Notiuni si definitii

Cerinte impuse instalatiilor de transport si distributie.

La baza proectarii si exploatarii instalatiilor de transport si distributie sunt puse niste cerinte de
ordin general:
a) asigurarea continuitatii alimentarii consumatorilor cu energie electrica
b) siguranta in functionare
c) asigurarea indicatorilor de calitate a e.e. la barele consumatorilor
d) solutia tehno-economica
e) cerintele impuse de impactul cu mediul ambinant
Functiile Retelelor Electrice:
- transportul EE de la sursa pina la zonele de consum
- distributia energiei electrice
- interconectarea subsistemelor in sisteme electroenergetice in scopul majorarii cit a sigurantei in
functionare cit si a eficientei economice
Clasificarea Retelelor Electrice:
- tensiunea nominala
- sistemul de curent utilizat
- constructia
- configuratia
- destinatia
- modalitatea de tratare a neutrului
Tensiunea Nominala:
1.Retele de joasa tensiune <1kV
2.Medie tensiune (6-35)kV
3.Inalta tensiune (110-220)kV
4.Foarte inalta tensiune Unom>330kV
Sistemul de curent utilizat:
In cazul acesta noi vorbim de RE de tensiune continu si RE de tensiune alternativa. Din punct de
vedere a transportului la distante mari e mai convenabil de transportat energia electrica la tensiune
continu deoarece se foloseste 2 conductoare active si 2 de garda; la alternativ 3 active si 2 de garda.
Constructia:
RE aeriene
RE in cablu
RE mixte
Configuratia:
RE de configuratie arborescenta
RE de configuratie buclata: 1. simpla
2. complexa
Destinatie:
RE de distributie (RED)
RE de transport (RET)
Modalitatea de tratare a neutrului:
1. RE cu neutru izolat
2. RE cu neutru tratat la pamint printr-o bobina de stingere a arcului electric
3. RE cu neutru direct legat la pamint

CAPITOL: CARACTERISTICA PRARAMETRII SI SCHEMELE ECHIVALENTE ALE

ELEMENTELOR RE
1.Parametrii Pasivi ai liniilor electrice]
Parametrii care se considera care nu variaza in timp:
a) Rezistenta
b) Reactanta
c) Conductanta
d) Susceptanta
1.1.Rezistenta
In literatura electrotehnica sunt utilizate urmatoarele notiuni:
Rezistenta activa (curent alternativ)
Rezistenta omica (curent continu)
Prin notiunea rezistenta activa se intelege rezistenta opusa de catre conductor curentului alternativ.
Rezistenta opusa de catre conductor curentului continu se num rezistenta omica.
Datorita efectului pelicular si de apropiere rezistenta activa este mai mare decit rezistenta omica.
Efectul pelicular conditioneaza distributia neuniforma a densitatii de curent in sectiunea
transversala a conductorului.
Efectul de apropiere tot conditioneaza o distributie neuniforma a densitatii de curent insa aceasta
distributie se datoreaza variatiei in timp a curentilor din conductoarelor din vecinatate.
Pentru conductoarele din Al su Cu pentru care permeabilitatea relativa si magnetica mai mica de 1
si cu sectiunea F<500mm2 de aceea in tabelele prezentate in indrumare este indicata rezistenta omica
si nu activa.
r0

(1)
FAL

r0 f ( , F )(2)

* mm 2
km

Pentru conductoarele din otel (>>1) r0 se poate determina numai din indrumar:
r0 f ( F , I sar )(3)

P I 2 r0 ( 4)

Avind in vedere ca rezostenta activa se determina in baza legii Joule-Lenz, rezistenta activa pentru
LEC este mai mare decit rezistenta activa LEA. R0(LEC)>r0(LEA)
Psup perderile de putere suplimentara care au loc in mantaua si armaturile LEC
P
r0 2 (5)
I
1.2.Reactanta
Daca un conductor este parcurs de curent alterantiv atunci atit in interiorul conductorului cit si in
exteriorul lui apare cimp magnetic permanent. Liniile de forta ale cimpului magnetic sunt niste
circumferinte concentrice sensul caruia se determina in conformitate cu legea burghiului. In
conformitate cu legea inductiei electromagnetice in conductor se induc TEM proprie si mutuala.

