Maşina electrică asincronă 82 D 2018 1

2.7. Pornirea motoarelor asincrone trifazate

2.7.1. Aspecte calitative ale pornirii motoarelor asincrone trifazate
Rezolvarea problemei pornirii motoarelor asincrone trifazate trebuie să ţină seama de câteva
caracteristici ale acestora. Astfel cuplul de pornire al motorului (alunecarea s = 1) este:
2 ⋅ Mm
Mp = = ( 0 ,2 ÷ 0 ,5 ) ⋅ M m , (2.66)
1
+ sm
sm
iar raportul în care se află cu cuplul nominal este:
sn sm
+
sm sn
Mp = ⋅ M n = ( 0 ,8 ÷ 1,6 ) ⋅ M n . (2.67)
1
+ sm
sm
Curentul de fază absorbit la pornire cu tensiunea nominală este:
U1n
I1 p ≅ = ( 5 ÷ 8 ) ⋅ I 1n . (2.68)
( R1 + R2' )2 + X s2
Aspectele calitative şi cantitative ale pornirii motoarelor asincrone trifazate sunt:
a) La pornirea motoarelor trebuie ca Mp > Mr. adică cuplul de pornire trebuie să fie mai mare decât
cuplul rezistent
- Dacă cuplul de pornire este mai mic decât cuplul nominal Mp < Mn, atunci motorul nu
poate porni în sarcină nominală ci numai în sarcină redusă corespunzător.
- Cu cât Mp > Mr cu atât accelerarea se va face mai rapid, durata procesului tranzitoriu de
pornire va fi mai redusă.
- Dacă cuplul de pornire este mult prea mare Mp >>> Mr, cuplul de accelerare Ma = Mp – Mr
poate solicita prea mult elementele transmisiei.
Trebuie deci stabilit compromisul optim din punct de vedere al dezideratului unei porniri line,
fără şocuri mecanice periculoase şi în acelaşi timp suficient de rapide.
b) Curentul de pornire este de câteva ori mai mare decât curentul în regim nominal.
- acest curent mare, chiar dacă durează scurt timp, solicită termic şi mecanic (prin încălzire şi forţe
Laplace de strivire a izolaţiei dintre spire) nepermis de mult înfăşurările motorului;
- dacă motorul este de putere mare, curenţii de pornire pot fi mult mai mari decât valorile suportate
de reţeaua de alimentare.
Ţinând cont de aspectele calitative şi cantitative amintite, rezultă că pornirea motoarelor trebuie să
se facă după un anumit procedeu iar la alegerea procedeului trebuie avute în vedere următoarele
considerente:
puterea nominală a maşinii şi raportul în care se află cu puterea instalată a reţelei de alimentare;
tipul înfăşurării rotorice;
necesitatea unei porniri line şi de scurtă durată, fără şocuri dinamice;
obligaţia limitării şocurilor de curent, atât pentru protejarea înfăşurărilor cât a reţelei de alimentare;
considerente de ordin economic (aparatura de comandă, protecţie şi semnalizare să fie ieftină,
simplă, sigură şi eficientă în funcţionare iar manipularea şi întreţinerea să nu ridice probleme
deosebite).
Procedeele de pornire sunt:
• pornirea prin conectare directă la reţea;
• pornirea cu reducerea tensiunii de alimentare;
• pornirea cu reostat trifazat introdus în circuitul rotoric.

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

2 Electrotehnică şi maşini electrice 82D 2018
2.7.2. Pornirea motoarelor asincrone prin conectare directă la reţea
Pornirea prin conectare directă la reţea se foloseşte pentru motoarele cu rotorul în colivie, de
putere nominală relativ mică, în raport cu capacitatea de încărcare a reţelei de alimentare.
Curentul de pornire relativ mare, produce o cădere de tensiune pe impedanţa internă a reţelei de
alimentare şi deci scăderi bruşte ale tensiunii la borne, defavorabile bunei funcţionări a altor
consumatori. Scăderea bruscă a tensiunii la borne conduce şi la scăderea cuplului de pornire
(proporţional cu pătratul tensiunii de alimentare), astfel încât la valori de circa 80% din tensiunea
nominală nu mai pot fi pornite mecanisme cu cuplul rezistent de pornire egal cu cel nominal al
motorului. Pornirea directă este bruscă şi rapidă dar cu şocuri dinamice ridicate în elementele
transmisiei.
Dezavantajele pornirii directe nu pot fi admise decât la motoarele de puteri nominale mici până
la 5kW şi tensiune nominală de 380V. În orice caz puterea nominală a motorului pornit direct nu
trebuie să depăşească 20% din puterea nominală a transformatorului care alimentează reţeaua
respectivă. Pornirea directă este utilizată la unele maşini unelte, ventilatoare, polizoare etc.
Metoda are însă avantajul că aparatura electromecanică şi schemele de pornire sunt simple şi
mai puţin costisitoare decât în cazul altor metode de pornire.

