ELECTROTEHNICA SI MASINI

ELECTRICE


Lector Dr. Ing. Carmen LUNGOCI
Universitatea Transilvania din Brasov
Inginerie Mecanica si Industria Lemnului
CURS 9

MAINI ELECTRICE

Transformatorul electric partea 2



CONTINUT
Determinarea parametrilor transformatorului
Pierderile in transformator
Randamentul transformatorului
Caracteristica externa si variaia de tensiune ale
transformatorului

Transformatorul trifazat
Particularitati constructive
Conexiunile transformatoarelor trifazate

Autotransformatorul
Determinarea parametrilor transformatorului
Infasurarea primara a transformatorului absoarbe de la reeaua de
alimentare puterea activa:
1 1 1 1
cos = I U P
Iar Infasurarea secundara a transformatorului debiteaz
consumatorului puterea activa:
2 2 2 2
cos = I U P
Diferena dintre cele doua puteri = suma pierderilor care apar la
funcionarea in sarcina a transformatorului.
Cu Fe
p p p P P + = =
2 1
Pierderile in cuprul transformatorului.
Pierderile in fierul transformatorului.
Pierderile in transformator


Pierderile in fier se compun din:
- pierderi prin histerezis magnetic (p
H
);
- pierderi prin cureni turbionari cureni Foucault (p
F
).

Pierderile in fier sunt independente de sarcina, daca tensiunea de
alimentare este constanta.
Pierderile in transformator
F H Fe
p p p + =
Pierderile in cupru sunt pierderile ce apar prin efect Joule Lentz in
infasurarile transformatorului si sunt dependente de sarcina.
2
2 2
2
1 1 2 1
I R I R p p p
Cu Cu Cu
+ = + =
La proiectarea transformatoarelor se va tine seama ca raportul dintre
pierderile in fier si pierderile in infasurari sa fie cuprinse intre 0.16-
0.49.


Randamentul transformatorului
Randamentul transformatorului reprezint o mrime caracteristica
definita prin raportul adimensional dintre puterea activa secundara
(P
2
) debitata de transformator receptorului si puterea activa
absorbita de primar (P
1
) de la reeaua de alimentare:
Cu Fe
p p I U
I U
I U
I U
P
P
+ +

=


= =
2 2 2
2 2 2
1 1 1
2 2 2
1
2
cos
cos
cos
cos

q
Randamentul nominal al transformatoarelor creste odat cu creterea
puterii transformatoarelor.
- la puteri de ordinul unitatilor sau zecilor de VA < 70 %;
- la puteri de zeci sau sute de kVA =(9597 %);
- la puteri de ordinul zecilor de MVA >99 %.
Randamentul transformatorului
Caracteristica randamentului este dependena dintre randamentul
transformatorului i gradul su de ncrcare n sarcin n condiii de
alimentare normal (U
1n
, f
n
).
Grad de ncrcare n sarcin, = raportul dintre curentul
debitat de transformator i valoarea nominal a curentului secundar.

| - poate fi: | = 0 funcionare n gol a transformatorului;
| = 1 ncrcarea transformatorului n sarcina nominal.

n 2 2
I I = |
Valoarea randamentului mai depinde:
- de defazajul
2
dintre curentul i tensiunea din secundar;
- de factorul de putere al sarcinii transformatorului, cos
2
.
Randamentul transformatorului
cu ct factorul de putere cos
2
are o valoare mai redus, cu att
randamentul este mai mic;
exist o valoare optim a gradului de ncrcare n sarcin, |
m
, pentru
care randamentul este maxim;
funcionarea la sarcini reduse (| < 0,2) este neeconomic, deoarece
randamentul are valori reduse.


Caracteristica externa si variaia de tensiune ale
transformatoarelor
Caracteristica externa a unui transformator dependenta tensiunii
secundare (U
2
), de curentul de sarcina (I
2
) U
2
=f(I
2
) la U
1
=U
1n
=const. si
cos
2
=const.

Reprezentate 3 valori ale defazajului
dintre U
2
si I
2
:
- consumatori rezistivi (cos
2
=1);
- consumatori capacitivi (cos2<1);
- consumatori inductivi (cos
2
<1).

Caracteristica externa si variaia de tensiune ale
transformatoarelor
In cazul consumatorilor pur rezistivi si inductivi (care reprezint
majoritatea consumatorilor) caracteristica este cazatoare si mai
puternic cazatoare cu cat consumatorul este mai inductiv.

Ex.: consumul casnic seara atunci cnd tensiunea reelei scade
deoarece majoritatea consumatorilor sunt acas si consuma energie
electrica.

