Electroalimentare

Lucrarea 4. Circuite de redresare

Costică Adrian, grupa 8311

1. Noțiuni teoretice

Redresoarele sunt circuite care transformă curentul alternativ în curent continuu. După
tipul dispozitivelor care redresează şi după modul acestora de comandă, redresarea poate fi
necomandată, (cu comutație naturală), sau comandată, (cu comutație forțată). În această
lucrare se vor studia circuite de redresare necomandate. Redresarea necomandată se
realizează, într-o majoritate covârșitoare de cazuri, cu diode.
Circuitele redresoare se clasifică după mai multe criterii:
-frecvența curentului alternativ:
-50 sau 60 Hz, sinus = frecvență industrială;
-400 Hz, sinus – pe aeronave;
-frecvență oarecare, formă nesinusoidală (impulsuri) – în sursele în comutație.
-numărul de faze ale curentului alternativ:
-monofazat;
-trifazat;
-polifazat.
-numărul de alternanțe redresate:
-monoalternanță;
-dublă alternanță.
In prezenta lucrare se vor studia redresoare monofazate, în frecvenţa reţelei.

REDRESORUL MONOALTERNANŢA

În Figura 1 este reprezentată cea mai simplă schemă de redresare.

Figura 1. Reprezentarea unui diport

1
Electroalimentare
Dioda D conduce pe perioada cât este polarizată direct, adică anodul pozitiv față de catod.
Acest lucru se întâmplă pe o semialternanță a tensiunii de intrare. Pentru simplificarea
analizei schemei se va considera că dioda utilizată are caracteristici cvasi - ideale, ceea ce este
echivalent cu:
-curent invers foarte mic, neglijabil, afirmație adevărată pentru diodele cu siliciu la
temperaturi normale;
-tensiune directă neglijabilă: condiție adevărată dacă tensiunea alternativă are valori
peste 10 V (căderea de tensiune în sens direct pe o diodă cu siliciu este sub 1 V, în
general);
-rezistenţa directă neglijabilă, adică mult mai mică decât celelalte rezistențe din circuit,
sau cel puțin decât una dintre ele, care să fie înseriată cu dioda (de ex. rezistenţa de
sarcină);
-timpi de comutare nuli, sau foarte mici față de perioada curentului alternativ de intrare,
condiție îndeplinită pentru frecvențe industriale.
Cu aceste considerații, pe semialternanța pozitivă, dioda se comportă ca un scurtcircuit, iar
pe semialternanța negativă, ca o întrerupere a circuitului.

Tensiunea de intrare este alternativă, sinusoidală:

REDRESAREA DUBLA ALTERNANTA CU PRIZĂ MEDIANĂ:

Este prezentată în Figura 2. Reprezintă punerea laolaltă a două scheme de redresare

monoalternanță, la care tensiunile de intrare sunt defazate între ele cu 180o . Această
configurație se poate utiliza doar la redresoarele precedate de transformator, caz în care se
obțin ușor cele două tensiuni în antifază.

Figura 2.

2
Electroalimentare

REDRESAREA DUBLĂ ALTERNANŢĂ ÎN PUNTE:

Se utilizează 4 diode redresoare conectate ca în Figura 3, acestea putând fi dispozitive

individuale sau o punte monobloc.

Figura 3.

Pentru semialternanța pozitivă conduc diodele 1 şi 3, iar pe semialternanța negativă,

diodele 2 şi 4. Curentul de intrare este sinusoidal (în condițiile de caracteristici cvasi-ideale
pentru dispozitivele redresoare), iar curentul, ca şi tensiunea de ieșire reprezintă modulul
curentului, respectiv tensiunii de intrare.

REDRESAREA PE SARCINA R - C:

Sarcinile RC în ieșirea redresoarelor apar ca urmare a introducerii unor capacități în

paralel cu rezistenţa de sarcină, în scopul de a micșora pulsațiile tensiunii redresate pe sarcină.
Pe timpul de conducție al diodei (Figura 4) există un curent de încărcare a capacității Ic şi un
curent prin rezistenţa de sarcină. Curentul care parcurge dioda este:

3
Electroalimentare
Figura 4.

REDRESAREA CU DUBLARE DE TENSIUNE:

În Figura 5 se prezintă una din variantele de redresor cu dublare de tensiune. Se

observă conectarea a două redresoare monoalternanță, cu sarcină capacitivă, dintre care unul
pentru semialternanțele pozitive (cu D1 şi C1) şi celălalt pentru semialternanțele negative (cu
D2 şi C2).

Figura 5.

