Comanda automata a pornirii si franarii dinamice a motorului

asincron cu rotorul in scurtcircuit

1.Notiuni teoretice
Pornirea directa a motoarelor asincrone de actionare este unul din
procedeele cele mai simple de pornire, utilizarea lui fiind limitata de puterea
motorului (se aplica doar pentru puteri mici) si de socurile pe care le poate
suporta sistemul de actionare (socuri mecanice)si reteaua electrica (socuri de
curent).
In situatia in care se impune un timp de oprire a sistemului de actionare
mai mic decat cel de oprire libera a acestuia, se va folosi o metoda de franare .
In general se prefera franarea dinamica sau cea reostatica, deoarece caldura
degajata in timpul franarii este mai mica decat in alte regimuri cunoscute de
franare electrica.
In principiu aceasta metoda de franare consta in deconectarea infasurarii
statorice de la reteaua de alimentare trifazata si alimentarea ei cu un curent
continuu dupa una din variantele din figura de mai jos:

A Ic A Ic

Uc Uc

B C B C

A Ic A Ic

Uc Uc

B C B C

Fig.1
La motorul asincron cu rotorul in scurtcircuit nu este posibila modificarea
rezistentei echivalente pe faza in rotor, pentru limitarea curentului rotoric si a
modificarii caracteristicii mecanice de franare, lucru posibil la motorul cu rotorul
bobinat.
2.Schema de montaj
In laborator se va realiza un montaj corespunzator schemei din fig.2
 O
R
S
T
b1 c1

b2 c2
==a
C1 C2
c2 d
c3
c1 c1
A Rs c3
c2
M.a. 2
3~ 2 3 4 5 67

Ma.: Pn=1,7Kw; Rs=29 /5A;

380/220 V 3,9/6,7 A;
n=1420 rot/min.

3.Chestiuni de studiat
a)Se va urmari intelegerea functionarii schemei.
b) Se va cronometra timpul de oprire al motorului in functie de valoarea
reostatului Rs, si se va ridica graficul t(Rs).

4.Modul de lucru
Schema de automatizare este efectuata si ea se gaseste la una din
platformele de lucru. In laborator va trebui doar sa se lege in circuit reostatul Rs
si ampermetrul, deasemenea sa fie legate bornele de alimentare ale motorului si
sa se faca alimentarea la bornele R,S,T,O.
a) La apasarea butonului b1,se alimenteaza bobina releului c1, care va
inchide contactele sale normal deschise din circuitul 1 si motorul va fi alimentat
cu energie electrica. De asemeni va mai inchide contactul normal deschis din
circuitul 4 pentru realizarea autoretinerii si va deschide contactul normal inchis
din circuitul 6, pentru a nu se putea alimenta bobina releului c2.Butonul b2 are
doua trepte. Daca se apasa usor b1 se va produce intreruperea alimentarii
bobinei releului c1 si motorul va fi decuplat de la retea, avand loc o oprire fara
franare. In situatia in care se apasa mai tare pe b2 (treapta a doua) pe langa
decuplarea motorului de la retea prin deschiderea circuitului 3, va mai inchide
circuitul 5, releul c3 va fi alimentat prin contactul normal inchis al releului c1 si cel
al releului de timp d.Releul c3 isi va inchide contactul normal deschis din circuitul
6 si se va alimenta bobina releului c2 si cea a releului de timp d.Releul c2, isi va
inchide contactul normal deschis din circuitul 7, pentru automentinere si
contactele normal deschise din circuitul 2, alimentand infasurarile statorice cu
curent continuu.Totodata releul c2 isi va deschide contactul normal inchis din
circuitul 3, pentru a nu se putea alimenta motorul atata timp cat releul c2 este
alimentat. Releul de timp d , dupa trecerea timpului fixat va deschide contactul
sau normal inchis cu temporizare la deschidere din circuitul 5, ceea ce va duce la
intreruperea alimentarii bobinei releului c2, care va deschide contactele sale
normal deschise din circuitul 2 si 7 si-l va inchide pe cel din circuitul 3, pregatind
schema pentru o noua pornire.
Observatii
Intrucat timpul de anclansare al unui contactor este mai mic decat
cel de revenire, s-a folosit si contactorul c3, cu rol de a intarzia inchiderea
contactelor c2 din circuitul 2, pentru a avea timp contactele c1 din circuitul 1 sa
se deschida.
b) Se va cronometra timpul de oprire naturala a motorului asincron si apoi,
timpul de oprire pentru diferite valori ale rezistentei Rs.
Se va completa tabelul

t[s]
Rs[]