L10.

SCHEME ŞI GRUPE DE CONEXIUNI LA

TRANSFORMATOARELE ELECTRICE TRIFAZATE

1. Tema lucrării

Lucrarea are ca scop determinarea grupelor de conexiuni la un transformator trifazat, schemele de

conexiuni fiind cunoscute. Cunoaşterea grupei de conexiuni este importantă datorită faptului că, la
punerea în paralel a transformatoarelor, o condiţie este ca ele să aibă aceeaşi grupă de conexiuni.

2. Consideraţii teoretice

Înfăşurările transformatoarelor electrice se pot cupla galvanic între ele, modul de cuplare purtând
denumirea de conexiune. Astfel, înfăşurările de înaltă tensiune se conectează în stea sau triunghi, iar
înfăşurările secundare în stea, triunghi sau zig-zag.

Prin schemă de conexiuni se înţelege ansamblul conexiunilor tuturor înfăşurărilor unui transformator.
Schemele de conexiuni sunt simbolizate convenţional prin litere:

-înfăşurarea de înaltă tensiune cu Y pentru stea şi D pentru triunghi

-înfăşurarea de joasă tensiune cu -y pentru stea

-d pentru triunghi

-z pentru zig-zag

În cazul transformatoarelor cu trei înfăşurări, conexiunea înfăşurării de medie tensiune este

simbolizată, ca şi înfăşurarea de joasă tensiune, cu litere mici.

O schemă de conexiuni este caracterizată prin unghiul dintre tensiunea de linie pe partea de joasă
tensiune şi tensiunea omoloagă pe partea de înaltă tensiune la aceeaşi orientare a sensurilor pozitive
pentru ambele înfăşurări, prima fiind considerată defazată în urma ultimei. Raportul dintre acest


defazaj şi se numeşte ordinul schemei de conexiuni. Grupa de conexiuni conţine totalitatea
6
schemelor de conexiuni care au acelaşi număr de ordine. Simbolizarea grupei de conexiuni va
conţine: simbolul conexiunii de înaltă tensiune, simbolul conexiunii de joasă tensiune, precum şi
numărul de ordine.
Metodele folosite pentru determinarea grupelor de conexiuni sunt următoarele:

-metoda curentului continuu;

-metoda directă;

-metoda voltmetrului pasant;

-metoda osciloscopului;

2.1. Metoda de curent continuu

După ce se identifică începuturile şi sfârşiturile fazelor omoloage din înfăşurarea de ÎT şi JT (vezi

lucrarea L3) se ia în considerare o fază de ÎT, spre exemplu A-X şi faza omoloagă de JT, a-x. Faza (A-X)
se alimentează de la o sursă de c.c. (2-12 V) prin intermediul unui separator monopolar Q (fig.1). La
bornele înfăşurării de JT(a-x) se conectează un voltmetru P.

Figura. 1 Schema de montaj pentru metoda de curent continuu

Iniţial însă cu voltmetru P se stabileşte polaritatea bornelor (A-X), conectând voltmetrul P pentru
scurt timp la aceste borne. Apoi voltmetrul P se conectează la bornele (a-x).

Dacă:

-polaritatea bornelor (a-x) este aceeaşi cu a bornelor (A-X) la închiderea lui Q şi inversă la
deschidere, fazele transformatorului fac parte din grupa de conexiuni 0 (respectiv 12);

-în caz contrar fazele transformatorului fac parte din grupa de conexiuni 6.

În principal această metodă se aplică conexiunii Yy, însă ea se poate aplica şi conexiunilor Yd sau Dy,
dacă se ţine seama şi de diagramele fazoriale a tensiunilor de fază şi de linie corespunzătoare
înfăşurărilor de ÎT şi JT. Astfel, pentru conexiunea Yd se poate stabili, în acelaşi mod, dacă ne situăm în
grupa de conexiuni 11 sau 5.
 2.2. Metoda directă utilizează un
L1
L2 fazmetru (poate fi şi un cosfimetru
L3
gradat corespunzător). Schema de

Q montaj este prezentată în figura 2.

Transformatorul trifazat se

* alimentează cu tensiune redusă,

C B A astfel încât bobina de tensiune a
* φ A T
c b a fazmetrului P1, racordată la bornele
A, B ale primarului, să suporte

R tensiunea respectivă. Bobina de

curent a fazmetrului se înseriază cu
un reostat de reglaj R (pentru a limita
Figura 2
curentul prin bobină la o valoare
convenabilă - controlată de ampermetru P2) şi circuitul astfel format se leagă la bornele omologe a şi
b din secundarul transformatorului. Când indicaţia fazmetrului este în grade, împărţind-o la unghiul
elementar de 300 se obţine grupa de conexiuni respectivă. Dacă indicaţia este în radiani, prin


împărţirea la unghiul elementar de se obţine grupa de conexiuni.
6
2.3. Metoda voltmetrului pasant

Se foloseşte schema din figura 3, alimentarea transformatorului realizându-se (prin separatorul Q şi

siguranţele F) de la o sursă de tensiune trifazată (eventual reglabilă). Valoarea tensiunii de alimentare
nu va depăşi valoarea tensiunii nominale a înfăşurării de joasă tensiune; altfel, izolaţia înfăşurării de
joasă tensiune este supusă la o tensiune mai mare faţă de tensiunea nominală. Cu voltmetrul pasant
se măsoară tensiunile UBb, UcB, UbC, UCc.