Fig.1 Portiunea LE

In continuare vom determina pe cale grafica tensiunile electromotoare totala care se induce in
conductor: E A E L E BA ECA (1)

Fig.2 Determ tensiunilor electromotoare pe cale grafica

Rezistenta opusa curentului de catre TEM totala indusa in conductor se num reactanta inductiva.
Nui greu de observat ca pentru elementele statice: linie, tr, bobina de reactanta (in ipoteza ca
distantele in continuare sunt egale) reactanta va fi:
x0 f ( E )(2)

x0 x L x M (3)

x0 ( 0 ) x L 2 x M

Pentru conductoarele din Al si Cu reactanta inductiva pentru unitatea de lungime se poate determina
cu relatia:
x0 0.1445 lg

Dmg
rech

0.0157

Dmg 3 D AB * D AC * DBC

(4)
n
rech n rreal * a n 1 , n 3

a dinstanta dintre conductoare 30com in liniile Unom>330kV se utilizeaza 2 conductoare pe faza

n numarul conductoarelor
x0/ -componenta reactantei conditionata de cimpul magnetic conditionata de cimp magnetic din
exteriorul conductorului
x0// -componenta reactanetei conditionata din interiorul conductorului
Dmg
otel x0 ' 0.1445 lg
(5)
2
x0 ' ' f ( F , I sar )(6)
Deoarece distanta dintre conductoare LEC, LEA respectiv si reactanta in liniile LEC este mai mica
decit LEA ???
Daca conductoarele sunt dispuse orizontal atunci x0(A)=x0(C)x0(B) aceasta duce la aparitia regimului
nesimetric. Pentru a evita acest lucru se efectueaza transpunerea conductoarelor.
In norme este scris ca pentru fiecare portiune a liniei cu lungimea l=100km trebuie de efectuat
ciclul deplin de transpunere.
1.3.Conductanta laterala
Conductanta laterala este conditionata de 2 efecte si anume:
a) descarcarea corona
b) scurgerea de curent care au loc prin punctul de fixare a conductorului in lantul de izolare
Atit descarcarea corona cit si scrugeri de curent conditioneaza perderi de putere activa
suplimentara. Daca suprafata de lanturi este neteda atunci perderile pot fi neglijate.

P PC Pscur PC g 0U 2 nom (1)

g0

PC
S
*10 3
(2)
2
U nom
km

1.4.Susceptanta Capacitiva
O linie electrica polifazata contine 2 sisteme de capacitati partiale:
1. capacitatile partiale intre conductoare
2. capac partiale intre conductoare si pamint
La alcatuirea schemei echivalente se utilizeaza capacitatea de serviciu de lucru.
0.0242
7.56
C0
*10 6 [ F / km]
b0 wc
*10 6 [ s / km]
Dmg
Dmg
lg
lg
rech
rech

2.Parametrii activi ai liniei electricieu

Parametrii care variaza in timp sunt numiti parametri activi. In acest grup sunt inclusi urmatorii
parametri precum si derivatele ei: I,U,P,Q.
Pentru determinarea puterei complexe se poate determina una din relatii
S 3U * I (1)

S 3U * I (2)

U U ' jU ' '

*

U U ' jU ' '

(3)
I I ' jI ' '
*

I I ' jI ' '

U,U valoarea reala imaginara longitudinala transversala

Deoarece pentru determinarea puterii complexe se cere impunerea modulelor U,I si a valorii
absolute a defazajului . Cum rezulta din diagrama fazoriala defazajul de unghi se poate determina
utilizind: S 3UI cos j 3UI sin (4)
(5)
( 6)

Schemele echivalente ale liniilor electrice si simplificarea lor.

Calcolul electric se incepe cu alegerea modelului matematic adica cu intocmirea schemei
echivalente pentru liniile electrice se utilizeaza schema echivalenta in forma de .

Fig.1 Schema echivalenta a LE

LEA cu l<250km
Lec cu l<150km
Re r0 * l ;

xe x0 * l

Ge g 0 * l

Be b0 * l (1)

Aceasta schema se utilizeaza pentru liniile cu tensiunea Unom>330kV

Pentru LEA cu Unom=(110-220)kV se poate neglija Be=0
Pentru LEA Unom=(6-35)kV se poate neglija Ge=0 si Be=0
Pentru LEC cu Unom=(6-35)kV se poate nejlija Ge=0
Parametrii si schemele echivalente ale Tr si AutoTranformatoarelor
Tr cu 2 infasurari in schema electrica se reprezinta in forma de 2 cercuri, acest Tr se caracterizeaza
cu urmatoarele date de catalog: Snom,U1nom,U2nom,P0,Usc%,I0%,Psc
P0 perderile de putere activa la mers in gol
Usc% -valoarea procentuala a perderii de tensiune in Tr in regim de sc
I0% -valoarea procentuala a curentului in regim de mers in gol
Psc perderile de putere activa in infasurarile Tr in regim sc
In scopul simplificarii calcolelor Tr cu 2 infasurari in schema de calcul a retelei electrice se
reprezinta printr-o schema echivalenta in care legaturile magnetice sunt inlocuite prin legaturi
galvanice. Parametrii schemei echivalente se raporteaza la una si aceeasi tensiune. Pentru Tr cu 2
infasurari si raport real de transformare se utilizeaza schema echivalenta in forma de L rasturnat.

Fig.2 Schema echiv galvanica a TRAFO cu 2 infasurari si raportat real de transformare

U 1e j 1
Kt
1 2
U 2 e j 2

Rt R1 R'2
Rt R'1 R2
(1) primar
(2)
xt x1 x'2
xt x'1 x2
Parametrii laturii longitudinale a schemei echivalente se determina in baza de catalog obtinute in
regim de sc.

