rs rezistena de sarcin; Uin tensiune de
tip
intrare
derivaie
Elementul de reglaj este un dispozitiv cu rezisten dinamic foarte mic n comparaie cu
Rs. Rezistena R are rolul de a prelua variaiile tensiunii de intrare i de a limita valoarea
curentului prin elementul de reglaj. La variaii mari ale curentului continuu de intrare corespund
variaii mici ale tensiunii la bornele elementului de reglaj.

2. Reglare serie
37

Schema bloc de principiu pentru


Elementul de reglaj se comport ca o rezisten
stabilizarea unei tensiuni prin reglare variabil controlat fie de tensiunea de intrare, fie de
de tip serie:
tensiunea de ieire. Creterea tensiunii de intrare ar duce
la creterea tensiunii de ieire, dar are ca efect i
creterea rezistenei elementului de reglaj. Deci cderea
de tensiune de la bornele elementului de reglaj duce la
micorarea tensiunii de ieire care se menine astfel
constant. Variaia lui Rs duce la variaia rezistenei
elementului de reglaj, ceea ce duce la micorarea
tensiunii de ieire la o valoare constant.
STABILIZATOARELE PARAMETRICE
Circuitele stabilizatoare care conin un element neliniar caracterizat printr-un parametru
variabil cu valoarea curentului ce l parcurge se numesc stabilizatoare parametrice.
Stabilizatoarele parametrice pot fi: de tensiune i de curent. Stabilizatoarele parametrice de
tensiune se pot realiza cu tuburi cu gaz (stabilitroane) sau cu diode Zener.
Schema de principiu a unui stabilizator de tip derivaie:
La variaii mari ale curentului de intrare
corespunztoare unor variaii mari ale tensiunii de
intrare se obine o variaie mic a tensiunii la
borne. Aceste stabilizatoare se folosesc pentru a
stabiliza tensiuni de ordinul 4 - 50 V pentru cureni
de sarcin de 10 500 mA. Pentru a obine
tensiuni stabilizate mai mari se pot conecta mai
multe diode Zener n serie, iar pentru a mri
valoarea factorului de stabilizare se pot folosi mai
multe celule dispuse n cascad.
STABILIZATOARE ELECTRONICE
Stabilizatoarele electronice sunt stabilizatoare de tensiuni continue sau cureni continui, cu
elemente active la care elementul de reglaj este comandat de un semnal de eroare. Semnalul de
eroare se obine din compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referin.
Clasificare:
1. Dup modul de montaj al elementului de reglaj:
- stabilizatoare de tip serie;
- stabilizatoare de tip derivaie;
2. Dup complexitatea schemei:
- stabilizatoare fr amplificator de eroare;
- stabilizatoare cu amplificator de eroare;
3. Dup modul de obinere a semnalului de eroare:
- stabilizatoare cu compensare
- de tip serie
- de tip derivaie
- stabilizatoare cu reacie
- de tip serie
- de tip derivaie
Stabilizatoare cu compensare de tip serie
38

Schema bloc:
ER = element de reglaj;
AE = amplificator de eroare;
DE = detector de eroare
Funcionare:
Detectorul de eroare compar tensiunea de intrare cu tensiunea elementului de referin.
La variaia tensiunii de intrare, semnalul de eroare(U in-Uref) este amplificat de amplificatorul de
eroare. Rezult o tensiune de reglaj ce se aplic elementului de reglaj. Acest element de reglaj are
o rezisten de curent continuu care variaz invers proporional cu tensiunea aplicat(tensiunea de
reglaj), deci o variaie de acelai sens cu a tensiunii de la bornele rezistenei R care absoarbe
variaia tensiunii de intrare. Rezult c tensiunea pe rezistena de sarcin se menine constant.
Schema electric a unui stabilizator cu compensare de tip serie fr amplificator de
eroare:
Funcionare: La o cretere a tensiunii de intrare,
deci o variaie U in , rezult o cretere a
tensiunilor ce se aplic pe rezistenele R1 i R2 .
Variaia tensiunii de pe rezistena R2 este
aplicat pe emitorul tranzistorului. Tensiunea
bazei fa de mas este constant datorit diodei
Zener, scade curentul de colector, crete tensinea
ce se aplic pe R ntre baz i colector.
Variaia tensiunii de intrare determin o
variaie pe rezistena R . Tensiunea pe diod
rmne constant.
Deci variaia tensiunii de intrare poate fi compensat de variaia tensiunii baz colector,
astfel nct tensiunea U S s rmn constant.