Figura.3 Schema de montaj pentru metoda voltmetrului pasant

Se calculează aceleaşi tensiuni (UBb, UcB, etc) cu relaţiile din tabelul 1 pentru diverse grupe de
conexiuni.

Tabelul 1 (conform STAS 3035)

Grupa de Defazajul Conexiuni

posibile ale
conexiuni în grade Formule de calcul pentru
înfăşurărilor

Ub-B Ub-C UC-b

0(12) 0(360) Yy,Dd,Dz Ue(Ke-1) U e 1  K e  K 2e

1 30 Yd,Dy.Yz Ue 1  3K e  K 2e Ue 1  K2
e

2 60 Yy,Dd,Dz U e 1  K e  K 2e Ue(Ke-1) Ue 1  Ke  K2
e

3 90 Yd,Dy,Yz Ue 1  K2 Ue 1  3K e  KU2e e 1  3K e  K 2e
e

4 120 Yy,Dd,Dz Ue 1  Ke  K2e U e 1  K e  K 2e Ue(1+Ke)

5 150 Yd,Dy,Yz Ue 1  3K e  K 2eUe 1  K2 Ue 1  3K e  K 2e

e

6 180 Yy,Dd,Dz Ue(1+Ke) Ue 1  Ke  K2e

7 210 Yd,Dy,Yz Ue 1  3K e  K 2e Ue 1  K2
e

8 240 Yy,Dd,Dz Ue 1  Ke  K2e Ue(1+Ke) U e 1  K e  K 2e

9 270 Yd,Dy,Yz Ue 1  K2 Ue 1  2
3K e  KU 3K e  K 2e
e e e 1

10 300 Yy,Dd,Dz U e 1  K e  K 2e Ue 1  Ke  K2e Ue(Ke-1)

11 330 Yd,Dy,Yz Ue 1  3K e  K 2eUe 1  K2 Ue 1  3K e  K 2e

e

S-au făcut următoarele notaţii:

Ue - tensiunea de linie de joasă tensiune

U eit
Ke - raportul de transformare
U ejt
Se compară valorile tensiunilor măsurate cu voltmetrul cu cele calculate pentru diversele grupe de
conexiuni. Rezultatele cele mai apropiate conduc la o anumită grupă de conexiuni (abaterile nu
trebuie să fie semnificative).

2.4. Metoda osciloscopului. Pe plăcile orizontale (X1-X2) şi verticale (Y1-Y2) se aplică tensiunile
u1 şi u2 al căror defazaj trebuie măsurat

x = X sin t şi y = Y sin (t - )

Dacă se elimină produsul t din cele două oscilaţii (care sunt ortogonale) se obţine o elipsă oblică a
cărei ecuaţie este

y2 xy x2
2 cos    sin 2  (*)
Y2 XY X2

iar dacă se reglează amplificările (pe orizontală şi verticală) astfel încât elipsa să se înscrie într-un
pătrat pentru care X=Y=A, atunci ecuaţia (*) devine
y
y2 - 2xy cos  + x2 = A2 sin2 

Pentru x = 0 rezultă
A
B
y = A sin  x

dar în x = 0 y = B (vezi fig.4) şi deci

 B
  arcsin  Figura 4
 A

Cazuri particulare interesante la metoda osciloscopului.

a) dacă  = 0 sau  = 3600, atunci y = x, deci elipsa degenerează într-o dreaptă care este prima
bisectoare.

b) dacă  = 1800, atunci y = -x şi deci elipsa degenerează într-o dreaptă, care este a doua
bisectoare.

c) dacă  = 900 sau  = 2700, atunci y2 + x2 = A2 şi elipsa devine cerc.

 Observaţii

-Defazajul poate fi determinat numai ca mărime, nu şi ca semn.

-Metoda prezintă unele erori (citirea imprecisă a segmentelor A şi B pe ecran, defazajul

introdus de amplificatorul osciloscopului). Eroarea este de aproximativ  5%.

3. Chestiuni de studiat, montaje folosite şi rezultate experimentale

3.1. Datele nominale ale transformatorului

Sn = ; U1/U2 = ;m=

3.2. Chestiuni de studiat

Verificarea grupelor de conexiuni Yy 12, Yy 6, Dy 5, Dy 11, prin metodele prezentate mai sus.