In cazul consumatorilor capacitivi caracteristica externa este
cresctoare, deci la creterea curentului consumat tensiunea creste,
ceea ce conduce la apariia unor tensiuni periculoase ce pun in pericol
funcionarea consumatorilor neprotejati la supratensiuni.
Nu se permite funcionarea consumatorilor cu caracter capacitiv.


In practica, variaia de tensiune se exprima in valori relative:

Variaia de tensiune secundara (U
2
) scderea tensiunii secundare la
mers in sarcina (U
2
), fata de tensiunea secundara la mers in gol (U
20
).
Caracteristica externa si variaia de tensiune ale
transformatoarelor
2 20 2
U U U = A
[%] 100 100
20
2 20
20
2

=
A
= A
U
U U
U
U
u
m ab U U U = = A
2 20 2
Din caracteristica externa se poate calcula U
2
:

scara tensiunilor


Transformatorul trifazat
Particularitati constructive
Transformatoarele trifazate sunt utilizate in reelele trifazate de
transport si distribuie a energiei electrice industriale.
Transformatorul trifazat se poate realiza prin folosirea a 3
transformatoare monofazate identice, cate unul pentru fiecare faza, ale
cror infasurari primare respectiv secundare se conecteaz intre ele:

- in stea sau triunghi (zigzag).


Particularitati constructive
pe fiecare coloana se afla o
infasurare primara si una secundara
ale aceleiai faze;
primar capetele infasurarilor se
noteaz cu A, B, C (pentru
nceputuri) si X, Y, Z (pentru
sfarsituri);
secundar capetele infasurarilor
se noteaz cu a, b, c (pentru
nceputuri) si x, y, z (pentru
sfarsituri);
bornele de nul se noteaz cu N
(primar) si n (secundar).
A
B
C
N
a
b
c
n
Particularitati constructive
dt
d
w i R u
A
A A

1 1
+ =
dt
d
w i R u
B
B B

1 1
+ =
dt
d
w i R u
C
C C

1 1
+ =
B A AB
u u u =
0 0 = + + = + +
C B A C B A
i i i
t U u
A
e sin 2 =
|
.
|

\
|
=
3
2
sin 2
t
et U u
B
|
.
|

\
|
=
3
4
sin 2
t
et U u
C
( ) ( )
C B A C B A C B A
dt
d
w i i i R u u u + + + + + = + +
1 1
C B BC
u u u =
A C CA
u u u =
tensiuni de linie
tensiuni de faza


Infasurarile transformatoarelor trifazate pot fi conectate in:

Conexiunile transformatoarelor trifazate
stea
triunghi
zigzag


Conexiunea stea se noteaz cu Y (primar) si y (secundar).
Conexiunile transformatoarelor trifazate
Conexiunea triunghi se noteaz cu D (primar) si d (secundar).
Conexiunea zigzag se utilizeaz numai in secundar si se noteaz cu z.
Tensiunea obinuta pe faza la zigzag < tensiunea care se obine la
conexiunea stea a infasurarilor.
Dezavantaj: utilizarea unui numr de spire mai mare cu 1.155 ori pentru
a se obine aceeai tensiune cantitatea de cupru este mai mare.
Avantaj: uniformizarea incarcarii celor trei faze in cazul unei sarcini
dezechilibrate (cazul reelelor de iluminat cu conductor neutru).


Conexiunile transformatoarelor trifazate


Conexiunile transformatoarelor trifazate


Autotransformatorul
Autotransformatorul este format ca si transformatorul obinuit:
- dintr-un miez feromagnetic;
- 2 infasurari: una primara cu N
1
spire si alta secundara cu N
2
spire
legate galvanic intre ele.
- autotransformatorul poate fi ridictor
sau cobortor de tensiune;

- autotransformatorul poate fi ridictor
sau cobortor de tensiune;

Autotransformator de tensiune
la care infasurare secundara
face parte din infasurarea
primara.



Deoarece fluxul magnetic strbate ambele infasurari, rezulta la
funcionarea in gol:

In mod obinuit raportul de transformare al autotransformatoarelor
variaz intre 0.5 2.
20
1
2
1
2
1
U
U
N
N
U
U
k
e
e
~ = =
Autotransformatorul
In mod obinuit raportul de transformare al autotransformatoarelor
variaz intre 0.5 2.
Autotransformatoare:
- monofazate
- trifazate (utilizate in reele de transport ca ridictoare sau cobortoare
de tensiune, la pornirea motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit).