LUCRAREA NR.

5-6

ACȚIONĂRI DE TURAȚIE VARIABILĂ CU MOTOARE ASINCRONE

ALIMENTATE DE LA CONVERTOARE STATICE DE FRECVENȚĂ DE 2 ȘI 4
CADRANE

1. Scopul lucrării

- prezentarea metodei de reglare a turaţiei motoarelor asincrone folosind

convertorul static indirect de frecvenţă;
- prezentarea părţilor componente şi a schemelor utilizate în convertorul OMROM
- determinarea puterii motorului, a factorului de putere şi a cuplului pentru diferite
frecvenţe sub-nominale şi supra-nominale;
- ridicarea caracteristicilor: M  f    , cos   f  P  , n  f  P  pentru diferite

valori ale frecvenţei tensiunii de alimentare.

2. Consideraţii teoretice privind principiul de reglare a turaţiei

motoarelor asincrone prin convertor static de frecvenţă indirect

Convertorul static, CS este un echipament ce realizează conversia energiei

electrice de ieşire în energie electrică la alţi parametrii, nepermiţând reglarea puterii
(convertoare statice necomandate) sau permiţând reglarea acesteia, (convertoare statice
comandate) în funcţie de necesităţile motorului de acţionare.
Convertoarele statice de tensiune şi frecvenţă – CSTF permit atât reglarea atât a
valorii efective a tensiunii cât şi a frecvenţei acestora.
După modul în care se realizează conversia c.a.→c.a, CSTF pot fi:
- directe, (cicloconvertoare) – conversia se realizează fără a trece prin c.c;
- indirecte, realizează conversia în două trepte c.a.→c.c.→c.a.
Convertorul static indirect (Fig. 1), este format din trei componente principale;
- redresor;
- circuit intermediar de curent continuu, format de obicei dintr-o bobină şi
un condensator;
- invertor.

1
 Uc1 Uc2
Ld Id
U, f = ct. ≈ = U1, f1 ≠ ct.
Ud Cd

= ≈
Circuit
Conversie c.a.→c.c. intermediar de Conversie c.c.→c.a.
(Redresor) c.c. (Invertor)

Fig. 1. Schema de principiu a convertorului static de tensiune şi frecvenţă indirect

După caracterul circuitului intermediar, CSTF pot fi:

- CSTF de curent, când circuitul intermediar are caracter de sursă de curent,
imprimat prin valoarea importantă a inductivităţii Ld, condensatorul Cd poate lipsi, iar
invertorul are o structură specifică şi se numeşte invertor de curent;
- CSTF de tensiune, când circuitul intermediar are caracter de sursă de
tensiune, imprimat prin valoarea importantă a condensatorului Cd, inductivitatea Ld poate
lipsi, iar invertorul are o structură specifică şi se numeşte invertor de tensiune;
Pentru reglarea frecvenţei tensiunii de ieşire, comanda se aplică invertorului, iar
după modul în care se reglează valoarea efectivă
R a tensiunii, CDTF pot fi:
S
T
- cu modulaţie în amplitudine, când
reglarea valorii efective, U, a tensiunii de ieşire
m1
se face prin reglarea valorii medii a tensiunii din
f=ct.
circuitul intermediar şi se foloseşte un redresor
u1 comandat;
- cu modulaţie în durată, când
L
C f=0 fiecare alternanţă a tensiunii de ieşire este
formată din unul sau mai multe pulsuri, ale căror
u2 lăţimi se pot modifica. Pulsurile sunt de