R S T

SF 0 sf
SF
RT1 Ha La
IR
BO L1
RT a) b) L2
B1 B2 C1s L
R S T
C1a C2a
T S R
C1p C2p C2s
R T S S T R T S R
C2b C1b
RT2
C1 C2
M T sf
3~

Fig. 2.14. Schema electrică de pornire în ambele sensuri a unui motor asincron trifazat
a) schema de forţă; b) schema de comandă, protecţie şi semnalizare

Schema electrică de pornire (Fig. 2.14.) este formată din schema de forţă şi schema de
comandă, protecţie şi semnalizare. În schema de forţă (Fig.2.14.a) deosebim:
• M 3 ~ motor asincron trifazat cu rotorul în colivie;
• SF – siguranţe fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit a schemei de forţă;
• IR – întrerupător de reţea care pune schema electrică sub tensiune; de regulă acesta este
protejat la închidere cu ajutorul unei chei; închiderea întrerupătorului permite alimentarea lămpii L
care semnalizează punerea sub tensiune a schemei de pornire;
• C1p – contactele principale (din schema de forţă) a contactorului de linie pentru pornire în sens
direct;
• C2p – contactele principale a contactorului de linie pentru pornire în sens invers; acesta
realizează inversarea fazelor R şi T deci provoacă inversarea sensului de rotaţie al câmpului magnetic
învârtitor deci şi al motorului;
• RT – releu termic pentru protecţia la suprasarcină de durată; acesta are ca principiu de
funcţionare curbarea prin dilatare inegală a unor lamele bimetalice, încălzite de curenţii celor trei faze;
la apariţia unei suprasarcini a motorului curenţii măriţi supraîncălzesc lamelele, acestea se curbează şi
(prin intermediul unui sistem de pârghii) deconectează alimentarea motorului prin deschiderea
contactului normal închis RT1 (Fig.2.14.b) şi alimentează prin contactul normal deschis RT2
semnalizarea de avarie formată din: - La lampa de semnalizare luminoasă a avariei;
- Ha hupa de semnalizare sonoră a avariei;
Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI
 Maşina electrică asincronă 82 D 2018 3
În schema de comandă, protecţie şi semnalizare. (Fig.2.14.b) deosebim:
• sf – siguranţe fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit a schemei de comandă;
• B1 şi B2 – buton de pornire în sens direct respectiv invers; apăsarea lui B1 permite alimentarea bobinei de excitaţie C1 a
contactorului de pornire în sens direct, acesta anclanşează, închide contactul normal deschis (ND) C1a de autoreţinere, care permite
alimentarea bobinei şi după ce apăsarea butonului încetează, deschide contactul normal închis (NÎ) C1b de interblocare, care nu mai
permite alimentarea bobinei C2 şi închide contactul ND C1s de semnalizare, care permite aprinderea lămpii L1 care indică pornirea
motorului în sens direct; în mod similar se face pornirea în sens invers;
• BO – buton de oprire care deconectează alimentarea bobinelor de excitaţie C1 sau C2 ale contactoarelor, deci opreşte motorul
pornit într-un sens sau altul.
Elementele schemei electrice de pornire prin conectare directă la reţea, atât în ce priveşte schema de forţă cât şi în ce priveşte
schema de comandă, protecţie şi semnalizare, se regăsesc în toate schemele electrice pentru oricare altă metodă de pornire, numai că vor
apare noi elemente de comandă (contactoare şi relee) cu contactele lor ND sau NÎ, precum şi noi elemente de protecţie şi semnalizare.
În cazul acţionărilor care necesită pornirea într-un singur sens de rotaţie, evident din schema electrică de pornire lipseşte al
doilea contactor de linie C2 cu toate contactele sale şi elementele de comandă şi semnalizare corespunzătoare (B2, L2 etc.).

2.7.3. Pornirea motoarelor asincrone prin reducerea tensiunii de alimentare

Ţinând cont de relaţiile cuplului de pornire, curentului de pornire şi alunecării critice:
2 ⋅ Mm 3p 2 1 U 1n R'2
Mp = = U1 ; I1 p ≅ ; sm =
1
+ sm ω 1 X s sm +
1 ( R1 + R2' )2 + X s2 XS
sm sm
dacă se reduce tensiunea de alimentare:
- Mp cuplul de pornire se reduce proporţional cu pătratul tensiunii;
- I1p curentul de fază la pornire se reduce proporţional cu tensiunea;
- sm alunecarea critică se menţine la aceeaşi valoare.
Se utilizează trei metode:

a) pornirea cu rezistoare sau bobine de reactanţă înseriate cu motorul;

b) pornirea cu comutare stea – triunghi;

c) pornirea cu autotransformator reglabil.

a) Pornirea cu rezistoare sau bobine de reactanţă înseriate cu motorul

Metoda se aplică la motoare asincrone cu rotorul în colivie utilizate în acţionări cu pornire în
gol sau sarcină redusă. La pornire impedanţa motorului asincron fiind mică, curentul de pornire poate
fi redus prin înserierea cu acesta a unor impedanţe exterioare. În acest scop sunt utilizare rezistoare sau
bobine de reactanţă mare. Schema de forţă a motorului în acest caz (Fig.2.15.) conţine:
• CLp – contactele principale ale contactorului de linie prin care se face alimentarea acestuia la
pornire;
• R (R,X) – rezistoarele sau bobinele de mare reactanţă trifazate;
• CSp – contactele principale ale contactorului de scurtcircuitare a rezistoarelor (sau bobinelor)
după pornire.
În momentul pornirii curentul de pornire, redus faţă de valoarea nominală Ipn (la o valoare impusă
prin valoarea impedanţei înseriate) este maxim şi determină o cădere de tensiune ∆Ui (iniţială) maximă
pe impedanţa înseriată (Fig.2.15.), astfel încât motorul este alimentat şi porneşte pe o caracteristică
mecanică corespunzătoare unei tensiuni reduse Up = Un – ∆Ui (Fig.2.16.a). Pe măsură ce turaţia
motorului creşte, alunecarea scade, impedanţa motorului creşte şi curentul scade. Astfel scade şi
căderea de tensiune ∆U, deci tensiunea la bornele motorului creşte, caracteristica mecanică de pornire
(Fig.2.16.d), traversând familia de caracteristici (Fig.2.16.b) corespunzătoare tensiunilor la bornele
motorului din ce în ce mai mari, ce tind către caracteristica naturală, corespunzătoare tensiunii
nominale (Fig.2.16.c). Când turaţia motorului este apropiată de turaţia nominală se scurtcircuitează
impedanţa exterioară prin anclanşarea contactorului CS, moment în care apare un salt de curent şi de
cuplu (Fig.2.16.e), caracteristica de pornire d) continuând pe caracteristica naturală c). Scurtcircuitarea

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

4 Electrotehnică şi maşini electrice 82D 2018
prematură conduce la creşterea saltului de curent şi de cuplu, care poate solicita negativ lanţul
cinematic al acţionării şi în primul rând transmisia.

