Catedra de Electrotehnică

REDRESORUL
Tensiunea alternativă, cu frecvenţa reţelei, din
secundarul transformatorului de reţea este redresată de către diodele redresoare, obţinându-se la ieşirea
redresorului o tensiune continuă pulsatorie. Se poate redresa numai o alternanţă – redresorul fiind
monoalternanţă; sau ambele alternanţe – redresor dublă alternanţă.
Pentru alimentarea aparatelor
electronice uzuale puterea necesară nu depăşeşte 100…200 W, prin urmare avem de-a face cu
redresoare de mică putere. Pentru asemenea redresoare, rezultate bune şi cu preţ de cost scăzut se obţin
cu schemele mono şi dublă alternanţă, cu filtru capacitiv. La ieşirea redresorului se află conectată
sarcina RS şi în paralel cu aceasta condensatorul de filtraj C.
Caracteristicile redresorului cu filtru capacitiv sunt puternic influienţate de raportul dintre
rezistenţa de sarcină RS şi reactanţa capacitorului de filtraj, adică de valoarea CRS şi de rezistenţa
serie echivalentă rS a redresorului. Rezistenţa serie este formată din rezistenţa înfăşurărilor
transformatorului raportate la secundar Rtr şi rezistenţa dinamică a diodelor din braţul în conducţie al
redresorului Rd .
rS = Rtr+ Rd

Rd rezistenţa dinamică a diodei redresoare cu siliciu se materializează prin tensiunea directă de

0,7 V de la bornele ei şi fiind de ordinul 0,02 . Prin urmare rezistenţa serie a redresorului este dată în
principal de rezistenţa înfăşurărilor primare şi secundare raportate la secundar r S = Rtr.

În funcţie de mărimea raportului dintre rezistenţa de sarcină R S, rezistenţa serie rS şi de valoarea

CRS avem pentru:
─ CRS40, tensiune de ondulaţie mică
─ CRS=12, redresor recomandat pentru alimentatoare
─ raportul dintre rS/RS0,02 ; randament ridicat

(=2f, f = 50Hz pentru monoalternanţă

f = 100Hz pentru dublă alternanţă)

1
 Catedra de Electrotehnică

CALCULUL REDRESORULUI MONOFAZIC CU FILTRU CAPACITIV

1. Se dau:
─ tensiunea continuă de ieşire U0
─ curentul de sarcină I0
─ factorul de ondulaţie  =Ualt/U0 unde Ualt este componenta alternativă a tensiunii de
ieşire
2. Pentru obţinerea unui factor de ondulaţie acceptabil şi un randament bun, alegem
CRS=12 şi rS/RS=0,02. Pentru aceste valori din tabelul 1 aflăm curentul de vârf prin diode
IV , valoarea a curentului efectivă prin diode şi tensiunea inversă, aplicate diodelor.
3. Se determină caracteristicile transformatorului de reţea:
─ Se află rezistenţa de sarcină a redresorului RS = U0/I0
─ Din relaţia rS/RS=0,02 se află rS – rezistenţa serie echivalentă a redresorului, practic
rezistenţa înfăşurărilor raportate la secundar, rS = Rtr.
─ Cu ajutorul datelor din tabel de determină tensiunea efectivă din secundarul
transformatorului (Ex: US = 0,82 U0 +Ud unde Ud = 0,7 V pentru o diodă de siliciu)
─ Valoarea efectivă a curentului din înfăşurarea secundară I sec a transformatorului de
reţea este în funcţie de tipul redresorului ( vezi tabelul 1)
4. Se află valoarea capacităţii de filtraj, din relaţia: CRS=12

Şi rezultă C = 12/RS
Obs. Se poate alege un condensator cu valoarea mai mare cu 50 % decât valoarea calculată.

─ Se determină apoi tensiunea nominală UN a capacitorului:

UN = U0 + Ualt = U0( 1 +  ), care se măreşte cu 20% , ţinând cont de fluctuaţiile reţelei.