U R U BC U S

U Dz 0 U in U BC U S

U in U R U Dz U R

Dezavantaj:
- nu este eficace la variaiile rezistenei de sarcin, deoarece variaiile tensiunii de ieire
nu se transmit la intrarea elementului de reglaj.
Stabilizatoare cu compensare de tip derivaie
Schema bloc:

ER = element de reglaj; AE = amplificator de eroare; DE = detector de eroare


Schema electric a unui stabilizator cu compensare de tip derivaie fr amplificare:
39

Funcionare:
La variaia tensiunii de intrare rezult o variaie a
tensiunii de la bornele rezistenei R B . Tensiunea la
bornele diodei Zener se menine constant.

U in U RB U DZ
U DZ 0

U in U RB

Aceast variaie se transmite la bornele rezistenei


deoarece:
R

U RB U R U BE
U BE 0

ntreaga variaie a tensiunii

de intrare se regsete la bornele rezistenei R i tensiunea de ieire rmne constant, nefiind


afectat de aceast variaie.
Stabilizatoare electronice cu reacie
La variaii ale tensiunii ale tensiunii de ieire, semnalul de eroare rezultat din diferena
dintre tensiunea de ieire i tensiunea elementului de referin este amplificat de amplificatorul de
eroare. Acest semnal se aplic elementului de reglaj, ceea ce duce la o variaie a rezistenei de
curent continuu a acestuia. Aceasta face ca tensiunea de ieire s revin la valoarea constant de
regim.
Scheme bloc a stabilizatoarelor electronice cu reacie:

Avantaj:
- menin n anumite limite impuse tensiunea constant, indiferent de cauza care ar provoca
schimbarea ei.
Date de catalog:

40

SAVR 5000 VA
Caracteristici pentru SAVR 5000 VA:
Realizat in tehnologie cu autotransformator
Alimentare cu energie electrica monofazica
LCD pentru indicarea tensiunii de alimentare, a
tensiunii si curentului de iesire si a starii SAVR-ului
Sistem inteligent de racire
Protectie la:
1. supratensiune
2. tensiune joasa
3. supraincalzire
Specificatii tehnice pentru SAVR 5000 VA:
-Putere
5000 VA
-Tensiune de alimentare AC 140Vac~260Vac
-Frecventa
50Hz/60Hz
-Tensiune de iesire
AC 220V3%
-Eficienta
98%
-Standarde
CE,EN60950,EN55024
-Temperatura de lucru -0 ~ 40C
-Temperatura depozitare -15 ~ 45C
10%RH ~ 102%RH, fara
-Umiditate relativa
condens
-Greutate
13,95 kg
Stabilizator monofazat de tensiune alternativa
-putere: de la 3 la 10 kva
-tensiune de intrare: 230 v
-variatii de tensiune intrare: ? 15% (de la 195v la 264v)
-tensiune de iesire: 230 v
-variatii de tensiune iesire: ? 3%
-frecventa: 50 hz (disponibil si la 60 hz la cerere)
-viteza de reglare: 2/1000 sec. / volt
-randament: > 98%
-temperatura ambientala: 0...450C

Descriere : Stabilizatorul de tensiune monofazic


este un aparat electric folosit pentru alimentarea cu
energie electrica a aparatelor electrocasnice
(Computere, imprimante, FAX, scaner, linii Audio
- Video, televizoare, aparate de aer conditionat,
frigidere, centrale termice pe gaz, etc) in situatiile
in care tensiunea de alimentare de la retea prezinta
variatii. Aparatul furnizeaza la iesire o tensiune
stabila indiferent daca tensiunea retelei este
scazuta sau crescuta.

41

Constructie : Stabilizatorul, in general, este compus dintr-o comanda electronica care urmareste
tensiunea retelei si un transformator de compensare a variatiilor acesteia in vederea mentinerii
constante a tensiunii de iesire. Stabilizatoarele produse de AMARAD HELLAS ELECTRONIC
au in plus :
Circuit electronic de intarziere DELAY, foarte folositor atunci cand avem de alimentat aparate cu
motoare sau cand tensiunea la retea apare cu intermitenta (nu alimenteaza decat dupa 30-60s
protejand astfel aparatele).
Circuit de protectie intern (indicator Rosu - UNUSUAL) care decupleaza iesirea (aparatele
alimentate, indicatorul tensiunii de iesire arata 0 V) atunci cand apare un eveniment (apare o supra
sau sub tensiune, peste limita). Cand tensiunea va reveni intre limite stabilizatorul va porni
automat (daca nu porneste, decuplati aparatele si lasati in priza numai stabilizatorul, cca. 30 min.).