Ip n )
n0 (Mr
R S T
CLp n e)

a)
R(R,X)

R(R,X)

R S T
CSp d)
∆U R S T

c)
b)
M
3~ Mm M

Fig. 2.15. Schema electrică de forţă la pornirea cu Fig. 2.16. Caracteristica mecanică la pornirea
rezistoare sau bobine înseriate cu motorul cu rezistoare sau bobine înseriate cu motorul
Rezistoarele se folosesc la motoare de tensiune joasă şi de putere relativ mică. La motoare de
puteri mari şi foarte mari (care eventual au tensiuni nominale mai mari decât 380V) se preferă să se
utilizeze bobine de reactanţă mare (dispuse pe miezuri de fier) deoarece nu consumă putere activă, sunt
mai uşor de izolat pentru că nu se încălzesc şi au o eficienţa mare asupra reducerii curentului de
pornire.
Dacă acţionarea necesită schimbarea sensului de rotaţie, alimentarea motorului se face prin
două contactoare de linie, ca în Fig.2.14. al doilea contactor inversând două faze între ele.
Schema electrică de comandă protecţie şi semnalizare este în principiu la fel ca în cazul pornirii
prin cuplare directă la reţea, completată cu contactorul CS a cărui anclanşare este comandată de un
traductor de turaţie sau un releu de timp.
b) Pornirea cu comutare stea - triunghi
Metoda se aplică la motoare asincrone de medie şi mare putere cu rotorul în colivie, utilizate în
acţionări cu pornire în gol sau sarcină redusă şi este utilizată atunci când tensiunea nominală de fază a
motorului este egală cu tensiunea de linie a reţelei de alimentare Ufn,mot = Uℓ,reţ (deci motorul
funcţionează la tensiunea nominală conectat în triunghi). Ea constă în alimentarea iniţială a motorului
în conexiune stea urmată de o comutare în triunghi când turaţia este apropiată de cea nominală.
U M
Deoarece la alimentarea în stea U f ,mot = l , rezultă că M ps = pn , deci cuplul de pornire
3 3
se reduce de trei ori. Reducerea cuplului de pornire face ca metoda să nu fie aplicabilă acţionărilor cu
pornire în sarcină importantă. Curentul de linie la pornire cu conexiunea stea Ipsℓ egal cu cel de fază are
expresia:
U 1 1 1 I ptl I ptl I pnl
I psl = I psf = l ⋅ = ⋅ I ptf = = = ,
3 Zf 3 3 3 3 3
unde Iptf şi Iptℓ = Ipnℓ este curentul la pornire la conexiunea triunghi pe fază respectiv pe linie. Rezultă
că pe linia de alimentare curentul de pornire prin pornirea în stea se reduce tot de trei ori.
Schema de forţă a motorului în cazul pornirii cu comutare stea - triunghi (Fig.2.17.) conţine:
• CLp – contactele principale ale contactorului de linie prin care se face alimentarea acestuia la
pornire;
• CSp – contactele principale ale contactorului de conectare în stea a înfăşurării trifazate a
motorului;

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

 Maşina electrică asincronă 82 D 2018 5
• CTp – contactele principale ale contactorului de conectare în triunghi a înfăşurării trifazate a
motorului.

Ipl n

r)
n0 c)

n(M
R S T d)
CLp
CTp
A Z
B
A C
B X
M b)
3~ a)
Ipf C Y
Y
X Z

X Y Z
CSp Mm M

Fig. 2.17. Schema electrică de forţă la pornirea Fig. 2.18. Caracteristica mecanică la pornirea cu
motorului asincron cu comutare stea - triunghi comutare stea - triunghi

La pornire motorul fiind alimentat cu tensiune redusă de 3 ori, caracteristica mecanică de

