SIGURANTE FUZIBILE-CARACTERISTICA DE SUPRASARCINA (TIMP-CURENT) t=f(I) [s]; Iss (1-10)In

-sigurantele fuzibile au ca parametru curentul minim de topire Imt [Aef]; Imt (1.2-1.5)In; I=103(t=4-5s); eroare: t (50-100%); -nu se recomanda ca sigurantele fuzibile sa execute protectie la suprasarcina CARACTERISTICA INTEGRALA JOULE Ij= i
0 t2 2

dt

t2=tpa=timp de prearc

Ij= idt t3=tpa=ta=functionare

0

t3

Ij=f(In)

-sectiunea sigurantei fuzibile dep. de curentul nominal ; pt sigurantele ultrarapide(destinate protectiei semiconductoarelorde putere) : Ijs>Ijsf=>singurul material care satisface aceasta conditie este Ag. Pt economie de material se pot executa din Ag doar zonele care se topesc : SUPRATENSIUNI DE COMUTATIE I.T: Un1000V ; M.T: Un (1-36)KV

us=Rri+Ldi/dt+u ; i=I(1-cost), Rr~0 SUPRATENSIUNEA: u=Us-Rri-Ldi/dt => u=us-Ldi/dt -pp ca evolutia curent in zona ta este liniara=>i=iL+(1-t/ta)(ta); t=0 =>i=iLT t=ta=> i=0 u=us-L d/dt(1-t/ta)iLT u=Us-LiLT/ta => U= LiLT/ta O siguranta fuzibila creeaza supratensiuni de comut numai in circ inductive. Supratensiunea este cu atat mai mare cu cat iLT este mai mare. (iLT-curentut limita taiat). Pt a reduce tensiunea de comutatie dorim ca ta sa fie cat mai mare(proc de topire sa fie cat mai indelungat) REDUCEREA U PRIN MODIFICAREA ta: in medie tensiune, siguranta contine fire fuzibile cu puritate de c.ca. 98%, cu sectiune circulara(diam 1-5mm) n=f(In) n=5, 10....
2

PROCES ELECTROLITIC-reducerea tens de comut se face pe baza integralei Joule FACTORUL DE SUPRATENSIUNE k=sc/s ; k=sc3/2*Un ; k<3.8. Daca nu se poate asigura un factor k<3.8 se vor folosi limitoare de tensiune sau descarcatoare cu rezistenta variabila. COMUTATIA STATICA- nu exista piese in miscare. Se folosesc dispozitive semiconductoare(diode, tiristoare I=1000A; U=25KV, tranzistoare I=2500A; U=1KV) Folosind dispozitive de comutatie statica se construiesc: J.T(contactoare, intreruptoare hibride); M.T(contactoare) AVANTAJELE COMUTATIE STATICE: 1)lipsa arcului electric; 2)frecventa de comutare mai mare: fc=3000 con/h st=1.2s-aparate clasice, fc=105-106 con/h-aparate care fol comut statica. fc(a.c)>fc(c.c)-pt ca in cc tre sa fol un cond de stingere care are fr mica. SIMBOLURI
3

COMUTATIA STATICA IN C.A-se fol trecerea nat a curentului prin zero. elem semicond fol in special este tiristorul. TIRISTORUL-la trecerea prin zero intreruperea se face automat. Avem nevoie de o comanda la fiecare alternanta. Pozitia conectatsemnal comanda; pozitia deconectat-intrerupere. COMUTATIA MONOFAZATA

a) 2 tirist in antiparalel

b) schema cu punte Graetsh

Us=s sint
4

-comutatia statica are 2 mari avantaje: 1)utilizarea la fr de conec f mari; 2)absenta arcului electric TRIACUL-comut statica se fol in special la constructia contactoarelor; contactoarele trebuie sa faca un nr f mare de manevre CONTACTORUL HIBRID-destinat regimului de funct a mot c.a. 3f, regim care s n AC4-regim in care mot 3f trebuie sa execute porniri si opriri conventionale la curent nominal, dar si cand trebuie sa mearga in impulsuri. In cazut mersului in impulsuri cu conect si deconect repetate cu o fr ridicata. in anumite aplicatii este necesara pozitionarea preciza a mot dpdv unghiular. Acest lucru se realizeaza printr-o bucla de automatizare care comanda un proces de mers in impulsuri. La pornirea mot avem un curent de 6 Inregimul este f greucomut statica face fata cu succes.