f=var. amplitudine constantă , proporţională cu valoarea

M medie, se a tensiunii din circuitul intermediar şi
~
Fig. 2. Schema bloc a convertorului se foloseşte un redresor necomandat;
static cu circuit intermediar de c.c. În Fig. 2 am prezentat schema bloc a unui
astfel de convertor ce alimentează un motor asincron, unde:
2
 - m1 – transformator de adaptare;
- u1 – redresor;
- u2 – invertor;
- M – motor asincron;
- L – bobină de filtrare;
- C – condensator.
Dacă u1 este redresor comandat, atunci reglarea tensiunii de ieşire se face
în circuitul de redresare, iar reglarea frecvenţei, în invertor;
Dacă u2 este redresor necomandat, atunci reglarea tensiunii de
ieşire şi a frecvenţei se face în invertor în invertor.
Tiristoarele invertorului se pot stinge individual cu ajutorul unor circuite oscilante
proprii. Aprinzând şi stingând tiristorul într-o perioadă de mai multe ori (1/6T), devine
posibilă şi o comandă prin impulsuri a amplitudinii tensiunii de ieşire, făcând posibilă
reglarea vitezei într-o gamă mare.
La invertoarele de tensiune, tensiunea intermediară nu depinde de sarcina
motorului, iar la invertoarele de curent , curentul în circuitul intermediar nu depinde de
sarcina motorului.
Invertorul de curent cu stingere automată
În fig. 3.a) am prezentat schema electrică de forţă a unui astfel de invertor iar în
Fig. 3.b) diagrama de funcţionare a tiristoarelor. Formele de undă ale curentului pe fază şi
ale tensiunii dintre faze sunt prezentate în figura 4.
Ud

T1 C C T6
D1 D4 C C T4 T5
T3 T4
C D3 D6 C T6 T3
T2
T5 D5 D2 T2 T1
T/3 2T/3 T t
M
~
a) b)
Fig. 3. Invertor de current cu stingere automată.
a) Schema electrică de forţă; b) diagrama de funcţionare a tiristoarelor

3
 iR uRS

0 T t 0 T/2 T t
T/2

a) b)
Fig. 4. Forme de undă a) iR = f(t); b) uRS = f(t)

Forma caracteristicilor M=f(n) şi P=f(n) sunt prezentate în figura 5.

P M P

0 fn f

Fig. 5. Caracteristicile M=f(n) şi P=f(n)

3. Mersul lucrării
a) Se prezintă convertorul static OMROM V1000 şi se analizează schema lui de
comandă utilizând datele regăsite la adresa:
https://industrial.omron.ro/ro/products/v1000.
Legătura acestuia cu utilizatorul se face prin:
Circuite principale terminale:
- R/L1, S/L2, T/L3 – pentru conectarea CSTF la circuitul de
alimentare. Pentru alimentare monofazată, conectarea se face la
terminalele R/L1, S/L2;
- U/T1, V/T2, W/T3 - pentru conectarea motorului.
- B1, B2 – pentru conectarea rezistorului de frânare;
- +1, +2 reactor de conexiune.
- +1, - pentru a alimenta un DC de putere;
- Terminale de masă.

4
 Tastatura
- F50.00 – zona de afişaj a datelor;
- ESC – reîntoarcerea la meniul anterior;
- RESET – mută cursorul în dreapta; Resetare de defect;
- RUN – Pornirea CS în modul LOCAL, LED funcţionează: este ON
când CS operează cu motorul şi clipeşte în timpul decelerării la 0 sau când
frecvenţa de referinţă este 0;
b) Se notează datele motorului asincron;
c) Se realizează montajul din Fig. 6;
* W MAs
~
~ *
~ A
S

R
~ T
~
V
CSF

Fig. 6 Schema de montaj

d) se porneşte motorul asincron prin intermediul convertorului şi se măsoară

tensiunea, curentul, puterea şi turaţia motorului;
e) se modifică, prin intermediul convertorului, frecvenţa din 5 în 5 Hz până la
frecvenţa de 60 Hz măsurându-se mărimile menţionate. Valorile măsurate se introduc în
tabelul nr. 1.
Nr. f Uf If Pf n cos φ Pm M
crt. [Hz] [V] [A] [W] [rpm] [W] [Nm]

4. Prelucrarea rezultatelor

- Se calculează factorul de putere cu relaţia:

Pf
cos  
Uf If
- Se calculează puterea motorului cu relaţia:
P  3  Pf

- se calculează cuplul nominal cu relaţia:

5
 Pn
M n  9550 
nn
unde P se măsoară în KW iar turaţia în rpm.
- se calculează cuplul corespunzător fiecărei turaţii cu relaţia:
Px
M x  9550 
nx
unde Px, nx şi Mx corespund fiecărei frecvenţe comandate.
- se ridică caracteristicile M  f    , cos   f  P  , n  f  P 

5. Interpretarea rezultatelor şi elaborarea concluziilor

Se vor elabora concluzii referitoare la influenţa frecvenţei asupra performanţelor
motorului