pornire este cea corespunzătoare acestei tensiuni (Fig.2.18.a). După ce motorul intră în zona de
stabilitate a caracteristicii mecanice, la o turaţie apropiată de valoarea nominală, se comută pe
conexiunea triunghi, prin declanşarea contactorului CS urmată de anclanşarea contactorului CT,
motorul trecând pe caracteristica corespunzătoare tensiunii nominale (Fig.2.18.b), iar punctul de
funcţionare se stabileşte la intersecţia acesteia cu caracteristica turaţie - cuplul rezistent al maşinii de
lucru.
La comutare apar şocuri importante de curent şi de cuplu (Fig.2.18.c) mult mai mari decât în
cazul pornirii cu impedanţe înseriate cu motorul. Comutarea prematură (Fig.2.18.d) conduce la
creşterea saltului de curent şi de cuplu şi aşa prea mari. Pentru a nu se solicita nepermis de mult lanţul
cinematic al acţionării şi în primul rând transmisia se poate adopta o metodă de pornire în trei etape:
1. pornire în stea; 2. comutare în triunghi cu rezistenţe sau reactanţe înseriate; 3. scurtcircuitarea
rezistenţelor sau reactanţelor serie.
Dacă acţionarea necesită schimbarea sensului de rotaţie, alimentarea motorului se face prin
două contactoare de linie, ca în Fig.2.14. al doilea contactor inversând două faze între ele.
Schema electrică de comandă protecţie şi semnalizare este în principiu la fel ca în cazul pornirii
prin cuplare directă la reţea, completată cu o schemă de comandă automată cu releu de timp pentru
comutarea din stea în triunghi.
c) Pornirea cu autotransformator reglabil
Pornirea motorului asincron trifazat cu ajutorul unui autotransformator reglabil trifazat permite
alimentarea iniţială a motorului cu o tensiune Up care să conducă la un curent de pornire pe linie Ipℓ
U U
acceptabil. Valoarea tensiunii iniţiale de pornire este: U p = U 2 tr = 1tr = l , unde k este raportul
k k
iniţial de transformare al autotransformatorului. Rezultă că expresia cuplului de pornire, proporţional
M
cu pătratul tensiunii, va fi M p = 2pn .
k
Curentul de linie la reţea, care este curentul din primarul autotransformatorului are expresia:
I 1 U 1 U 1
I 1 p = 2 p = ⋅ 2 = ⋅ 1 = 2 ⋅ I 1np
k k Zp k k Zp k
2
deci este de k ori mai mic decât curentul de pornire în lipsa autotransformatorului.
Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI
6 Electrotehnică şi maşini electrice 82D 2018
În Fig. 2.19. este prezentată schema de forţă pentru pornirea motorului asincron cu
autotransformator reglabil în care avem:
• ATR - autotransformator reglabil fixat iniţial pe un raport de transformare k corespunzător unei
tensiuni de pornire stabilită prin proiectarea acţionării;
• CLp – contactele principale ale contactorului de linie prin care se face alimentarea motorului;
• CDp – contactele principale ale contactorului de decuplare a autotransformatorului, anclanşat
odată cu contactorul de linie;
Raportul de transformare al autotransformatorului se reduce treptat până la unitate, când
motorul este alimentat la tensiunea nominală. Începând cu acest moment rolul autotransformatorului
încetează, deci poate fi decuplat (pentru a nu consuma putere în gol) prin declanşarea contactorului de
decuplare CD.

I1p n )r
R S T
CLp n0 n(
M
e)

ATR
a)

CDp d)
c)
b)
I2p

M
3~ Mm M

Fig. 2.19. Schema electrică de forţă la pornirea Fig. 2.20. Caracteristica mecanică la pornirea cu
motorului asincron cu autotransformator reglabil autotransformator reglabil

La pornire motorul fiind alimentat cu tensiune redusă de k ori, caracteristica mecanică de

pornire începe pe curba corespunzătoare acestei tensiuni (Fig.2.20.a). Prin creşterea treptată a tensiunii
deci reducerea raportului de transformare, caracteristica de pornire (Fig.2.20.d) traversează familia de
caracteristici (Fig.2.20.b) corespunzătoare tensiunilor dintre valoarea de pornire şi valoarea nominală
(Fig.2.20.c). Când tensiunea atinge valoarea nominala, deci motorul intra pe caracteristica naturală, nu
are loc nici un salt de curent sau de cuplu. Motorul va funcţiona stabil într-un punct de funcţionare
aflat la intersecţia cu caracteristica turaţie - cuplul rezistent al maşinii de lucru (Fig.2.20.e).
Pornirea cu autotransformator reglabil solicită puţin reţeaua, pornirea este lină fără salturi de
curent sau de cuplu. Are însă dezavantajul unui preţ de cost ridicat, fiind necesar un autotransformator,
de aceeaşi putere nominală cu motorul, care funcţionează numai la pornirea acestuia.
2.7.4. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat
Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat se face prin înserierea în rotor a unui reostat trifazat cu
rezistenţa de fază Rp, rezistenţă care se scurtcircuitează în trepte, manual sau automat. Curentul de fază
la pornire, alunecarea critică (corespunzătoare cuplului maxim) la pornire şi cuplul maxim vor avea
expresiile:
U 1n R'2 + R'p 3 p U 12
I1 p ≅ , smp = = f ( R'p ) , Mm = ⋅ ≠ f ( R'p ) .
( R1 + R'2 + R'p )2 + X s2 Xs 2 ω1 X s

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

 Maşina electrică asincronă 82 D 2018 7
Valoarea alunecării critice va fi cu atât mai mare cu cât rezistenţa de pornire este mai mare, iar
valoarea cuplului maxim va rămâne constantă. Caracteristica mecanică pentru fiecare valoare a
rezistenţei se modifică rezultând o familie de caracteristici reostatice (Fig.2.21.) prin care trece punctul
de funcţionare al motorului. Rezultă un cuplu de pornire mărit şi un curent de pornire redus. Se pot
porni astfel utilaje cu cuplu rezistent de pornire foarte mare.

La o valoare a rezistenţei maxime R 'pm = X s − R '2 , valoarea alunecării critice devine s m = 1

iar cuplul de pornire ia valoarea cuplului maxim Mp = Mm.
Pornirea motoarelor se poate face cu reostat de pornire scurtcircuitat manual, în care caz
caracteristica de pornire are o formă aleatorie (Fig.2.21.), sau se poate face automat într-un anumit
număr de trepte de variaţie pentru rezistenţa de pornire. În acest caz, de regulă, valorile treptelor de
rezistenţă se calculează astfel încât cuplul de pornire să varieze între două valori Mmin şi Mmax.
În Fig. 2.22. este prezentată schema de forţă pentru pornirea automată în patru trepte de
rezistenţă unde avem:
• CLp – contactele principale ale contactorului de linie prin care se face alimentarea motorului;
• R1 ÷ R4 – patru trepte de rezistoare trifazate înseriate pe fazele înfăşurării trifazate a rotorului şi
conectate în stea, care pot fi scurtcircuitate treptat;
• CS1p ÷ CS4p – contactele principale ale contactoarelor de scurtcircuitare a treptelor de rezistenţă,
anclanşate în această ordine.

