REDRESOARE ŞI STABILIZATOARE

Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare surse de energie de curent continuu. Aceste surse pot fi surse chimice
(baterii galvanice, acumulatoare) sau redresoare.
Prin redresor se înţelege un circuit electronic capabil să transforme energia electrică de curent continuu. Alimentarea
redresoarelor se face de obicei de la reţeaua de energie electrică. Redresoarele de puteri mici (pană la 1 kw) se alimentează in curent
alternativ monofazat, iar cele de puteri mari se alimentează in curent alternativ trifazat.
Dintre elementele componente ale redresorului, cele electronice trebuie sa aibă proprietatea de a conduce unilateral, respectiv
sa prezinte o caracteristică pronunţat neliniară şi să funcţioneze in regim neliniar. Se pot folosi diode cu vid (kenotroane), diode
semiconductoare, tiratroane,tiristoare etc.
Schema bloc a unui redresor (fig. 1) conţine următoarele elemente (pornind de la sursa de energie alternativă – de obicei
reţeaua electrică):
- transformatorul de reţea, cu ajutorul căruia se obţine in secundar valoarea tensiunii alternative ce trebuie redresata;
- elementul redresor, cu proprietăţi de conducţie unilaterala, la ieşirea căruia se obţine o tensiune (de un singur sens) pulsatorie;
- filtrul de netezire, cu rolul de a micşora pulsaţiile tensiunii redresate, redând o tensiune de forma cât mai apropiată de cea
continuă;
- rezistenţa de sarcină, pe care se obţine tensiunea continuă.
În anumite cazuri, această schemă bloc poate fi completată cu un etaj suplimentar de stabilizare si de reglare a tensiunii
continue obţinute. Sunt de asemenea, cazuri in care unele elemente ale schemei pot lipsi: de exemplu, poate lipsi transformatorul de
reţea sau,in cazul unor instalaţii industriale care funcţionează cu tensiunea pulsatorie, poate lipsi filtrul de netezire.

Fig. 1. Schema bloc a unui redresor

a- sursa de curent alternativ (reţeaua);
b- transformatorul; c- elementul redresor;
c- filtrul; e- sarcina pe care se obţine tensiunea continuă.
B. Clasificarea redresoarelor
Redresoarele se pot clasifica după următoarele criterii:
 după tipul tensiunii alternative redresate (numărul de faze):
- redresoare monofazate;
- redresoare polifazate (de obicei trifazate);
 după numărul de alternanţe ale curentului alternativ pe care le redresează:
- redresoare monoalternanţă;
- redresoare bialternanţă;
 după posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:
- redresoare necomandate;
- redresoare comandate sau reglabile;
 după natura sarcinii
- redresoare cu sarcină rezistivă (R);
- redresoare cu sarcină inductive (RL);
- redresoare cu sarcină capacitive (RC).
In cele ce urmează ,se vor examina redresoarele necomandate, cu sarcina rezistivă, având ca elemente redresoare diodele
semiconductoare.
REDRESOARE MONOFAZATE
Aceste redresoare se folosesc pentru puteri medii (sute de waţi). Ele pot fi atât monoalternanţă, cât si bialternanţă.
a. Redresorul monofazat monoalternanţă
Schema electrică a acestui tip de redresor este redată in figura 2, a. Funcţionarea
are loc astfel:la aplicarea unei tensiuni alternative in primar, ia naştere în secundar tot o tensiune alternativa, ce se aplica pe anodul
diodei redresoare. Pe durata alternanţelor pozitive dioda conduce, in circuit apare un curent proporţional cu tensiunea aplicată, deci
având aceeaşi formă cu ea. Pe durata alternanţelor negative, dioda este blocată si curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcină
circulă deci dintr-un singur sens, sub forma unor alternanţe (curent pulsatoriu).

1
 a).
Us

Us

0 Π 2Π 3Π ώt
b).
Fig. 1.2. Redresor monofazat monoalternanţa cu sarcina rezistiva;
a- schema electrică; b- forma de undă a tensiunii redresate.
În cazul acestui tip de redresor, valoarea factorului de ondulaţie este:

U sm
U 
 '= 1 = 2 = =1,57
U 0 U sm 2

Valoarea randamentului devine:

2
1 U sm
4
  R   2  0,4
2
Tensiunea inversa maximă este:
1 2  Uinv max = Uim
U sm
4 b. Redresorul monofazat dublă
alternanţă cu transformatorul cu priză mediană
În figura 1.3,a este redată schema electrică a unui redresor dublă alternanţă, la care tensiunea de alimentare se aplica printr-un
transformator având un secundar cu priză mediană legată la masă. Se observă că schema conţine două redresoare monoalternanţă,
formate din; - înfăşurarea L’2, D1, Rs;
- înfăşurarea L’’2, D2, Rs.
Datorită modului in care sunt conectate înfăşurările secundare, tensiunile la bornele celor două secţiuni variază în antifază. La
apariţia alternanţei pozitive la înfăşurarea L’2, dioda D1 este polarizată direct,conduce şi determină apariţia curentului i’A care străbate
rezistenţa de sarcină Rs in sensul indicat pe figură.
D1
(+)
-
U2
US
i`a
`
L
- 2 Rs
U1 (-)``
L2
i``a US 2
U
+1
(-)
0  2 3 4
D2
 (b) t
(a)
Figura 1.3. Redresor monofazat dublă alternanţă folosind transformator cu priză mediană şi sarcină rezistiva: a- schema electrica; b-
forma de unda tensiunii redresate.
În acest interval, in înfăşurarea L”2 fiind aplicată alternanţa negativă, dioda D2 este polarizată invers si curentul prin circuitul ei
este nul.
Când se aplică alternanţa negativă pe L’2, dioda D1 se blochează şi respectiv, apărând alternanţa pozitivă pe L” 2, dioda D2
conduce. În circuitul ei apare curentul i”A ce străbate Rs in sensul din figură, sens care coincide cu cel al curentului i’ A. În felul acesta, la
bornele sarcinii apare o tensiune de forma indicată in figura 1.2., b.
O altă îmbunătăţire o constituie valoarea randamentului redresorului, care in acest caz devine:
2
4 U sm
P 8
  u  R  2  2  0,8
2

Pa U sm 
2R
deci dublă fată de cazul redresorului monoalternanţă. Tensiunea inversă maximă rezultă, pentru dioda blocată, din însumarea intre
valoarea tensiunii negative aplicate pe anodul său de către transformator şi tensiunea pozitivă aflată la bornele rezistenţei de sarcină,
deci pe catodul diodei blocate. Deci, în acest caz:
Uinv max=2Uim
Se observă avantajele redresorului dubla alternanţă, constând intr-o formă de undă mai apropiată de cea continuă si un
randament de valoare dublă, dar şi dezavantajele sale, constând intr-o schemă mai complicată si mai costisitoare ( secundar cu priză
mediană, două diode redresoare ), ca şi in condiţiile mai severe impuse diodelor redresoare in privinţa tensiunii inverse maxim admise.
c. Redresorul monofazat dublă alternanţă, în montaj de tip punte
Schema ce oferă avantajele redresorului anterior, evitând dezavantajele lui, este
cea a unui redresor monofazat dublă alternanţă in punte (fig 1.4.).
Cele patru diode redresoare folosite formează braţele unei punţi, la care alimentarea în curent alternativ se face printr-o
diagonală, de la secundarul unui transformator, iar tensionarea redresată se culege la bornele unei rezistenţe plasate in cea de-a doua
diagonală.
Funcţionarea redresorului este următoarea: in timpul aplicării alternanţei pozitive la o extremitate a secundarului
transformatorului, conduc diodele D1 si D3, care sunt polarizate direct, determinând un curent i’A in rezistenţa Rs, iar diodele D2 si D4
fiind invers polarizate, sunt blocate.
La apariţia celei de-a doua alternanţe, D 1 si D3 sunt blocate, pe când D 2 si D4 conduc, determinând apariţia curentului i A ce
străbate in acelaşi sens rezistenţa de sarcină Rs. Se observă că forma tensiunii redresate este aceeaşi ca şi în cazul redresorului folosind
un transformator cu priză mediană, tensiunea inversă maximă pentru fiecare diodă fiind însă U im ca si în cazul redresorului
monoalternanţă.
Dezavantajele acestui montaj constau în numărul mărit de diode folosite ( patru ) si necesitatea unei bune izolări fată de restul
elementelor a capătului nelegat la masă al rezistenţei de sarcină Rs

US

t
0 
2 3 4

(b)
(a)
Figura 1.4. Redresor monofazat dublă alternanţă in punte având sarcină
rezistivă: a- schema electrică; b- forma de undă a tensiunii redresata