Pentru metoda voltmetrului, rezultatele experimentale se vor trece într-un tabel de forma:

Grupa de UAB=UBC= Uab=Ubc= K= UBb UBc UCb UCc Grupa

conexiuni UCA [V] Uca [V]
U AB [V] [V] [V] [V] rezultată
dată
U ab

NOTĂ. Toate reprezentările se vor face pe hârtie milimetrică cu o alegere

corespunzătoare a scărilor.

Întrebări de testare.
1.- Care este scopul acetei lucrări ?
2.- Care sunt tipurile de conexiuni folosite la transformatoarele trifazate şi cum se face notarea
lor ?
3.- Ce se înţelege prin grupa de conexiuni la un transformator trifazat şi care sunt grupele de
conexiuni principale ce se folosesc (vezi şi cursul) ?
4.- Care sunt metodele de determinare a grupelor de conexiuni la transformatoarele trifazate şi
ce aparate sunt necesre în cadrul metodelor respective ?
5.- Prezentaţi şi comentaţi schema cu c. c. pentru determinarea grupei de conexiuni.
6.- Prezentaţi schema de montaj si metodologia de lucru pentru metoda directa de determinare
a grupei de conexiuni.
7.- Prezentaţi şi comentaţi schema cu voltmetrul pasant pentru determinarea grupei de
conexiuni.
8.- De ce este importantă cunoaşterea grupei de conexiuni pentru un transformator electric
trifazat (vezi şi cursul) ?
9.- Prezentaţi elementele esenţiale corespunzătoare metodei directe şi osciloscopului pentru
determinarea grupei de conexiuni la un transformator trifazat.
10.- Cum veţi alege aparatele de măsură pentru efectuarea acestei lucrări ?
11.- Sa se faca unele aprecieri asupra metodelor (folosite in cadrul acestei lucrari) de
determinare a grupelor de conexiuni la transformatoarele trifazate : exactitatea, necesarul de
aparatura, efectuarea de calcule.
12.- Pot exista anumite conexiuni specifice primarului/secundarului unui tranasformator
trifazat? Justificati raspunsul (vezi si cursul).
13.- Cum se explica multitudinea grupelor de conexiuni la transformatoarele trifazate, in
raport cu cele monofazate? Detaliati raspunsul (vezi si cursul).
14. Sensul de bobinare al infasurarilor primare/seundare ale unui tranaformator trifazat, poate
influienta grupa de conexiuni a tansformatorului respectiv? Dar la un transformatorul
monofazt? Detaliati raspunsul (vezi si cursul).
15.- Tipul conexiunii din primarul/secundarul unui transformator trifazat poate influienta
grupa de conexiuni a transformatorului respectiv? Detaliati raspunsul (vezi si cursul).
16.- Sa se explice cum conexiunea zig-zag poate conduce la modificarea unei tensiuni de
linie/de faza, la o infasurare a unui transformator trifazat. Detaliati raspunsul (vezi si cursul).
17.- Faceti unele aprecieri asupra metodei de determinare a grupei de conexiuni cu
osciloscopul, la tranformatoarele trifazate.
18.- Ce se intelege prin termenul „tensiuni omoloage” folosit la determinarea grupelor de
conexiuni pentru transformatoarele trifazate? Asemenea termen poate fi considerat si in cazul
transformatoarelor monofazate ? Detaliati raspunsul (vezi si cursul).
19.- Sa se prezinte unele modele de scheme (doua) „in zig-zag” pentru o infasurare secundara
a unui tranasformator trifazat. La o infasurare „in zig-zag” se poate pune problema unui nul
accesibil? Dati un exemplu de astfel de schema.
20.- Cum poate fi aplicata notiunea de „tensiuni omoloage” in cazul unei infasurari legate in
zig-zag, in raport cu o alta infasurare legata in Y sau Δ? Justificati raspunsul.
21.- Ce semnificatie poate avea faptul ca un transformator trifazat are 4 izolatoare de I.T.,
respectiv 4 izolatoare de J.T.? Ce conexiuni pot exista la acest transformator la infasurarea sa
de I.T., respectiv la infasurarea sa J.T.? Justificati raspunsurile.

NOTA.
Pentru conoasterea unui transformator trifazat cu care se va opera, vezi imaginea
transformatorului de la L3.
Pentru obtinerea deprinderilor raspunderii corespunzatoare unei activitati ingineresti, la
fiecare lucrare se va numi un student responsabil de lucrare, care va raspunde de :
conectarea/deconectarea schemei de lucru, ordinea de executie a lucrarii si a prelevarii datelor
ce urmeaza sa fie prelucrate, executia corecta a schemei de lucru, organizarea generala a
executiei de laborator. Responsabilul de lucrare va colabora numai cu/prin acest „sef de
lucrare”.