5. Având tensiunea şi curentul secundarului precum şi puterea (în VA) se poate dimensiona
transformatorul.( vezi calculul de dimensionare a transformatoarelor de mică putere).

6. Prezentarea tipurilor de redresoare monofazate:

a. Redresor monoalternanţă
2
 Catedra de Electrotehnică

Tr D +

UP US C U0 RS

b. Redresor dublă alternanţă cu priză mediană

D1
Tr +

US
UP C U0 RS

D2

c. Redresor dublă alternanţă în punte

Tr +
D1 D4
C
UP US U0 U0 RS
D2 D3

3
 Catedra de Electrotehnică

TABELUL 1.

Caracteristicile electrice ale redresoarelor monofazice cu intrare pe capacitate cu r / R S = 0,02 şi cu

CRs = 12

Redresor dublă
Redresor Redresor dublă
Parametrii alternanţă cu priză
monoalternanţă alternanţă în punte
mediană

Schema electrică a figura a. figura b. figura c.

redresorului

Numărul alternanţelor
1 2 2
redresate

Valoarea medie, Im, a

I0 0,5 I0 0,5 I0
curentului prin diodă

Curentul de vârf IV,

7,8 I0 4,75 I0 4,75 I0
prin diode

Curentul efectiv Ief ,

2,5 I0 1,33 I0 1,33 I0
prin diode

Tensiunea efectivă din 0,91 U0 0,82 U0 0,80 U0

secundarul trafo US

Tensiunea inversă de 2,56 U0 2,34 U0 1,14 U0

vârf pe diodă UI

Tensiunea ondulatorie 0,12 U0 0,06 U0 0,06 U0

( riplu ) Ualt

Puterea secundarului
2,35 P0 2,16 P0 2,16 P0
trafo reţea [VA]

Puterea primarului
2,35 P0 3,05 P0 2,16 P0
[VA]

Valoarea efectivă a
curentului din 2,5 I0 1,33 I0 1,86 I0
înfăşurarea secundară
Isec

5
 Catedra de Electrotehnică

CALCULUL DE DIMENSIONARE AL TRANSFORMATORULUI

DE MICA PUTERE

OBS. Se considera calculul valabil la transformatoarele cu putere mai mica de 1000 VA

1. Date de proiectare:

 tensiunea de alimentare în funcţionare nominală U1 [ V ]

 frecvenţa tensiunii de alimentare f [ Hz ]
 tensiunile secundare U2 ( U21, U22, U23, etc ) [ V ]
 curenţii secundari I2 ( I21, I22, I23, etc ) [ A ]
 puterile secundare P2 ( P21, P22, P23, etc ) [ VA ]

2. Calcul de dimensionare

2.1 Calculul puterii din secundar

P21= U21I21
P22= U22I22
P23= U23I23
………………..

P2n= U2nI2n

2.2 Calculul puterii din primar

Obs: valoarea randamentului se alege în funcţie de puterea secundară calculată P 2 şi se alege din
tabelul următor:

6
 Catedra de Electrotehnică

Tabelul 2

Valoare randament Putere secundar P2 [ VA ]

0,7 < 10
0,75 10÷50
0,8 50÷100
0,85 >100

2.3 Alegerea secţiunii SFe a miezului magnetic

Secţiunea miezului reprezintă secţiunea coloanei centrale.( vezi desen alăturat):

(pentru calcul alegem 1,3)

Se alege tipul de tole E + I. ( vezi desen )

Se alege raportul : b/a =1,4
Obs: a- dimensiune standard a tolei
b- dimensiune ce defineşte lăţimea pachetului de tole

2.4 Calculul tipului de tole (dimensionarea lui a)

Din desen se observă că secţiunea se poate calcula şi din relaţia de mai jos:

de unde rezultă că dimensiunea tolei este:

Se alege una din valorile standard ale lui a: 4; 5; 6; 8; 10; 12,5; 14; 16; 18; 20; 22; 25, 30 [mm],
rotunjind superior.