Stabilizatoare de tensiune alternativ monofazate si trifazate tip STS si STTS

Surse de tensiune n comutaie


42

2.1 Introducere
Funcionarea corect a aparaturii electronice presupune alimentarea ei de la surse de tensiune
continu cu performane adecvate scopului urmrit.
O surs de tensiune continu trebuie s cuprind n majoritatea cazurilor un stabilizator electronic
care asigur meninerea tensiunii furnizate ntre anumite limite stabilite i admise, indiferent de
variaiile ce afecteaz tensiunea de intrare i de perturbaiile la care este supus sistemul.
Se utilizeaz dou metode principale de stabilizare a tensiunii continue i anume:
a) prin aciune dup redresor
b) prin aciune naintea redresorului.
n cazul a) soluiile sunt mai simple, ntre redresor i sarcin intercalndu-se un stabilizator de
tensiune. De regul acesta este cu aciune continu.
n cel de-al doilea caz soluiile sunt mai complicate dar randamentele energetice obinute sunt
mult mai bune, alturi de gabarite i mase mai mici.
Aceste soluii const n utilizarea surselor n comutaie. Acestea pot fi:
- cu reacie
- fr reacie
Sursele de tensiune fr reacie nu asigur stabilizarea tensiunii de ieire, avnd structuri simple,
dar i performane de stablizare modeste.

Sursele n comutaie cu reacie sunt surse stabilizate, cu o structur complex, aa cum rezult din
figura 2.01 i asigur performane ridicate. Vom utiliza n continuare denumirile de surs n
comutaie n cazul absenei reaciei i stabilizator n comutaie n cazul existenei reaciei.
Funcionarea stabilizatorului din figura de mai sus este urmtoarea:
Tensiunea alternativ a reelei Ua este redresat i filtrat n 2. Elementul comutator 3 realizeaz
din aceast tensiune continu una variabil de frecven ridicat (n jurul valorii de 2025kHz) i de
form apropiat de cea rectangular care este aplicat unui transformator de inalt frecven 4, n
cazul n care:
- se dorete izolarea reelei de circuitul de ieire
- obinerea simultan a mai multor tensiuni
- obinerea unei tensiuni sensibil mai mici dect cea
obinut prin redresarea tensiunii reelei.
Redresorul asigur redresarea tensiunii de nalt frecven care nainte de utilizare este filtrat cu
ajutorul unui filtru, ambele subansamble fiind simbolizate cu 5.
Circuitul de reacie 6 asigur una sau mai multe din urmtoarele funciuni:
- comand i controleaz elementul de comutaie
- protejeaz sarcina i elementul de comutaie.
ntruct n cadrul disciplinelor premergtoare au fost studiate redresoarele ce funcioneaz la
frecvena reelei monofazate, tensiunea de intrare a stabilizatorului (sursei) va fi considerat cea
furnizat de redresorul i filtrul de reea i notat UI. Filtrul de radiofrecven 1 mpiedic accesul n
reea a componentelor de nalt frecven generate de funcionarea n comutaie.
n cazul n care lipsete circuitul de reacie, avem de-a face evident cu o surs n comutaie.
2.2 Clasificarea surselor n comutaie
43

n principal sursele de tensiune n comutaie se clasific dup tipul elementului de comutaie


utilizat respectiv dup existena sau lipsa transformatorului.
Conform celor de mai sus deosebim:
- surse de tensiune direct STD- forward - fig.2.02
- surse de tensiune cu revenire STR- flyback fig.2.03
- surse de tensiune n contratimp - fig.2.04

Sursa de tensiune direct STD- funcioneaz n felul urmtor:


Cnd comutatorul K (constituit evident dintr-un element static) este nchis prin inductana L circul
un curent spre sarcin. O parte din acesta trece n sarcina Rs, iar o alt parte ncarc condensatorul C
spre o tensiune final aproximativ egal cu cea de intrare. Dioda D polarizat invers este blocat.
Cnd comutatorul K se deschide energia nmagazinat n inductan determin apariia fenomenului
de autoinducie care determin polarizarea n sens direct a diodei D. Prin sarcin va circula n
continuare curent n acelai sens. Trebuie menionate trei aspecte eseniale:
- tensiunea la bornele sarcinii nu-i modific polaritatea
- curentul prin sarcin este nentrerupt
- curentul absorbit de la sursa UI este pulsatoriu
n ceea ce privete sursa cu revenire, funcionarea ei poate fi considerat complementar cu cea a
sursei directe. Astfel, cnd comutatorul K este nchis, dioda D este polarizat n sens invers i prin
inductivitate circul un curent. Datorit acestui fapt n ea se nmagazineaz energie. Cnd K se
deschide autoinducia determin polarizarea direct a diodei D care va conduce. Curentul care circul
prin inductan se nchide parial prin sarcin is, iar parial ncarc condensatorul C -ic .
Cele dou exemple de surse n comutaie sunt, aa cum se observ, fr izolare, ntre sursa de
alimentare i rezistena de sarcin existnd secvenial conexiune galvanic. Mai mult dect att n
cazul defectrii (scurcircuitrii) elementului ce constitue comutatorul tensiunea de alimentare se
aplic aproape integral sarcinii.
Referitor la sursa n contratimp, funcionarea ei va fi studiat pentru cazuri concrete.
44

2.3 Tipuri concrete de surse n comutaie


2.3.1 Surs de tensiune direct, fr izolare - STD
Schema unei surse n comutaie direct, fr izolare care utilizeaz ca i comutator un tranzistor ce
funcioneaz n regim de comutaie se prezint n figura 2.05.

El funcioneaz conform descrierii de la cazul schemei principiale. CC este circuitul de comand al


tranzistorului comutator.
Pentru acest caz concret funcionarea este descris de diagramele din figura 2.06.
Pe durata T1 tranzistorul Tc se afl n conducie i tensiunea de intrare U I se aplic n catodul
diodei D determinnd un curent cresctor prin inductana L.
Acest curent ncarc condensatorul C determinnd creterea tensiunii la bornele sale.Datorit
faptului c curentul prin inductan se ramific spre condensatorul de filtraj i spre rezistenele de
sarcin este valabil relaia:
2.01
Datorit faptului c valoarea medie a curentului prin condensator este nul, valoarea medie a
curentului prin inductan este tocmai valoarea medie a curentului prin sarcin, adic:
2.02

Diagramele au fost reprezentate n condiiile simplificatoare n care dioda, inductana i


condensatorul sunt considerate ideale.
Dup expirarea intervalului de conducie T1,n intervalul T2, datorit autoinduciei circulaia de
curent prin inductivitate, condensator i sarcin se menine, curentul iL fiind preluat de dioda D.
Corespunztor celor descrise i diagramelor prezentate, valoarea medie a tensiunii de sarcin este:
2.03
Aceasta nseamn c prin reglarea factorului de umplere :
45

2.04
se poate regla valoarea tensiunii pe sarcin.
n schema din figura 2.05 este prevzut i o conexiune de reacie facultativ, figurat cu linie
ntrerupt. n lipsa ei n schema se comport ca o surs n comutaie, iar n prezena ei ca un
stabilizator n comutaie.
Aceasta nseamn c n cel de-al doilea caz circuitul de comand va regla automat factorul de
umplere astfel nct tensiunea medie pe sarcin s se menin constant, indiferent de variaiile
tensiunii de intrare sau ale curenilor de sarcin. Aa cum se cunoate, pulsaiile tensiunii de sarcin
sunt invers proporionale cu produsul frecvenei tensiunii redresate i cu capacitatea condensatorului
de filtraj, conform unei relaii de forma:
2.05
unde:
a este o mrime uor determinabil.
Prin urmare pentru obinerea unor pulsaii de valoare limitat superior se va opera asupra
condensatorului de filtraj i a frecvenei semnalului furnizat de circuitul de comand.
2.3.2 Surs de tensiune cu revenire, fr izolare-STR

Configuraia principial a acestei surse a fost prezentat n figura 2.03. Conform acesteia o
schem concretizat, utiliznd ca i comutator un tranzistor funcionnd n regim de comutaie se
prezint n figura 2.07.
Funcionarea sa trebuie descris penru dou situaii distincte i anume:
- regimul de curent ntrerupt
- regimul de curent nentrerupt
n prima situaie funcionarea sursei este descris de diagramele din figura 2.08.
Acest regim este caracterizat prin existena a trei intervale distincte i anume:
46

