Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

UNITATEA DE INVATARE APLICATIA 6-SALA DE LABORATOR

P012

PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE

CONTINUT
FUNCTIONAREA MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE IN
CONDITII DIFERITE DE CELE NOMINALE
FUNCTIONAREA MOTOARELRO ASINCRONE IN REGIM
NESIMTERIC

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR6 sunt:

La sfarsitul acestor lucrari studentul va fi familiarizat cu regimuri de
functionare diferite ale motorului asincron

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla vizionare.Daca
sunt elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta,
daca sunt relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

STUDIUL FUNCŢIONĂRII MOTORULUI ASICRON

ÎN CONDIŢII DIFERITE DE CELE NOMINALE

1. Schema de montaj

2. Chestiuni de studiat
Ridicarea experimentală a caracteristicilor de funcţionare ale motorului asincron,
funcţionând la tensiune variabilă.
I1, P1, cosφ , s, η = f(U)
la f = fN = ct. şi M2 = ct. (a) M2 = M0 şi M2 ≠ M0 (b).

3. Mod de lucru
Maşina asincronă se alimentează de la reţeaua de tensiune trifazată funcţionând în
regim de motor. Un regim diferit de cel nominal se poate obţine în următoarele cazuri:
- pentru funcţionarea la frecvenţă constantă şi tensiune variabilă, se alimentează motorul
asincron prin intermediul unui regulator de tensiune, ceea ce implică o tensiune de alimentare
diferită de cea nominală.
- alimentarea motorului asincron prin intermediul unui convertizor de frecvenţă, ceea ce
implică ca tensiunea de alimentare să aibă frecvenţa diferită de cea nominală.
Ambele cazuri presupun funcţionarea motorului în condiţii diferite de cele nominale,
deoarece atât tensiunea cât şi frecvenţa reprezintă variabile ce intervin în formula cuplului
electromagnetic al motorului asincron, obţinându-se o aplatizare a caracteristicii M =f(s).
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

4. Note explicative
Neglijând căderea de tensiune în rezistenţă şi reactanţa de scăpări a înfăşurării
statorului, se poate considera:

Deci dacă tensiunea de alimentare a motorului asincron variază (U1 = xU1N) şi fluxul
variază în aceeaşi sens şi cu aceeaşi valoare (Φ = xΦN).
Dacă motorul asincron funcţionează la cuplul rezistent constant (M2 = ct.) se poate
considera:
M ≅ k m I 2' N Φ N = ct.

Mm
km – coeficient de supraîncărcare al motorului ( k m = )
Mn

Deci curentul I 2' variază invers proporţional cu fluxul, respectiv cu tensiunea de alimentare (
1 '
I' = I 2N )
x
Alunecarea este dată de expresia:
PCu m1 R2' I 2'2
s= =
P MΩ1
P – putere electromagnetică;
Ω1 – viteză unghiulară a câmpului magnetic învârtitor produs de înfăşurarea
inductoare de pe stator;
m1 – numar de faze
R2' – rezistenţa înfăşurării rotorului, raportată la stator;
I2 – curentul rotoric;
M – cuplul electromagnetic

Deci pierderile în înfăşurările rotorice şi alunecarea variază direct proporţional cu

pătratul variaţiei tensiunii (PCu2 = PCu2NX2) respectiv (s = sNX2).
Odată cu variaţia curenţilor rotorici, variază şi curenţii statorici respectiv şi pierderile
în înfăşurările statorice.
Variaţia alunecării conduce şi la variaţia turaţiei, deoarece:
nN = n1(1-sN) respectiv n = n1(1-x2sN)
Odată cu modificarea tensiunii de alimentare se modifică şi valoarea cuplului maxim şi
anume, variază cu pătratul variaţiei tensiunii (Mmax = Kx2U1N).
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

În cazul în care tensiunea scade foarte mult este posibil ca motorul să se oprească, dacă
Mmax < Mr (vezi figura).

Dacă tensiunea U1 creşte mult peste valoarea sa nominală, circuitul magnetic se

saturează, iar variaţiile indicate mai sus nu se mai conduc după expresiile respective.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

STUDIUL FUNCŢIONĂRII MOTORULUI

ASINCRON TRIFAZAT ÎN REGIMURI NESIMETRICE

1. Schema de montaj

2. Chestiuni de studiat

Ridicarea experimentală a caracteristicilor M2 = f(s) şi I1, cos φ, η, s = f(P2) ale motorului

asincron pentru următoarele situaţii:
a) în condiţii simetrice;
b) cu o fază a tensiunii de alimentare întreruptă pentru conexiunile triunghi şi stea;
c) cu înfăşurarea unei faze statorice întreruptă, motorul fiind alimentat cu un sistem
simetric de tensiuni (conexiunea triunghi);
d) cu o fază întreruptă în rotor - “Fenomenul Georges”

3. Mod de lucru
Se porneşte motorul asincron alimentat de la o reţea trifazată. În timpul regimului nominal
de funcţionare se întrerupe o fază a tensiunii de alimentare. Se observă ieşirea din regimul
nominal şi reducerea turaţiei motorului Se va lucra cu atenţie pentru a se evita suprasolicitarea
motorului asincron.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

4. Note explicative
b) În cazul în care este întreruptă o fază a tensiunii de alimentare indiferent dacă conexiunea
este stea sau triunghi, motorul funcţionează ca un motor asincron trifazat (nu are cuplu de
pornire).
Întreruperea alimentării pe o fază se face deci după pornirea motorului.
c) În cazul în care motorul este alimentat cu un sistem de tensiuni trifazat simetric şi este
întreruptă înfăşurarea unei faze statorice, în funcţie de conexiunea înfăşurărilor apar două
situaţii:
- se obţine un sistem de două înfăşurări decalate în spaţiu şi alimentate cu tensiuni
decalate în timp, deci un motor asincron bifazat.
- conexiunea stea;
- situaţie asemănătoare cu cea descrisă la punctul b.

1. M = f(s) în regim simetric;

2. M = f(s) în regim nesimetric
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare aplicatii nr.6

1.Explicati functionarea motorului asincron in conditii diferite de

conditiile nominale

2.Explicati functionarea motorului asincron in regim nesimetric

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la întrebările din

testul de autoevaluare nr.6
1.Maşina asincronă se alimentează de la reţeaua de tensiune trifazată
funcţionând în regim de motor. Un regim diferit de cel nominal se
poate obţine în următoarele cazuri:
-pentru funcţionarea la frecvenţă constantă şi tensiune variabilă, se
alimentează motorul asincron prin intermediul unui regulator de
tensiune, ceea ce implică o tensiune de alimentare diferită de cea
nominală.
-alimentarea motorului asincron prin intermediul unui convertizor de
frecvenţă, ceea ce implică ca tensiunea de alimentare să aibă
frecvenţa diferită de cea nominală.
2.Se porneşte motorul asincron alimentat de la o reţea trifazată. În
timpul regimului nominal de funcţionare se întrerupe o fază a
tensiunii de alimentare. Se observă ieşirea din regimul nominal şi
reducerea turaţiei motorului Se va lucra cu atenţie pentru a se evita
suprasolicitarea motorului asincron.

Bibliografie
Ciucur V, Nedelcu E, Indrumar de laborator “Masini electrice”,
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura
Printech, Bucuresti, 2000;
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia
UPB, 1989;
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;