CUPLAJE PARAZITE CAPACITIVE

1.Scopul lucrarii:
Se studiaza principiul cuplajelor capacitive, principalii factori de care depinde marimea
tensiunii de zgomot induse in circuitul perturbat si masurile generale de reducere a
acestor cuplaje.

2. Teoria lucrarii
Cuplajele parazite capacitive sunt cuplaje prin camp electric la frecvente la care
capacitatile distribuite intre liniile de conexiune pot fi modelate cu elemente
concentrate (capacitati parazite).
2.1.Principiul Cuplajului
Consideram doua corpuri conductoare 1 si 2, aflate in apropiere unul de celalalt. Corpul
1 este alimentat la tensiunea U1 fata
de masa iar corpul 2 are fata de
C12
aceeasi masa impedanta Z2M.
2
1
Corpul 1 va crea un camp electric
care induce o tensiune de zgomot
U2zg pe corpul 2. Aceasta influenta
poate fi modelata folosind
Z 2M
U 2 zg
U1
capacitatea de cuplaj
Z2M
1
U1
Z 2M
C12 dintre cele 2 corpuri.
jC12

U1

C12

Z2M

U2zg

Schema electrica echivalenta consta intr-un simplu

divizor de tensiune.

Cu ajutorul acestei echivalari simple se observa urmatoarele:

Capacitatea parazita de cuplaj apare intre traseul cald al circuitului perturbator si
traseul cald al circuitului perturbat.
Tensiunea de zgomot U2Zg din circuitul perturbat depinde atat de valoarea
parametrului C12 (caracteristicile geometrice si de material ale conexiunilor ), cat
si de cea a lui Z2M (impedanta totala intre traseul perturbat si masa).
Circuitele care prezinta capacitate mica si rezistenta mare, deci la care modulul
impedantei totale Z2M este mare, sunt mai sensibile la cuplaje parazite prin camp
electric (Z2M este capacitiva in circuitele electronice).

Aplicam
principiul
general
al
cuplajului la doua circuite electronice
vecine.
Tensiunea parazita U2zg indusa in
circuitul 2 datorita U1 se obtine folosind
schema echivalenta simplificata de
mai jos:

U1G
U1

Ze1 = ZG1

Zi1=Zs

C12

Re2

Ce2

U 2 zg

'
C2M

Ri2

U2zg

C12

Ci2

RS2

U1

R2

R R
jC12 R2
U 1 unde: R2 Re 2 || Ri 2 e 2 i 2
1 j (C12 C2 M ) R2
Re 2 Ri 2

C2M

U2zg

si C2 M Ce 2 Ci 2 C2' M

2.2.Caracterisitica de frecventa
Caracteristica de frecventa a raportului (

U 2zg
U1

) , intre tensiunea indusa prin cuplaj in

circuitul perturbat si tensiunea perturbatoare, prezinta doua regiuni :

U 2 zg
U1
C12
C12 C2 M

C12 R 2

C=

J.F.

Pentru << C U 2 zg

.F.
j C12 R2 U 1

regiunea de joasa frecventa (J.F.)

Pentru >> C U 2 zg C 12C U 1 regiunea de inalta frecventa (I.F.)

12
2M
Denumirile J.F. si I.F. sunt conventionale pt ca C depinde de parametrii circuitelor.
2.3. Factorii de care depinde cuplajul
Impedanta circuitului perturbat: Z2M. Cu cat aceasta e mai mare cu atat respectivul
circuit e mai sensibil. La joasa frecventa (<< C) conteaza componenta rezitiva

U2zg ~ R2, iar la frecvente inalte (>> C) doar cea reactiva:

U 2 zg ~

1
C2 M

Daca in etajul perturbat avem circuite comandate in tensiune, la joasa frecventa

conteaza in special rezistenta generatorului RG2 pentru ca RG2 << Ri2 .
C12 capacitatea de cuplaj;
U1 tensiunea perturbatoare; circuitele perturbatoare tipice sunt cele de tensiune
ridicata U1 si curent mic I1 .
2.4.Metode de reducere a cuplajului
2.4.1. Micsorarea Z2M : - in circuitele analogice urmarim scaderea Ze a etajelor
generator; in CID folosim buffere de curent mai mare.
- Adaugarea unei capacitati in paralel cu circuitul perturbat in cazul cand f Zg f util
2.4.2. Reducerea capacitatii de cuplaj C12 pe cablaje imprimate:
- Prin metode constructive: cautam, in faza de proiectare, sa nu apropiem etajele de
tensiune ridicata de zonele cu amplificatoare .
Cautam sa minimizam suprafata armaturilor pt. condensatoarele plane formate de
trasee din plane alaturate (astfel de trasee se duc cu directii respectiv perpendiculare).
- Prin ecranare electrica intercalarea unui traseu de masa sau a unui plan de masa (la
cablaje multistrat) intre circuitul perturbator (P) si cel perturbat (p).
- Prin folosirea unui plan de masa sub traseele P si p; acesta modifica configuratia
campului si scade valoarea capacitatii de cuplaj.

3.DESFASURAREA LUCRARII:
3.1.Se va face identificarea montajului conform schemei de mai jos.

75

U1
8

18

M1

14

RS1

16'

16
15

13
14'

15'
7

Z i2

C 2'
U e2

9'

C 2"

2
1

10

3'

12

RG2

2'

11

1'

CIRCUITUL PERTURBATOR (1)=P este format din generatorul G care debiteaza pe

sarcina RS1=75 printr-unul din traseele :
15-15, 16-16 de pe fata cablajului imprimat, sau prin 14-14 de pe spatele cablajului.
Masa generatorului se leaga la M1.
CIRCUITUL PERTURBAT (2)=p este format dintr-un generator simulat prin R G2
care debiteaza pe intrarea de mare impedanta Zi2 a amplificatorului A, prin traseul
9-9 si unul din traseele de masa 2-2 sau 3-3.
In gama frecventelor de lucru |Zi2|>>RG2.
Semnalul de zgomot transmis prin cuplaj capacitiv din circuitul 1 in 2 se masoara la
iesirea amplificatorului, astfel incat tensiunea la intrare va fi : U2Zg=Ue2/A , unde
valoarea amplificarii A va fi indicata de catre cadrul didactic.
3.2.Se studiaza dependenta de frecventa a tensiunii de zgomot U 2Zg (de la intrarea
amplificatorului A), pentru diferite valori ale rezistentei de iesire R G2 a generatorului din
circuitul perturbat .
Conexiuni generale: 18-15; 13-15;1-3;1-3;
Valorile rezistentei RG2:
3.2.1. RG2=27k (conexiunea 9'-10) ; 3.2.2. RG2=4k (conexiunea 9'-11) ;
3.2.3. RG2=75 (conexiunea 9'-12)
Se traseaza curbele U2Zg/U1 = F(f) pentru RG2=ct. masurand U e 2 U 2 zg A . Datele
masurate se vor trece in Tabelul 1.
TABELUL 1
Nr. crt

3.2.1.
3.2.2.
3.2.3.

f(MHz)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)

0,02

-----

0,05

0,1

0,2

0,5

1,5

U1
40mVef=
114mVv-v
40mVef=
114mVv-v

---

400mVef =
1140mVv-v

3.3. Se studiaza prin comparatie cu cazul 3.2.1 efectul modificarii pozitiei traseului de
masa in circuitul perturbat. In acest caz conexiunea permanenta ramane RG2 = 27 k
(9'-11) si modificam traseul de masa (2-2' in loc de 3-3'): conexiuni 1-2 si 1-2.
TABELUL 2
Nr. crt

3.3.1.

f(MHz)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)

0,2

U1
40mVef=
114mVv-v

3.4. Se studiaza dependenta U2Zg de frecventa pentru diferitele configuratii geometrice

ale traseelor cuplate, pentru RG2=4 k. Conexiuni generale: 9-11;1-3; 1-3.