FUNCTIONARE: Procesul de conectare: se actioneaza comutatorul mecanic prin inchiderea contactului I; prin inchiderea contorului se inchid contactele pe fiecare faza comut static; amorsarea dispozitivului semiconductor se face prin intermediul unui transformator de comanda inf din sec vor excita puntile GRAETSH care dau semnal de com dublu redresat dubla alternanta. Acest semnal poate fi folosit ca atare pt comandarea tiristoarelor sau se poate trece printr-un filtru(condensator); datorita amorsarii tiristoarelor apare tensiune la bornele A,B,C; prin aparitia tensiunii la A,B,C se excita bobina electromagnetica si contactele mecanice se inchid(fara arc electric) motorul e alim de la reteaua 3f~; desi tiristoarele sunt amorsate, ele nu sunt parcurse de curent. Acest lucru este esential pt ca tiristoarele si dioadele conduc f putin(cat este timpul de inchidere al contactelor); tiristoarele si diodele trebuie sa aiba o integrala Joule: Ij=
0 t1

i p dt

semiconductoarele se aleg cu parametrii mult mai redusi decat cei nominali. Procesul de deconectare: se actioneaza butonul de oprire, care intrerupe alimentarea elmag; contactele mecenice incep sa se deschida; cand tensiunea dintre contacte depaseste tensiunile de prag ale semiconductoarelor, acestea preiau cond. deschiderea contactelor nu se face cu arc electric; odata cu deschiderea contactelor principale se deschide si contactul CA care mentine comanda pe semiconductoare; contactul CA este cu intarziere la deschidere a.i. semiconductoarele sa mantina cond pana cand contactele mecanice se deschid complet pt a nu aparea arc electric acest contactor nu necesita camere de stingere si are o fr mare a conectarilor CONTACTOARE STATICE DE C.C -se realizeaza cu tiristoare, dar intreruperea se face fortat prin intermediul unui circuit de stingere care are la baza un condensator.

Tiristorul T1 are parametrii nominali identici cu ai contactorului. Circuitul de stingere este alc din tiristorul T2 si condensatorul C si rezist de incarcare R

FUNCTIONARE: Procesul de conectare: se amorseaza tiristorul T1. In acest timp, prin rezist R condensatorul de va incarca cu polaritatea din fig; atat timp cat curentul nominal se mentine T1 este in conductie; Procesul de deconectare: se amorseaza T2 condensatorul de descarca pe bucla formata din cele doua tiristoare T1 se blocheaza si functionarea circuitului se opreste Problema este ca prin R1, T2 se mentine un curent care se inchide prin Lr, Rr; Un contactor static de c.c are o fr mult mai mare decat cel de c.a(fr de incarcare si descarcare a condensatorului). Constanta de timp de incarcare i=R1C, am vrea sa fie cat mai mica, dar in acelasi timp am vrea ca R1 sa fie cat mai mare; Un astfel de contactor are o fr de comutatie fC=104 con/h, ceea ce nu putem
7

obtine(in mod sigur cu un contactor mecanic). Un alt dezavantaj este aparitia supratensiunilor de comutatie SUPRATENSIUNI DE COMUTATIE-se manifesta cu precadere in circuite inductive; supratensiunile apar atat in circ c.c cat si c.a; aparatele de comutatie mecanica(clasice) dau cu precadere supratensiuni in c.a Contactorul static de c.c i=In reg nominal: cz artificial(pt intreruperea conductiei) Procesul de intrerupere