Dacă rezistenţa de sarcină este infinită (ieșirea redresorului în gol), condensatorul C1

se va încărca cu o tensiune continuă şi pozitivă egală cu amplitudinea tensiunii de intrare,
adică + 2E , iar condensatorul C2 cu o tensiune continuă dar negativă egală cu − 2E , ambele
tensiuni fiind exprimate față de masă (masa conectată la punctul comun dintre cele două
condensatoare). Din modul de reprezentare a tensiunilor, tensiunea de ieșire va fi diferența
celor două:

valoare dublă față de cea obținută prin redresarea monoalternanță.

A doua schemă de redresare cu dublare de tensiune, ilustrată în Figura 6, folosește tot
două diode și două condensatoare, legate într-o configurație de pompaj de sarcină.

4
Electroalimentare
Figura 6.

Pe semialternanțele negative, dioda D1 conduce, D2 este blocată și condensatorul C1

se încarcă la valoarea E, având plusul tensiunii pe armătura dinspre diode. Pe semialternanțele
pozitive, tensiunea pozitivă a sursei V1 se înseriază cu tensiunea condensatorului C1 (VC1),
astfel încât în anodul diodei D2 apare o tensiune mai mare ca E. Condensatorul C2 se încarcă,
dar, în același timp C1 se descarcă prin transferul de sarcină electrică la C2, așa încât, C2 nu
se va încărca la valoarea 2E după prima perioadă a tensiunii de intrare). Tensiunea pe C2 se
va apropia asimptotic de valoarea 2E, mai rapid sau mai lent, în funcție de raportul C1 / C2.

2. Montajul de laborator și modul de lucru

Pe placa din Figura 7, prin alimentarea conectorilor A, B, …, F, se pun în funcțiune

următoarele tipuri de redresoare monofazate:
• A: monoalternanță;
• B: dublă alternanță, cu priză mediană pe secundarul transformatorului;
• C: dublă alternanță în punte;
• D: dual;
• E: dublor de tensiune, cu păstrarea masei;
• F: dublor de tensiune, fără păstrarea masei.

5
Electroalimentare

Figura 7.

6
 Electroalimentare

Tabelul 1.
Conector Filtraj Sarcină Jumperi Puncte de Denumire Valoare Valoare
alimentat (ohm) închiși măsură oscilogramă medie de vf-la-vf
c.c.
A NU NU - 1-GND, I- -GND UA00 4.2 V 13 V
A DA NU J4 1-GND, I- -GND UAF0 0.6 V 0.6V
A DA 200 J4, J1-1, J2-3 1-GND, I- -GND UAF1 10.8 V 2.4 V
A DA 100 J4, J1-1, J2-3, 1-GND, I- -GND UAF2 9.75 V 3.8 V
J3
A NU 200 J1-1, J2-3 I+ - I- IA01 20 mV 64 mV
A DA 200 J4, J1-1, J2-3 I+ - I- IAF1 48 mV 400 mV
B NU NU - 2-GND, I- -GND UB00 8V 12.6 V
B DA NU J5 2-GND, I- -GND UBF0 12.4 V 160 mV
B DA 200 J5, J1-1, J2-2 2-GND, I- -GND UBF1 11.2 V 1.12 V
B DA 100 J5, J1-1, J2-2, 2-GND, I- -GND UBF2 10.5 V 2V
J3
C NU NU - 3-4 UC00 7.83 V 12.2 V
C DA NU J6 3-4 UCF0 12.1 V 600 mV
C DA 200 J6, J1-2, J2-1 3-4 UCF1 10.9 V 1.2 V
C DA 100 J6, J1-2, J2-1, 3-4 UCF2 10.3 V 2V
J3
C NU 200 J1-2, J2-1, J3 I+ - I- IC02 0.4 V 0.8 V
C DA 100 J6, J1-2, J2-1, I+ - I- ICF2 0.350 V 1V
J3
D NU NU - 5-GND, 6-GND UD00 8.35 V 12.8 V
E DA NU - 7-GND UEF0 25 V 1.2 V
F DA NU - 8-9 UFF0 25V 1.2 V

7
Electroalimentare

Figura 8.

3. Verificarea cunostintelor

1. Ce influență are modificarea rezistenței de sarcină asupra curentului din circuitul

redresorului monoalternanță?
Într-un redresor monoalternanță, rezistența de sarcină reprezintă o sarcină electrică
conectată în paralel cu dioda și alimentată de curentul redresat. Modificarea valorii acestei
rezistențe va avea o influență asupra curentului din circuit, conform legii lui Ohm.
Mai precis, dacă rezistența de sarcină este mărită, curentul prin circuit va scădea, deoarece
o valoare mai mare de rezistență înseamnă o impedanță mai mare a circuitului, care va limita
fluxul de curent. Pe de altă parte, dacă rezistența de sarcină este micșorată, curentul va crește,

8
Electroalimentare
deoarece impedanța circuitului este mai mică, permițând astfel mai mult curent să treacă prin
sarcină.
Este important să se menționeze că acest efect nu este liniar, adică nu există o relație
direct proporțională între rezistența de sarcină și curentul din circuit. În general, cu cât
rezistența este mai mare, cu atât scăderea curentului va fi mai accentuată, iar cu cât rezistența
este mai mică, cu atât creșterea curentului va fi mai accentuată.

2. Cum se modifică tensiunea de ieșire a redresorului cu sarcină RC în funcție de valoarea

produsului RC?
Tensiunea de ieșire a redresorului cu sarcină RC depinde de valoarea produsului RC, care
reprezintă constanta de timp a circuitului RC. Constanta de timp (sau timpul caracteristic) este
dată de produsul dintre rezistența sarcinii (R) și capacitatea (C) sarcinii. Cu cât valoarea
produsului RC este mai mare, cu atât constanta de timp a circuitului este mai mare, ceea ce
înseamnă că timpul necesar încărcării capacității este mai mare.
În general, atunci când produsul RC este mare, tensiunea de ieșire a redresorului va fi mai
mare și va crește treptat în timp până când ajunge la o anumită valoare maximă. Pe de altă
parte, atunci când produsul RC este mic, tensiunea de ieșire a redresorului va fi mai mică și va
crește rapid până la o anumită valoare maximă.
În concluzie, valoarea produsului RC afectează modul în care tensiunea de ieșire a
redresorului cu sarcină RC crește și ajunge la valoarea maximă.

3. Comparați, ca formă şi valoare, tensiunile obținute prin redresare monoalternanță şi

dublă alternanță.
Redresarea monoalternanță și dubla alternanță sunt două tehnici de redresare folosite
pentru a converti curentul alternativ în curent continuu.
În cazul redresării monoalternanță, tensiunea de ieșire este pulsatorie și este formată
dintr-o singură jumătate a undei sinusoidale de intrare. În mod ideal, tensiunea de ieșire va fi
proporțională cu valoarea vârfului de intrare al tensiunii și nu va depinde de frecvența undei
sinusoidale de intrare.
În cazul redresării duble alternanțe, tensiunea de ieșire este mai aproape de o tensiune
continuă, fără nicio pulsare. Acest lucru se realizează prin utilizarea a două diode în punte,
care permit ca ambele jumătăți ale undei sinusoidale să fie folosite pentru a produce o
tensiune de ieșire continuă. Tensiunea de ieșire are o valoare medie mai mare decât tensiunea
de ieșire a redresorului monoalternanță, iar aceasta poate fi calculată prin formula Vmed =
2Vp/π, unde Vp este valoarea vârfului de intrare al tensiunii.
Astfel, comparând cele două tehnici de redresare, redresarea dublă alternanță oferă o
tensiune de ieșire mai stabilă și mai aproape de o tensiune continuă, dar necesită două diode în
punte și poate fi mai costisitoare. În schimb, redresarea monoalternanță este mai simplă și mai
ieftină, dar tensiunea de ieșire are o pulsare mai mare și necesită o filtrare suplimentară pentru
a fi utilizată în majoritatea aplicațiilor.

9
Electroalimentare

4. Ce legătură există între ariile pozitive şi cele negative descrise de oscilograma

curentului prin condensator?
Oscilograma curentului prin condensator într-un circuit redresor prezintă atât arii pozitive,
cât și arii negative. Ariile pozitive reprezintă intervalul în care curentul circulă prin sarcină, în
timp ce ariile negative indică perioadele în care curentul nu circulă prin sarcină, ci prin diodă.
Aria totală a semnalului este dată de produsul dintre amplitudinea semnalului și
perioada semnalului. În cazul unui circuit redresor, aria pozitivă și cea negativă a semnalului
sunt egale în valoare absolută, astfel încât aria totală a semnalului este dată de suma ariilor
pozitive și negative.
Astfel, într-un circuit redresor, ariile pozitive și negative ale oscilogramelor curentului
prin condensator sunt legate între ele și au aceeași valoare absolută.

5. Ce modificări apar în oscilograma tensiunii la redresorul cu dublare de tensiune,

când variază rezistenţa de sarcină?
La un redresor cu dublare de tensiune, oscilograma tensiunii de ieșire depinde de valoarea
rezistenței de sarcină. În general, cu cât valoarea rezistenței de sarcină este mai mare, cu atât
oscilograma tensiunii de ieșire are o amplitudine mai mare, dar o frecvență mai mică.
Mai exact, o creștere a rezistenței de sarcină duce la o creștere a amplitudinii tensiunii de
ieșire, deoarece se acumulează mai multă sarcină electrică în condensator. Însă, în același
timp, creșterea rezistenței duce la o creștere a timpului necesar descărcării condensatorului
prin sarcina electrică, ceea ce duce la o scădere a frecvenței oscilogramelor tensiunii de ieșire.

10