1. T1 n care tranzistorul conduce, dioda este blocat


i prin inductan circul un curent liniar cresctor. n acest interval n inductan se acumuleaz
energia:
2.06
Cnd conducia nceteaz, datorit autoinduciei,
dioda D este adus n conducie iar energia nmagazinat n inductan se transfer sarcinii i
condensatorului de filtraj.
ntruct n intervalul T1 variaia curentului prin inductan este liniar :
2.07
valoarea sa maxim va fi:
Considernd elementele ideale, puterea transferat
sarcinii va fi:

2.08

2.09
Observnd c valoarea medie a curentului prin sarcin
este:
2. 10

rezult valoarea tensiunii de sarcin:


2.11
relaie n care T2 este dependent de rezistena de sarcin.
3. Tanzistorul i dioda sunt blocate, prin inductivitate nu mai circul curent i condensatorul de
filtraj se descarc prin rezistena de sarcin -T3.
La acest aspect se refer denumirea regimului de curent ntrerupt.
Prin sarcin circul curent n permanen. Prin urmare nu exist coresponden ntre acest
regim i cel de curent ntrerupt din cazul redresoarelor comandate.
n cazul regimului de curent nentrerupt funcionarea sursei este descris de diagramele din
figura 2.09.
47

Pentru acest regim sursa trebuie s dispun de inductan de valoare mare, aceasta fiind cea
care determin regimul de funcionare.
Deosebirile principale ntre acest regim i cel precedent sunt:
- existena unui curent permanent prin inductan
- curenii prin diod variaz liniar ntre o valoare minim - Im i una maxim IM.
Se observ c att n cazul sursei cu regim de curent ntrerupt ct i al celei cu regim
nentrerupt de curent a fost figurat reacia prin care valoarea tensiunii de ieire poate fi controlat
i reglat. n cazul n care se utilizeaz aceast reacie avem de-a face cu un stabilizator de
tensiune cu revenire, fr izolare.
n cazul stabilizatorului trebuie s avem n vedere faptul c cele funcionnd n regim de curent
nentrerupt au viteze de rspuns mult mai mici dect cele funcionnd n regim de curent
ntrerupt.
2.3.3 Surs de tensiune direct, cu izolare - STDi
Denumirea sursei provine de la faptul c dioda redresoare din circuitul secundar se afl n
conducie n intervalul n care i elementul comutator (Tc) se afl n conducie.

Componentul specific al sursei este transformatorul cu trei nfurri, nceputurile acestora


fiind alese conform figurii 2.10.
La aducerea n conducie a tranzistorului Tc se produce un salt brusc al curentului de colector
urmat de colector, urmat de o crestere cvasiliniar. Aceast form de variaie se datoreaz
efectelor cumulate ale nmagazinrii energiei n primar i ale reflectrii curentului din secundar.
Conform sensurilor de bobinare intr n conducie dioda D 2 determinnd circulaia unui curent
iL cresctor, a crui prezen face ca n inductana de filtraj s se acumuleze energie.
La exprimarea intervalului de conducie datorit autoinduciei se menine circulaia de curent
prin inductana de filtraj L i dioda D3 care va fi polarizat n sens direct (
fiind blocat).
Tensiunea indus n nfurarea 2 polarizeaz n sens direct dioda D 1 i ca urmare energia
acumulat este transferat sursei de alimentare. n urma acestui proces transformatorul revine n
stare demagnetizat, pregtit pentru reluarea unui nou ciclu. Curentul de magnetizare reprezentat
haurat n figura 2.11 care prezint funcionarea circuitului este descris de o relaie de forma:

48

2.12
avnd valoarea maxim:
Dac se noteaz cu factorul de umplere definit conform relaiei:
2.14
i avnd valoarea maxim:
relaia 2.13 devine:

2.13

2.15

2.16
Prezena diodei
i a nfurrii 2 avnd rolul de recuperare a energiei face ca tensiunea
maxim colector-emitor la care este supus tranzistorul comutator s fie aproximativ egal cu dublul
tensiunii de intrare, adic:
2.17
Din punctul de vedere al curentului maxim care solicit tranzistorul comutator este important
cunoaterea expresiei acestora i anume:
2.18
Valoarea maxim a acesteia este:
2.19
sau:

2.20

49

n cazul n care este necesar obinerea mai multor tensiuni de ieire se poate utiliza o surs STDi
multipl.
Schema unei asemenea surse, care furnizeaz dou tensiuni se prezint n figura 2.12.
Principiul de funcionare este acelai, inclusiv pentru cazurile cu mai multe tensiuni de ieire.
2.3.4 Surs de tensiune cu revenire, cu izolare - STRi

Cea mai simpl surs de acest tip se prezint n figura 2.13. Funcionarea sursei este descris de
diagramele din figura 2.14.
Din modul de conectare al transformatorului de separaie rezult faptul c tranzistorul de
comutaie i dioda redresoare nu conduc simultan. Astfel, n intervalul T1 n care tranzistorul Tc
conduce, curentul su de colector crete liniar, iar transformatorul nmagazineaz energie.
Cnd tranzistorul n comutaie se blocheaz, datorit autoinduciei, dioda D intr n conducie i
prin intermediul curentului iD energia nmagazinat n transformator se transfer (n intervalul T3)
condensatorului de filtraj C i rezistenei de sarcin Rs.
n intervalul de timp T2 i T3 transferul de energie spre sarcin(prin i3) se realizeaz de la
condensatorul de filtraj C.
Din punctul de vedere al proiectrii, n cazul acestor surse (ca de altfel i la altele) este
important cunoaterea solicitrii de tensiune(U CE,M) i de curent(ISM) la care este supus tranzistorul
comutator.

50

n intervalul de conducie, curentul de colector al tranzistorului variaz cu cantitatea:


2.21
La blocare, variaia curentului, cantitativ egal cu cea din conducie este:
2.22
Egalnd cele dou variaii i innd seama de notaia adoptat pentru factorul de umplere:
2.23
rezult:
2.24
2.25
2.26
Relaia de mai sus ne permite determinarea tensiunii maxime colector-emitor la care este supus
tranzistorul, n condiiile n care se cunoate(se poate estima) valoarea maxim a factorului de
umplere:
2.27
n ce privete curentul de colector al tranzistorului ntre valoarea maxim a acestuia i curentul
maxim prin sarcin exist relaia:
2.28
Din raiuni practice este util exprimarea acestuia funcie de tensiunea de intrare U I i de puterea
transferat sarcinii, funcie de energia nmagazinat n inductivitatea transformatorului:
2.29
Puterea transferat sarcinii este:
2.30
unde: este randamentul transformatorului.
Se tie c tensiunea pe inductivitatea transformatorului este de forma:
2.31
Presupunnd (cu bun aproximaie) c n cazul nostru:
2.32

51

nlocuind n relaia 2.31 rezult o alt mrime important de proiectare i anume inductivitatea
necesar a transformatorului:
2.33
nlocuind n 2.30 rezult expresia puterii debitate pe sarcin, adic:
2.34
din care se obine expresia curentului prin sarcin:
2.35
Acest tip de surs are dou avantaje eseniale i
anume:
- schema este simpl, are puine componente iar inductivitatea transformatorului are i rolul unei
inductiviti de filtrare
- se realizeaz foarte simplu surse multiple. Schema unei surse n comutaie, cu revenire cu trei
tensiuni de ieire se prezint n figura 2.15.
2.3.5 Surs de tensiune n contratimp - STC
Schema principial a unei surse n contratimp a fost prezentat n figura 2.04. Figura 2.16
caracterizeaz cazul n care ca i comutator s-au utilizat tranzistoare ce lucreaz n comutaie.

Funcionarea sursei este descris de diagramele din figura 2.17. Aa cum rezult i din
examinarea schemei bloc diodele D1 i D2 funcionnd n antifaz formeaz un redresor bialternan
care redreseaz tensiunea variabil din primarul transformatorului. Aceast tensiune variabil
alternativ se obine prin conducia alternativ a tranzistoarelor Tc1 i Tc2, cu factor de umplere egal
i ntotdeauna mai mic dect 0.5, adic:

52

2.36
n fapt ansamblul este echivalent cu dou surse n comutaie direct cu izolare conectate n
antifaz.
Conform celor de mai sus tensiunea de sarcin este:
2.37
unde n i au semnificaiile prezentate n cazurile anterioare.
n ce privete curentul de sarcin,valoarea sa rezult ca medie a curentului prin inductana de
filtraj L, adic:
2.38
El se constitue ca sum a curenilor prin diode. Acestea parcurg ciclic, aa cum se observ,
urmtoarele
stri:
- conducie datorit autoinduciei (ca n cazul surselor cu revenire)

53