KII: U=Ri+L di/dt+Uc; R=Rr+Rs; L=Lr+Ls; Uc=U-Ri-L di/dt; i=In(1-t/tc); Uc=U-Rin(1-t/tc)-LIn/tc a)circuit pur inductiv R~0: Uc=U+U; U=LIn/tc Uc=U+ LIn/tc b)rezistenta retelei Rr~0: R=Rs; RsIn=U; Uc=U (t/tc) +LIn/tc c)L=0: rezistiv Uc=U t/tc; nu se produce o supratensiune ci o revenire la tensiunea initiala(tens in gol). Prin aceasta caracteristica se poate aprecia tens..... si solicitarea rermica a semiconductoarelor Wcom= Uc idt (solicitarea termica) a) Wcom=UIntc/2+LIn/2
0 tc

exista solutii hibride care dau un optimum in ceea ce priveste comanda si protectia motoarelor INCERCARILE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 1)INCERCARI DE PROTOTIP; 2)INCERCARI DE OMOLOGARE SI CERTIFICARE TIPURI DE INCERCARI: 1)INCERCARI DIELECTRICE: se realizeaza prin simularea unor supratensiuni(si printr-o tratare statistica); 2)INCERCARI LA CAPACITATEA DE
8

COMUTATIE-se realizeaza prin simularea unor supracurenti; 3)INCERCARI DE STABILITATE TERMICA SI ELECTRODINAMICA; 4)INCERCARI CLIMATICE 1)INCERCARI DIELECTRICE: se realizeaza prin simularea unor supratensiuni(si printr-o tratare statistica). Supratensiunile sunt depasiri ale tensiunilor nominale, care afecteaza functionarea aparatelor electrice. Supratensiunile sunt din ce in ce mai periculoase cu cat creste tensiunnea nominala. Tipuri de supratensiuni: 1)supratensiuni atmosferice; 2)supratensiuni de comutatie; 3)supratensiuni temporare(cresteri peste tensiunea nominala in c.c si in c.a care dureaza mai mult de o secunda)ex: pierderea sarcinii unui tr duce la o supratensiune de 15% 1)supratensiuni atmosferice: se refera la supratensiuni aparute datorita loviturii de trasnet Ud=tensiunea dintre nor si pamant =106V=1MV; intre nor si linia electrica apare un curent de descarcare apare o unda de supratensiune, care creaza intre linie si pamant o supratensiune Uat(supatens atmosferica)
L L = Zc=impedanta caracteristica= C C ;

Id=2Uat/Zc I.T

Uat=Ud
Zd

Zc 2 + Zc 2

ex: Un=550KVUat max~1800KV Un=380VUat max~5KV J.T

Unda de impuls de tensiune

pt a caracteriza unda de impuls avem nev de 3 parametrii: 1)Uat max(~8KV) ; 2)parametrul care caracterizeaza partea frontala: zero virtualtimp al frontului: t1 ; 3) parametrul care caracterizeaza partea dorsala: timpul de semiamplitudine: t2. Aceste conditii sunt produse in laborator cu ajutorul unui generator ERVIN-MARX

C2-condensator de sarcina care are rolul de a domina eventuala capacitate a aparatului de incercat(C2>>Cx) ; Descarcarea cu C1 pe C2 se face prin intermediul unui eclator trigherabil(Et) U-1/C1
0 t

i1dt

=R1i1+R2(i1-i2)

1,2 (RkCk) u=U(e-t/1- e-t/2) acest circ poate fi fol dc U=Uat max

R2(i1-i2)=R3i2+u i2=C2 dU/dt

10

PROTECTIA LA SUPRATENSIUNE : (ATMOMOSFERICE1.2/50s-unda scurta; DE COMUTATIE-250/250s-unda larga; TEMPORARE-t>1s) Supratensiuni temporare-cele mai periculoase Un=400V; max=8KV exista 2 nivele de protectie: 1) nivelul de tinere echipament se asociaza cu tensiunea cea mai mare pe care o suporta echipamentul respectiv dmax=50KV-impune nivelul de tinere al echipam nu ne multumim cu aceasta valoare a nivelului deoarece pot aparea varfuri de tensiune. 2) nivelul de protectie DRV-nivelul cu descarcator cu rezistenta variabila care limiteaza in amplitudine primele 2 tipuri de supratensiuni; se impune ca DRV<dmax deoarece majoritatea izolatilor utilizate sunt neregenerative(refacerea izolatiei nu este posibila, strapungerea izolatiei nu este reversibila) Coordonarea izolatiei impune o buna esalonare a tensiunii de tinere si de protectie Descarcatorul cu rezistenta variabina-Inalta tensiune