r)
n

n (M
r)
n(M

R S T n0
n0
CLp

Rp=0 Rp=0
M
Rp1 3~ Rp1
Rp2>Rp1 CS4p
Rp3>Rp2 R1 R1 R1 Rp2
CS3p
Rp4>Rp3 R2 R2 R2
CS2p Rp3
Rp5>Rp4 R3 R3 R3 Rp4
Rp6>Rp5 CS1p
M
M R4 R4 R4
Mpmin Mpmax

Fig. 2.21. Caracteristica mecanică la Fig. 2.22. Schema de Fig. 2.23. Caracteristica mecanică la
pornirea manuală cu reostat rotoric în forţa la pornirea pornirea automată cu rezistenţe rotorice
şase trepte de rezistenţă automată în patru trepte

Treptele de rezistenţă de pornire sunt formate din rezistenţele:

Rp4 = R1 + R2 + R3 + R4 ; Rp3 = R1 + R2 + R3 ; Rp2 = R1 + R2 ; Rp1 = R1
scurtcircuitate pe rând de contactoarele CS1, CS2, CS3 şi CS4. Comanda scurtcircuitării treptelor de
rezistenţă se poate face cu traductoare de turaţie sau cu relee de timp reglate în perioada de punere în
funcţiune a instalaţiei.
Prin mărirea numărului de trepte, se poate reduce saltul de cuplu (şi de curent) de la cuplul de
pornire minim Mpmin la cuplul de pornire maxim Mpmax, dar aceasta conduce la complicarea schemei de
forţă şi a schemei de comandă, protecţie şi semnalizare, deci la creşterea preţului de cost. Alegerea
variantei constructive se face în urma unui studiu tehnico - economic de optimizare a funcţionalităţii şi
preţului de cost.

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

8 Electrotehnică şi maşini electrice 82D 2018
2.8. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate
Reglarea turaţiei este necesară în foarte multe acţionări electrice, pentru adaptarea acesteia la
necesităţile procesului tehnologic. Aceasta se poate face:
în limite largi sau restrânse; în trepte sau continuu;
rapid sau lent; cu randament bun sau scăzut;
cu mijloace ieftine sau costisitoare.
3 p R'2 U 12
Reamintindu-ne că n = n0 ( 1 − s ) , n0 = 60 f1 p rot/min şi M ( s ) = ,
2πf1 s  R '

2

 R1 + 2  + X s2
 s 
rezultă că se poate acţiona numai asupra numărului de perechi de poli ai maşinii p, asupra frecvenţei
tensiunii de alimentare f1 (în special în sensul descreşterii), asupra tensiunii de alimentare U1 (în
special în sensul descreşterii) şi asupra rezistenţe rotorice R2, în sensul de creştere prin înserierea unei
rezistenţe suplimentare, numai la motoarele cu rotorul bobinat.
2.8.1. Schimbarea turaţiei prin modificarea numărului de perechi de poli
Procedeul permite reglarea turaţiei în trepte, uzual 2:1, 3:1 sau 4:1 şi se aplică la motoare cu
rotorul în colivie (la motorul cu rotorul bobinat modificarea numărului de perechi de poli şi la stator şi
la rotor complică mult construcţia încât aceasta nu este o soluţie eficientă). Metoda este sigură în
funcţionare şi simplă. Se foloseşte la motoare de ascensoare, macarale, unele maşini unelte etc.
Există mai multe variante de modificare a numărului de perechi de poli şi anume:
a) motoare cu doua viteze, cu a singură înfăşurare care are pe fiecare fază prize mediane şi prin
comutarea conexiunilor se poate schimba numărul de perechi de poli în raport de 2:1 (metoda
Dahlander) de la p1 la p2 = p1/2, deci de la n01 la n02 = 2 n01;
b) motoare cu două viteze, cu două înfăşurări pe stator având număr de perechi de poli diferit
p1 respectiv p2 (cu p1 ≠ 2 p2), alimentarea putând fi comutată fie pe una fie pe cealaltă, motorul va avea
turaţia de sincronism n01 respectiv n02, deci şi turaţia rotorului se va modifica corespunzător;
c) motoare cu trei viteze, cu două înfăşurări pe stator, una cu posibilitate de comutare de la p1
la p2 = p1/2 (tip Dahlander) iar a doua având număr de perechi de poli diferit p3;
d) motoare cu patru viteze, cu două înfăşurări pe stator, ambele (tip Dahlander) cu posibilitate
de comutare, una de la p1 la p2 = p1/2, iar a doua de la p3 la p4 = p3/2.
Motoare cu două viteze de tip Dahlander
Motorul cu două viteze de tip Dahlander poate fi construit în două variante de comutare pentru
schimbarea numărului de perechi de poli.
1) Comutarea stea – dublă stea (Fig.2.24.) cu semiînfăşurările conectate în opoziţie, conduce la
înjumătăţirea numărului de perechi de poli deci la dublarea turaţiei. Această comutare conduce la
dublarea puterii dar şi la dublarea vitezei unghiulare astfel încât, practic cuplul rămâne acelaşi.
La trecerea de la stea la dublă stea, motorul trece brusc pe caracteristica de dublă turaţie la un
cuplu mare accelerarea fiind rapidă (Fig.2.25.). La trecerea de la dublă stea la stea motorul trece brusc
pe caracteristica de turaţie jumătate în regim de generator fiind puternic frânat, astfel încât ajunge
rapid în noul punct de funcţionare.

