Modelarea fenomenelor de comutaţie în cazul regimului de scurtcircuit 31

4. MODELAREA FENOMENELOR DE COMUTAŢIE ÎN CAZUL

REGIMULUI DE SCURTCIRCUIT

4.1 Scopul lucrării

Studiul şi modelarea fenomenelor complexe ce apar în cazul comutaţiei curentului de

scurtcircuit în reţelele electrice.

4.2 Generalităţi

Comutaţia în regim normal sau de avarie sunt procese ce conduc la regimuri

tranzitorii caracterizate prin valori ale curenţilor sau tensiunii care pot diferi substanţial de
situaţiile caracteristice regimurilor permanente. Curentul de scurtcircuit şi tensiunea
tranzitorie de restabilire depind de proprietăţile reţelei evaluate până la locul de defect.
Aceste proprietăţi depind de numărul şi puterea generatoarelor sincrone, de caracteristicile
transformatoarelor şi ale liniilor electrice. Evaluarea corectă a solicitărilor ce apar în
decursul diverselor regimuri de comutaţie permite alegerea corectă a aparatelor de comutaţie
astfel încât acestea să îndeplinească optim cerinţele economice şi de fiabilitate Structura
reţelelor electrice este discontinuă în ce priveşte constantele lineice din cauza treptelor de
tensiune şi a soluţiilor constructive adoptate pentru realizarea liniilor aeriene, cabluri,
sisteme de bare. Curentul de scurtcircuit produce solicitări electrodinamice şi termice iar
tensiunea de restabilire constituie o solicitare dielectrică pentru întrerupător şi alte elemente
din structura unei reţele. Predeterminarea curentului de scurtcircuit se poate face pentru o
reţea complexă cu ajutorul modelelor fizice reduse sau a unor programe de simulare
specializate. Unei reţele reale îi corespunde o reţea model care este capabilă să reproducă
atât fenomenele statice cât şi cele tranzitorii.

4.3. Modelarea elementelor reţelelor de transport a energiei electrice

Pentru a calcula curenţii de scurtcircuit în regim nesimetric este necesar să se

cunoască impedanţele elementelor componente ce intră în structura schemei: linii electrice,
transformatoare, bobine de reactanţă, maşini sincrone.
32 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

4.3.1 Modelarea liniilor electrice aeriene trifazate

Liniile electrice trifazate cu neutrul izolat pot fi modelate în ceea ce priveşte
comutaţia curentului de scurtcircuit şi tensiunea de restabilire pentru polul care întrerupe
primul cu ajutorul unei scheme reduse monofazate, figura 4.1., deduse din schema trifazată
în condiţiile în care conducţia curentului de defect este menţinută la nivelul polilor 2 şi 3.
U1 Lf
Rr Lr polul 1

U2 Lf Cf Cf

Z=0 U Cr

U3 Lf Cf

Cp Cp Cp

Fig. 4.1. Modelarea monofazată a unei linii trifazate cu neutrul izolat

Dacă se consideră conductoarele liniei de lungime l ca având diametrul 2r şi amplasate în

vârfurile unui triunghi echilateral de latură a rezultă valorile componentelor modelului
electric:

 1 3 0  a  2
 Rr  R0 L  l   r 2 l ; Lr  2 L f ; L f  2  ln r  0.25   l ; Cr  2C f  3 C p
  
 (4.1)
  1
 0
Lr Cr

O linie electrică poate fi modelată printr-o impedanţă echivalentă Zr dacă se cunoaşte

puterea de scurtcircuit a liniei în punctul considerat Ssc, în ipoteza că în punctul de
scurtcircuit tensiunea este nulă iar sursa de alimentare are o putere suficient de mare astfel
încât tensiunea la bornele sale să rămână neschimbată. În cazul liniilor electrice aeriene
rezultă următoarele relaţii de calcul:

U2 Zr
Zr  ; X r  Lr  ; Rr  0,5 X r (4.2)
S sc 1,12

4.3.2 Modelarea cablurilor electrice trifazate

Dacă se consideră conductoarele cablului electric trifazat aşezate în vârfurile unui
triunghi echilateral, conform figurii 4.2., rezultă următoarele relaţii de calcul pentru
rezistenţa şi reactanţa de fază:
Modelarea fenomenelor de comutaţie în cazul regimului de scurtcircuit 33

d
 Rcb  R0 c l ;
 X  L   L  M ;
 cb c

  0 l  2l 
L   ln  1 ; g  0,3899d ; (4.3)
 2  g 
  l
M  0  ln  1
2l
 2  a 
a

Fig. 4.2. Relaţii de calcul a parametrilor electrici ai cablurilor de alimentare

4.3.2 Modelarea transformatoarelor electrice

Transformatorul este o componentă pasivă în schema de calcul a curentului de
scurtcircuit şi de aceea impedanţa directă este identică cu cea inversă. Pentru
transformatoarele trifazate cu două înfăşurări se utilizează următoarele relaţii de calcul ale
impedanţei, puterii maxime de scurtcircuit secundare, rezistenţei şi reactanţei de fază,
raportate la circuitul primar:

 usc %U 2 Str
 Z tr  100S ; S sc  u ;


tr sc
(4.4)
 R  PCu ; X tr  Z tr2  Rtr2
 tr 3I12n

unde usc este tensiunea de scurtcircuit; U - tensiunea de linie nominală; I1n - curentul
nominal; Str - puterea aparentă a transformatorului; PCu - pierderile în înfăşurările
transformatorului.

4.3.3 Modelarea bobinelor de reactanţă

Impedanţa bobinei de reactanţă se calculează în funcţie de căderea de tensiune
procentuală u% acceptată la trecerea curentului nominal In în ipoteza că rezistenţa bobinei
este practic neglijabilă în raport cu reactanţa inductivă:

u %  U
Z BR  X BR  ; RBR  0 (4.5)
100 3I n

4.3.4 Modelarea generatoarelor sincrone

Reactanţele generatorului sincron depind de tipul constructiv şi de puterea maşinii.
Pentru a descrie comportarea maşinii sincrone în regim staţionar trifazat simetric sincron
este necesar să se cunoască rezistenţa R a înfăşurării indusului şi reactanţele sincrone:
34 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

longitudinală Xd şi transversală Xq. La funcţionarea maşinii în sarcină asimetrică (regim

scurtcircuit) intervin reactanţele subtranzitorii X”d, X”q , tranzitorii X’d, X’q şi constantele de
timp T1, T2 ale componentei de curent alternativ a curentului de scurtcircuit precum şi
constanta de timp T0 corespunzătoare componentei aperiodice. Pentru determinarea
parametrilor maşinii sincrone se utilizează caracteristicile de funcţionare ale maşinii
sincrone sau se efectuează încercări speciale caracteristice maşinilor electrice. Pentru a face
posibilă comparaţia parametrilor maşinilor sincrone de acelaşi tip însă de puteri şi tensiuni
diferite, parametrii maşinii sincrone se exprimă în sistemul de unităţi relative în care
impedanţa nominală Zn este considerată ca unitate de măsură:

 U
Z n  ;
 3I n
 Xd Xq R
 xd  ; xq  ; r ; (4.6)
 Zn Zn Zn
 X d' X d" X q"
 x d'  ; x 
"
; xq 
"

 Zn
d
Zn Zn

Rezultă schema echivalentă simplificată pentru generatorul sincron:

R X* I* În funcţie de regimul de funcţionare:

 tranzitoriu (la scurtcircuit):

X* = X” sau X* = X’
E Ub  permanent:
X* = Xs (Xd sau Xq)

Fig. 4.3. Schema echivalentă simplificată a generatorului sincron

În tabelul 4.1. se dau valorile uzuale ale parametrilor maşinii sincrone:

Tabelul 4.1. Reactanţele raportate şi constantele de timp ale maşinii sincrone
Parametru Gen. cu înf. Gen. cu înf. amortizare, Turbogeneratoare Hidrogeneratoare cu
amortizare, poli înecaţi poli aparenţi înf. amortizare
xd 1,4…3 0,8…1,8 0,95…1,45 0,6…1,45
xq 0,92…1,47 0,4…1
x’d 0,14…0,35 0,2…0,45 0,12…0,21 0,2…0,5
x”d 0,06…0,32 0,14…0,25 0,07…0,14 0,13…0,35
x”q 0,09…0,32 0,14…0,28 0,08…0,15 0,13…0,35
r 0,003…0,008 0,003…0,008
”
T [s] 0,05…0,1 0,02…0,08 0,02…0,05 0,01…0,05
T’ [s] 0,4…2 0,3…2,5 0,35…0.9 0,5…3,3
Ta [s] 0,05…0,25 0,07…0,6 0,04…0,15 0,03…0,25
Modelarea fenomenelor de comutaţie în cazul regimului de scurtcircuit 35

4.4 Regimuri de comutaţie ale curentului de scurtcircuit

4.4.1 Curentul de scurtcircuit depărtat

Acest regim de comutaţie apare în cazul scurcircuitelor produse la distanţă mare de
generatorul sincron şi este caracterizat prin dispariţia sarcinii active (receptorul), rămânând
ca sarcină numai linia electrică care are un pronunţat caracter inductiv. Ca model de calcul
pentru curentul de scurtcircuit se utilizează schema echivalentă, figura 4.4., care se obţine
prin raportarea la bornele generatorului a parametrilor elementelor reţelei până la locul de
defect:
Rr Lr I
isc  u(t) =-

isc(t)
0 t
U Cr Z=0

Fig. 4.4. Schema echivalentă de calcul pentru regimul de scurtcircuit depărtat

După închiderea întreruptorului I într-un moment corespunzător unghiului  de la trecerea

tensiunii u(t) a sursei prin valoarea zero, se stabileşte curentul de scurtcircuit isc (t) a cărui
expresie este:

2U   Tt  L
isc (t )  2 2 
e  sin   sin(t    ; T  (4.7)
R  L 
2
 R

Relaţia (4.7) pune în evidenţă pentru curentul de scurtcircuit două componente: o

componentă aperiodică şi o componentă periodică. Prezenţa componentei aperiodice
determină o asimetrie a amplitudinilor pozitive, curentul de scurtcircuit fiind un curent
asimetric, figura 4.5:
i isc (t)
isc lovitură

isc aperiodic(t) t
0

isc periodic(t)

regim tranzitoriu regim permanent


Fig. 4.5. Diagrama curentului de scurtcircuit depărtat la conectare pentru 0 <  <
2
36 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

Curentul de lovitură se determină pentru condiţia t   :

2U   RL 
i scl  e  1 (4.8)
R 2   2 L2  

Deoarece regimul de scurtcircuit în reţelele electrice este puternic inductiv, pentru a obţine
un curent de scurtcircuit simetric este necesar ca  = 0 iar pentru a obţine un curent de

scurtcircuit cu asimetrie maximă este necesar ca  = (închiderea circuitului are loc la
2
trecerea tensiunii prin valoarea zero).

4.4.2 Curentul de scurtcircuit apropiat

Acest regim apare atunci când scurtcircuitul se produce în apropierea generatorului
sincron, la limitarea curentului de scurtcircuit contribuind în special impedanţa internă a
generatorului şi într-o măsură mult mai mică impedanţele liniei şi eventual a
transformatoarelor sau bobinelor de reactanţă. În cazul generatorului sincron o variaţie
bruscă de curent în înfăşurarea statorică conduce la reacţii în înfăşurarea de excitaţie şi
amortizare care au un caracter tranzitoriu. Componenta de c.a. a curentului de scurtcircuit se
amortizează în două etape cu două constante de timp T’, T” corespunzătoare regimurilor
subtranzitoriu şi tranzitoriu, iar componenta aperiodică se amortizează cu constanta de timp
Ta. Expresia completă a curentului de scurtcircuit apropiat în cazul unui generator sincron
cu înfăşurări de amortizare se deduce din schema echivalentă, figura 4.6:

R X* I*
U
I scl  I "  ;
3  X"
U
I sca  I'  ;
3  X'
U Z=0 U
I scp  Is 
3  Xs

Fig. 4.6. Schema echivalentă de calcul pentru regimul de scurtcircuit apropiat

 t t t

isc (t )  2 I scl  I sca sint   e  I sca  I scp sint   e  I scp sint     I scl sin  e
  

"
T T ' T a

 
(4.9)
Modelarea fenomenelor de comutaţie în cazul regimului de scurtcircuit 37

Evoluţia în timp a curentului de scurtcircuit apropiat şi a componentelor sale este prezentată

în figura 4.7.:

isc periodic isc aperiodic

componenta periodică amortizată în două etape componenta aperiodică

Îscl
Îscp
0 0
t t
Îsca
Îscl

subtranzitoriu tranzitoriu permanent

isc

iscl

Îscp
0 t

Fig. 4.7. Diagrama curentului de scurtcircuit apropiat la conectare, generator sincron cu bare amortizoare

În cazul în care generatorul sincron nu este prevăzut cu bare amortizoare expresia curentului
de scurtcircuit apropiat devine:

 
t

t

i sc t   2  I scl  I sca  sin t   e  I scp sin t     I scl sin e T

"
T a
(4.10)
 

Curentul de scurtcircuit cu asimetrie maximă se obţine pentru unghiul de conectare  = .
2
38 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

4.5 Programul lucrării

4.5.1. Realizarea modelului unei reţele electrice

Se va determina curentul de scurtcircuit în cazul cel mai defavorabil, pentru un
scurtcircuit trifazat simetric, considerând o reţea de transport a energiei electrice de m.t. a
cărei configuraţie este prezentată în figura 4.8:
GS Tr. BR Linie m.t. neutrul izolat

I1 Ssc I2
~3
isc I3
U1 / U2

l1 l2 l3 l4 l5

RGS Rl1 Rl2 RTr Rl3 Rl4 RBR Rl5

X*GS Xl1 Xl2 XTr Xl3 Xl4 XBR Xl5

Fig. 4.8. Schema electrică monofilară pentru o reţea electrică de transport m.t. a energiei electrice

Sunt cunoscuţi parametrii elementelor ce compun reţeaua electrică după cum urmează:
 generator sincron GS: U1 = 6,3 kV; Pn = 25 MVA; cos = 0,8; parametrii specifici
raportaţi vor fi indicaţi de conducătorul lucrării;
 cablu m.t. l1 = 0,03 km; d = 40 mm, a = 50 mm;
 cablu m.t. l2 = 0,02 km; d = 40 mm, a = 50 mm;
 transformator trifazat Tr: 6,3/24 kV; Str = 40 MVA; usc% = 11; Pcu = 180 kW;
 linie aeriană m.t. l3 = 0,01 km; a = 1,5 m; r = 0,025 m;
 linie aeriană m.t. l4 = 0,015 km; a = 1,5 m; r = 0,015 m;
 bobina de reactanţă BR: In = 630 A; u% = 8;
 linie aeriană m.t. l5 = 0,5…10 km; a = 1,5 m; r = 0,015 m;
Pe baza modelelor elementare şi a relaţiilor de calcul prezentate la punctul 4.3, se
defineşte schema electrică echivalentă simplificată corespunzătoare celor trei situaţii de
defect prezentate în figura 4.8 (se neglijează reactanţele capacitive ale liniilor). Pentru
evaluarea curentului de scurtcircuit (valoare efectivă), în punctele de interes, se vor calcula
parametrii caracteristici ai fiecărui element şi se utilizează relaţia generală (4.11). După caz,
se vor lua în calcul sau se vor elimina rezistenţele şi reactanţele corespunzătoare până la
locul de defect.
Modelarea fenomenelor de comutaţie în cazul regimului de scurtcircuit 39


 I sc  Z ; Z sc   Ri    X i  ;
U 2 2

 sc

 Ri  RGS  RTr  Rl  RBR ;

j 1...4
(4.11)

 X i  X GS  X Tr  X l  X BR
j 1...4



La evaluarea curentului de scurtcircuit (cazul 3), pentru linia aeriană de lungime l5 se vor
considera 3 valori de calcul echidistante ce vor cuprinde obligatoriu valorile extreme.