unda de impuls (de supratensiune) afecteaza in primul rand izolatia transformatorului. DRV este alc din *un eclator(E); *rezistenta variabila(RV). Comportare:cand unda ajunge in dreptul DRV,
11

echipamentul amorseaza si initiaza o descarcare catre pamant. RV controleaza curentul de descarcare. evolueaza in timp a.i asigura curentul minim necesar limitarii supratensiunii. daca nu am pune si rezistenta apare arc electric intre calotele eclatorului. rezistenta variabila creaza un compromis. pe de-o parte limiteaza supratensiunea iar pe cealalta parte controleaza curentul si nu permite aparitia arcului electric Uf=sint ii=curentul de insotire Urez=tensiunea reziduala In momentul t3 tensiunea reziduala dispare dar curentu de insotire se mentine in continuare. Rolul rezist neliniare este tocmai de a limita curentul ii si de a stinge acest curent in momentul t4. Un eclator simplu(fara RV) nu limiteaza supratensiunea cu panta mare. Eclatorul taie unda de tensiune pe spate, lasand amplitudinea maxima intacta(fapt ce poate duce la strapungerea izolatiei) Rezistenta neliniara (variabila) este elementul cheie in constructia DRV, deoarece ea controleaza curentul de descarcare U=R I; cotul de pe caracteristica creaza limitarea de tensiune. Dpdv constructiv RV se realizeaza din carbura de siliciu SiC: C+SiO2=O2+SiC. un descarcator
12

se defineste prin: UnDRV~Ua. Descarcatoare cu RV cu suflaj magnetic arcul electric este stins cu ajutoru fortei Laplace F = iDl B . Forta deplasarii arcului electric pe niste rampe

X1-borna dinspre circuit; X2-borna dinspre pamant; L-bobina care produce camp magnetic necesar deplasarii arcului electric; R-rezistente neliniare; (1) eclator. Bobinele creaza camp magnetic dupa momentut t3 deoarece inductivitatile lor creaza o reactanta X2=L in prima parte. INCERCARI DE COMUTATIE 1)comutatie in regim nominal In(numarul de manevre-durata de viata si incercarile climatice); 2)comutatie in regim de avarie(supracurenti-Isc>10In si suprasarcina Iss10In)INCERCARI ALE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE IN REGIM DE COMUTATIE CAPACITATEA DE COMUTATIE a)comutatie In; b)comutatie de protectie-regim de scurtcircuit-este realizata de intreruptoare de putere (1) si de sigurante fuzibile (2)

13

circ 3f: Us=Uf; Uf=Un/3; Isc>10In; to-mom de desch a conta ur-tens osc de restab

MARIMI SPECIFICE COMUTATIEI INTRERUPTOARELOR 1)CAPACITATEA DE DECONECTARE Este cel mai mare curent in val efectiva care poate fi intrerupt de echip respectiv fara deteriorari semnificative. Acest curent trebuie masurat in momentul deschiderii contactelor Ir=f(to) Masurar curentului de rupere: in mom to se traseaza o vert si se traseaza seg a1; 2)CAPACITATEA DE CONECTARE-este o marime asociata intreruptorului care conect pe un scurtcircuit. Capacitatea de conectare este cel mai mare curent in valoare instantanee pe care il poate conecta echipamentul respectiv [KAmax]. capac de conect este chiar curentul de lovitura care iC=il apare in reg tranzitoriu; 3)PUTEREA DE RUPERE: Psc=mUn Isc m=1 monofazat 3 trifazat | retea electrica; Pr=mUn Ir [MVA]echipa Pn>Psc Sn>Ssc; P,S marimi fictive care nu exista simultan. Tensiunea oscilanta de restabilire este o solicitare care se aplica pe spatiul ionizat dintre contacte. Ea influenteaza succesul intreruperii. I)r [KV max]; II)fc [KHz], v=r/tr [KV/s]. Aceasta tensiune este echivalenta cu unda lunga de supratensiune(250/2500s)
14

