100% au considerat acest document util (1 vot)
408 vizualizări3 pagini

Franarea Dinamica

Documentul prezintă principiile franării dinamice a motorului asincron, schema de montaj și modul de lucru pentru ridicarea graficelor timp-curent și viteză-cuplu de franare. Se vor efectua măsurători pentru diferiți curenți de franare și viteze ale motorului asincron, pentru a determina caracteristicile de franare.

Încărcat de

raducutanase86
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
408 vizualizări3 pagini

Franarea Dinamica

Documentul prezintă principiile franării dinamice a motorului asincron, schema de montaj și modul de lucru pentru ridicarea graficelor timp-curent și viteză-cuplu de franare. Se vor efectua măsurători pentru diferiți curenți de franare și viteze ale motorului asincron, pentru a determina caracteristicile de franare.

Încărcat de

raducutanase86
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Franarea dinamica a motorului asincron

[Link] teoretice
In principiu aceasta metoda de franare consta in deconectarea infasurarii
statorice de la reteaua de alimentare trifazata si alimentarea ei cu un curent
continuu dupa una din variantele din figura de mai jos:

A Ic A Ic

Uc Uc

B C B C

A Ic A Ic

Uc Uc

B C B C

Cuplul de franare maxim este direct proportional cu patratul curentului continuu


Ic , iar alunecarea maxima este direct proportionala cu rezistenta de franare.

B B1 1 A
Rf>0 2

Rf=0 C 3

M
Mmf Mc
Analiza procesului de franare la nivelul caracteristicelor mecanice este
prezentata in figura de mai sus, pentru un motor asincron cu rotorul bobinat, la
care odata cu inceperea procesului de franare se introduce in circuitul rotoric o
rezistenta de franare Rf. Initial masina functioneaza in regim de motor pe
caracteristica naturala in pct.A si presupunem ca la un moment dat se intra in
regim de franare [Link] acest moment [Link] functionare se deplaseaza din
A in B, iar daca cuplul de franare este de tip reactiv, procesul de franare se
termina cu oprirea SAE. Daca cuplul rezistent este potential, punctul de
functionare se stabilizeaza in C, unde cele doua cupluri sunt egale, rotorul
invartindu-se in continuare cu viteza unghiulara 3.
[Link] de montaj
O
R
S
T
b1 c1
a

b2 c2
==a
C1 C2
d1 d2

c1 d1 c1
A Rs c2

M -
3~

M.c.c Ex Rex
n
+
Rp

Aparatele de masura si reostatul Rs se vor alege in functie de valorile


nominale ale masinilor, care sunt urmatoarele:
Mcc: Pn=1,3Kw; Ma.: Pn=1,7Kw;
In=5,65 A; 380/220 V 3,9/6,7 A;
n=1430 rot/min; n=1420 rot/min.
Un=230 V.
[Link] de studiat
a)Se va ridica graficul t=f(Ic).
b)Se va reprezenta grafic caracteristica de franare dinamica =f(M)

[Link] de lucru
Se va porni motorul prin apasarea butonului de pornire [Link] apasarea
butonului b2 se intrerupe alimentarea cu energie a motorului
a)Pentru reprezentarea grafica a timpului de oprire a motorului in functie
de curentul continuu Ic care alimenteaza cele doua faze statorice se va
cronometra timpul de oprire libera (Ic=0) si apoi pentru diferiti curenti determinati
de valoarea reostatului reglabil Rs.
Se va completa tabelul urmator:
Ic[A]
t[s]
b)Pentru ridicarea caracteristicii de franare –verificand in prelabil ca
motorul asincron si cel de curent continuu sa aiba acelas sens de rotatie- se va
porni mai intai motorul de curent continuu si cu ajutorul reostatului de pornire a
acestuia se variaza turatia [Link] va citi turatia si curentul absorbit de
motor pentru a se putea calcula cuplul acestuia dezvoltat la mersul in gol si se va
ridica caracteristica mecanica M20=f(n).
Pentru ridicarea acestei caracteristici vom face urmatoarele calcule:
M20=c*I20; c=(Un-Ra*In)/n; Ra=Ran*(1-)/2; =Pn/(Un*In); Ran=Un/In;
n=2*3,14*n/60 unde: Un,Ran,In,n-sunt datele nominale ale [Link]
calculul lui c [wb] se completeaza tabelul:

U20[V]
n
I20[A]
M20[Nm}

In continuare se va apasa butonul de pornire a motorului asincron si apoi


pe cel de franare.
Cuplul dezvoltat de motorul de c.c. va fi M2=M1+M20, unde M1-reprezinta
cuplul de franare al motorului asincron.
M2=c*I2, iar M1=M2-M20;
Se completeaza tabelul:
n[rot/min]
I2[A]
M2[Nm]
M1[Nm]
Se va trasa graficul n=f(M1).

S-ar putea să vă placă și