3.4.1.Traseu perturbator departat 16-16: conexiunile 18-16;13-16

3.4.2.Traseu perturbator apropiat 15-15: conexiunile 18-15;13-15.(Masuratoare facuta
deja la punctul 3.2.2).
3.4.3.Traseu perturbator pe spatele placii 14-14 (aproximeaza un plan de masa):
conexiunile 18-14;13-14.
Se traseaza curbele U2Zg/U1=F(f) conform Tabelului 3.
TABELUL 3
Nr. crt

3.4.1.
3.4.2.
3.4.3.

f(KHz)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)
Ue2(mVvv)
Ue2/(A U1)

50

100

200

500

1000

2000

U1
40mVef=114mVv-v
40mVv-v=114mVvv
40mVef =114mVv-v

3.5. Se studiaza posibilitatile de reducere a cuplajelor parazite prin ecranare pe placa si

prin modificarea configuratiei campului intre trasee. Folosim:
3.5.1 Traseul de ecranare 15-15 pus la masa.
3.5.2.Un plan de masa pe spatele placii: traseul lat 14-14 pus la masa.
3.5.3 Ambele trasee legate la masa (15-15 si 14-14).
Traseul perturbator va fi 16-16(conexiuni permanante 18-16; 13-16'), tensiunea
perturbatoare U1=50mVef iar Rg2=4k (conexiunea permanta 9'-11). Legaturile traseului
de masa al circuitului perturbat raman aceleasi: 1-3; 1'-3'.
Se traseaza dependenta de frecventa a coeficientului de ecranare KE. Formula de calcul
este:

KE

U 2 zg
U 2 zgE

U e2
U e' 2

unde U2ZgE si respectiv Ue2 sunt tensiuni de zgomot in prezenta

ecranului iar U2zg si respectiv Ue2 tensiunile fara ecran.

In tabelul 4 se folosesc valorile tensiunii Ue2 (fara ecran) de la punctul 3.4.1
TABELUL 4

Nr. crt
f(KHz)
Ue2(mVvv) fara ecran
3.5.1.
3.5.2.
3.5.3.

100

200

1000

U'e2(mVvv)

2000

U1
50 mVef

K E U e 2 U e' 2

U'e2(mVvv)

50 mVef

K E U e 2 U e' 2

U'e2(mVvv)

50 mVef

K E U e 2 U e' 2

3.6. Se studiaza posibilitatea reducerii tensiunii parazite prin marirea capacitatii fata de
masa a circuitului perturbat, pentru cazurile cand frecventa de zgomot este mult mai
mare decat frecventa utila. Se masoara raportul K=U e2/Ue2 unde Ue2 este tensiunea de
iesire fara condensatorul conectat. iar Ue2 este tensiunea la iesire in prezenta
condensatorului astfel:
3.6.1.Condensatorul suplimentar C2=10pF(conexiunea 9-6).
3.6.2.Condensatorul suplimentar C2=100pF (conexiunea 9-5).
Se va masura cu restul conexiunilor identice cu cele de la punctul 3.2.1. deci
RG2 =27k (conexiunea 9'-10), si U1 =50mVef , completand Tabelul 5.
TABELUL 5
Nr. crt
C2(pF)
3.6.1

10

3.6.2

100

f(kHz)
Ue2(mVv-v)
Ue2 (mVv-v)
K
Ue2(mVv-v)
Ue2 (mVv-v)
K

100

200

1000

2000

INTREBARI:
1. De ce este necesar ca impedanta de intrare a amplificatorului sa fie mare in toata
gama de frecvente in care se fac masuratori ? Cu ce trebuie comparata valoarea acesteia
(mare fata de ce?) ?
2.De ce nu au toate curbele trasate la punctul 3.2 o portiune constanta cu frecventa?
3.Cum se poate evalua, pe baza masuratorilor de la punctul 3.2, capacitatea de cuplaj
dintre trasee? Dar capacitatea totala dintre traseul 9-9 si masa?
Calculati valorile acestor capacitati parazite, folosind rezultatelor masurate in cele 3
cazuri de la punctul 3.4.
4. Care dintre masurile de protectie de la punctual 3.5 este mai eficienta?
5. Comparati rezultatele de la punctele 3.6.1. si 3.6.2., tinand cont de valoarea
rezistentei RG2 si a reactantei condensatorului conectat.