2.5 Alegerea calităţii miezului

7
 Catedra de Electrotehnică

Se alege inductia B= ( 0,8…1) [ T ] cu 1 la otel silicios şi 0,8 la permaloy

Constructiv se alege grosimea unei tole g = 0,35 mm

2.6 Calculul numărului de spire pe volt N0

2.7 Calculul numarului de spire pentru înfăşurările din primar şi secundar

În primar : N1 = U1N0 spire

În secundar : N21= U21N0 spire

N22= U22N0 spire
N23= U23N0 spire ………etc

8
 Catedra de Electrotehnică

2a
2b

a Tola I

a a a a
3a
5a

6a

Miez
Miezde
detole
tole EE++IIpentru
pentruun
untransformator
transformatorde
deretea
retea

9
 Catedra de Electrotehnică

2.8 Calculul intensităţilor de curent

a. În primar din relaţia puterii P1 = U1I1 rezultă curentul din primarul transformatorului I1

b. În secundar curenţii de obicei sunt daţi ca date de proiectare sau se pot calcula din relaţiile e mai sus.

2.9 Calculul diametrului sârmei de bobinaj

Obs:
1. În primar se foloseşte densitatea de curent J1 şi în secundar densitatea J2 cu următoarele valori:

J1 = 3 (A/mm2)

J2 = 4 (A/mm2)
2. Sârma de bobinaj CuEm se găseşte la diametre constructive standard după cum urmează:

 Pentru diametre cuprinse între 0,03 şi 0,3 mm se produce sârmă cu diametre din sutime în
sutime de mm
 Pentru diametre cuprinse între 0,3 şi 1 mm se produce sârmă cu diametre din 5 în 5
sutimi de mm
 Pentru diametre cuprinse între 1 şi 2 mm se produce sârmă cu diametre din zecime în
zecime de mm

- diametrul sârmei din înfăşurarea primară:

- diametrul sârmei din înfăşurarea sau înfăşurările secundare:

10
 Catedra de Electrotehnică

3. Verificarea transformatorului

Pentru verificarea transfomatorului în vederea asamblării şi bobinarea lui se procedează la o

verificare pentru a determina gradul de umplere a bobinajului înfăşurătorilor în aria
ferestrei tolei AFe.
Se folosesc datele din tabelul 3 în care sunt exprimate valorile numărului de spire pentru un cm 2
în funcţie de diametrul sârmei de bobinaj.

Aşadar fiecărui diametru de sârmă din primar şi secundar îi corespunde un număr de spire ce
poate fi bobinat într-un cm2.

Diametrului d1 corespunde un număr no1*

Diametrului d21 corespunde un număr no21*

Diametrului d22 corespunde un număr no22*

Diametrului d23 corespunde un număr no23* .... etc

3.1 Calculul secţiunii bobinajelor Sb

a. Secţiunea bobinajului primar Sb1:

11
 Catedra de Electrotehnică

b. Secţiunea bobinajelor secundare Sbi:

.....etc

c. Secţiunea totală a bobinajelor:

Sbtot = Sb1+Sb21+ Sb22+ Sb23+.....

d. Aria ferestre tolei AFe :

AFe = 0,03 a2 (cm2)

e. Coeficientul de umplere :

Obs. pentru a putea bobina transformatorul coeficietul de umplere trebuie să fie cuprins între 0,6 şi 0,8.

Pentru alte valori se procedează la recalcularea elementelor constructive.

Tabelul 3

Diametrul sârmei de no*

12
 Catedra de Electrotehnică

bobinaj CuEm (mm) (nr. spire/cm2)

0,05 13250
0,07 8330
0,1 4460
0,12 3190
0,15 2260
0,18 1730
0,2 1465
0,22 1210
0,25 978
0,3 722
0,35 530
0,4 350
0,45 277
0,5 224
0,55 190
0,6 162
0,65 142
0,7 125
0,8 95,5
0,85 87
0,9 78
0,95 70
1 65
1,2 40,5
1,4 30,7
1,6 23,8
1,8 19
2 15,5

13