Fig.3 Schema echivalenta in regim de sc

Puterea activa absorbita in Tr in regim de sc P2 Pfe ( sc) Pcm (3)
Pfe este influentat de tensiunea aplicata in primar

Pfe f (U 1 ) U 1 U sc 0.1U 1,nom

U 2 nom S 2 nom
P2 Pcu Psc 3I nom Rt 2 2 Rt , (4)
U nom U nom
U 2 nom
Rt Psc
*10 3 []
2
S
2

Valoarea procentuala a Usc% este perderea de tensiune

I x
S
U sc % nom t *100 xt 2nom *100
U sc % U 2 sc,a % U 2 sc ,r %
U nom f
U nom

U 2 sc ,a %

I nom Rt
*100;
U nom f

U sc ,a %

I nom xt
3U
100 nom
U nom f
3U nom

U sc ,r U 2 nom
*
[ ]
100 S nom
Daca Rt<<xt daca Unom>35kV
Usc%=Usc,r%
Daca unom=(6-10)kV
Usc%Usc,r%
Conductanta laterala si susceptanta inductiva se determina utilizind datele de catalog obtinute in
regim de mers in gol.
xt

P0 3
10 [ s]
U 2 nom
I
3U f
S
I %
I 0 % 0 *100 * nom 0 100 S 0 0 S nom
I nom
3U nom f S nom
100

P0 GtU 2 nom

Gt

S 0 P 2 0 Q 2 0 Q0 S 2 0 P 2 0
Q0 BtU 2 nom Bt

Q0
*10 3 [ s]
2
U nom

Trasformatorul cu 3 infasurari
Pentru caracteristica acestui Tr se utilizeaza urmatoarele date de catalog:

S nom ; P0 ;U 1nom ;U 2 nom ;U 3 nom ; Psc (12 ) ; Psc (13) ; Psc ( 23) ;U sc (12 ) ;U sc (13) ;U sc ( 23) ; I 0 %

In schema de calcul a RE Tr cu 3 infasurari se reprezinta printr-o schema echivalenta in forma de

stea cu 3 ramuri.

Fig.2 Schema echival a TRAFO cu 3 infasurari si raporturi reale de transformatoare.

P12 R12 R1 R' 2

P13 R13 R1 R'3 (2)

P23 R23 R' 2 R'3
R R R
R1 12 13 23
2
R12 R23 R13
R'2
( 4)
2

R13 R23 R12

R '3

U 2 nom
R12 Psc (12) 2 *10 3 []
S nom

U sc (12 ) % x12 x1 x'2

U sc (13) % x13 x1 x'3 (5)

U sc ( 23) % x23 x'2 x'3

x12 x13 x23

2
x x x
x2 12 23 13 (6)
2

x13 x23 x12

x3

2
x1

Conductanta laterala se determina:

P
Q
Gt 2 0 *10 3 [ s ]
Bt 2 0 *10 3 [ s ]
U 1nom
U 1nom
S1nom S 2 nom S 3nom
100 / 100 / 100

S1nom S 2 nom S 3nom

100 / 100 / 66.7

S1nom S 2 nom S 3nom

100 / 66.7 / 66.7
Autotransformator
Pentru interconexiunea RE cu tensiuni nominale apropiate sunt utilizate Atr.
Snom=Selectr+Sgalvan
Snom puterea nominala se intelege puterea max care se poate tranzita din primar in secundar.
Puterea din primar in secundar se poate tranzita pe 2 cai:
1. datorita inductiei electromagnetice intre primar si secundar
2. pe cale galvanica datorita legaturii galvanice intre legaturile respective
P0 perderile de putere activa in perechile din infasurari.

Indecsul prim ne vorbeste de aceea ca valorile sunt raportate nu la puterea nominala a Atr dar la
puterea de calcul.
Pentru o caracteristica mai ampla a Atr in comparatie cu Tr vom deduce relatiile analitice care ne
dau posibilitatea sa calculam puterile S1 si S2. In acest scop vom trasa schema electrica a unei faze a
Atr.
1 portiunea consecutiva
2 portiunea comuna
Fig.1 Schema echivalenta a unei infasurari a Atr

S1 3 (U 1 U 2 ) I1 3U 1 I1 (1
S 2 3U 2 ( I 2 I1 ) 3

U2
) S nom (1)
U1

U1
1
I1 (k t 1) 3U 1 I1 (1 ) S nom ( 2)
kt
kt

1
)(3)
S1 S 2 S nom ( 4)
S1 S 2 S electrom S calcul
kt
Deoarece puterea de calcul este mai mica decit puterea nominala rezultata ca pentru confectionarea
Atr se cere mai putine materiale si de aceea Atr are un gabarit mai redus si ca rezultat costul Atr este
mai mic decit Tr de unul si aceeasi putere nominala.
Pentru reprezentarea Atr in schema de calcul a RE se utilizeaza aceeasi schema echivalenta ca si
pentru Tr cu 3 infasurari. Parametrii schemei echivalente se determina in mod enalogic insa cu o mica
deosebire care consta in aceea ca calcolul parametrilor se incepe cu raportarea tuturor datelor de
catalog la puterea nominala.