4.5.2. Determinarea experimentală a parametrilor curentului de scurtcircuit depărtat

Pentru determinarea experimentală a curbelor de variaţie şi a parametrilor curentului
de scurcircuit depărtat se procedează astfel:
 se realizează montajul a cărui schemă electrică este prezentată în figura 4.9:

Programare fază conectare

PF
Programare întîrzâiere la
deconectare

Iniţializare conectare

Tr U2 CS R L
ATR 8

A1 S2
220 V V1
V2 C
40/400 A

75/300 V 0,4 kVA 6/75 V isc(t)

S1 220/24 V

U2 50A
ut restabilire(t)
Traductor
de curent
CH2 Hall

CH1 CH2 Imprimantă

Osciloscop numeric
TDS 310

Fig. 4.9. Montaj experimental pentru determinarea parametrilor curentului de scurtcircuit depărtat

 se pregăteşte osciloscopul numeric cu memorie TDS 310 pentru a realiza achiziţia

(cuplaj în c.a.) şi memorarea semnalelor de regim tranzitoriu în regim de declanşare
automată după semnalul de intrare; se fixează domeniile de lucru corespunzătoare
40 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

fiecărui canal de intrare;

 se conectează în circuitul de sarcină o impedanţă ce corespunde valorilor echivalente ale
rezistenţei R şi inductanţei L conform modelului echivalent determinat la punctul 4.5.1;
parametrii circuitului de sarcină se vor determina în fiecare caz cu ajutorul punţii de
măsură RLC;
 se fixează cu ajutorul autotransformatorului ATR tensiunea de alimentare a
transformatorului de adaptare Tr la valoarea indicată de conducătorul lucrării;
 pentru a obţine formele de undă corespunzătoare curentului şi tensiunii la conectarea pe
scurtcircuit a unui întreruptor se pregăteşte mai întâi osciloscopul pentru achiziţie (baza
de timp max. 50 ms) apoi se programează valoarea unghiului de conectare şi durata
încercării la scurtcircuit;
 se iniţializează programatorul de fază PF, prin apăsarea butonului corespunzător, care va
alimenta bobina de comandă a contactorului sincron CS şi va închide circuitul de forţă;
formele de undă achiziţionate se transmit la imprimantă;
 formele de undă corespunzătoare curentului de scurtcircuit permanent şi tensiunii
tranzitorii la deconectare se obţin automat pe aceeaşi oscilogramă;
 se determină din analiza formelor de undă valoarea maximă a curentului de lovitură în
funcţie de faza de conectare şi distanţa până la locul de defect, factorul de lovitură,
constantele de timp, valoarea curentului de regim permanent.

4.5.3 Determinarea experimentală a parametrilor curentului de scurtcircuit apropiat

Pentru studiul parametrilor curentului de scurtcircuit apropiat se procedează ca la
punctul 4.5.2 cu următoarea menţiune:
 se modifică valorile tensiunii sursei (U1), rezistenţei R şi inductivităţii L conform
modelului echivalent (scurtcircuit pe sistemul de bare) determinat la punctul 4.5.1.

4.6 Conţinutul referatului

1. Determinarea modelelor de calcul, a parametrilor de model şi a curentului de scurcircuit.

Graficul curentului de scurtcircuit în funcţie de locul de defect.
2. Schema electrică a montajului experimental.
3. Formele de undă ale curentului de scurtcircuit; pentru cazurile studiate pe graficele
obţinute, se vor determina parametrii caracteristici ai curentului de scurtcircuit.
4. Observaţii şi concluzii privitoare la fiecare caz studiat în funcţie de condiţiile în care s-
au făcut determinările. Concluzii finale comparative privind problemele studiate.