INSTALATII DE INCERCARI LA SCURTCIRCUIT 3F SIMETRIC 1)INSTALATIA DE JOASA TENSIUNE(U1000V)

cu ajutorul instalatiei se realizeaza incercari de mers in gol de I.T; IP are relee sau declansatoare; daca curentul depaseste 25 se topesc sigurantele fuzibile care asigura protectie. Marimi impuse:Un, Ip-curent prezum [KAef]; Ip curentul care se inchide in circuit in absenta interventiei echipamentului; cos (0.5-0.8) S.T; (0.1-0.4) I.T Parametrii de reglaj ai schemei tensiunea nominala se regleaza din transf de alimentare -se regl prin circ propriu sau prin adaugarea Rs, CD Pt reglarea Ip si cos:X-echipament incercat

15

2)CIRC MONOFILAR AL SCHEMEI DE INCERCARE

I.P2-intreruptor de protectie de joasa tensiune cu rolul de a intrerupe in mod sigur curentul de sc in cazul in care X nu il poate face ; C.Scontactor sincron- are rolul crea in mod reproductibil curent de incercare cu un anume grad de asimetrie i=(sine-t/T+sin(t-); =- =pi/2-simetric; =0;pi-asimetrie maxima C.S. aparat de conectare rapida cu comanda electronica Calculul parametrilor de reglaj:RA,LA Se impun: IP sc. circuit; cos. Ip=
U2 3 R2 + X 2

R=RR+RT+RA X= (LR+LT+LA) tg=L/R cos=

1 1+

1 cos = 1 + tg 2

2 L2
R2
RR + X R
2 2
2 U SCU 2 U SCU 2 zT= 3 I = s T n

Retea amonte: zR; RR=0,5XR ; sR putere sc circuit retea; zR= zR=

2 U2 U2 = 3 I n sR

Transformator:

;sT-puterea nominala,

sT= 3 U 2 I n ; sa=3 RT In2 ; xT= zT + RT ; Statii directe: - cu aliment din retea SSC<5000 MVA; - cu generator sincron: nu perturba cu nimic reteaua (4 generatoare in paralel) nici acestea nu asigura putere decat 1000 MVA medie si inalta tensiune
2 2

16

3) GENERATOARE SINCRONE

uSD (2-3)%

Ieinductanta de egalizare. wa= 0 u idt =104x105x0,1=108VA=100MVA Fortarea excitatiei. G. sincron

Un=220 KV, Ip=50 KA

17

Instalatii sintetice. vom folosi 2 surse de energie care sa produca supratensiune si curent de scurtcircuit. - curentul de sc circuit trebuie sa funct la o tens care sa intretina arcul electric. U1~10KV; P1=3 U1ISC =3x10x50 =700 MVA; Isc=50 KA; - sursa de tensiune : U2=1000 KV Ic~10 A s=10 MVA. Cele 2 surse intervin succesiv pt a compune diagrama (graficul) de intrerupere. schema Weil-Dobke:

Intreruptorul X. intrerupere la prima trecere prin 0. c1 se descarca prin eclatorul trigherabil Et

18

Fig 1

la mom In1 se inchide c.s; In urmatorul mom (IA,X) se deschid contactele lui c.s; La mom to se amorseaza eclatorul trigherabil; La mom t1 curentul de sc circuit trece prin 0 si intreruptorul auxiliar TA intrerupe singur; Intreruptorul de incercat este parcurs de () celor 2 curenti (isc si i1); () trece prin 0 la t2; Aici avem 2 posibilitati: intreruperea nereusita (intreruptorul nu intrerupe arcul electric) sau intreruperea reusita (X desunteaza grupul R2C2). Daca X intrerupe pe calea de curent obs. un curent cu o frecv mult mai mare, iar pe calea de tensiune vom obs. o tensiune oscil. de rest. Avantajul schemei este ca foloseste surse cu tens mult mai mici si obiectul de incercat chiar daca face intrerupere nereusita nu este distrus. Criterii de echiv pt inc. der. si sint. 1)energia dezv intre contact. lui X sa fie 0; 2)Derivatele di1/dt|t=t2=disc/dt|t=t1 , i1-curent de injectie ; 3) param t.or. sa se conserve 4)Curentul postarc sa nu def. tens de restabilire ; 5)Intreruperea sa fie marcata in mod clar. IAM intreruptor auxiliar multiplu, - cat este deschis se succed semnale de curent ; - inchiderea lui continua secventa din fig 1.
19