(1

P ' sc (13) Psc (13)

P ' sc ( 23) Psc ( 23)

P' sc (13)

2
P ' sc ( 23)

U ' sc (13) U sc (13)

U ' sc ( 23) U sc ( 23)

U ' sc (13)

U ' sc ( 23)

datorita legaturii galvanice intre primar si secundar neutru Atr trebuie sa fie direct legat la pamint
aceasta duce la micsorarea reactantei homopolare a RE si respectiv la cresterea curentului de sc
monofazat.
Legatura galvanica intre infasurarile ATr duce la accea ca supratensiunea din infasurarea primara se
raspindeste in infasurarea secundara si invers.
Reprezentarea Sarcinilor in Schemele de Calcul Utilizate Pentru Calculul Regimului
Permanent.
Sarcina poate fi reprezentata printr-o putere constanta.
*

S i Pi jQi const (1)

I (k ) i

Si

const (2)
( k 1)
3U i

Zi =const sarcina se reprezinta printr-o impendanta.

Zi

Sarcina se reprezinta utilizind caracteristici statice

P f (U )(6)

Ui
*

(3)

Si

Ri

U 2i
( 4)
Pi

Xi

U 2i
(5)
Qi

Q f (U )(7)

Dependenta dintre putere si tensiune, daca tensiunea se modifica lent este caracteristica statica, daca
tensiunea se modifica rapid este caracteristica dinamica.

Curbele de Sarcina.
Sarcina electrica este puterea electrica debitata sau absorbita de un sistem tehnic. Predeterminarea
sarcinii electrice este prima etapa a oricarui proect privind alimentarea consumatorilor cu energie
electrica, de corectitudinea evaluarii sarcinei electrice absorbite depind indicatorii care caracterizeaza
proectul: investitiile capitale, cheltuelile de exploatare, perderile de putere si energie. In practica de
proectare si exploatoare sunt utilizate urmatoarele curbe de sarcina:
1. curba de sarcina propriuzisa a consumatorilor
2. curba de sarcina a unui grup de consumatori
3. curba de sarcina clasata
Curba de sarcina se traseaza pentru un interval de timp: zi, luna, trimestru, an.
Pentru caracteristica curbei de sarcina sunt utilizati urmatorii indicatori:
P
W
k u med
Tmax
W1 Pmax * Tmax
Pmax
Pmax

k neum

Pmin
Pmax

(0.124

Tmax 2
) * 8760
10 4

P1T1 ... P5 T5
P 21T1 ... P 2 5 T5
Pmedpat
T1 ... T5
T1 ... T5
CAP II: METODE PRACTICE DE CALCUL A RETELELOR ELECTRICE
Consideratii generale:
Regimurile unui nod a RE se considera ca este determinat daca se cunosc 4 parametri: Pi,Qi,Ui,1,
Pi,Qi,Ui,Ui. Deoarece aceste 4 marimi sunt dependente intre ele, 2 din ele se impun in calcul iar
celelalte 2 se determina prin solutionarea sistemului de ecuatii ce descrie regimul permanent de
functionare a RE. In functie de modalitatea de impunere a parametrilor in nodurile RE in practica de
calcul se deosebesc urmatoarele tipuri de noduri:
1. nod generator
2. nod consumator
3. nod de referinta
4. nod de echilibru
2.Calcolul electric al unei linii care alimenteaza un singur consumator
Pmed

In practica de calcul se intilnesc 4 cazuri particulare de calcul al unei linii care alimenteaza un
singur consumator.
Se impune
Se determina
S 2 , U 2 , 2
S 1 , U1 ,1
S 1 , U1 ,1

S 2 , U 2 , 2

S 2 , U1 ,1

S 1 , U 2 , 2

S 1 , U 2 , 2

S 2 , U1 ,1

Cazul particular 1. se considera o LEA de 110kV, cunoastem lungimea liniei si constructia ei

(sectiunea si distanta medie geometrica).
r0
Rl r0l

x0
xl x0l
l
g0
Gl g 0l
b0
Bl b0l
Daca ce sa alcatuit schema echivalenta si sa determinat parametrii schemei respective se trece la
determinarea parametrilor activi:
1.In baza lui |U2| si Bl/2 calculam puterea reactiva Qc
O U 2
U2
U
S ' 'c 3U 2 I ' 'c (1)
I ' 'c

2 Y ' 'c (2)

3Z ' ' c
3Z ' 'c
3
B
1
1
1
Y ' 'c

j
j l
Z ' 'c (Q jx' 'c )
x' 'c
2
U 22
U 22
Bl (5)
S c O jQ ' 'c j
Bl
2
2
2.Daca cunoastem S2 si jQc calculam S2
Sc j