2) Comutarea triunghi – dublă stea (Fig.2.26.) cu semiînfăşurările conectate în opoziţie,

conduce la înjumătăţirea numărului de perechi de poli, deci la dublarea turaţiei. Această comutare
conduce la micşorarea puterii de circa 3 2 dar şi la dublarea vitezei unghiulare astfel încât, practic
cuplul scade de circa 3 ori (Fig.2.27.) . Ca şi la comutarea stea – dublă stea are loc accelerarea la
trecerea pe turaţie mare şi frânarea la trecerea pe turaţie mică.

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

 Maşina electrică asincronă 82 D 2018 9
R S T R S T
n
n02=2n01
A B C A B C p2=p1/2

r)
n( M
U V W U V W
n01
p1

X Y Z X Y Z
p1 M
a) p2=p1/2 b)

Fig. 2.24. Schimbarea numărului de perechi de poli Fig. 2.25. Caracteristica mecanică la comutarea
a) stea: p1 b) dublă stea: p2 = p1/2 stea - dublă stea

Motoarele cu două viteze cu două înfăşurări, cele cu trei sau patru viteze sunt complicate
constructiv, au gabarite mari, randamente mai scăzute şi preţuri de cost ridicate, de aceea sunt folosite
mai puţin, numai în domenii în care reglarea continuă a turaţiei nu se justifică.
Reglarea vitezei prin modificarea numărului de perechi de poli este eficientă şi economică, dar
nu poate fi realizată decât în trepte. Se utilizează la ascensoarele de persoane şi materiale, la acţionarea
unor maşini unelte, a ventilatoarelor etc.
R S T R S T n
n02=2n01
A B C A B C p2=p1/2
r)
n(M

U V W U V W
p1
n01

X Y Z X Y Z
p1 a) p2=p1/2 b) M

Fig. 2.26. Schimbarea numărului de perechi de poli Fig. 2.27. Caracteristica mecanică la comutarea
a) triunghi: p1 b) dublă stea: p2 = p1/2 triunghi - dublă stea

2.8.2. Reglarea turaţiei prin variaţia frecvenţei sursei de alimentare

Deoarece turaţia motorului asincron este proporţională cu frecvenţa tensiunii de alimentare f1:
f1
n = ( 1 − s ) [rot/s] rezultă că prin variaţia continuă în sus şi în jos a frecvenţei se obţine o variaţie
p
continuă a turaţiei. Pentru aceasta este necesară însă o sursă specială de alimentare cu frecvenţă
variabilă care în stadiul actual al tehnicii nu este o problemă. Această sursă este un convertizor de
frecvenţă variabilă cu tiristoare, constituit dintr-un redresor comandat alimentat de la reţea, de la care
se obţine tensiune continuă variabilă, urmat de un invertor comandat de la care se obţine un sistem
trifazat simetric de tensiune şi frecvenţă variabilă.
Creşterea frecvenţei peste frecvenţa nominală este limitată de turaţia maxim admisibilă a
motorului stabilită din considerente mecanice. Scăderea frecvenţei este posibilă până la o valoare
minimă care să conducă la o caracteristică mecanică pe care motorul poate porni direct în sarcină.
Scăderea frecvenţei este însoţită de fenomene care afectează buna funcţionare a motorului.

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

10 Electrotehnică şi maşini electrice 82D 2018
Valoarea efectivă a tensiunii statorice (aproximativ egală cu valoarea efectivă a tensiunii
electromotoare induse în stator) este: U 1 ≈ E1 = 4 ,44 ⋅ f1 ⋅ N 1κ 1 ⋅ Φ m . Dacă aceasta
rămâne constantă, la o scădere a frecvenţei, creşte fluxul util maxim, deci inducţia maximă Bm în
circuitul magnetic, atrăgând după sine saturarea miezului feromagnetic, creşterea curentului de
magnetizare şi a pierderilor în fier. Din această cauză se impune ca odată cu scăderea frecvenţei să fie
scăzută şi tensiunea de alimentare a statorului.
3p U 12 R'2
Cuplul maxim al motorului: M m = ⋅ şi alunecarea critică: sm = sunt
2ω1 R1 + R12 + X S2 R12 + X S2
deasemenea dependente de frecvenţă.
La frecvenţe mai mici dar apropiate de frecvenţa nominală f1n, reactanţa de scăpări este mult
mai mare decât rezistenţa statorică, deci aceasta poarte fi neglijată astfel încât cuplul:
2
3 p U 12 3p U 12 3p U 
Mm = ⋅ = ⋅ = ⋅  1  ,
2ω1 X S 2 ⋅ 2π ⋅ f1 2π ⋅ f1 ⋅ LS 8π 2 LS  f1 
este practic proporţional cu pătratul raportului dintre tensiune şi frecvenţă iar alunecarea critică
R' R'2 1
sm = 2 = ⋅ este invers proporţională cu frecvenţa.
X S 2πLS f1
Rezultă că, dacă frecvenţa şi tensiunea de alimentare sunt variate astfel încât raportul dintre
tensiune şi frecvenţă să se păstreze constant, turaţia va fi reglată la un cuplu maxim aproximativ
constant (Fig. 2.28.).
La frecvente mult reduse în raport cu frecvenţa nominală reactanţa de scăpări este comparabilă
cu rezistenţa statorică astfel încât cuplul maxim scade în raport cu valoarea de la frecvenţa nominală.

n n
1,2 f
r)

n0
n(M

1n
r)
n(M

f1n
0,9 f U1n
1n
0,9U1n
0,8 f 0,8U1n
1n
0,7 f 0,7U1n
1n 0,6U1n
0,6 f 0,5U1n
1n
0,5 f
1n
0,4 f
1n
0,3 f
1n
0,2 f
1n M M