U2
Ic j
Bl (4)
3*2
*

Q' 'c

U 22
Bl (6)
2

S ' 'l jQ ' 'c S 2 0 S ' 'l S 2 jQ' 'c P2 (Q2 Q' 'c )

deci

S ' 'l P2 j (Q2 Q' 'c )

P' 'l P2 ; Q' 'l (Q2 Q' 'c )

3.In baza lui U2 si Sl determinam fazorul caderii de tensiune Ul Prin notiunea fazorul caderii de
tensiune se intelege diferenta geometrica a fazorilor de tensiune la extremitatile liniei.
U l U 1 U 2

3 I ' 'l Z l

Alaturi de aceasta notiune se utilizeaza si notiunea de perderi de tensiune. Prin notiunea perderi de
tensiune se intelege diferenta algebrica a fazelor la extremitatile liniilor adica diferenta modulelor a
liniilor. u12 | u1 | | u 2 |
Ca axa de referinta alegem fazorul u2 de aceea u2=0
P' ' jQ ' 'l
P' ' Q ' 'l xl
R' ' x Q ' 'l Rl
ul 3 I ' 'l ( Rl jxl ) l
( Rl jxl ) l
j l l
u2
u2
u2
u ' 'l componenta longitudinala
U ' 'l componenta transversala (imaginara) a caderii de tensiune.
4.Daca cunoastem U2 si Ul calculam u1
P' ' R Q' 'l xl
P' ' x Q' 'l Rl
U 1 U 2 U l U 2 l l
j l l
U2
U2
U ''
| U 1 | (U '1 ) 2 (U ' '1 ) 2
tg1 1
U '1
5.In baza lui U2 si Sl calculam Sl

Sl 3( I ' 'l ) ( Rl jxl )

S l

S ' 'l ( S ' ' l ) 2

( I ' 'l ) I ' 'l * I ' 'l

2
3U 2 3U 2

( S ' 'l ) 2
( P' 'l ) 2 (Q' 'l ) 2
(
R

jx
)

( Rl jxl )
l
l
U 22
U 22

6.Daca cunoastem Sl si Sl Sl
S 'l S ' 'l S l

7.In baza lui |U1| si Bl/2 calculam Qc Qc=(U21/2)Bl

8.Daca cunoastem Sl si Qc calculam S1
O S 1 jQ'c S 'l 0

S 1 S 'l jQ 'c P'l j (Q'l Q'c )

Sa mentionam ca unele etape ale calcului se pot efectua atit pe cale analitica cit si pe cale grafica. In
continuare vom analiza cum se poate determina pe cale grafica fazorul tensiunii la intrare in linie.
Mai sus sa mentionat ca fazorul U1 se determina cu relatia.
*

Q'
Q' ' x
S
S
U 1 U 2 3 I ' 'l Z l U 2 2 Rl j 2 xl j c Rl c l
U2
U2
U2
U2
*

I ' 'l

S ' 'l

P' 'l jQ' 'l

( P2 jQ2 ) jQ ' 'c

S 2 jQ' 'c

3U 2
3U 2
3U 2
3U 2
In baza relatiei obtinute vom trasa diagrama fazoriala. In acest scop alegem sistemul de coordonate
si scarile respective u , s .

U2
U
P
P2 P2 d 2
s
s
Q
Q2 Q2 d 2
s

u , s U 2 d

Rl xl

an U12 Q' 'c 0

al U12 Q' 'c 0

ak U ' 'l Q' 'c 0
am U ' 'c Q' 'c 0
Cazul particular 2:
Se impune:
Se determina:
S1 , | U1 |, 1

S 2 , | U 2 |, 2

2
1

U
Bl
2
2. S1 S 'l jQ 'c 0 S 'l S 1 jQ'c

1.Q'c

3.S 'l si U 1 calculam

U l U 'l jU 'l

4.U 2 U1 U l U1 U 'l jU 'l

| U 2 |

U1 U 'l 2 U 'l 2

tg 2

U 'l
U 1 U 'l

5.U1 si S 'l calculam

| U 2 | U1 U 'l

S l

S l

1 U 'l
2U1 U 'l
2

S 'l 2 R
U 21

jxl

6.S 'l si S l S ' 'l S 'l S l

Bl
U 22
7. | U 2 |, Q' 'c
Bl
2
2
8. S ' 'l jQ' 'c S 2 0 S 2 S ' 'l jQ' 'c
Cazul particular 3:
Se impune:
S 2 , | U1 |, 1

Se determina:

S 1 , | U 2 |, 2

0 se considera ca U(0)2=Unom

S2 si U (0) 2 U (1)1,calcul U1,impus

(1)

( 0)

( 2)

(1)

( 0)

( 2)

U (1)1,calcul U1,impus U 2 U 2 U1,

U (1)1,calcul U1,impus U 2 U 2 U1,
Cazul particular 4:
Se impune:
S1 , | U 2 |, 2

calcul
calcul

Se determina:

U 2 , | U 1 |, 1

1.Se alege U(0)1=Unom si in baza lui S1 si U(0)1 calculam

U (1) 2,calcul U 2,impus

U (1) 2,calcul U 2,impus

U
3.Calcolul electric al unei retele inelare
Se cosidera o RE inelara schema de principiu a carei este
figura.
Daca R inelara se sectioneaza conventional prin sursa atunci se
printr-o asa numita linie alimentata prin 2 etape

(1)

2 , calcul

U 2,impus

reprezentata in
transforma

Calcolul electric al unei linii alimentate de la 2 capete (cu tensiuni de alimentare egale) se
efectueaza in mod analogic ca si calcolul unei retele inelare. De aceea in continuare vom analiza cum
se efectueaza calcolul retelei inelare.
Calcolul retelei inelare se incepe cu determinarea a unui flux de putere in unul din transoanele
racordate in nodul cu tensiunea constanta (de echilibru) U0=const.
In continuare vom determina S1 in acest scop alcatuim o ecuatie in baza legii II lui Kirgoff.

I Z
i

0(1)

3 I 01Z 01 3 I 12 Z12 3 I 02 Z 02 0 2

Deoarece in nodurile RE sunt impuse puterile procedam in felul urmator: Consideram ca perderile
de tensiune sunt nule. In aceasta ipoteza de baza calculam curentii ce parcurg laturile.

U1 U 2 U 0 U nom (3)

I 01

S 01

; 4
3U nom

S 12
S 02
I 12
; 5
I 02
; 6
3U nom
3U nom
Luam in consideratie (3) si (4) determinam:
*

S 01 Z 01 S 12 Z 12 S 02 Z 02 0 7 ;
*

S 01 Z 01 S 12 Z 12 S 02 Z 02 0 8;
Din analiza relatiei (8) rezulta ca problema calcolului fluxului de putere ce parcurg laturile RE este
nedeterminata deoarece sau alcatuit numai o ecuatie in baza legii II a lui Kirgoff. Pentru ca problema
sa devie determinata este necesar sa alcatuim n-1 ecuatii in baza legii a lui Kirgoff.

1 S 01 S 12 S 1 0 S 12 S 01 S 1 9
2 S 02 S 12 S 2 0 S 02 S 12 S 2 S 01 S 1 S 2 10
*

S 01 Z S 01 S 1 Z 12 S 01 S 1 S 2 Z 02 011
S 01

*
*
*

S 1 Z 12 Z 20 S 2 Z 20

12
*
*
*
Z 01 Z 12 Z 20

S 02

*
*
*

S 2 Z 21 Z 10 S 1 Z 10

13
*
*
*
Z 01 Z 12 Z 20

S01 in baza expresiilor (9) si (10) calculam S12 si S02

In urma calcolului fluxului de putere ce parcurg laturile RE se determina nodul sarcina caruia este
alimentata din 2 parti. Acest nod poarta denumirea de nod de separare. Dupa ce sa determinat nodul
de separare reteaua inelara se sectioneaza atit prin sursa cit si prin nodul de separare si ca rezultat
reteaua inelara se prezinta printr-un set de retele de configuratie arborescenta.
a)
b)

Fig.2 Reprezentarea REI printr-un set de RE de configuratie arborescenta

In continuare se calcula R reprezentate in Fig.2 independent de una de alta.
Analizam balcolul din Fig.2 b)

Fig.3 Schema echiv a RE cu Unom=35kV

Cunoastem:

Se cere:

| U 0 |, 0 0

U 1siU 2

1.U 2 U nom S 12 siU nom

S ' '12 2 ( R

12 jx12 )
2
U nom
2.Calculam
S '12 S ' '12 S 12
3.Calculam
S ' '01 S '12 S 1
( S ' '01 ) 2
4.S ' '01 si U 1 U const S 01
( R01 jx01)
2
U nom
5.Calculam
S '01 S ' '01 S 01

S 12

Etapa

inversa

1.S '01 si U 0 calculam

U 01

P '01 R01 Q'01 X 01

U1

U12

P '12 R12 Q'12 x12

U1

2.U 0 U 01 U1
3.S '12 si U1 calculam
4.U 2 U 1 U12

Calcolul electric al RE complex buclata

1.Matricea de incidenta (de legatura)
Pentru descrierea analitica a configuratiei RE in teoria circuitelor electrice sunt utilizate matrice de
incidenta, mai des sunt utilizate 2:

---Matricea de incidenta noduri-laturi (prima matrice de incidenta) n M

---Matricea suma in caz general este o matrice dreptunghiulara numarul liniilor este egal cu numarul
nodurilor iar num coloanelor este egal cu num laturilor. Elementele matricelor in suma se determina
in felul urmator:
1.Elementul Mij=+1 daca latura j este incident pozitiv nodul i. Latura j are legatura cu nodul i si este
indreptata de la nodul j.
2.Elementul Mij=-1 daca latura j este incidenta negativ nodului i adica latura are legatura cu acest nod
si sensul laturii spre nod.
3.Elementul Mij=0 daca latura j nu are legatura cu nodul i
l

Matricea c N tot este o matrice dreptunghiulara numarul liniilor este egal cu num circuitelor
independente.
Elementul nij=+1 daca latura j este incidenta pozitiv circuitului i.
nij=-1 daca latura j este incidenta negativa circuitului independent i.
nij=0 daca latura j nu este incidenta circuitului i.
Pentru exemplificare vom analiza cum se alcatuesc matricele de incidenta
pentru o
retea electrica. Pentru a alcatui matricele de incidenta este necesar de alcatuit graful RE.
1.Prin notiunea de graf a RE se intelege schema care se obtine prin inlocuirea fiecarei laturi a RE
printro ramura orientata sau neorentata.
2.Numerotam nodurile
3.Alegem sensul laturilor si le numerotam
4.Determinam numarul circuitelor independente si alegem aceste
circuite independente
C=l-n+1 formula lui Lyla

n M

12 0 1 1 1 0 0 01 01
3 0

1 1

1
0
1
0

Mij i=0,j=1
Deoarece fiecare latura are inceput si sfirsit suma elementelor fiecarei coloane este = cu zero. Acesta
ne vorbeste despre aceea ca aceasta matrice include in sine informatie si de aceea in practiva de
calcul se utilizeaza matricea [M] care se obtine din [M] prin inlaturarea liniei ce corespunde nodului
de echilibru.
I latura 1,3,4 II circuit intre laturile 1,2,3,5 III 1,2,6
l

I 1 0 1 1 0 0
l
c N II 1 1 1 0 1 0 1,2,3 arbore 4,5,6 latura de legatura
III 1 1 0 0 0 1

Arbore este o retea electrica de configuratie deschisa (ne buclata) care leaga nodul de echilibru cu
toate celelalte.
In practica se utilizeaza de sisteme de circuite:
-sistemul de circuit principal
-sistem de circuit natural
Daca in componenta fiecarui circuit independent se afla numai o latura de legatura atuci se obtine
sistemul principal de circuite independente. La rindul sau daca in componenta unui sau mai multor
circuite independente se afla 2 si mai multe laturi atunci se obtine sistemul natural de circuite
independente.
Pentru matricea [M] este caracteristic ca pentru fiecare schema se poate alcatui numai o matrice [M]
si astfel in baza matricei [N] se poate alcatui configuratia retelei analizate. Spre deosebire de matricea
[M] pentru fiecare schema se poate de alcatuit un set de matrice [N] si in legatura cu aceasta in baza
matricei [N] nu se poate trasa configuratia RE.
Ecuatiile de baza ale RE in forma matriciala.
Sistemul de ecuatii alcatuit in baza I legi a lui Kirgoff se poate scrie sub forma unei ecuatii matriciale
si anume: M I l I , (1)
I1

Ecuatia matri ce parcurg laturile RE I l I 2
I 6
[ I ] matricea coloanei a curentilor injectati in nodurile independente a RE.
Pentru RE de configuratie arborescenta ecuatia (1) se scrie sub forma [ M a ] I l [i ](2)
[Ma] este o matrice patrata
Determinantul principal al ei 0 deci exista matricea inversa.
1
Din (2) se obtine: [ I ] [ M a ] [i ], (3)

M a 1

1
1 j 1 M ji
| Ma |

M a 1 Ca

Sistemul de ecuatii alcatuit in baza legeii II lui Kirgoff in forma matriciala se poate scrie sub forma
N Z l I l N Ee E c , (4)
[Ee] matrice coloana a tensiunilor electromotoare incluse in laturile RE
[Ec] matricea TEM de contur
Sistemul de ecuatii alcatuit in baza legii lui Ohm se scrie sub forma:

 Z l I l E l U l , (5)
[Ul] matrice coloana a caderilor de tensiune prin laturile RE
Metoda Tensiunilor Nodale
Se considera o RE buclata schema echivalenta a carei este reprezentata in fig.1 se cere de alcatuit
sistemul de ecuatii nodale care descrie regimul de functionare a retelei analizate (ecuatiile de stare) a
RE.

Fig.1 schema echivalenta a RE

Pentru a obtine sistemul de ecuatii nodale vom parcurge urmatorii pasi:
Vom alcatui n-1 ecuatii in baza I legi a lui Kirgoff
1. I 01 I 12 I 13 i1
3. I 13 I 35 i 3
2. I 12 I 24 I 25 i 2
4. I 24 i 4
5. I 25 I 35 i 5

Alcatuim l ecuatii in baza legii lui Ohm.

01 U 0 U 1 y 01 I 01
24 U 2 U 4 y 24 I 24
3
3
12 U 1 U 2 y12 I 12
25 U 2 U 5 y 25 I 25
3
3
13 U 1 U 3 y13 I 13
35 U 3 U 5 y 35 I 35
3
3
Tinind seama de sistemul de ecuatii de mai sus sistemul de ecuatii I se poate scrie sub forma
1. U 0 U 1 y10 U 1 U 2 y 12 U 1 U 3 y13

3I1

2. U 1 U 2 y12 U 2 U 4 y 24 U 2 U 5 y 25
5. U 2 U 5 y 25 U 3 U 5 y 35

3I 2

3I 5

y10 y12 y13 U1 y12 U 2 y13U 3 3 i1 y10 U 0

y12 y24 y25 U 2 y 21U 1 y 24 U 4 y 25U 5 3 i 2

y 52 U 2 y 53 U 3 y 52 y 53 U 5
forma

y U
n

3i 5

generalizata

3 I n y n U 0 (7)

y 11U 0 y12U 0 y13U 0 y10 y12 y13 U 0 y 12U 0 y13U 0 y10U 0 y 21U 0 y 24U 0 y 25U 0

y 21 y 24 y 25 U 0 0
n 1

Matricea n 1[ y n ] este o matrice patrata de ordin (n-1) si este numita matricea de admitante nodale.
Determinantul difera de zero.
yn 1 z n -matricea de impendante nodale.
n 1

Matricea n 1[ y n ] are proprietatile:

1.Este o matrice simetrica fata de diagrama principala daca raportele de transformare sunt marimi
reale.

2.Elementele acestei matrice se pot determina pe 2 cai:

a)analitica y n M yl M t (8)
n

b)direct analizind graful RE

y11 y ij (9)
j 0
j i

elementul nediagonal este = cu admitanta laturii care direct leaga nodurile respective si se eau cu
semnul minus. Yij=-lij
N real
100
N real n 2l (10)
N real 4n(11)
coeficientul de umplere: ku %
N tot
4n
4
ku % 2 100 100, (12)
U n 3 Z n in U 0 , (13)
n
n
[Zn] este o matrice plina.
Metode Iterative de Calcul
Dat fiind faptul atit sursele de energie cit si consumatorii in schemele de calcul sunt reprezentati
prin puteri, sistemul de ecuatii care descrie regimul de functionare a RE analizate (ecuatiile de stare)
este un sistem de ecuatii algebric neliniar. Solutionarea unui asemenea sistem se poate obtine numai
prin utilizarea metodelor iterative de calcul.
In ultimul timp practic sunt utilizate 2 metode:
- Metoda Gauss Seidel
- Metoda Newton Raphson
- Metoda Gauss Seidel
Se considera o RE schema echivalenta fiind reprezentata in fig.1

Se pune problema de obtinut relatiile care ne dau posibilitatea sa determinam tensiunile nodale
utilizind metoda Gauss Seidel. In acest scop la prima etapa se alcatueste sistemul de ecuatii nodale
in forma desfasurata.
*
*

y11U 1 y12 U 2 y14 U 4 y10 U 0 S 1 / U 1

*
*

y 21U 1 y 22U 2 y 23U 3 0 S 2 / U 2

*
*

0 y 32 U 2 y 33U 3 y 36 U 6 S 3 / U 3
(1)
*
*

y 42 U 1 0 0 y 44 U 4 S 4 / U 4
*
*
0 0 y 54 U 4 y 55 U 5 y 66 U 6 S 5 / U 5
*
*
0 0 y 63U 3 y 65U 5 y 66 U 6 S 6 / U 6
In baza metodei Gauss Seidel este pusa ideia ca variabila Uiecuati i sistemul (1) se scrie sub
forma:

1 S1
(i )
(i )
U

y10 U 0 y12U 2 y14 U 4

y11 * (i )
U 1

1 S2
( i 1)
( i 1)
(i )
U2
y 21U 1 y 23U 3

y 22 * (i )
U 2

1
S6
( i 1)
( i 1)
( i 1)

U6
y 63U 3 y 65U 5

y 66 * (i )
U 6

( i 1)
1

| U (j i 1) | | U ji |

1...n 1

( 2)

0.1 0.001

- Metoda Newton Raphson

Aceasta metoda se utilizeaza pentru solutionarea sistemelor de ecuatii neliniare. In baza acestei
metode este pusa ideia de liniarizare a functiilor neliniare prin dezvoltarea acestei functii in serie
Tayler.
n
f k x0 x k
f x0 x f x0 f ' x0
(1)
k!
k 2
Se considera o linie care alimenteaza un singur consumator.
Se
pune problema de rezolvat sistemul de ecuatii etilizind metoda
Newton Raphson.

y11U 1 y10 U 0 S 1 / U 1 1
*

U 1 ( y11U 1 y10 U 0 ) S 1 ws 2
*

y11[(U '1 ) 2 (U ' '1 ) 2 ] y10 U 0 U 1 S 1 wS 1 3

y11 G11 j11 ;

y10 G10 j10

U 1 U '1 jU ' '1

S 1 P1 jQ1