Fig. 2.28. Caracteristica mecanică la reglarea turaţiei Fig. 2.29. Caracteristica mecanică la reglarea turaţiei
prin reglarea frecvenţei cu U1/f1 =const. prin reglarea tensiunii U1

Reglarea turaţiei prin reglarea frecvenţei, cu păstrarea raportului U1/f1 = const. este un procedeu
foarte modern, care permite reglajul fin şi continuu al turaţiei între zero şi turaţia maxim admisibilă cu
nmax = (1,2 ÷ 1,5) nn. Evident instalaţia se foloseşte şi pentru regimul tranzitoriu de pornire.
2.8.3. Reglarea turaţiei prin variaţia tensiunii sursei de alimentare
Reglajul turaţiei numai din variaţia tensiunii sursei de alimentare este neeficient
datorită plajei foarte mici de variaţie a turaţiei, mai ales la cupluri rezistente mici (Fig.2.29.).
Procedeul se poate folosii numai pentru o ajustarea fină a turaţiei la echipamente cu cuplu rezistent
relativ constant.
Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI
 Maşina electrică asincronă 82 D 2018 11
2.8.4. Reglarea turaţiei cu reostat în circuitul rotoric
Reglajul turaţiei motoarelor asincrone cu rotorul bobinat prin variaţia rezistenţei
reostatului rotoric Rr este posibilă şi are la bază caracteristicile cuplu-alunecare reostatice:
3 p R'2 + Rr' U 12 3 p U 12 R'2 + Rr'
M( s ) = ⋅ ⋅ ; M = ⋅ ≠ f ( R'
) ; s = = f ( R'r ) .
ω1 2ω 1 X S
2 m r m
s  R + Rr 
' ' XS
 R1 + 2  + X S2
 s 
Deci cuplul maxim rămâne constant la variaţia rezistenţei rotorice, iar alunecarea critică creşte cu
creşterea rezistenţei rotorice.
În Fig. 2.30. este prezentată schema de forţă în cazul reglării turaţiei motoarelor asincrone cu
reostat rotoric unde avem:
• CLp – contactele principale ale contactorului de linie prin care se face alimentarea motorului;
• Rr – reostat trifazat cu reglaj continuu.
Reostatul rotoric trebuie proiectat special. Una dintre problemele tehnice este cursorul care
permite reglajul continuu, acesta fiind un rezistor de curent mare, iar a doua problemă este încălzirea
puternică, deci necesitatea unui sistem eficient de răcire.
Plaja de variaţie ∆n a turaţiei este relativ îngustă (Fig. 2.31.) mai ales la cupluri rezistente mici.
La cupluri rezistente mari plaja de variaţie a turaţiei ∆n’ este destul de importantă.
Dezavantajul principal al procedeului de reglare a turaţiei cu reostat rotoric este randamentul
redus al instalaţiei.
Procedeul este folosit în mod special la acţionarea podurilor rulante, ale cărucioarelor acestora
şi a mecanismelor de ridicat, unde reostatul rotoric este folosit atât la pornire cât şi la reglarea turaţiei
şi la frânare.
n
)

n0
r

r)
n(M

n'(M
R S T

CLp ∆n

∆n'
M
3~

Rr Rr

Fig. 2.30. Schema de forţă la reglarea turaţiei cu Fig. 2.31. Caracteristica mecanică la reglarea turaţiei cu
reostat rotoric reostat rotoric

2.9. Frânarea motoarelor asincrone trifazate

Majoritatea acţionărilor cu motoare asincrone trifazate utilizează proprietatea acestora de a
funcţiona în regim de frână electrică, pentru reducerea vitezei de mişcare, frâna mecanică cu saboţi
fiind utilizată numai pentru oprirea la punct fix şi blocarea în poziţie de oprire.
2.9.1. Frânarea în regim de generator asincron
Frânarea în regim de generator apare atunci când turaţia din regimul de motor nu-şi schimbă
sensul, dar depăşeşte turaţia de mers în gol, iar cuplul schimbă sensul devenind rezistent, deci când
mecanismul cuplat cu motorul antrenează pe acesta la o turaţie suprasincronă (de exemplu la coborârea
unor greutăţi, coborârea unei pante etc.) situaţii care intervin foarte rar.
Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI
12 Electrotehnică şi maşini electrice 82D 2018
Frânarea în regim de generator asincron apare, fără a avea loc o creştere a turaţiei, dacă motorul
este cu mai multe viteze şi se trece pe o treaptă de viteză mai mică, adică pe un număr de perechi de
poli mai mare (de exemplu la metoda Dahlander la dublarea numărului de perechi de poli – Fig.2.25.).
2.9.2. Frânarea în regim de frână propriu-zisă
Frânarea în regim de frână propriu-zisă este frânarea care apare atunci când:
a) câmpul magnetic învârtitor şi cuplu motorului îşi păstrează sensul de rotaţie, dar turaţia
rotorului îşi inversează sensul;
b) câmpul magnetic învârtitor şi cuplul electromagnetic îşi inversează sensul de rotaţie, dar turaţia
rotorului îşi păstrează sensul de rotaţie.
În primul caz un cuplu datorat mecanismului cu care este cuplat motorul, mai mare decât cuplul
activ al motorului, reuşeşte să oprească rotorul şi să îl rotească invers. De exemplu un motor alimentat
ca pentru ridicarea unei greutăţi este antrenat de o greutate prea mare în sensul de coborâre. Greutatea
nu va fi în cădere liberă, mişcarea va fi frânată. Acest regim de frânare este întâlnit foarte rar, deci nu
poate fi un exemplu de metodă de frânare, ci o posibilitate.
În cazul b) are loc o frânare cu contraconectare adică motorul se deconectează brusc de la reţea
şi se reconectează cu două faze inversate. Deci se inversează sensul câmpului magnetic învârtitor,
motorul trecând astfel pe o caracteristică de frânare.
Deoarece inversarea câmpului este însoţită de o creştere foarte mare a curentului absorbit, trebuie
micşorat acest curent ca şi la pornire. Metodele de limitare a curentului de frânare depind de tipul
constructiv al motorului.
1) La motoarele cu rotor în colivie se înseriază cu statorul rezistoare cu rezistenţe mai mari ca
la pornire sau bobine cu reactanţă mare care micşorează tensiunea de alimentare. În Fig. 2.32. este
prezentată caracteristica de frânare cu contraconectare şi înseriere de impedanţe pe stator unde:
a – caracteristica mecanică a motorului pentru rotire în sens direct;
b – caracteristica mecanică pentru rotire în sens invers;
c – caracteristici corespunzătoare unor tensiuni reduse la bornele motorului, datorate căderilor
de tensiune pe impedanţa înseriată;
d – caracteristica de frânare şi pornire în sens invers;
e – saltul de cuplu la scurtcircuitarea impedanţelor.
n n0 n n
0
n(M )

n(M )
r

b)

d) a)
d)
a)
M M

b) c)
c)

e) -n0 -n0

Fig. 2.32.Caracteristica mecanică la frânarea cu Fig. 2.33.Caracteristica mecanică la frânarea cu

contraconectare a motorului cu rotor colivie contraconectare a motorului cu rotor bobinat

2) La motoarele cu rotorul bobinat se înseriază în rotor un reostat trifazat, la fel ca la pornire,

care micşorează curentul de frânare şi asigură un cuplu mare de frânare, mai ales dacă se

Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI

 Maşina electrică asincronă 82 D 2018 13
scurtcircuitează în trepte rezistenţa acestuia. În Fig. 2.33. este prezentată caracteristica de frânare cu
contraconectare şi înseriere de reostat rotoric unde:
a – caracteristica mecanică a motorului pentru rotire în sens direct;
b – caracteristica mecanică pentru rotire în sens invers;
c – caracteristici reostatice pentru diferite valori ale rezistenţei reostatului rotoric;
d – caracteristica de frânare şi pornire în sens invers.
În ambele cazuri frânarea poate fi urmată de pornirea în sens invers. În cazul în care nu se
doreşte pornirea în sens invers, la oprirea rotorului trebuie deconectată alimentarea motorului.
Metoda de frânare nu asigură oprirea la punct fix ci numai reducerea vitezei. Pentru oprirea la
punct fix trebuie utilizată o frână mecanică cu sabot, cu localizare pe maşina de lucru, cu acţionare
electrică, pneumatică sau hidraulică (care are, de regulă, comandă electrică). Aceasta frână este
utilizată şi pentru blocarea în poziţia de oprire.
2.9.3. Frânarea dinamică a motoarelor asincrone trifazate
Pentru o oprire rapidă şi sigură a motorului asincron poate fi utilizată frânarea dinamică care
constă în decuplarea statorului de la sursa de alimentare şi alimentarea statorului între două faze cu un
curent continuu eventual reglabil. Maşina funcţionează în regim de generator asincron cu turaţie de
sincronism (adică a câmpului magnetic) nulă faţă de stator. Mai precis în întrefierul maşinii apare un
câmp magnetic fix faţă de stator (deci nu mai este învârtitor) cu distribuţie spaţială sinusoidală, dar de
amplitudine constantă în timp.
Pentru a nu se supraîncălzi motorul valoarea curentului continuu nu trebuie să depăşească
valoarea efectivă a curentului nominal de fază al motorului.
Posibilităţile de modificare ale caracteristicii de frânare depind de tipul motorului.

n n0 n n0
)

n(M )
r

r
n(M

Rp4>Rp3
Rp3>Rp2
Rp2>Rp1
I2cc= Ifn I1cc= 0,5 Ifn Rp1
Rp=0

M M

Fig. 2.34. Caracteristica mecanică la frânarea dinamică Fig. 2.35.Caracteristica mecanică la frânarea dinamică
a motorului cu rotor colivie a motorului cu rotor bobinat
1) La motoarele cu rotor în colivie posibilităţile de modificare ale caracteristicii de frânare se
limitează la variaţia curentului continuu, de regulă în trepte, pentru obţinerea unui cuplu de frânare
suficient. În Fig. 2.34. este prezentată caracteristica de frânare dinamică, cu o valoare a curentului
continuu injectat astfel reglat încât se obţine cuplul de frânare dorit (de exemplu 0,5Ifn), iar la
apropierea de oprire, pentru accelerarea frânării, se creşte cuplul de frânare prin trecerea la curentul
maxim admisibil de frânare (valoarea efectivă a curentului nominal de fază) al motorului.
2) La motoarele cu rotorul bobinat se poate regla regimul de frânare prin modificarea valorii
curentului continuu injectat în rotor, dar poate fi folosit şi reostatul trifazat rotoric, la fel ca la pornire.
Acesta micşorează curentul rotoric de frânare şi asigură un cuplu mare de frânare, mai ales dacă se
scurtcircuitează în trepte rezistenţa acestuia. În Fig. 2.35. este prezentată caracteristica de frânare
dinamică cu înseriere de reostat rotoric, unde pentru păstrarea unui cuplu mare de frânare se utilizează
patru trepte de rezistenţă ale reostatului rotoric care se scurtcircuitează astfel încât cuplul de frânare să
varieze (cu aproximaţie) între o valoare minimă şi o valoare maximă.
Deoarece aproape de oprire cuplul de frânare practic se anulează, metoda nu asigură oprirea la
punct fix ci numai reducerea vitezei. Pentru oprirea la punct fix trebuie utilizată o frână mecanică.
Autor: conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI